<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>compensaţii deportări &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/compensatii-deportari/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 18 Jun 2010 07:29:00 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>compensaţii deportări &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Poliţele ocupaţiei sovietice</title>
		<link>https://timpul.md/articol/politele-ocupatiei-sovietice-12326.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/politele-ocupatiei-sovietice-12326.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Valentina Baciu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 18 Jun 2010 07:29:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[compensaţii deportări]]></category>
		<category><![CDATA[deportari]]></category>
		<category><![CDATA[milioane]]></category>
		<category><![CDATA[Ministerul Finanţelor]]></category>
		<category><![CDATA[naționalizare]]></category>
		<category><![CDATA[raioane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/politele-ocupatiei-sovietice-12326.html/</guid>

					<description><![CDATA[Comuniştii au naţionalizat şi au făcut colhozuri, iar statul RM are de  plătit milioane

La 28 iunie se &#238;mplinesc 70 de ani de la ocuparea Basarabiei şi  Bucovinei de Nord de către trupele sovietice, iar poliţele calvarului  &#238;nceput &#238;n acea zi se cer plătite astăzi. Funcţionarii sovietici au  deportat, condamnat la moarte şi expropriat cu s&#226;nge rece oameni  nevinovaţi, iar acum urmaşii acestor victime cer compensarea averilor de  la statul R. Moldova, al cărui buget &#238;l formăm noi, contribuabilii.  Cererile de compensare a averilor abia &#238;ncep să vină, multe fiind  evaluate la peste un milion de lei. Iar de trecut nu mai poţi fugi,  precum s-a &#238;nt&#226;mplat &#238;n anii &#8217;90&#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Vasile Sireţeanu din Străşeni, &icirc;n v&acirc;rstă de 81 de ani, a depus acum trei ani o cerere de compensare a averii părinţilor &icirc;mpreună cu care a fost deportat, avere evaluată la peste un milion de lei. &bdquo;Aveam gospodărie temeinică: două case, un beci mare, 12,5 ha de păm&acirc;nt, 60 de oi, trei cai, vaci, porci. După ce ne-au &icirc;ncărcat &icirc;n trenuri de vite şi ne-au deportat, au făcut acasă la noi sediul c&acirc;rmuirii colhozului &bdquo;Steaua roşie&rdquo;, unul dintre cele trei colhozuri din Străşeni. Pe urmă, colhozurile s-au unit şi acolo a rămas o brigadă. N-am putut recupera nimic. Au demolat tot&rdquo;, povesteşte omul. Tatăl lui a fost deportat &icirc;n 1941 &icirc;n Tatarstan, acolo a şi murit, iar familia nu a ştiut de el mult timp. Mama şi copiii au fost deportaţi &icirc;n 1949, fiind consideraţi chiaburi-culaci. &bdquo;Am aflat despre tata abia după 1989. Ce fel de chiaburi eram noi? Pur şi simplu, tata era gospodar. Mă necăjesc de vreo trei ani. A trebuit să caut şi martori care să confirme că ceea ce spun este adevărat&rdquo;, ne-a mărturisit moş Vasile.</p>
<p>Cazul lui este cel mai mare ca sumă din raionul Străşeni. De regulă, aici averile foştilor deportaţi şi condamnaţi politic sunt evaluate &icirc;ntre 400 şi 600 de mii de lei. După modificarea legii din 2007, la comisia raională care se ocupă de compensarea averilor au fost depuse 71 de cereri. &Icirc;n prezent, doar 20 de persoane beneficiază de compensaţii eşalonate pe trei sau cinci ani, &icirc;n funcţie de evaluarea averii &#8211; p&acirc;nă la 200 de mii sau peste 200 de mii de lei. Potrivit legii, cererile trebuia să fie depuse pe parcursul unui an, &icirc;ntre 1 ianuarie 2007- 1 ianuarie 2008. &Icirc;n multe raioane &icirc;nsă aceste comisii n-au fost funcţionale, iar oamenii nu aveau unde depune cererile. &bdquo;Avem şi persoane care au &icirc;nt&acirc;rziat cu depunerea cererilor, se duc &icirc;n instanţă şi obţin dreptul de a depune cereri şi după 1 ianuarie 2008&rdquo;, spune Constantin Ioniţă, vicepreşedintele raionului şi preşedintele comisiei respective. Legea mai prevede că aceste compensaţii se plătesc din contul bugetelor raionale, dar acestea fiind austere, se solicită Ministerului Finanţelor mijloace de la Bugetul de stat. Astfel, &icirc;ncep&acirc;nd cu 2008, la Străşeni au fost transferate &icirc;n acest sens peste 5,8 mln. lei.</p>
<p><strong>Averi evaluate doar pe jumătate</strong></p>
<p>Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, din 1992, prevede, &icirc;ntre altele, repunerea &icirc;n drepturile politice, sociale şi civile &#8211; adică, retrocedarea imobilele existente sau compensarea lor. Mult timp această prevedere legală a fost ignorată total. La sf&acirc;rşitul lui 2006 a fost modificat art. 12, care se referă la modalitatea de compensare, modificare &icirc;ntrată &icirc;n vigoare din 1 ianuarie 2007.</p>
<p>Ioan Afanasie Guzun, de la Baraboi, Donduşeni, a fost luat de NKVD-işti &icirc;n 1941, deportat &icirc;n regiunea Perm şi condamnat la &icirc;mpuşcare. Era un om cu autoritate &icirc;n judeţul Bălţi, membru al Partidului Liberal şi deputat &icirc;n Consiliul judeţean. Pentru familia lui, totul s-a năruit c&acirc;nd au venit ruşii. Avea şapte copii, dintre care trei &icirc;şi făceau studiile &icirc;n Rom&acirc;nia, ulterior doi au decedat la război. Acum, urmaşii lui &icirc;ncearcă să obţină compensarea averilor naţionalizate. Deocamdată, averea familiei Guzun a fost evaluată, parţial, la peste cinci milioane lei &#8211; doar acele proprietăţi care sunt acum &icirc;n raionul Donduşeni. La momentul arestării, Ioan Guzun mai avea o casă la Bălţi (care există şi azi), casă şi căsoaie, moară, oloiniţă, trei maşini de treierat gr&acirc;u şi două locomotive cu abur &icirc;ntr-o localitate din raionul R&acirc;şcani. &Icirc;ntruc&acirc;t legea nu prevede expres ce se &icirc;nt&acirc;mplă &icirc;n cazurile &icirc;n care cei deportaţi aveau proprietăţi &icirc;n alte raioane, dec&acirc;t cele din care au fost deportaţi, dosarul lui s-a blocat la Ministerul Justiţiei. De aproape un an, funcţionarii ministerului i-au promis că problema lui va fi discutată la următoarea şedinţă a Comisiei guvernamentale pentru problemele victimelor represiunilor politice, dar nu s-a mai &icirc;nt&acirc;mplat. Consiliera ministrului Justiţiei, Rodica Secrieru, afirmă că această comisie urmează să se &icirc;ntrunească &icirc;n zilele următoare şi că va discuta şi dosarul familiei Guzun. Nepoţii lui Ioan Guzun spun că cei care au evaluat bunurile n-au inclus şi maşinile de treierat gr&acirc;ul, &icirc;ntruc&acirc;t nu ştiu cu ce să le echivaleze.</p>
<p>La Donduşeni au fost depuse, &icirc;n total, 37 de cereri, dintre care doar cinci au fost acceptate şi solicitanţii primesc efectiv bani. Comisia raională specială a mai acceptat alte cinci dosare, care acum trebuie să fie aprobate şi de Consiliul raional, apoi să fie transmise Ministerului Finanţelor. &bdquo;Nu am respins nicio cerere, pur şi simplu nu le-am pus pe rol, fiind incomplete. Cum ni se aduc toate actele necesare, le analizăm şi le acceptăm&rdquo;, afirmă secretarul comisiei raionale, Eugen Fencovschi.</p>
<p><strong>Sovieticii au naţionalizat, primăria se judecă</strong></p>
<p>&Icirc;n Chişinău există trei dosare evaluate la peste un milion de lei: unul &#8211; la peste nouă milioane, alte două &#8211; la 4,3 mln., respectiv la peste două milioane. &Icirc;n total, aici au fost depuse 108 cereri şi doar 12 dosare au fost examinate &icirc;n cele două şedinţe convocate de la crearea comisiei. Funcţionarii de la primărie afirmă că această comisie ar trebui să fie convocată săptăm&acirc;na viitoare. Din cele 12 cereri examinate, doar opt au fost acceptate şi astăzi moştenitorii primesc compensaţii. Cel mai mare dosar ca valoare, de nouă milioane de lei, se referă la naţionalizarea unei case de locuit din zona Valea Dicescu, cu 20 de odăi şi o cramă. După 1990, familiile care locuiau &icirc;n casa naţionalizată au decis s-o demoleze, astăzi exist&acirc;nd doar temelia. Proprietarii casei au fost deportaţi &icirc;n Kazan &icirc;n 1941, doar fiica s-a &icirc;ntors &icirc;n Moldova &icirc;n 1960, fiind nevoită să se stabilească la Cantemir. Astăzi, ea nu mai e &icirc;n viaţă. Moştenitorii ei au evaluat bunurile la peste 62 mln. lei, dar comisia a decis să le dea doar nouă milioane, din care cauză dosarul a ajuns &icirc;n judecă.</p>
<p><strong>Numărul celor care solicită compensaţii este &icirc;n creştere</strong></p>
<p>Săptăm&acirc;na trecută, Guvernul a aprobat o hotăr&acirc;re prin care a alocat bugetelor raionale 15,5 milioane de lei pentru compensarea averilor naţionalizate sau confiscate de comunişti. Cei mai mulţi bani au fost transferaţi la R&acirc;şcani &#8211; 3,470 mln. lei, Chişinău &#8211; 3,380 mln. lei, Străşeni &#8211; 1,853 mln. lei şi Donduşeni &#8211; 1,411 mln. lei. De la &icirc;nceputul anului, &icirc;n raioane au mai fost transferate alte 0,8 mln. lei. &Icirc;n total, pentru anul 2010, &icirc;n Buget au fost prevăzute 25 mln. lei pentru victimele deportărilor şi represiunilor politice. Potrivit Marinei Semeniuc, şefa Direcţiei finanţe &icirc;n ocrotirea sănătăţii şi protecţie socială, de la Ministerul Finanţelor, acum se definitivează un alt proiect de hotăr&acirc;re de guvern, cu alocarea a peste două milioane de lei victimelor regimului totalitar care vizează şapte titluri executorii, ceea ce &icirc;nseamnă că aceşti oameni şi-au obţinut dreptatea &icirc;n instanţă, iar acum statul trebuie să le plătească recompensa pentru bunurile naţionalizate c&acirc;ndva. Responsabila de la minister spune că actualmente, &icirc;n republică, 280 de persoane beneficiază de astfel de compensaţii şi că numărul acestora creşte de la an la an. <br />
&bdquo;&Icirc;n anii precedenţi erau mai multe procese de judecată şi titluri executorii. Acum, comisiile speciale raionale lucrează mai intens&rdquo;, a specificat Marina Semeniuc.</p>
<p>Potrivit funcţionarei, şi &icirc;n 2008, şi &icirc;n 2009 raioanele au primit bani &icirc;n acest scop. Noutatea e că, de la 1 ianuarie 2010, acest lucru, pentru &bdquo;mai multă transparenţă &icirc;n cheltuirea banilor publici&rdquo;, se face doar prin hotăr&acirc;re de guvern, nu prin dispoziţia ministerului. &Icirc;n 2008 au fost alocate de la Buget 2,631 mln. lei, iar &icirc;n 2009 &#8211; deşi au fost prevăzute iniţial 14,5 mln. &#8211; finanţarea reală a fost de 18,5 mln. lei. &bdquo;Sigur, trebuia să plătim aceste compensaţii cu mulţi ani &icirc;n urmă. Acum, le plătim cu dob&acirc;ndă&rdquo;, spune Viorica Cobzacenco, secretara comisiei din Primăria Chişinău.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/politele-ocupatiei-sovietice-12326.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
