<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>comemorare &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/comemorare/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 27 Feb 2026 18:43:52 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>comemorare &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Eroii Fulger, comemorați: Curajul din prima linie a războiului de pe Nistru, elogiat</title>
		<link>https://timpul.md/articol/eroii-fulger-comemorati-curajul-din-prima-linie-a-razboiului-de-pe-nistru-elogiat.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/eroii-fulger-comemorati-curajul-din-prima-linie-a-razboiului-de-pe-nistru-elogiat.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 27 Feb 2026 18:43:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Justiție]]></category>
		<category><![CDATA[comemorare]]></category>
		<category><![CDATA[eroii de pe nistru]]></category>
		<category><![CDATA[Fulger]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=533060</guid>

					<description><![CDATA[Luptătorii Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”, aflați în prima linie a conflictului armat de pe Nistru din 1992, au fost comemorați la 2 martie, în cadrul unui eveniment solemn organizat la sediul unității. Războiul de pe Nistru rămâne o pagină dureroasă din istoria Republicii Moldova, iar pentru cei care au participat la lupte, &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Luptătorii Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”, aflați în prima linie a conflictului armat de pe Nistru din 1992, au fost comemorați la 2 martie, în cadrul unui eveniment solemn organizat la sediul unității.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Războiul de pe Nistru rămâne o pagină dureroasă din istoria Republicii Moldova, iar pentru cei care au participat la lupte, amintirile sunt încă vii. În primele faze ale conflictului, efectivele „Fulger” au intervenit în condiții dificile, cu dotări modeste și într-un climat de incertitudine, asumându-și misiunea de a apăra independența și suveranitatea statului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În cadrul ceremoniei de comemorare, veteranii au primit distincții și Bereta Neagră – simbol al excelenței, devotamentului și onoarei. Au fost rostite numele celor căzuți în luptă, într-un moment de reculegere dedicat memoriei lor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ministrul Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că tradiția „Fulger” înseamnă oameni care au pus datoria mai presus de propria viață.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Tradiția Fulger înseamnă oameni care au ales datoria înaintea propriei vieți și care au arătat că eroii nu mor niciodată. La Fulger, memoria are un loc viu. În fiecare dimineață, la apel, numele celor plecați răsună alături de numele celor vii. Ei rămân prezenți în rânduri, gata să-și servească Patria, așa cum au făcut-o întotdeauna”, a afirmat șefa MAI.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La rândul său, șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, a subliniat că 2 martie este o zi a recunoștinței față de cei care au stat în prima linie pentru pacea și stabilitatea de astăzi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„În fiecare an, la 2 martie ne plecăm frunțile în semn de profund respect și recunoștință față de cei care au stat în prima linie pentru pacea și liniștea de astăzi. Sacrificiul eroilor Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” rămâne o dovadă vie de curaj, onoare și devotament față de țară”, a declarat Cernăuțeanu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Un moment aparte al ceremoniei a fost instalarea unei plăci comemorative în memoria lui Iurie Babei, decedat la datorie în 1993, în timpul serviciului de santinelă la depozitul Brigăzii. Veterani din mai multe structuri au participat la acest moment de omagiu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Războiul de pe Nistru a lăsat în urmă victime și familii îndoliate, iar pentru Brigada „Fulger” memoria celor căzuți rămâne parte integrantă a identității instituției. Ministerul Afacerilor Interne și-a exprimat respectul față de eroii Brigăzii și față de toți cei care au contribuit la apărarea independenței Republicii Moldova.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/eroii-fulger-comemorati-curajul-din-prima-linie-a-razboiului-de-pe-nistru-elogiat.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Militarii căzuți în Războiul din Afganistan, comemorați astăzi: Peste 12 mii de moldoveni au participat la conflictul armat</title>
		<link>https://timpul.md/articol/militarii-cazuti-in-razboiul-din-afganistan-comemorati-astazi-peste-12-mii-de-moldoveni-au-participat-la-conflictul-armat.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/militarii-cazuti-in-razboiul-din-afganistan-comemorati-astazi-peste-12-mii-de-moldoveni-au-participat-la-conflictul-armat.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 15 Feb 2026 13:59:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Justiție]]></category>
		<category><![CDATA[comemorare]]></category>
		<category><![CDATA[ministerul apararii]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[razboiul din afganistan]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=532196</guid>

					<description><![CDATA[Pe data de 15 februarie a fiecărui an, marcăm Ziua comemorării celor căzuți în Războiul din Afganistan – un moment de reculegere și profund respect pentru militarii care și-au îndeplinit datoria cu devotament, dar care, cu regret, nu s-au mai întors acasă, menționează Ministerul Apărării. „IN MEMORIAM&#8230; În această zi, militarii Armatei Naționale au participat &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Pe data de 15 februarie a fiecărui an, marcăm Ziua comemorării celor căzuți în Războiul din Afganistan – un moment de reculegere și profund respect pentru militarii care și-au îndeplinit datoria cu devotament, dar care, cu regret, nu s-au mai întors acasă, menționează Ministerul Apărării.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">„IN MEMORIAM&#8230;<a href="https://optad360.com/?utm_source=branding&amp;utm_medium=video&amp;utm_campaign=unimedia.info" target="_BLANK" rel="noreferrer noopener"></a></p>



<p class="wp-block-paragraph">În această zi, militarii Armatei Naționale au participat la acțiuni de comemorare în Chișinău, Bălți, Cahul, Edineț și în alte localități ale țării. La monumentele edificate în memoria celor căzuți la datorie au fost depuse flori și a fost păstrat un moment de reculegere, în semn de omagiu față de sacrificiul lor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Omagiul instituției de apărare adus conaționalilor căzuți în Afganistan reafirmă respectul pentru curajul și devotamentul celor care au fost la datorie, dar și un moment de conștientizare a importanței respectului pentru pace.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În perioada 1979–1989, peste 12 mii de moldoveni au participat la conflictul din Afganistan, iar 301 militari și-au pierdut viața”, se menționează în comunicatul Ministerului Apărării.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/militarii-cazuti-in-razboiul-din-afganistan-comemorati-astazi-peste-12-mii-de-moldoveni-au-participat-la-conflictul-armat.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Eroi ai independenței: Patru polițiști ai Brigăzii „Fulger” au fost comemorați</title>
		<link>https://timpul.md/articol/eroi-ai-independentei-patru-politisti-ai-brigazii-fulger-au-fost-comemorati.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/eroi-ai-independentei-patru-politisti-ai-brigazii-fulger-au-fost-comemorati.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 14 Dec 2025 15:12:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Justiție]]></category>
		<category><![CDATA[comemorare]]></category>
		<category><![CDATA[eroi]]></category>
		<category><![CDATA[Fulger]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=528694</guid>

					<description><![CDATA[Patru membri ai Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” au fost comemorați pentru sacrificiul făcut în apărarea independenței Republicii Moldova. Mihai Arnaut, Ghenadie Iablocichin, Valentin Mereniuc și Gheorghe Cașu și-au pierdut viața la 13 decembrie 1991, în luptele de la Dubăsari. Cei patru sunt considerați simboluri ale curajului și devotamentului față de stat, fiind &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Patru membri ai Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” au fost comemorați pentru sacrificiul făcut în apărarea independenței Republicii Moldova. Mihai Arnaut, Ghenadie Iablocichin, Valentin Mereniuc și Gheorghe Cașu și-au pierdut viața la 13 decembrie 1991, în luptele de la Dubăsari.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Cei patru sunt considerați simboluri ale curajului și devotamentului față de stat, fiind decorați post-mortem cu Ordinul „Ștefan cel Mare”, prin Decretul prezidențial din 24 august 1992.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În semn de respect, conducerea Brigăzii „Fulger”, alături de veterani și colegi, a adus un omagiu eroilor căzuți, reafirmând angajamentul de a păstra vie memoria celor care au apărat statalitatea țării.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Evenimentele din 13 decembrie 1991 rămân printre cele mai dramatice episoade ale istoriei recente. În contextul consolidării statului, un grup de polițiști a fost trimis la Dubăsari pentru a restabili ordinea constituțională și a sprijini colegii blocați de o formațiune militară ilegală. La intrarea în oraș, autobuzul în care se aflau a fost atacat, iar în confruntările care au urmat cei patru polițiști și-au pierdut viața.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mihai Arnaut este înmormântat la Cărpineni, unde o placă comemorativă îi poartă numele. Ghenadie Iablocichin și Gheorghe Cașu își dorm somnul de veci la Cimitirul Central „Armenesc” din Chișinău, iar numele lor sunt atribuite unor străzi din capitală; la Universitatea de Stat din Tiraspol a fost ridicat un bust în memoria lui Iablocichin. Valentin Mereniuc este înmormântat la Belicenii Vechi, iar gimnaziul din localitate îi poartă numele.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Anual, camarazii și veteranii Brigăzii „Fulger” depun flori și instalează gărzi de onoare la mormintele eroilor. Monumentele dedicate acestora sunt întreținute și sfințite, ca semn de recunoștință și continuitate a memoriei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Sacrificiul celor patru rămâne un reper al curajului și demnității în lupta pentru independența Republicii Moldova.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/eroi-ai-independentei-patru-politisti-ai-brigazii-fulger-au-fost-comemorati.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Găgăuzia a marcat Ziua Comemorării Victimelor Foametei din 1946 – 1947</title>
		<link>https://timpul.md/articol/gagauzia-a-marcat-ziua-comemorarii-victimelor-foametei-din-1946-1947.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/gagauzia-a-marcat-ziua-comemorarii-victimelor-foametei-din-1946-1947.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 20 Oct 2025 12:22:03 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[comemorare]]></category>
		<category><![CDATA[foametea din gagauzia]]></category>
		<category><![CDATA[gagauzia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=525140</guid>

					<description><![CDATA[Regiunea Autonomă Găgăuză a marcat Ziua Comemorării Victimelor Foametei din 1946–1947, organizând o conferință științifică anuală în satul Avdarma, dedicată memoriei celor care au pierit în urma foametei ce a afectat grav sudul Moldovei. La eveniment au participat academicieni, istorici, cercetători, scriitori și personalități publice, care au discutat despre cauzele și consecințele foametei, precum și &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Regiunea Autonomă Găgăuză a marcat Ziua Comemorării Victimelor Foametei din 1946–1947, organizând o conferință științifică anuală în satul Avdarma, dedicată memoriei celor care au pierit în urma foametei ce a afectat grav sudul Moldovei.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">La eveniment au participat academicieni, istorici, cercetători, scriitori și personalități publice, care au discutat despre cauzele și consecințele foametei, precum și despre necesitatea păstrării memoriei colective a acestei tragedii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Tema din acest an a fost: „Cercetarea și înțelegerea istorică a memoriei victimelor represiunilor staliniste: probleme, realizări și perspective”. Printre participanți s-au numărat istoricul Ignat Kazmaly, fondator al Muzeului de Istorie al Satului Avdarma, academicienii Valeriu Pasat și Anatol Țăranu, precum și doctorii în științe istorice Ion Șișcanu, Anatol Petrencu și Zinaida Bolea.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cercetătorii au evidențiat că, potrivit datelor oficiale, aproximativ 200.000 de persoane au murit în Republica Moldova în perioada 1946–1947, însă estimările istorice indică un număr semnificativ mai mare. În Găgăuzia, mortalitatea provocată de foamete ar fi fost de până la zece ori mai mare decât în alte regiuni ale țării, afectând între 30 și 50% din populația locală.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ziua Comemorării Victimelor Foametei a fost instituită oficial în Găgăuzia în 2019, iar data de 19 octombrie marchează momentul când, în 1946, autoritățile din Comrat au trimis primele rapoarte despre decesele cauzate de lipsa acută de hrană.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La nivel național, Republica Moldova comemorează Victimele Foametei Organizate din 1946–1947 în a treia sâmbătă din aprilie, tradiție instituită în anul 2022, la 75 de ani de la tragedie.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/gagauzia-a-marcat-ziua-comemorarii-victimelor-foametei-din-1946-1947.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>VIDEO. Dumitru Matcovschi, poet-martir basarabean, comemorat la Vadul-Rașcov</title>
		<link>https://timpul.md/articol/video-dumitru-matcovschi-poet-martir-basarabean-comemorat-la-vadul-rascov.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/video-dumitru-matcovschi-poet-martir-basarabean-comemorat-la-vadul-rascov.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 02 Oct 2023 14:33:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[comemorare]]></category>
		<category><![CDATA[Dumitru Matcovschi]]></category>
		<category><![CDATA[Vadul-Rașcov]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=503763</guid>

					<description><![CDATA[Au cântat, au citit versuri și au depănat amintiri. Dumitru Matcovschi, poetul-martir al Basarabiei, a fost omagiat la zece ani de la trecerea sa în eternitate. În satul său de baștină, Vadul-Rașcov, a avut loc festivalul concurs național de poezie și cântec „Dumitru Matcovschi”, transmite Știri.md cu referire la Nordnews.md. „Am selectat o piesă numită „Privighetoarea”, care a &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Au cântat, au citit versuri și au depănat amintiri. Dumitru Matcovschi, poetul-martir al Basarabiei, a fost omagiat la zece ani de la trecerea sa în eternitate.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">În satul său de baștină, Vadul-Rașcov, a avut loc festivalul concurs național de poezie și cântec „Dumitru Matcovschi”, transmite <a href="https://stiri.md/article/social/dumitru-matcovschi-poet-martir-basarabean-comemorat-la-vadul-rascov/">Știri.md </a>cu referire la <a rel="noreferrer noopener" href="https://nordnews.md/video-dumitru-matcovschi-poetul-martir-al-basarabiei-omagiat-la-vadul-rascov-cum-a-avut-loc-festivalul-concurs-national-de-poezie-si-cantec-care-i-poarta-numele/" target="_blank">Nordnews.md</a>. </p>



<p class="wp-block-paragraph">„Am selectat o piesă numită „Privighetoarea”, care a fost interpretată în 1986 de Anastasia Lazariuc. O piesă frumoasă, după părerea noastră, care ne reprezintă pe noi ca și ansamblu”, a declarat Viorica Popa, conducător artistic, ansamblul vocal „Divertis”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Am venit în acest concurs pentru a valorifica în primul rând versul marelui poet. Alături de bunul meu prieten Octavian Coteț ne-am străduit să aducem frumusețea versului și în cântec și am hotărât să împlinim frumusețea Moldovei cu un vals ce este dedicat țării „Doina ta, Moldova””,&nbsp;a spus Alina Ureche, interpretă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Festivalul are drept scop promovarea creației poetului, descoperirea și încurajarea tinerelor talente în domeniul literar și muzical.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Numai cele 39 de poeme dedicate lui Mihai Eminescu ne vorbesc cine a fost Matcovschi, cine este și ce va fi în viitor pentru noi, pentru generațiile viitoare. Acest eveniment este arhiimportant pentru acest sat. Eu l-aș egala cu un hram al satului”,&nbsp;a menționat Boris Popa, deputat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„A fost unul din fondatorii forței care a stat la baza renașterii naționale. El și-a expus chiar și sănătatea, și viața pentru ca noi astăzi să fim liberi și independenți. Noi suntem generația care l-a cunoscut pe marele Matcovschi și suntem obligați de a transmite copiilor și nepoților noștri opera marelui poet”, a spus Nicolae Mîndru, președintele raionului Șoldănești.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Douăzeci de participanți au concurat la două probe: poezie și muzică. Cei mai buni au primit diplome și premii bănești.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Un asemenea festival implică foarte multă activitate de organizare. Atunci când ai în spate un nume notoriu și greu cum este, a fost și va fi Dumitru Matcovschi, atunci nu poți da greș. Sunt prevăzute premii bănești, diplome și cadouri de preț. Mă refer la literatură artistică”,&nbsp;a declarat Oleg Volontir, președintele „Dor de Viitor”, directorul festivalului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Criteriul cel mai principal ar fi probabil artistismul, talentul de a exprima mesajul, ținuta scenică, rostirea verbului poetic. La cântec bineînțeles e interpretarea. Suntem la jumătate de concurs, sunt copii minunați. Mă bucur mult pentru testamentul, moștenirea lăsată nouă de poetul Dumitru Matcovschi – ajunge până la sufletul generației tinere. Asta este minunat”,&nbsp;a precizat Claudia Partole, scriitoare, președinta juriului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Oamenii sunt convinși că poezia lui Dumitru Matcovschi este mereu actuală.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Ne-a dus cinstea în toată țara prin versuri, atârnarea față de consăteni și părinți. Își slăvește mama în versurile lui. Pentru mine e o cinste foarte mare. Eu nu pierd niciun festival”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În acest an, festivalul concurs național de poezie și cântec „Dumitru Matcovschi” a ajuns la cea de-a IX-a ediție.</p>


<p><iframe width="779" height="438" src="https://www.youtube.com/embed/3CpZtiKkjtg" title="Omagiu pentru Dumitru Matcovschi" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" allowfullscreen></iframe></p>]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/video-dumitru-matcovschi-poet-martir-basarabean-comemorat-la-vadul-rascov.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>FOTO. Președintele Ucrainei comemorează victimele masacrelor de la Babii Iar de acum 82 de ani</title>
		<link>https://timpul.md/articol/foto-presedintele-ucrainei-comemoreaza-victimele-masacrelor-de-la-babii-iar-de-acum-82-de-ani.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/foto-presedintele-ucrainei-comemoreaza-victimele-masacrelor-de-la-babii-iar-de-acum-82-de-ani.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioana Crețu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 29 Sep 2023 12:56:57 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[babii iar]]></category>
		<category><![CDATA[comemorare]]></category>
		<category><![CDATA[președintele Zelenski]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=503364</guid>

					<description><![CDATA[Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a comemorat vineri, 29 septembrie, 82 de ani de la masacrele comise la Babii Iar, o râpă situată în ceea ce este în prezent un parc al Kievului, unde naziştii au executat peste 30.000 de evrei în decurs de câteva zile în 1941, relatează AFP şi Agerpres. Vizibil emoţionat, Zelenski, el &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a comemorat vineri, 29 septembrie, 82 de ani de la masacrele comise la Babii Iar, o râpă situată în ceea ce este în prezent un parc al Kievului, unde naziştii au executat peste 30.000 de evrei în decurs de câteva zile în 1941, relatează AFP şi <a href="https://www.agerpres.ro/politica-externa/2023/09/29/zelenski-comemoreaza-victimele-masacrelor-de-la-babii-iar-de-acum-82-de-ani--1177944">Agerpres</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Vizibil emoţionat, Zelenski, el însuşi evreu şi care are membri ai familiei printre cei ucişi în timpul Holocaustului în Ucraina, în ţinuta sa obişnuită militară de culoare kaki, a aprins o lumânare şi s-a recules în faţa monumentului ”Menorah” dedicat evreilor executaţi şi îngropaţi în această imensă groapă comună.</p>


<p><iframe loading="lazy" src="https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fzelenskiy.official%2Fposts%2Fpfbid0BmN6dfd2NZShVAwRBcubP8CtqD5eh6Z29TADCpx57qsx8YuyhKcrZnZxsPvBh2s1l&#038;show_text=true&#038;width=500" width="500" height="767" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowfullscreen="true" allow="autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share"></iframe></p>


<p class="wp-block-paragraph">Menționăm că liderul de la Kiev a fost însoţit de reprezentanţi ai comunităţii evreieşti şi de descendenţi ai victimelor, potrivit unei <a href="https://t.me/V_Zelenskiy_official/8018">înregistrări video publicate pe canalul său de Telegram</a> în ziua comemorării a ceea ce a fost cel mai mare masacru prin împuşcare a evreilor în Ucraina comis de nazişti şi colaboratori ai lor locali. </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Adulţi, copii&#8230;Familii întregi&#8230; Femei, bărbaţi&#8230; Răul nu făcea nicio distincţie între cei pe care să-i răpună”, a menționat Volodimir Zelenski în mesaj. </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Indiferent cât de mulţi ani au trecut, omenirea îşi va aminti de vieţile răpuse de nazism. Şi îşi va aminti întotdeauna că acest rău a fost pedepsit”, a subliniat preşedintele ucrainean, promiţând ”ca asta să nu se mai repete niciodată”. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit cifrelor oficiale, între 100.000 şi 150.000 de persoane &#8211; evrei, dar şi romi, prizonieri de război sovietici şi ucraineni &#8211; au fost executaţi la Babii Iar între 1941 şi 1942, în timpul ocupaţiei naziste, potrivit sursei citate. </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Aceste crime odioase sunt imprescriptibile. Autorii lor trebuie să fie aduşi în faţa justiţiei. Este singurul mod de a preveni genociduri similare în prezent”, a completat premierul său, Denis Şmîhal, <a href="https://t.me/Denys_Smyhal/6139">pe canalul său de Telegram.</a> </p>



<p class="wp-block-paragraph">Şeful administraţiei prezidenţiale de la Kiev, Andrii Iermak, a făcut la rândul său o paralelă între invazia rusă, unde Kievul acuză Moscova de ”crime de război”, cum ar fi la Bucea, unde civili au fost ucişi în timpul retragerii rușilor în primăvara anului 2022, un carnagiu dezminţit de Moscova. </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Trebuie să-i oprim pe naziştii ruşi moderni care repetă cele mai grave crime împotriva umanităţii”, a spus el pe reţelele de socializare. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Menționăm că Volodimir Zelenski lansase anul trecut ”pedepsirea criminalilor care provoacă astfel de tragedii”, vizând ”dictatorii şi tiranii”.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/foto-presedintele-ucrainei-comemoreaza-victimele-masacrelor-de-la-babii-iar-de-acum-82-de-ani.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Victimele deportărilor staliniste &#8211; comemorate la monumentul „Trenul Durerii” din Chișinău. „Au fost duși în toiul nopții la mii de kilometri de casă, „ca pe niște criminali””</title>
		<link>https://timpul.md/articol/victimele-deportarilor-staliniste-comemorate-la-monumentul-trenul-durerii-din-chisinau-au-fost-dusi-in-toiul-noptii-la-mii-de-kilometri-de-casa-ca-pe-niste-crim.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/victimele-deportarilor-staliniste-comemorate-la-monumentul-trenul-durerii-din-chisinau-au-fost-dusi-in-toiul-noptii-la-mii-de-kilometri-de-casa-ca-pe-niste-crim.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 06 Jul 2023 06:50:06 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[chisinau]]></category>
		<category><![CDATA[comemorare]]></category>
		<category><![CDATA[deportări]]></category>
		<category><![CDATA[victime]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=492843</guid>

					<description><![CDATA[Victimele deportărilor staliniste au fost comemorate, joi, 6 iulie, la monumentul „Trenul Durerii” din scuarul Gării din Chișinău, la 74 de ani de la cel mai mare val. De asemenea, a fost ținută o slujbă de pomenire, în memoria celor decedați în urma acestei operațiuni, iar șefa statuli Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu, &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Victimele deportărilor staliniste au fost comemorate, joi, 6 iulie, la monumentul „Trenul Durerii” din scuarul Gării din Chișinău, la 74 de ani de la cel mai mare val. De asemenea, a fost ținută o slujbă de pomenire, în memoria celor decedați în urma acestei operațiuni, iar șefa statuli Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au depus flori.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Începându-și discursul, președinta Republicii Moldova a enumerat numele membrilor familiilor care au fost deportate din satul său natal, Risipeni, apoi a accentuat că mulți oameni din toate regiunile Republicii Moldova au fost duși în toiul nopții la mii de kilometri de casă, „ca pe niște criminali”, transmite <a href="https://tv8.md/2023/06/07/victimele-deportarilor-staliniste-comemorate-la-chisinau-presedinta-au-fost-incarcati-in-toiul-noptii-ca-niste-criminali/233799">TV8.</a><a rel="noreferrer noopener" href="https://admixer.md/ru/for-advertisers/?utm_source=banner&amp;utm_medium=logo&amp;utm_campaign=watermark" target="_blank"></a></p>



<p class="wp-block-paragraph">„Copii, bătrâni, tați și mame puși într-o numărătoare, ca și cum nici nu ar fi vorba de oameni. Astfel de liste au fost făcute în toate satele, în toate raioanele. Oamenii Moldovei, de toate etniile, care își duceau traiul demn, pașnic pe aceste pământuri, au fost încărcați în toiul nopții, sub arme, ca pe niște criminali, în vagoane pentru vite și duși la mii de km de casă. Unii au murit pe drum, de foame și boală, alții au murit la destinație din cauza condițiilor inumane. Tații au fost despărțiți de familie, copiii mureau pe drum”,<strong> </strong>a declarat Maia Sandu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Victimele deportărilor staliniste sunt comemorate în fiecare an, pe 6 iulie. Cunoscute sub denumirea de „IUG”, deportările din 5-6 iulie 1949 reprezintă cel de-al doilea și cel mai mare val de deportări. După cele două războaie şi foametea din anii 1946-1947, deportarea din vara acelui an a avut cele mai tragice consecințe asupra populației băștinașe.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Operaţiunea a fost ţinută în secret până în ajunul zilei de 6 iulie. Despre ea nu au ştiut nici chiar secretarii organizaţiilor raionale de partid. Istoriografia sovietică accentua faptul că la operaţiunea de deportare au participat un număr mare de săteni şi activişti de partid. În realitate, ei au fost adunaţi la sovietele raionale şi săteşti cu pretexte diferite, ca mai apoi să afle ce urmau să îndeplinească.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Deportările au fost o formă a represiunii politice puse în practică de autoritățile sovietice. Peste 11 mii de familii, în total circa 35 de mii de basarabeni, au fost deportați în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949. Arestările s-au făcut noaptea cu forțele soldaților veniți în sate cu mașinile. Unii cetățeni care au încercat să scape cu fuga au fost împușcați.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Gospodarii arestați împreună cu familiile lor, cu copiii, cu bătrâni, fără a li se permite să ia rezerve cu ei, au fost urcați cu forța în vagoane pentru vite și duși. Toate bunurile &#8211; casele, utilajul țăranilor deportați &#8211; au fost transmise colhozurilor, iar o parte din ele au fost furate, vândute de către organele financiare ale raioanelor respective, potrivit sursei citate. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Multe din aceste edificii au fost oferite ofițerilor care erau aici în NKVD, nomenclaturii etc. Mulți dintre gospodarii deportați nu au mai revenit în patrie, au fost împușcați pe drum, au murit de foame, de boli, de durere sufletească, de muncă peste puterile lor.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/victimele-deportarilor-staliniste-comemorate-la-monumentul-trenul-durerii-din-chisinau-au-fost-dusi-in-toiul-noptii-la-mii-de-kilometri-de-casa-ca-pe-niste-crim.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>3</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>4 iulie &#8211; zi de doliu național, în semn de comemorare a victimelor de la Aeroport</title>
		<link>https://timpul.md/articol/doc-4-iulie-zi-de-doliu-national-in-semn-de-comemorare-a-victimelor-de-la-aeroport-maia-sandu-a-conferit-post-mortem-medalia-meritul-militar-lui-igor-ciofu-si-serghei-munteanu.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/doc-4-iulie-zi-de-doliu-national-in-semn-de-comemorare-a-victimelor-de-la-aeroport-maia-sandu-a-conferit-post-mortem-medalia-meritul-militar-lui-igor-ciofu-si-serghei-munteanu.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 04 Jul 2023 08:51:34 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[aeroport chisinau]]></category>
		<category><![CDATA[comemorare]]></category>
		<category><![CDATA[decret]]></category>
		<category><![CDATA[maia sandu]]></category>
		<category><![CDATA[marți]]></category>
		<category><![CDATA[victime]]></category>
		<category><![CDATA[zi de doiliu național]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=492398</guid>

					<description><![CDATA[Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a decretat marți, 4 iulie, zi de doliu național, în semn de comemorare a victimelor de la Aeroportul Chișinău, transmite MOLDPRES. De asemenea, șefa statului Maia Sandu a semnat și un decret prin care se conferă post-mortem Medalia „Meritul Militar” lui Igor Ciofu, locotenent-colonel în rezervă al Serviciului de Protecție &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu a decretat marți, 4 iulie, zi de doliu național, în semn de comemorare a victimelor de la Aeroportul Chișinău, transmite <a href="https://www.moldpres.md/news/2023/07/03/23005279">MOLDPRES</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, șefa statului Maia Sandu a semnat și un decret prin care se conferă post-mortem Medalia „Meritul Militar” lui Igor Ciofu, locotenent-colonel în rezervă al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, și lui Serghei Munteanu, agent-șef adjunct al Poliției de Frontieră al MAI.&nbsp;</p>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="568" height="821" src="https://timpul.md/assets/uploads/2023/07/667.jpeg" alt="" class="wp-image-492404" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2023/07/667.jpeg 568w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2023/07/667-228x330.jpeg 228w" sizes="auto, (max-width: 568px) 100vw, 568px" /></figure>



<figure class="wp-block-image size-full"><img loading="lazy" decoding="async" width="578" height="817" src="https://timpul.md/assets/uploads/2023/07/3577907135725225517209333216144231356765775n-1688371794lpgktv4.jpeg" alt="" class="wp-image-492400" srcset="https://timpul.md/wp-content/uploads/2023/07/3577907135725225517209333216144231356765775n-1688371794lpgktv4.jpeg 578w, https://timpul.md/wp-content/uploads/2023/07/3577907135725225517209333216144231356765775n-1688371794lpgktv4-233x330.jpeg 233w" sizes="auto, (max-width: 578px) 100vw, 578px" /></figure>



<p class="wp-block-paragraph">„Pentru comemorarea lui Serghei Muntean și Igor Ciofu, victime ale incidentului tragic care a avut loc pe Aeroportul Internațional Chișinău în data 30 iunie curent și în semn de profundă compasiune și solidaritate cu familiile, rudele și apropiații victimelor, președintele Maia Sandu a semnat un decret privind declararea zilei de 4 iulie curent zi de doliu național”, a anunțat administrația instituției prezidențiale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În această zi, în toate localităţile din țară, precum și în misiunile diplomatice și consulare ale Republicii Moldova de peste hotare, drapelele de stat vor fi arborate în bernă. La ora 12.00 se va cinsti memoria victimelor prin păstrarea unui moment de reculegere.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Autorităţilor publice, întreprinderilor şi organizaţiilor li se recomandă să renunţe la desfăşurarea acţiunilor distractive de masă, iar instituțiilor mass-media să ţină cont de specificul zilei de 4 iulie la editarea publicaţiilor şi la formarea programelor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vă amintim că <a href="https://timpul.md/articol/breaking-news-impuscaturi-la-aeroportul-chisinau-organele-de-drept-se-afla-la-fata-locului.html">mai multe împușcături s-au auzit vineri, 30 iunie, la Aeroportul Internațional Chișinău</a>. Unui cetățean străin&nbsp;i-a fost interzisă intrarea în Republica Moldova, iar acesta a împușcat mortal un polițist de frontieră și un angajat al securității aeroportuare, Serghei Muntean și Igor Ciofu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ulterior, atacatorul a fost capturat și se află în stare gravă la spital.&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/doc-4-iulie-zi-de-doliu-national-in-semn-de-comemorare-a-victimelor-de-la-aeroport-maia-sandu-a-conferit-post-mortem-medalia-meritul-militar-lui-igor-ciofu-si-serghei-munteanu.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>FOTO. Marele poet național Mihai Eminescu, comemorat la 134 de ani de la trecerea în eternitate</title>
		<link>https://timpul.md/articol/foto-marele-poet-national-mihai-eminescu-comemorat-la-134-de-ani-de-la-trecerea-in-eternitate.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/foto-marele-poet-national-mihai-eminescu-comemorat-la-134-de-ani-de-la-trecerea-in-eternitate.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 15 Jun 2023 11:28:19 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[comemorare]]></category>
		<category><![CDATA[eternitate]]></category>
		<category><![CDATA[Mihai Eminescu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=490043</guid>

					<description><![CDATA[Poetul Mihai Eminescu a fost comemorat joi, 15 iunie, la Chișinău cu ocazia împlinirii a 134 de ani de la trecerea sa în eternitate, informează MOLDPRES. Scriitori, oameni de cultură și artă, reprezentanți ai administrației publice centrale și locale și iubitori de poezie au depus în dimineața zilei flori la bustul lui Mihai Eminescu de &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Poetul Mihai Eminescu a fost comemorat joi, 15 iunie, la Chișinău cu ocazia împlinirii a 134 de ani de la trecerea sa în eternitate, informează <a href="https://www.moldpres.md/news/2023/06/15/23004801">MOLDPRES</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Scriitori, oameni de cultură și artă, reprezentanți ai administrației publice centrale și locale și iubitori de poezie au depus în dimineața zilei flori la bustul lui Mihai Eminescu de pe Aleea Clasicilor Literaturii Române din Grădina Publică „Ștefan cel Mare și Sfânt” din Chişinău, după care a urmat un recital literar-muzical.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În alocuțiunea sa, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Teo Chiriac, a menționat că astăzi este o zi în care ne amintim odată în plus de viața și opera lui Mihai Eminescu. „Este bine să înfăptuim ceea ce a spus el în opera sa, mai cu seamă, în cea politică. Ne-a dat răspunsuri clare cine suntem, de unde venim și încotro mergem”, a subliniat Teo Chiriac. </p>



<p class="wp-block-paragraph">În context, scriitorul Val Butnaru a afirmat că adeseori se uită de faptul că Mihai Eminescu a fost nu numai un mare poet, dar și un publicist, care a lăsat o operă politică, pe care trebuie s-o cunoaștem, să fie studiată și în școală. ”Eminescu nu este doar un poet național, ci și un gânditor național”, a constatat Val Butnaru. Iar scriitoarea Claudia Partole a remarcat că Eminescu a intrat în viața noastră prin cântecele pe versurile lui, interpretate de către bunicii și părinții noștri. Pe marginea creației poetului s-au mai pronunțat scriitorii Iulian Filip, Ivan și Maria Pilchin, Dumitru Apetri, actorul Vitalie Rusu ș.a., iar cântărețul de muzică folk Victor Buruiană și elevi de la diverse licee din capitală au susținut un recital muzical.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mihai Eminescu, considerat de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română, s-a născut la 15 ianuarie 1850 la Botoşani, România. S-a stins din viață pe 15 iunie 1889, la București. A fost înmormântat la cimitirul Bellu din București. În octombrie 1948, Mihai Eminescu a fost ales post-mortem membru al Academiei Române.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://www.moldpres.md/uploads/news/2023/06/15/23004801_big1686826255.jpg" alt="img23004801"/></figure>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://www.moldpres.md/uploads/news/2023/06/15/23004801_big1686826299.jpg" alt="img23004801"/></figure>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://www.moldpres.md/uploads/news/2023/06/15/23004801_big1686826303.jpg" alt="img23004801"/></figure>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://www.moldpres.md/uploads/news/2023/06/15/23004801_big1686826307.jpg" alt="img23004801"/></figure>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://www.moldpres.md/uploads/news/2023/06/15/23004801_big1686826311.jpg" alt="img23004801"/></figure>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://www.moldpres.md/uploads/news/2023/06/15/23004801_big1686826316.jpg" alt="img23004801"/></figure>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://www.moldpres.md/uploads/news/2023/06/15/23004801_big1686826321.jpg" alt="img23004801"/></figure>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/foto-marele-poet-national-mihai-eminescu-comemorat-la-134-de-ani-de-la-trecerea-in-eternitate.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>FOTO. Membrii echipajului SMURD Iași, decedați acum 7 ani într-un accident aviatic de la Haragâș, comemorați de IGSU</title>
		<link>https://timpul.md/articol/foto-membrii-echipajului-smurd-iasi-decedati-acum-7-ani-intr-un-accident-aviatic-de-la-haragas-comemorati-de-igsu.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/foto-membrii-echipajului-smurd-iasi-decedati-acum-7-ani-intr-un-accident-aviatic-de-la-haragas-comemorati-de-igsu.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 02 Jun 2023 13:17:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[comemorare]]></category>
		<category><![CDATA[deces]]></category>
		<category><![CDATA[echipaj]]></category>
		<category><![CDATA[membri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=488308</guid>

					<description><![CDATA[Cei patru membri ai echipajului SMURD Iași, decedați acum șapte ani într-un accident aviatic, au fost comemorați vineri, 2 iunie la Haragâș, raionul Cantemir, acolo unde a fost construit, aproape de locul tragediei, un memorial dedicat lor, potrivit Ziarul Național. Elicopterul SMURD cu cei patru eroi la bord se îndrepta spre raionul Cahul pentru a &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cei patru membri ai echipajului SMURD Iași, decedați acum șapte ani într-un accident aviatic, au fost comemorați vineri, 2 iunie la Haragâș, raionul Cantemir, acolo unde a fost construit, aproape de locul tragediei, un memorial dedicat lor, potrivit <a href="https://www.ziarulnational.md/comemorare-sapte-ani-de-la-tragedia-de-la-haragas-patru-membri-ai-echipajului-smurd-de-la-iasi-decedati-dupa-ce-s-au-prabusit-cu-elicopterul-in-timp-ce-mergeau-sa-preia-un-pacient-de-la-cahul/">Ziarul Național. </a></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Elicopterul SMURD cu cei patru eroi la bord se îndrepta spre raionul Cahul pentru a prelua un pacient, însă din cauza condițiilor meteo nefavorabile s-a prăbușit în pădure și întregul echipaj de la bord, format din Doru Gavril, Voicu Socae, Mihaela Dumea și Gabriel Sandu, și-a pierdut viața.<br><br><img decoding="async" src="https://www.ziarulnational.md/haracerm7.jpg" alt=""><br><br><img decoding="async" src="https://www.ziarulnational.md/haragcer1.jpg" alt=""><br><br>Ceremonia solemnă de comemorare a început cu o slujbă religioasă, a continuat cu un minut de reculegere în memoria eroilor SMURD și cu discursuri ale oficalităților care au elogiat sacrificiul echipajului SMURD din Romînia care și-au dat viața pentru a salva cetățeni ai Republicii Moldova.<br><br><img decoding="async" src="https://www.ziarulnational.md/haragcerm7.jpg" alt=""></p>



<p class="wp-block-paragraph">La evenimentul de comemorare a eroilor echipajului SMURD Iași căzuți la datorie au participat Andrei Cecoltan, secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, colonelul Oprea Alexandru, șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Marius-Ciprian Toth, ministrul plenipotenţiar al Ambasadei României în R. Moldova, Anca Corfu, consulul general al României la Cahul, Dan-Paul Iamandi, general-maior, inspector general al IGSU din România, Alexandru Călin, șef adjunct al Departamentului pentru situații de urgență al Ministerului Afacerilor Interne România, Cătălin-Paul Dache, general de flotă aeriană, inspector general al Inspectoratului General de Aviaţie al MAI din România, colonelul Ionuţ Ciprian Grădinaru, inspector şef al ISU „Mihail Sturdza” din Județul Iaşi, Diana Cimpoeșu, profesor-doctor, medic-şef al Unităţii Primire Urgenţe SMURD Iaşi, angajați ai SMURD România, reprezentanți ai autorităților publice locale și localnici.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://www.ziarulnational.md/haragcerm3.jpg" alt=""/></figure>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://www.ziarulnational.md/haragcerm2.jpg" alt=""/></figure>



<p class="wp-block-paragraph">Participanții au depus flori la Memorialul dedicat memoriei eroilor căzuți la datorie în timpul realizării celei de-a 19 misiuni aero-medicale în stânga Prutului.<br><br><img decoding="async" src="https://www.ziarulnational.md/harcerm78.jpg" alt=""></p>



<p class="wp-block-paragraph">Datele IGSU arată că, de la lansarea, în 2014, a proiectului transfrontalier SMURD în Republica Moldova, salvatorii din România au efectuat 122 de misiuni aero-medicale transfrontaliere pentru transportarea cu elcopterul și salvarea cetățenilor Republicii Moldova.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/foto-membrii-echipajului-smurd-iasi-decedati-acum-7-ani-intr-un-accident-aviatic-de-la-haragas-comemorati-de-igsu.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
