<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>cornova &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/cornova/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Sun, 24 Apr 2022 16:45:08 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>cornova &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Personalitatea zilei. Popa Ion Zamă</title>
		<link>https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-popa-ion-zama-63579.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-popa-ion-zama-63579.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 17 Sep 2014 05:03:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[basarabia]]></category>
		<category><![CDATA[cornova]]></category>
		<category><![CDATA[popa zama]]></category>
		<category><![CDATA[sat]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-popa-ion-zama-63579.html/</guid>

					<description><![CDATA[Se cunosc puține date biografice ale părintelui Ion Zamă din satul Cornova. Cu toate acestea mărturiile sociologilor rom&#226;ni au păstrat memoria unei personalități excepționale care a contribuit la modernizarea unui sat basarabean.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;n vara anului 1931, un grup de cercetători de la București, conduși de renumitul sociolog Dimitrie Gusti a descins &icirc;n satul basarabean Cornova, județul Orhei. Cea mai pitorescă figură care i-a impresionat pe oaspeți a fost popa Ion Zamă, care a reușit să modernizeze satul cu ajutorul religiei.&nbsp;</p>
<p>De exemplu, c&acirc;nd a trebuit să-i convingă pe săteni să ardă c&acirc;teva grajduri &icirc;n care se &icirc;ncuibase o epidemie, i-a covins că intrase dracu &icirc;n ele şi că dracu nu poate fi scos dec&acirc;t cu focul. &nbsp;<strong>Şi tot &icirc;n direcţia păstrării igienei satului a acţionat popa Zamă şi atunci c&acirc;nd şi-a convins enoriaşii să astupe gropile din drum, spun&acirc;ndu-le că, altfel, o să se poticnească &icirc;n ele pe lumea cealaltă.&nbsp;</strong></p>
<p>&Icirc;ncă &icirc;n timpul studiilor la seminarul teologic de la Kiev, Ion Zamă, un t&acirc;năr provenit dintr-o familie săracă, a citit nu doar Evanghelia și Viețile Sfinților. &Icirc;ncepuseră a-i pica &icirc;n m&acirc;nă c&acirc;te un Spencer (&laquo;Spenţeraş&raquo;, cum &icirc;i spunea), un Darwin şi altele, care &icirc;i zdruncinaseră credinţa.&nbsp;Astfel că, la o &laquo;ascultare&raquo;, şi-a permis să aibe &icirc;ndoieli cu privire la Sf. Ilie, care s-ar fi urcat la cer. Dat &icirc;n judecata episcopului, acesta l-a certat şi i-a arătat că, fiind copil de om sărac, e păcat ca mintea lui să se prăpădească &icirc;n sărăcie, c&acirc;nd mai cuminte era să răm&acirc;nă la Seminar şi să se facă preot. L-a convins, aşa că &laquo;pentru mine, urcat a fost, de atunci, Sf&acirc;ntul Ilie la cer&raquo;, trăgea d&acirc;nsul o profană concluzie, cu o faţă spăşit simulată.&nbsp;</p>
<p>Cu oarecare batjocură, dar cu cele mai bune intenţii, popa Zamă folosea &icirc;nvăţăturile bisericii &icirc;n cele mai neprevăzute forme. Cum filoxera distrusese viile regiunii, &icirc;n locul lor popa Zamă a comandat să-i vie din Algeria viţă americană, altoită apoi cu soi local. Dar viţa de soi nou trebuia stropită cu piatră v&acirc;nătă, dar oamenii se &icirc;mpotriveau, deoarece călugărul Inochentie de la Balta, fondatorul inochentismului, le interzicea. Atunci popa Zamă le-a spus consătenilor de pe amvon (c&acirc;nd avea obicei să ţină cuv&acirc;ntări de &icirc;ndrumare gospodărească mult ascultate de săteni, care veneau la slujbă mai ales ca să-l audă vorbind), <strong>că viţa pe care a adus-o venea dintr-o ţară străină &ndash; păg&acirc;nă, turcească; aşa că trebuia botezată ca să fie şi ea creştină. A ieşit deci &icirc;n c&acirc;mp cu butoiul cu apă cu piatră v&acirc;nătă, a umplut cu ea vermorelul, l-a luat &icirc;n sate şi cu diaconul l&acirc;ngă el a &icirc;nceput să stropească via, c&acirc;nt&acirc;nd &laquo;&Icirc;n Iordan botezatu-te-ai tu Doamne&#8230;!&raquo;</strong></p>
<p>&Icirc;n 1932,&nbsp;&icirc;n ianuarie, preotul din Cornova a fost invitat la Bucureşti, să conferenţieze la Institutul Social Rom&acirc;n. S-a stins &icirc;n 1944. Sociologul Henri H. Stahl scria &icirc;n amintirile sale &bdquo;<strong>Ceea ce copleşea &icirc;n toată purtarea lui era o nemărginită dragoste de oameni. </strong>Se simţea solidar cu ei; mai mult &icirc;ncă, răspunzător de soarta lor, de aici şi de apoi. Chiar dacă oamenii lui intrau &icirc;n păcat, el nu putea fi dec&acirc;t tot alături de ei, orice ar fi făcut, fie şi &laquo;revoluţie&raquo;! Cu g&acirc;ndul că totuşi va putea aduce mai multă bl&acirc;ndeţe şi mai multă &icirc;nţelegere &icirc;ntre oamenii cei mulţi, de care &icirc;l lega şi un sentiment de milă&rdquo;.&nbsp;</p>
<p>Sursa: Historia.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-popa-ion-zama-63579.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Personalitatea zilei. Henri H. Stahl, cercetătorul unui sat basarabean</title>
		<link>https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-henri-h-stahl-cercetatorul-unui-sat-basarabean-63513.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-henri-h-stahl-cercetatorul-unui-sat-basarabean-63513.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 16 Sep 2014 05:06:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[cornova]]></category>
		<category><![CDATA[henri stahl]]></category>
		<category><![CDATA[sociologie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-henri-h-stahl-cercetatorul-unui-sat-basarabean-63513.html/</guid>

					<description><![CDATA[Henri H. Stahl s-a născut pe 4 noiembrie 1901la Bucureşti &#238;ntr-o familie de intelectuali, imigrată de trei generaţii din Alsacia și Elveția &#238;n Rom&#226;nia.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>A absolvit Dreptul, Literele şi Filosofia &icirc;n 1921. &Icirc;n anii &#8217;30 colaborează str&acirc;ns cu fondatorul școlii de sociologie rom&acirc;nești Dimitrie Gusti, ca asistent la catedra de sociologie. Tot &icirc;n această perioadă a fost director al Fundaţiilor Culturale Regale. Publică numeroase lucrări ştiinţifice, cu precădere din domeniul sociologiei rurale, dar şi de metode de investigaţie sociologică sau sociologia oraşelor. &Icirc;n 1939 este numit director al statisticii administrative la Institutul de statistică. &Icirc;n 1943 se &icirc;nfiinţează catedra de sociologie rurală, unde devine conferenţiar, apoi preia şi catedra de sociologie generală. &Icirc;nsă &icirc;n 1948, odată cu instaurarea regimului comunism, studiul sociologiei este interzis, iar activitatea sa &icirc;n sociologie este brusc curmată.</p>
<p><strong>Henri H. Stahl a fost unul din cei 55 de cercetori care au vizitat satul Corona din județul Orhei (astăzi, raionul Ungheni) &icirc;n anul 1931. El este autorul unor amintiri prețioase păstrate &icirc;n urma acestei expediții care aruncă lumină asupra organizării satului basarabean.&nbsp;Aici echipa gustiană a fost izbită de efectul dominaţiei ţariste de peste 100 de ani. Acest sat nu mai păstra un folclor şi un port popular pitoresc, iar la auzul c&acirc;ntecului &bdquo;Boje țare&rdquo;, babele se puneau &icirc;n genunchi și &icirc;și făceau cruce.&nbsp;<br />
</strong><br />
După război, urmează o perioadă dificilă. Este nevoit să lucreze ca desenator tehnic la Institutul de Urbanism, apoi este scos la pensie &icirc;n 1956. Abia &icirc;n 1966, odată cu relaxarea presiunii ideologice, este rechemat &icirc;n &icirc;nvăţăm&acirc;nt. &Icirc;n aceste condiţii Stahl va putea să-şi urmărească din nou preocupările sale şi prin urmare va trece din nou la organizarea cercetărilor monografice. Drept rezultat publică lucrări importante de sociologie şi sociologie istorică. &Icirc;n 1969 el este ales membru al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice şi membru al Academiei Rom&acirc;ne. &Icirc;n 1990 va fi ales membru titular al Academiei. A fost cavaler al Legiunii de Onoare. Decedează &icirc;n 1991, la v&acirc;rsta de 90 de ani.</p>
<p><em>Sursa:&nbsp;enciclopediaromaniei.ro,&nbsp;cooperativag.ro</em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-henri-h-stahl-cercetatorul-unui-sat-basarabean-63513.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Satul fără biserică e ca omul fără inimă</title>
		<link>https://timpul.md/articol/satul-fara-biserica-e-ca-omul-fara-inima-33767.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/satul-fara-biserica-e-ca-omul-fara-inima-33767.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 14 May 2012 09:31:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[Biserica]]></category>
		<category><![CDATA[cornova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/satul-fara-biserica-e-ca-omul-fara-inima-33767.html/</guid>

					<description><![CDATA[Locuitorii Cornovei au avut, dintotdeauna, un lăcaş sf&#226;nt unde se apropiau de Dumnezeu.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Iniţial, a fost biserica din lemn cu hramul Sf. Dumitru, edificată din b&acirc;rne de stejar &icirc;n anul 1770, unde serviciul divin era oficiat &icirc;n limba rom&acirc;nă, &icirc;n pofida politicii de rusificare, iar mai apoi &#8211; biserica din piatră din centrul localităţii. Acestea au reprezentat pilonii pe care cornovenii totdeauna s-au bazat pentru a &icirc;nfrunta greutăţile vremurilor. Actuala biserică din piatră a fost fondată &icirc;n 1912, &icirc;ntr-un loc ales. Peste 30 mii de ruble &#8211; suma necesară &icirc;ntru zidirea ei, bani adunaţi de cornoveni pe parcursul anilor 1902-1912. Nici timpul, nici cele două războaie, nici regimul comunist n-au reuşit să dăr&acirc;me zidirea cu care satul se m&acirc;ndreşte timp de 100 de ani.</p>
<p>Pe 6 mai, de Sf&acirc;ntul Gheorghe, biserica din Cornova a &icirc;mplinit un secol de existenţă, un secol de credinţă care a ţinut aprinsă făclia spiritului cornovean. &Icirc;n acea zi, numeroşi oaspeţi au venit să sărbătorească, alături de locuitorii Cornovei, 100 de ani de la zidirea acestei biserici. Mesaje de felicitare au avut primarul Ştefan Roşca, directorul Gimnaziului &bdquo;Paul Mihail&rdquo;, Ion Bodrug, Dumitru Sclifos, cetăţenii de onoare ai localităţii Vasile Şoimaru şi Zamfira Mihail. Zamfira Mihail n-a reuşit, de data aceasta, să ajungă la Cornova, dar a trimis un mesaj de felicitare, din care am reţinut: &bdquo;Dragi consăteni, &icirc;naintaşii noştri au reuşit, prin solidaritate şi &icirc;ntrajutorare să ridice, acum o sută de ani, un sf&acirc;nt locaş, care va dăinui peste veacuri. Biserica este altarul de credinţă şi cultură&hellip; Fie ca exemplul strămoşilor să ne unească &icirc;n continuare pentru fapte vrednice de vremurile actuale, ca să prospere Cornova şi cornovenii care o iubesc&rdquo;. </p>
<p>&Icirc;n faţa cornovenilor a evoluat interpreta de muzică populară Maria Iliuţ, originară din Crasna Bucovinei. </p>
<p><strong>Oxana Popa, <br />
s. Cornova, r-nul Ungheni</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/satul-fara-biserica-e-ca-omul-fara-inima-33767.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
