<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>cultură &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/cultura/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 25 Sep 2025 07:11:43 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>cultură &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Cinci ani de promisiuni, Filarmonica rămâne în ruine</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cinci-ani-de-promisiuni-filarmonica-ramane-in-ruine.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cinci-ani-de-promisiuni-filarmonica-ramane-in-ruine.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 25 Sep 2025 07:11:32 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[administrație publică.]]></category>
		<category><![CDATA[artiști]]></category>
		<category><![CDATA[chișinău]]></category>
		<category><![CDATA[cultură]]></category>
		<category><![CDATA[donații blocate]]></category>
		<category><![CDATA[Filarmonica Națională]]></category>
		<category><![CDATA[nepăsare]]></category>
		<category><![CDATA[reconstrucție]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=523701</guid>

					<description><![CDATA[Au trecut cinci ani de la incendiul devastator care a mistuit Filarmonica Națională din Chișinău, iar clădirea iconică continuă să stea în paragină. Deși autoritățile au prezentat constant proiecte și planuri de reconstrucție, lucrările efective nu au început. Biroul german de arhitectură desemnat pentru refacere există doar pe hârtie, iar studiul de fezabilitate pentru reabilitarea &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Au trecut cinci ani de la incendiul devastator care a mistuit Filarmonica Națională din Chișinău, iar clădirea iconică continuă să stea în paragină. Deși autoritățile au prezentat constant proiecte și planuri de reconstrucție, lucrările efective nu au început. Biroul german de arhitectură desemnat pentru refacere există doar pe hârtie, iar studiul de fezabilitate pentru reabilitarea clădirii stagnează. În tot acest timp, donațiile colectate pentru refacere rămân blocate, iar artiștii sunt nevoiți să își desfășoare activitatea în săli improvizate, inadecvate performanței și standardelor Filarmonicii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Lipsa progresului a generat frustrare în rândul comunității culturale și al publicului larg. Muzicieni, dirijori și colaboratori externi se confruntă cu dificultăți logistice constante, afectând calitatea spectacolelor și reputația instituției. Chiar și proiectele pentru organizarea de concerte în locații alternative implică costuri suplimentare și resurse neprevăzute, iar unii artiști și-au exprimat deschis nemulțumirea față de nepăsarea autorităților.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Problema reconstrucției Filarmonicii nu este doar una administrativă, ci și simbolică: clădirea a fost un reper cultural pentru Chișinău și un element identitar pentru întreaga Republică Moldova. Nepăsarea autorităților și tergiversarea proiectului reflectă deficiențe majore în managementul fondurilor publice și prioritizarea investițiilor, ridicând semne de întrebare asupra modului în care guvernul gestionează patrimoniul cultural.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Donațiile internaționale și fondurile alocate rămân într-un blocaj inexplicabil, iar termenul pentru începerea lucrărilor a fost amânat repetat. Criticii susțin că situația arată o lipsă de voință politică, iar promisiunile electorale legate de cultura națională se dovedesc a fi doar vorbe goale. În acest context, Filarmonica riscă să rămână nu doar un morman de ruine, ci și un simbol al ineficienței și al ignorării artei de către autorități.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Viitorul instituției depinde de acțiuni concrete și de prioritizarea reconstrucției în agenda guvernamentală. Fără o implicare reală, nu doar clădirea, ci întreaga comunitate artistică va continua să sufere, iar imaginea Moldovei în fața partenerilor culturali externi va avea de pierdut.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cinci-ani-de-promisiuni-filarmonica-ramane-in-ruine.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Diplomația culturală: Moldova își promovează identitatea prin artă și tradiții</title>
		<link>https://timpul.md/articol/diplomatia-culturala-moldova-isi-promoveaza-identitatea-prin-arta-si-traditii.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/diplomatia-culturala-moldova-isi-promoveaza-identitatea-prin-arta-si-traditii.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 12 Sep 2025 11:08:03 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[artă]]></category>
		<category><![CDATA[cultură]]></category>
		<category><![CDATA[diaspora]]></category>
		<category><![CDATA[diplomație culturală]]></category>
		<category><![CDATA[identitate]]></category>
		<category><![CDATA[promovare internațională]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=522799</guid>

					<description><![CDATA[Republica Moldova lansează oficial Concepția Diplomației Culturale, un document care transformă cultura într-un instrument de imagine externă. Obiectivul este de a face din artă, tradiții și industrii creative o carte de vizită pe plan internațional. Strategia prevede promovarea artiştilor locali, implicarea diasporei, colaborări internaționale și participări la evenimente culturale majore. Astfel, cultura devine puntea prin &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Republica Moldova lansează oficial Concepția Diplomației Culturale, un document care transformă cultura într-un instrument de imagine externă. Obiectivul este de a face din artă, tradiții și industrii creative o carte de vizită pe plan internațional.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Strategia prevede promovarea artiştilor locali, implicarea diasporei, colaborări internaționale și participări la evenimente culturale majore. Astfel, cultura devine puntea prin care Moldova se face cunoscută și recunoscută.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe și instituțiile artistice vor colabora pentru a dezvolta programe educaționale, expoziții și proiecte internaționale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Diaspora este văzută ca un actor central, fiind invitată să joace rolul de „ambasador” cultural în comunitățile externe. Prin artă și tradiții, moldovenii pot construi o imagine autentică a țării.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Implementarea conceptului va fi evaluată pe baza unor indicatori clari: proiecte realizate, evenimente internaționale și nivelul de recunoaștere a simbolurilor culturale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Moldova își asumă astfel un pas decisiv: cultura nu mai rămâne marginală, ci devine parte integrantă din diplomația de stat.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/diplomatia-culturala-moldova-isi-promoveaza-identitatea-prin-arta-si-traditii.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>România investește în viitorul Moldovei prin donații de carte</title>
		<link>https://timpul.md/articol/romania-investeste-in-viitorul-moldovei-prin-donatii-de-carte.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/romania-investeste-in-viitorul-moldovei-prin-donatii-de-carte.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 04 Sep 2025 21:17:06 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[comunități]]></category>
		<category><![CDATA[Cristian-Leon Țurcanu]]></category>
		<category><![CDATA[cultură]]></category>
		<category><![CDATA[donație carte]]></category>
		<category><![CDATA[educație]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[speranță]]></category>
		<category><![CDATA[volume]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=522191</guid>

					<description><![CDATA[România sprijină din nou Republica Moldova printr-o donație de 80.000 de volume în limba română, în valoare de 700.000 de euro. Ambasadorul Cristian-Leon Țurcanu a declarat că gestul reprezintă o investiție în educație, cultură și viitorul european comun, subliniind rolul fundamental al lecturii în formarea generațiilor viitoare. Nu este prima inițiativă de acest gen: anul &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">România sprijină din nou Republica Moldova printr-o donație de 80.000 de volume în limba română, în valoare de 700.000 de euro. Ambasadorul Cristian-Leon Țurcanu a declarat că gestul reprezintă o investiție în educație, cultură și viitorul european comun, subliniind rolul fundamental al lecturii în formarea generațiilor viitoare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Nu este prima inițiativă de acest gen: anul trecut, România a oferit Moldovei 200.000 de volume, atât fizice, cât și digitale. Cărțile sunt distribuite în comunitățile care au cea mai mare nevoie de sprijin cultural și educațional, pentru a le oferi copiilor și tinerilor acces la cunoaștere și resurse pentru dezvoltarea personală.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Donația de anul acesta include volume variate, de la literatură clasică și contemporană, până la materiale educaționale și manuale, contribuind la consolidarea limbii române și promovarea valorilor europene în rândul tinerilor. Prin aceste gesturi, România reafirmă importanța educației ca pilon al dezvoltării și integrării europene.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Oficialii subliniază că investiția nu este doar materială, ci și simbolică: fiecare carte ajută la construirea unei societăți mai educate și mai conectate la valorile europene, întărind legăturile culturale dintre cele două țări.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mesajul este clar: viitorul european al Moldovei nu se scrie doar prin decizii politice, ci și prin paginile unei cărți deschise, care oferă cunoaștere, speranță și perspective pentru generațiile ce vin.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/romania-investeste-in-viitorul-moldovei-prin-donatii-de-carte.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>O carte-eveniment: 100+1 personalități basarabene cu rădăcini bucovinene aduc trecutul mai aproape de prezent</title>
		<link>https://timpul.md/articol/o-carte-eveniment-1001-personalitati-basarabene-cu-radacini-bucovinene-aduc-trecutul-mai-aproape-de-prezent.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/o-carte-eveniment-1001-personalitati-basarabene-cu-radacini-bucovinene-aduc-trecutul-mai-aproape-de-prezent.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 28 Aug 2025 13:13:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[basarabia]]></category>
		<category><![CDATA[Bucovina]]></category>
		<category><![CDATA[cultură]]></category>
		<category><![CDATA[identitate]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[personalități]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=521654</guid>

					<description><![CDATA[Un nou volum a fost lansat în spațiul cultural: „100+1 personalități basarabene cu rădăcini bucovinene”. Cartea adună într-o ediție specială portretele unor figuri importante din politică, știință, educație, medicină și artă. Proiectul editorial oferă o perspectivă unică asupra modului în care bucovinenii au contribuit la dezvoltarea culturală și socială a Basarabiei. Personalitățile incluse sunt prezentate &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Un nou volum a fost lansat în spațiul cultural: „100+1 personalități basarabene cu rădăcini bucovinene”. Cartea adună într-o ediție specială portretele unor figuri importante din politică, știință, educație, medicină și artă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Proiectul editorial oferă o perspectivă unică asupra modului în care bucovinenii au contribuit la dezvoltarea culturală și socială a Basarabiei. Personalitățile incluse sunt prezentate prin povești de viață, imagini rare și detalii mai puțin cunoscute.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Inițiativa este văzută drept un pod cultural între regiuni, menit să pună în valoare diversitatea și legăturile istorice dintre Bucovina și Basarabia. Cartea nu doar informează, ci inspiră prin exemple de perseverență și dedicare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Evenimentul de lansare a reunit istorici, academicieni și urmași ai celor evocați, care au subliniat importanța memoriei colective în consolidarea identității.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Volumul devine astfel o resursă educativă pentru școli, biblioteci și centre culturale, aducând în atenția noilor generații valori și modele de urmat.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/o-carte-eveniment-1001-personalitati-basarabene-cu-radacini-bucovinene-aduc-trecutul-mai-aproape-de-prezent.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Dezvoltarea Culturii și a Spiritualității prin construirea unei Biserici românești</title>
		<link>https://timpul.md/articol/dezvoltarea-culturii-si-a-spiritualitatii-prin-construirea-unei-biserici-romanesti.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/dezvoltarea-culturii-si-a-spiritualitatii-prin-construirea-unei-biserici-romanesti.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 23 Oct 2023 14:23:49 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[biserica românească]]></category>
		<category><![CDATA[construire]]></category>
		<category><![CDATA[cultură]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=506497</guid>

					<description><![CDATA[&#8222;Numai ce se înalţă cu trudă, prin jertfă, cu nenumărate greutăţi, are un înţeles şi un rost de durată&#8221; (Gheorghe Brătianu). De aici pornește mesajul nostru despre credința și speranța că lucrurile frumoase și plăcute Domnului se fac în buna și frumoasă conlucrare cu oamenii frumoși la suflet prin care Dumnezeu lucrează.&#160; În această ordine &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">&#8222;Numai ce se înalţă cu trudă, prin jertfă, cu nenumărate greutăţi, are un înţeles şi un rost de durată&#8221; (Gheorghe Brătianu).</p>



<p class="wp-block-paragraph">De aici pornește mesajul nostru despre credința și speranța că lucrurile frumoase și plăcute Domnului se fac în buna și frumoasă conlucrare cu oamenii frumoși la suflet prin care Dumnezeu lucrează.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">În această ordine de idei, Parohia cu hramul &#8222;Sfântul Ierarh Nicolae&#8221; a Mitropoliei Basarabiei, din orașul Anenii Noi, vine cu mari mulțumiri Guvernului României care, prin Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, a finanțat proiectul &#8222;Dezvoltarea Culturii și a Spiritualității prin construirea unei Biserici românești&#8221;. Cu această contribuție am reușit să realizăm tencuirea interioară și exterioară a bisericii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dorim ca acest locaș sfânt să rămână o amintire veșnică pentru noi și generațiile viitoare, să ne amintim ori de câte ori vom păși în Sfânta Biserică că jertfa adusă la construcția ei e o cărămidă trainică în întărirea credinței noastre, a tuturor.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">În numele comunității creștine, a enoriașilor adresăm sincere mulțumiri pentru ajutorul oferit, care a dus la bun sfârșit tencuiala bisericii.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dumnezeu să vă răsplătească din plin acest gest generos!</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/dezvoltarea-culturii-si-a-spiritualitatii-prin-construirea-unei-biserici-romanesti.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>R. Moldova va avea o rută cultural-turistică „Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt”, extinsă în Ucraina</title>
		<link>https://timpul.md/articol/r-moldova-va-avea-o-ruta-cultural-turistica-voievodul-stefan-cel-mare-si-sfant-extinsa-in-ucraina.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/r-moldova-va-avea-o-ruta-cultural-turistica-voievodul-stefan-cel-mare-si-sfant-extinsa-in-ucraina.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 14 Sep 2023 14:32:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[cultură]]></category>
		<category><![CDATA[extindere]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[rută]]></category>
		<category><![CDATA[Ștefan Cel Mare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=501136</guid>

					<description><![CDATA[Perspectivele de cooperare moldo-ucrainenă în domeniul turismului, precum și oportunitatea extinderii rutei cultural-turistice „Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt” în Ucraina, au fost discutate de către reprezentanții Ministerului Culturii în cadrul unei ședințe online cu responsabili din Ucraina. Au dialogat secretarul de stat al Ministerului Culturii, Andrei Chistol, Ion Iordachi, director general adjunct, Agenția de &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Perspectivele de cooperare moldo-ucrainenă în domeniul turismului, precum și oportunitatea extinderii rutei cultural-turistice „Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt” în Ucraina, au fost discutate de către reprezentanții Ministerului Culturii în cadrul unei ședințe online cu responsabili din Ucraina.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Au dialogat secretarul de stat al Ministerului Culturii, Andrei Chistol, Ion Iordachi, director general adjunct, Agenția de Investiții, reprezentanții Ambasadei Republicii Moldova în Ucraina, cu Mariana Oleskiv, șefă a Agenției de Stat pentru Dezvoltarea Turismului în Ucraina, scrie <a href="https://www.jurnal.md/ro/news/c00127f9e7dfdb56/r-moldova-va-avea-o-ruta-turistica-dedicata-domnitorului-stefan-cel-mare-extinsa-in-ucraina.html">Jurnal.md.</a></p>



<p class="wp-block-paragraph">Andrei Chistol a reiterat importanța pe care o acordă Ministerul Culturii dezvoltării turismului, a accentuat rolul important al turismului, subliniind necesitatea cooperării pe acest segment între cele două state, prin dezvoltarea de noi produse turistice comune. De menționat că o atenție deosebită se acordă dezvoltării turismului cultural, rural, de aventură, precum și realizării și promovării rutelor cultural-turistice transfrontaliere. </p>



<p class="wp-block-paragraph"><a rel="noreferrer noopener" href="https://admixer.md/ru/for-advertisers/?utm_source=banner&amp;utm_medium=logo&amp;utm_campaign=watermark" target="_blank"></a>Oficialii și-au exprimat deschiderea pentru extinderea rutei cultural-turistice ,,Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” în Ucraina, cât și dezvoltarea altor proiecte comune, ce vor contribui la valorificarea și promovarea potențialului turistic. </p>



<p class="wp-block-paragraph">S-a stabilit constituirea unui grup de lucru trilateral (Republica Moldova – Ucraina &#8211; România) privind realizarea acestui proiect. Totodată, pentru dezvoltarea și extinderea rutei în Ucraina urmează să fie semnat un memorandum de colaborare între părți. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Ruta urmează să includă obiective turistice din Ucraina aflate în legătură istorică sau legendară cu personalitatea lui Ștefan cel Mare, traducerea site-ului oficial al rutei &#8211; http://stephenthegreat.travel/ în limba ucraineană și alte acțiuni ce vor contribui la promovarea rutei transfrontaliere. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Ruta cultural-turistică ,,Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt” a fost creată în anul 2019 de către Republica Moldova și România, fiind prima rută transfrontalieră din spațiul Carpato-Danubiano-Pontic, ce cuprinde 30 obiective turistice de pe ambele maluri ale Prutului, legate istoric și legendar de numele Marelui Voievod. Acestea au tangență directă cu viața lui Ștefan cel Mare și Sfânt prezintă valoare cultural-istorică pentru noi ca neam, precum și un important element de identitate prin care vorbim turiștilor străini despre trecutul și prezentul nostru. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru a fi considerată internațională, Ruta cultural-turistică „Voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt” e necesar să traverseze trei state, astfel extinderea traseului în Ucraina este un pas important și firesc de promovare și de dobândire a unui caracter internațional al rutei.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/r-moldova-va-avea-o-ruta-cultural-turistica-voievodul-stefan-cel-mare-si-sfant-extinsa-in-ucraina.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>2023 &#8211; declarat Anul Culturii Ucrainene în Republica Moldova</title>
		<link>https://timpul.md/articol/2023-declarat-anul-culturii-ucrainene-in-republica-moldova.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/2023-declarat-anul-culturii-ucrainene-in-republica-moldova.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 01 Jan 2023 08:44:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[cultură]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=466529</guid>

					<description><![CDATA[Pe 29 decembrie, în cadrul unei întrevederi online,&#160;Oleksandr&#160;Tkachenko, ministrul Culturii și Politicii Informaționale al Ucrainei, și Sergiu&#160;Prodan, Ministrul Culturii Republicii Moldova, au discutat despre planurile și viziunile pentru organizarea Anului Culturii Ucrainene în Moldova. Discuția s-a axat și pe dimensiunea culturală a ambelor state privind implementarea cu succes a agendei europene și pe principalele subiecte &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Pe 29 decembrie, în cadrul unei întrevederi online,&nbsp;Oleksandr&nbsp;Tkachenko, ministrul Culturii și Politicii Informaționale al Ucrainei, și Sergiu&nbsp;Prodan, Ministrul Culturii Republicii Moldova, au discutat despre planurile și viziunile pentru organizarea Anului Culturii Ucrainene în Moldova.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph"><a rel="noreferrer noopener" href="https://admixer.md/ru/for-advertisers/?utm_source=banner&amp;utm_medium=logo&amp;utm_campaign=watermark" target="_blank"></a>Discuția s-a axat și pe dimensiunea culturală a ambelor state privind implementarea cu succes a agendei europene și pe principalele subiecte examinate la întrevederea prim-ministrei&nbsp;Natalia&nbsp;Gavrilița&nbsp;cu omologul său ucrainean, Denis&nbsp;Șmigal, de la începutul acestei luni, la Kiev, scrie<a href="https://realitatea.md/2023-a-fost-declarat-anul-culturii-ucrainene-in-moldova/"> Realitatea.md.</a></p>



<p class="wp-block-paragraph">„Am reiterat și angajamentul de susținere de partea Republicii Moldova a oamenilor de cultură din Ucraina, refugiați în RM, care sunt încurajați să se încadreze pe piața muncii, dar și suportul în vederea protejării patrimoniului cultural, care poate fi oricând evacuat pentru a fi salvat în siguranță în RM, așa cum am promis în iunie, la reuniunea miniștrilor culturii parte a&nbsp;Group&nbsp;of Ten, de la&nbsp;Lviv”, a menționat ministrul&nbsp;Prodan.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Anul acesta a fost un punct de cotitură pentru relațiile dintre Ucraina și Moldova. Ne-a apropiat mult și avem planuri mari de a ne consolida relațiile. Începem să ne precizăm planurile. Există multe idei, multe oportunități și opțiuni de cooperare între țările, instituțiile și colectivele noastre”, a spus&nbsp;Oleksandr&nbsp;Tkachenko.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ministrul Ucrainei i-a sugerat Ministrului Culturii al Moldovei ca la Opera din&nbsp;Odesa&nbsp;să concerteze formații moldovenești. În plus, Moldova ar putea găzdui colectivul Teatrului&nbsp;Mariupol.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/2023-declarat-anul-culturii-ucrainene-in-republica-moldova.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Scriem și vorbim corect românește / (a)	(se) socoti (cu…)</title>
		<link>https://timpul.md/articol/scriem-si-vorbim-corect-romaneste-a-se-socoti-cu-47503.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/scriem-si-vorbim-corect-romaneste-a-se-socoti-cu-47503.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 19 Aug 2021 05:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[corect]]></category>
		<category><![CDATA[cultură]]></category>
		<category><![CDATA[greșit]]></category>
		<category><![CDATA[limba română]]></category>
		<category><![CDATA[vocabular]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/scriem-si-vorbim-corect-romaneste-a-se-socoti-cu-47503.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h1>Greșit (nerecomandat)</h1>
<h2>(a)	(se) socoti (cu&hellip;)</h2>
<p>
&bull;	Trebuie să ne socotim cu aceasta.<br />
&bull;	A nu se socoti cu nimeni.<br />
&bull;	Asta nu se socoate. <br />
&bull;	Arbitrul nu socoate golul. <br />
&bull;	Golul n-a fost socotit. <br />
&bull;	&#8211; Socotiți (plata pentru masă) &icirc;mpreună, vă rog&hellip;<br />
&bull;	&#8211; Pentru mine socotiți (plata pentru masă) aparte&hellip;</p>
<h1>Corect</h1>
<p>A ține seama de&hellip;/ a lua (ceva) &icirc;n considerație&hellip;</p>
<p>&bull;	Trebuie să ținem seama de acest lucru.<br />
&bull;	A nu ține seama de nimeni.<br />
&bull;	Asta nu intră la socoteală/ asta nu contează.<br />
&bull;	Arbitrul nu acordă/ nu validează golul.<br />
&bull;	Golul nu a fost luat &icirc;n considerație/ nu a fost validat.<br />
&bull;	&#8211; Vă rog, faceți socoteala la un loc&hellip;<br />
&bull;	&#8211; Eu plătesc separat (plata pentru masă)&#8230;</p>
<p><em><strong>Sursa: &bdquo;Dicționar al greșelilor de limbă&rdquo;, Valentin Guțu&nbsp;</strong></em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/scriem-si-vorbim-corect-romaneste-a-se-socoti-cu-47503.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cultura are nevoie de oxigen</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cultura-are-nevoie-de-oxigen-156690.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cultura-are-nevoie-de-oxigen-156690.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Nechit]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 12 May 2020 10:47:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[COVID-19]]></category>
		<category><![CDATA[cultură]]></category>
		<category><![CDATA[irina nechit]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/cultura-are-nevoie-de-oxigen-156690.html/</guid>

					<description><![CDATA[Criza provocată de Covid-19 are un impact negativ major asupra culturii. Senzația de sufocare crește pe zi ce trece. Stoparea investițiilor &#238;n cultură și interzicerea evenimentelor pe viu sunt păgubitoare, periculoase pentru viața culturală.&#160;<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Am realizat un sondaj pentru Timpul, rug&acirc;nd mai mulți oameni de cultură să ne răspundă la o &icirc;ntrebare: Cum trebuie să procedeze Ministerul Educației, Culturii, Cercetării al Republicii Moldova, pentru a oferi o șansă oamenilor de cultură să organizeze evenimente pe viu, &icirc;n timpul cel mai apropiat?&nbsp;<br />
</strong></p>
<h1>Ala Bujor, editura Epigraf:</h1>
<p>&bdquo;Oamenii de cultură au nevoie de o gură de aer. Contactul pe viu cu publicul este vital necesar, altfel ne sufocăm. Nu putem sta la nesf&acirc;rșit &icirc;n izolare, trebuie să se producă evenimente cu participarea celor pentru care sunt create valorile culturale. Propun să funcționeze, &icirc;ncep&acirc;nd cu luna iunie, Teatrul de Vară din Chișinău. Să fie organizate la Teatrul de Vară, cu regularitate, diverse manifestări: lansări de carte, recitaluri, spectacole, concerte, expoziții. Spectatorii vor păstra distanța de un metru, vor purta mănuși. Biletul de intrare să fie la un preț accesibil, de circa 20 de lei. Astfel, vom ajuta cultura să respire, să supraviețuiască&rdquo;. </p>
<h1>Dumitru Crudu, scriitor, coordonator al atelierului de scriere creativă &bdquo;Vlad Ioviță&rdquo;:</h1>
<p>&bdquo;Vreau să-mi fac atelierul de poezie cu oameni &icirc;n fața mea, și &icirc;n jurul meu, dar nu &icirc;n fața unor computere. Cred că voi fi cel mai fericit om din lume c&acirc;nd asta se va &icirc;nt&acirc;mpla. Comuniunea online ad&acirc;ncește și mai mult singurătatea și izolarea. Vreau să aud vocea cuiva, și nu țiuitul singurătății. Nimic nu se poate compara cu un eveniment &icirc;n care sunt oameni &icirc;n sală. Acum parcă mă simt ca &icirc;ntr-o piesă de Ionesco &icirc;n care, &icirc;n loc de oameni, sunt doar scaune. Numai scaune și scaune. Oare am ajuns să trăim cu toții ca &icirc;ntr-o piesă de Ionesco?&rdquo;.</p>
<h1>Călina Trifan, poetă:</h1>
<p>&bdquo;&Icirc;ntrunirile culturale, spectacolele, cenaclurile, expoziţiile, concertele nu pot fi anulate la nesf&acirc;rşit, nici chiar c&acirc;t va dura Covid 19, căci incultura dă pe de-a dreptul. Reviste &ndash; nu, spectacole &ndash; nu, biblioteci, muzee &ndash; &icirc;nchise. Munca noastră e inseparabilă de oameni şi comunicare. Lipsiţi de comunicare direct, nu ne mai simţim nici angajaţi, şi nici definiţi ca oameni de cultură. Odată cu ieşirea din carantină viaţa culturală trebuie să-şi reia cursul. Eu cred că Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării poate permite desfăşurarea evenimentelor culturale cu reglementarea unui număr anumit de participanţi, &icirc;n spaţii deschise, la fel cum au fost admise si slujbele religioase &icirc;n aer liber. Breasla aşteaptă o semnătură pentru vara din prag&rdquo;.</p>
<h1>Mariana Harjevschi, director al Bibliotecii Municipale &bdquo;B. P Hasdeu&rdquo;:</h1>
<p>&bdquo;Cred că cea mai optimă soluție ar fi reluarea graduală a activităților culturale prin organizarea unor evenimente cu public mai puțin, p&acirc;nă la ridicarea progresivă a izolării, c&acirc;nd vor putea participa mai multe persoane. Desigur, e necesară o respectare strictă a distanței dintre participanți, iar luarea diverselor măsuri de igienizare a spațiilor ar evita infectarea. Devine important ca instituțiile culturale să faciliteze și accesul la conținutul cultural online. Sper că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) va răspunde cu resurse și soluții care să remedieze disfuncționalitățile din domeniul cultural, provocate de răsp&acirc;ndirea Covid-19&rdquo;.</p>
<h1>Eudochia Robu, pictoriță:</h1>
<p>&bdquo;Nu vedem &icirc;ncă lumina de la cap&icirc;tul tunelului, dar nici să stăm izolați complet nu se mai poate. Suntem oameni, avem nevoie de comunicare! Trebuie să fim foarte disciplinați, să respectăm regulile sanitare&rdquo;.</p>
<h1>Gheorghe Erizanu, scriitor, managerul editurii Cartier :</h1>
<p>&bdquo;Eu cred că mai bine ne sufocăm responsabil dec&acirc;t să riscăm iresponsabil cu sănătatea oamenilor. &Icirc;ntre timp, ne g&acirc;ndim cum trebuie organizate bine evenimentele culturale. Acum ne dăm seama că e păcat să improvizăm evenimente doar pentru bifă. Nu ministerele organizează evenimente, ci oamenii. C&acirc;nd experții OMS vor permite evenimentele, atunci va trebui să le facem bine&rdquo;.</p>
<h1>Galina Lazarenco, actriță:</h1>
<p>&bdquo;Am impresia că MECC se ocupă de educație, dar uită cu totul de cultură. &Icirc;și bate capul cineva din guvern ce se &icirc;nt&acirc;mplă cu noi, oamenii de cultură? Cum trecem peste criză, cum vom supraviețui? Cultura se confruntă cu &icirc;ntrebarea hamletiană &ndash; a fi sau a nu fi. I-aș &icirc;ndemna pe cei de la minister să caute solulții, să găsească niște posibilități de a susține arta. Dacă va mai dura această perioadă de incertitudine, vom ieși &icirc;n stradă, vom juca &icirc;n aer liber, nu ne vom opri, pentru că &icirc;n orice &icirc;mprejurări avem nevoie să ne exprimăm&rdquo;. </p>
<h1>Marina Dobrescu, solistă de operă:</h1>
<p>&bdquo;Sincer, nu știu exact cum ar fi bine să procedăm, dar cred că, vara, ar putea fi organizate evenimente open air. Organizatorii vor anunța condițiile &icirc;n care trebuie respectată distanța socială și purtarea măștilor, deși nu stiu c&acirc;t de eficiente sunt&rdquo;.</p>
<h1>Natalia Mateevici, cercetator stiințific coordinator, Muzeul Național de Istorie:</h1>
<p>&bdquo;Noi am dori din tot sufletul ca lumea să poată veni la muzee! Am mai făcut niște schimbări &icirc;n expoziție, am adăugat piese inedite, dar nu putem deschide fără o  decizie din partea MECC. Deocamdată, nu cred că putem organiza manfestări de amploare. Noi avem un spațiu mare &icirc;n curtea Muzeului Național de Istorie, cred că s-ar putea face ceva, pe scenă, dar cu părere de rau, la noi e multă bădărănie, comportamentul oamenilor este iresponsabil. &Icirc;n Europa se redeschid muzeele, &icirc;nsă măsurile de protecție sunt respectate &icirc;ntocmai. Nu știm ce vom face mai departe. Cert e că ne dorim să-i revedem pe vizitatori, muzeul există pentru public&rdquo;. </p>
<h1>Svetlana Bivol, director al Filarmonicii Naționale &bdquo;Serghei Lunchevici&rdquo;:</h1>
<p>&bdquo;Cred că ar trebui găsite formule noi pentru desfășurarea activității concertistice: să se organizeze evenimente &icirc;n aer liber, să se permită spectacole &icirc;n săli cu un număr redus de spectatori, care ar putea ședea la distanță unul de altul (peste un scaun, cu măști și mănuși). E necesar acest lucru&rdquo;.</p>
<h1>Sandu Grecu, directorul Teatrului Național &bdquo;Satiricus I. L. Caragiale&rdquo;:</h1>
<p>&bdquo;&Icirc;n primul r&acirc;nd, trebuie să ni se permită repetițiile &icirc;n scenă. Ar fi binevenite și spectacolele &icirc;n aer liber, păstr&acirc;nd disctanța și respect&acirc;nd alte cerințe sanitare. Cred că pot fi admiși c&acirc;te 50 de spectatori &icirc;ntr-o sală de 300 de locuri. Aceste spectacole cu public să fie transmise obligatoriu și online, pentru cei ce nu au reușit să cumpere bilete&#8230; Muzeele și sălile de expoziție cred că trebuie redeschise și să activeze cu acces minim de vizitatori. Dar toate acestea cer seriozitate, responsabilitate și disciplină din partea directorilor instituțiilor de cultură și din partea societății. Eu sunt optimist, vom reuși&rdquo;.</p>
<h1>Varvara Buzilă, muzeograf, Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală:</h1>
<p>&bdquo;Sunt din grupul de risc și trăiesc zilnic prioritatea esențială &ndash; adaptare maximă &icirc;n numele triumfului vieții. Nu vreau ca cineva să sufere. &Icirc;mbolnăvirea de Covid-19, indiferent de v&acirc;rsta omului, este deja o tragedie umană. Estimez toate posibilitățile pentru manifestare creativă și găsesc &icirc;ntre ele resurse importante. Sigur, ne dorim să revenim la viața firească de p&acirc;nă la perioada interdicțiilor legate de pandemie. &Icirc;n același timp, &icirc;nțelegem bine că nimic nu va mai fi cum a fost, noi deja trăim schimbarea, care posibil va fi una perpetuă. Oamenii de cultură, informați cum sunt, conștientizează cel mai clar impactul restricțiilor, pericolul contaminării cu virusul și necesitatea de a evita acest pericol. Odată ce interacționăm &icirc;n spațiile comerciale care au public neeterogen, cred că ne putem asuma responsabilitatea de a comunica &icirc;n medii culturale, unde publicul este mai omogen. După ce norme, răm&acirc;ne de stabilit țin&acirc;ndu-se cont de specificul instituției, comunității, activităților și spațiilor &icirc;n care se vor produce. Oamenii de cultură, după mine, au acumulat cele mai multe experiențe și au identificat oportunități. Se poate &icirc;ncepe testarea noilor forme de diseminare a produsului cultural &icirc;n societate&rdquo;.</p>
<h1>Moni Stănilă, scriitoare:</h1>
<p>&bdquo;Cred că anul acesta cultura va funcționa mai mult online. Poate &icirc;n timpul verii se vor găsi soluții pentru organizarea evenimentelor culturale &icirc;n aer liber, cu un anumit număr de participanți, &icirc;nsă mai cred că nu se vor lua măsuri la noi &icirc;naintea altor țări. Va trebui să așteptăm și să vedem ce se va &icirc;nt&acirc;mpla &icirc;n afară. &Icirc;nsă, cred, atunci c&acirc;nd va fi posibil, vor găsi și cei de la noi o soluție viabilă pentru reluarea evenimentelor culturale cu public&rdquo;.</p>
<h1>Tudor Zb&acirc;rnea, pictor, director al Muzeului Național de Arte Plastice:</h1>
<p>&bdquo;Cred că muzeele și bibliotecile vor fi printre primele care &icirc;și vor putea relua activitatea cu publicul, datorită specificului de activitate &ndash; &icirc;n aceste instituții pot fi evitate aglomerările excesive. Noi, &icirc;mpreună cu angajații Direcției Patrimoniu din cadrul MECC, am elaborat o serie de recomandări de protecție post-pandemie. Va trebui să găsim mijloace financiare, pentru a acoperi costurile necesare. Suntem &icirc;ntr-o situație financiară extrem de dificilă, &icirc;nsă &icirc;nțeleg&acirc;nd faptul că va trebui să găsim singuri soluții, am achiziționat mănuși, măști, dezinfectanți, termometru, dispozitive de pulverizare a dezinfectanților și, deocamdată, funcționăm fără public. Va trebui să insistăm &icirc;n continuare pe l&acirc;ngă instituția trezorerială, pentru deblocarea fondurilor de care dispunem, cel puțin pentru acoperirea strictului necesar. Sper că săptăm&acirc;na viitoare, sau cel t&acirc;rziu p&acirc;nă la sf&acirc;rșitul lunii curente, să putem relua activitățile cu publicul&rdquo;.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cultura-are-nevoie-de-oxigen-156690.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>IRINA NECHIT: „Poezia și războiul” – un recital de poezie politică la Chișinău</title>
		<link>https://timpul.md/articol/irina-nechit-poezia-si-razboiul-un-recital-de-poezie-politica-la-chisinau-152621.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/irina-nechit-poezia-si-razboiul-un-recital-de-poezie-politica-la-chisinau-152621.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Nechit]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 27 Feb 2020 04:52:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[chisinau]]></category>
		<category><![CDATA[cultură]]></category>
		<category><![CDATA[irina nechit]]></category>
		<category><![CDATA[poezie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/irina-nechit-poezia-si-razboiul-un-recital-de-poezie-politica-la-chisinau-152621.html/</guid>

					<description><![CDATA[Ca o reacție la evoluțiile nefaste de pe arena politică din Republica Moldova, poeții de la Chișinău au inițiat o serie de recitaluri de poezie politică, versurile fiind o pledoarie pentru libertatea de expresie și constituind o formă de protest. Primul recital a avut loc pe 27 noiembrie, la Biblioteca Publică &#8222;B.P. Hasdeu&#8221;, &#238;n cadrul acestuia președintele Uniunii Scriitorilor Arcadie Suceveanu a afirmat: &#8222; Ar fi necesar să urmeze recitaluri mai extinse, chiar &#238;n fața monumentului lui Ștefan cel Mare și Sf&#226;nt&#8221;. Unul dintre poemele citite de Arcadie Suceveanu atunci, &#8222;Mărul &#238;ndrăgostit de vierme&#8221;, se referă la viclenia cu care potentații fac și desfac alianțe grotești, doar pentru a se menține la putere.<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&bdquo;Prin acest recital de poezie, am transmis un semnal către societate că nu ne resemnăm, nu permitem să fie atacată limba rom&acirc;nă &icirc;n R. Moldova, nu acceptăm mascarada politică ce ne aruncă &icirc;n urmă, &icirc;n trecutul sovietic și nu aprobăm metodele perfide ale politicienilor din RM de a-și urmări cu orice preț propriile interese, ignor&acirc;ndu-i &icirc;n totalitate pe cei care merg la urnele de vot&rdquo;, susține Irina Nechit, care face parte din echipa de organizatori.</p>
<p>Recitalul din 19 decembrie l-a avut ca protagonist pe Teodor Ajder, care a tradus &icirc;n rom&acirc;nă poezie protestatară poloneză, publicată &icirc;n antologia &bdquo;Șcadronul Șondoroirilor&rdquo;. Am lansat această antologie la Chișinău, Teatrul Național &bdquo;Mihai Eminescu&rdquo; a găzduit cu generozitate lansarea. Actori ai Naționalului au citit poeme politice ale autorilor polonezi și, de asemenea, poeți de la Chișinău au citit versuri &icirc;n cadrul manifestării.</p>
<p>Cel de-al treilea recital, cu genericul &bdquo;Poezia revoltei&rdquo; s-a desfășurat &icirc;n preajma zilei de naștere a lui Eminescu, la librăria Eminescu din Chișinău, av&acirc;nd ca motto un vers eminescian: &bdquo;Şi-n această sărăcie,/ te inspiră, c&acirc;ntă barde!&rdquo;. </p>
<p>Pe 25 februarie 2020, am organizat cel de-al patrulea recital, intitulat &bdquo;Poezia și războiul&rdquo;. Am pornit de la primul război mondial. Ne-am amintit că Alexei Mateevici a &icirc;nvățat &icirc;n clădirea &icirc;n care ne adunasem (Secția Arte a Bibliotecii Naționale din Chișinău) și că a scris &bdquo;Limba noastră&rdquo; pe vremea c&acirc;nd era preot militar, &icirc;n 1917. </p>
<p>Despre cel de-al doilea război mondial au vorbit poeții ai căror tați au fost pe front, &icirc;n 1941-1945. L-am pomenit și pe Nicolae Trifan, fratele poetei Călina Tifan, ucis la 19 ani &icirc;n războiul din Afganistan (1979-1989). </p>
<p>Apoi am citit versuri și am povestit amintiri despre războiul de pe Nistru care a &icirc;nceput pe 2 martie 1992. Un t&acirc;năr a dat busna &icirc;n sală, a rostit patetic &icirc;n limba rusă o poezie despre vitejia cazacilor, av&acirc;nd o panglică &bdquo;gheorghievskaia&rdquo; la piept, după care a scos din buzunar o panglică tricoloră și a recitat un poem dedicat celor care au apărat Moldova &icirc;n conflictul de pe Nistru, unii cu prețul vieții. C&acirc;nd a apărut &bdquo;kazakul&rdquo;, cei din sală s-au speriat, au vrut chiar să-l alunge, dar le-am zis că e actor, că așa e scenariul recitalului, și s-au liniștit. Alexandru Cr&acirc;lov a recitat cele două poezii, el este un actor foarte bun, cu c&acirc;teva roluri principale la Teatrul Satiricus, merită aprecieri pentru curaj, pentru expresivitate, pentru că a fost at&acirc;t de veridic, &icirc;nc&acirc;t unii ascultători chiar au crezut că e &bdquo;kazak&rdquo;. </p>
<p>După acest moment teatral, am citit din nou versuri, din cărți proprii, din cărți ale colegilor, ale poeților clasici și ale celor din antologia lui Claudiu Komartin &bdquo;S&acirc;rmă ghimpată. C&acirc;nd focurile se vor stinge printre ruine &ndash; Poeți ai generației războiului&rdquo; (din antologie a citit t&acirc;năra poetă Victoria Nirvana), au răsunat și versuri ale poetului ucrainean Boris Gumeniuc (&icirc;n lectura t&acirc;nărului scriitor Alexandru Bordian) despre războiul din Ucraina care nu s-a &icirc;ncheiat, care mai durează, precum și ale poeților Hose Pablo, Svetlana Corobceanu, Dimitrie Stelaru. Scriitorul Emilian Galaicu-Păun ne-a explicat de ce și-a intitulat unul din volume &bdquo;Arme grăitoare&rdquo;, am discutat apoi despre instabilitatea lumii și am răsfoit albume de pictură cu scene din bătălii, de pe diferite fronturi, ne-am amintit de Guernica lui Picasso și am privit lucrări de Nicolae Grigorescu. Au mai participat la recital: Alina Rusu (a citit pentru prima dată un poem proaspăt scris, dureros, despre patrie), Rodica Gotca, Cristina Dicusar, Zina Izbaș, Oxana Gherman, Nicolae Popa, Viorica Oleinic, Vitalie Șega, Aristin Cupcea, Dumitru Crudu, au fost prezenți la eveniment și scriitorii Liliana Armașu, Iulian Ciocan, jurnalista și fotografa Nadejda Roșcovanu.  Poeții au adus mulțumiri Bibliotecii Naționale, directoarei Elena Pintilei, și secției Arte, condusă de Svetlana Miron, pentru găzduirea acestei manifestări literare cu substrat civic.</p>
<p>Recitalurile de poezie politică vor continua, &icirc;n cadrul lor putem vorbi și prin versuri despre cele mai grele probleme ale societății, ne putem simți cetățeni cu demnitate și avem senzația că deja ne-am c&acirc;știgat libertatea.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/Poezia%20si%20razboiul%20recit.jpg" width="750" height="500" alt="" /><br />
<em>FOTO: Nadejda Roșcovanu<br />
</em> <br />
<img decoding="async" src="/uploads/images/Poez%20si%20razb_%20recitalll.jpg" width="750" height="500" alt="" /><br />
<em>FOTO: Nadejda Roșcovanu</em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/irina-nechit-poezia-si-razboiul-un-recital-de-poezie-politica-la-chisinau-152621.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
