<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>cursuri &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/cursuri/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Wed, 11 May 2022 08:25:04 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>cursuri &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Unii copii sunt mai egali decât alţii</title>
		<link>https://timpul.md/articol/unii-copii-sunt-mai-egali-decat-altii-94826.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/unii-copii-sunt-mai-egali-decat-altii-94826.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Tabaranu]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 06 Jul 2016 05:03:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bună Dimineața]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri]]></category>
		<category><![CDATA[înot]]></category>
		<category><![CDATA[MAI]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/unii-copii-sunt-mai-egali-decat-altii-94826.html/</guid>

					<description><![CDATA[Trăim &#238;ntr-o societate &#238;n care cu toții promovăm egalitatea: egalitatea juridică, egalitatea socială, egalitatea de șanse la &#238;nvățătură, egalitatea de șanse &#238;ntre bărbați și femei la accederea &#238;n funcții, și totuși mulți dintre noi răm&#226;n doar cu promovarea.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Recent Ministerul Afacerilor Interne a anunța despre organizarea unor instruiri de &icirc;not pentru copiii angajaților MAI, motiv&acirc;ndu-şi decizia prin faptul că &bdquo;&icirc;n ultima perioadă, scăldatul a devenit o capcană periculoasă pentru cei care nu știu să &icirc;noate sau nu țin cont de unele pericole, iar &icirc;necurile &icirc;n care sunt implicați copiii pun &icirc;n gardă &icirc;ntreaga societate&rdquo;. Pun &icirc;n gardă societatea doar cazuri &icirc;n care sunt implicații copii angajaților MAI? Sau și a celor de &bdquo;r&acirc;nd&rdquo; ca de exemplu copii de profesori , medici, educatori, șoferi, ingineri, brutari, etc. Nu sunt ei tot &icirc;n acelaș pericol ca și copii angajaților MAI? </p>
<p>Spre finalul comunicatului &icirc;n care ei anunță despre programul gratis pentru copii lor ei menționează că MAI acordă o atenție deosebită copiilor care  au nevoie de sport pentru a se dezvolta armonios, at&acirc;t fizic, c&acirc;t şi psihic. &Icirc;nsă au uitat să spună  că acordă atenție doar copiilor ai angajaților MAI. </p>
<p>Una dintre frazele din cartea &bdquo;Ferma animalelor&rdquo;, scrisă de George Orwell, este legea scrisă pe peretele hambarului: &bdquo;Toate animalele sunt egale, dar unele sunt mai egale dec&acirc;t altele&rdquo;. O frază care este mai mult ca actuală &icirc;n acest caz.</p>
<p>Din acel comunicat un lucru este cert,  Ministerul de Interne are grijă de copiii lor, iar pe restul, vorba ceea, să-i aibă  &icirc;n pază Dumnezeu.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/unii-copii-sunt-mai-egali-decat-altii-94826.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ai terminat clasa XI-a? Vino la Timișoara!</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ai-terminat-clasa-xi-a-vino-la-timisoara-75178.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ai-terminat-clasa-xi-a-vino-la-timisoara-75178.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 02 Jun 2015 06:04:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri]]></category>
		<category><![CDATA[Timișoara]]></category>
		<category><![CDATA[West Summer University]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ai-terminat-clasa-xi-a-vino-la-timisoara-75178.html/</guid>

					<description><![CDATA[<strong>V</strong>reau<br />
<strong>A</strong>cum<br />
<strong>R</strong>elaxarea<br />
<strong>A</strong>șteptată]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Aceasta e una dintre descifrările verii pe care elevii au purtat-o de-a lungul anului &icirc;n minte și uite că s-a făcut. Elevii din Republica Moldova au zis astăzi &bdquo;La revedere, școală&rdquo; pentru o vară &icirc;ntreagă!</p>
<p>Și că tot veni vorba de distracție, vacanță și relaxare, Timișoara sau Mica Vienă cum &icirc;i spun localnicii, se pregătește  și ea pentru vară. Adună cele mai bune specializări din cadrul Universității de Vest, elevi din cele 41 de județe și lansează cel mai tare proiect &#8211; <strong>West Summer University (WSU)</strong>.</p>
<p>WSU e un proiect destinat elevilor care, deși au terminat abia clasa a XI-a, se g&acirc;ndesc la facultate. Fie și-au ales  specializarea pe care o vor urma, fie &icirc;ncă o caută, sunt cu toții așteptați la Timișoara pentru a experimenta viața de student. Timp de două săptăm&acirc;ni,elevii merg la cursuri, &icirc;și fac prieteni noi, interacționează cu profesorii, află răspuns la orice &icirc;ntrebare legată de viitoarea lor facultate și de ce nu, admit varianta de a-și urma studiile &icirc;n Rom&acirc;nia.</p>
<p>Proiectul se desfășoară &icirc;n perioada 22 iulie- 5 august la Timișoara, iar pentru a lua parte la această &bdquo;mișcare&rdquo; a oamenilor pozitivi, fericiți și cu spirit aventurier, accesează wsu.osut.ro, &icirc;nscrie-te și la vară ne vedem aici. De asemenea, participarea la West Summer University presupune o taxă &icirc;n valoare de 65 de euro care vor acoperi cheltuielile pentru masă și cazare, iar transportul va fi asigurat de către OSB Timișoara.</p>
<p>Termenul limită de &icirc;nscriere este 10 iunie.</p>
<p>Sursa:&nbsp;osb.basarabeni.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ai-terminat-clasa-xi-a-vino-la-timisoara-75178.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Noul başcan din Găgăuzia vrea să îi învețe pe locuitorii regiunii, limba română</title>
		<link>https://timpul.md/articol/noul-bascan-din-gagauzia-vrea-sa-ii-invete-pe-locuitorii-regiunii-limba-romana-72472.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/noul-bascan-din-gagauzia-vrea-sa-ii-invete-pe-locuitorii-regiunii-limba-romana-72472.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 02 Apr 2015 07:35:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[bașcan]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri]]></category>
		<category><![CDATA[gagauzi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/noul-bascan-din-gagauzia-vrea-sa-ii-invete-pe-locuitorii-regiunii-limba-romana-72472.html/</guid>

					<description><![CDATA[Noul başcan al UTA Găgăuzia, Irina Vlah, a cerut Chişinăului să susţină organizarea cursurilor de &#238;nvăţare a limbii rom&#226;ne, astfel &#238;nc&#226;t tinerii din regiune să poată activa &#238;n Parlament şi Guvern.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Anunțul bașcanului a fost făcut &icirc;n cadrul unei &icirc;ntrevederi cu președintele Parlamentului Andrian Candu.</p>
<p>&bdquo;O problemă a populației găgăuze este necunoașterea limbii de stat, iar tinerii noștri sunt capabili și au suficiente calități pentru a putea lucra și &icirc;n Parlamentul Republicii Moldova, și &icirc;n Guvern, și &icirc;n alte instituții de stat. Este important ca puterea centrală să susțină această solicitare a noastră&rdquo;, a precizat Vlah.</p>
<p>Totodată, bașcanul a anunțat că deputații Adunării Populare au transmis Parlamentului pentru examinare două inițiative legislative. Prima se referă la alocarea pentru UTA Găgăuzia a 5% din sursele financiare ale fondului rutier și 5% din alocațiile pentru finanțarea construcțiilor capitale. Cea de-a doua inițiativă vizează acordarea anumitor &icirc;nlesniri agricultorilor la exportul produselor.</p>
<p>De asemenea, &icirc;n cadrul discuțiilor, s-a vorbit despre crearea unui grup de lucru, format din deputați din Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, care ar examina statutul special al Găgăuziei.</p>
<p>Parlamentarii vor evalua gradul de aplicare a prevederilor constituționale ce țin de statutul special al autonomiei, precum și compatibilitatea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei cu prevederile legislației Republicii Moldova, inclusiv modificările legislative necesare.</p>
<p>Ideea creării unui grup special vine &icirc;n contextul &icirc;n care &icirc;n Parlamentul de legislatura anterioară a funcționat un grup de lucru similar.</p>
<p>sursa: independent.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/noul-bascan-din-gagauzia-vrea-sa-ii-invete-pe-locuitorii-regiunii-limba-romana-72472.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>(Minoritarii din R. Moldova) Învață româna datorită jobului</title>
		<link>https://timpul.md/articol/minoritarii-din-r-moldova-invata-romana-datorita-jobului-68812.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/minoritarii-din-r-moldova-invata-romana-datorita-jobului-68812.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ana Gherciu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 29 Jan 2015 05:53:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri]]></category>
		<category><![CDATA[integrare]]></category>
		<category><![CDATA[limba română]]></category>
		<category><![CDATA[limba rusa]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/minoritarii-din-r-moldova-invata-romana-datorita-jobului-68812.html/</guid>

					<description><![CDATA[Comparativ cu anii &#8217;90, &#238;n Republica Moldova, dar &#238;n special &#238;n Chișinău, tot mai mulți vorbitori nativi de limbă rusă se găsesc nevoiți să &#238;nvețe limba rom&#226;nă.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Fie datorită noilor prieteni, fie din cauza unui post de muncă, aceștia aleg să urmeze cursuri private pentru a &icirc;mprospăta cunoștințele din școală, ori pentru a o lua de la zero. Bunăoară, mulți părinți &icirc;și duc copiii la grădinițe și școli rom&acirc;ne pentru a se asigura că vor &icirc;nvăța limba de stat. </p>
<p>Alexei, Andrei, Oxana și Ilya sunt patru prieteni, toți vorbitori nativi de limbă rusă. Deși ei au &icirc;nvățat limba rom&acirc;nă la școală, &icirc;ntrebați despre calitatea materiei predate, aceștia mi-au zis doar să atrag atenția la fel &icirc;n care se exprimă &ndash; sunt abia la &icirc;nceput. &bdquo;La școală am &icirc;nvățat poezii&rdquo;, spune Oxana. &bdquo;Plus la aceasta, la școală eram 20 de copii, iar materia era mai complicată. Acum suntem doar noi patru și cred că rezultatul va fi mai bun dec&acirc;t la școală&rdquo;, intervine Ilya. Mai mult, profesoara lor, Elena, confirmă că abilitățile lor s-au &icirc;mbunătățit considerabil comparativ cu prima lecție. &bdquo;Acum nu vă fac observație la fiecare cuv&acirc;nt cum făceam la &icirc;nceput&rdquo;, le spune aceasta. </p>
<p>Mai mult, tinerii explică reușitele lor prin faptul că la școală &icirc;nvățau pentru notă, &icirc;n timp ce acum &icirc;nvață din proprie inițiativă și pentru propriile necesități, ceea ce-i motivează să depună toate eforturile necesare. </p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/mar-3681.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<p>Specialitatea Elenei este de filolog rom&acirc;n-englez, și chiar din anii studenției a făcut practica de pedagog. &bdquo;Evident, studentă fiind, făceam mai multă practică privată, cu copii, elevi etc. După ce am absolvit, am &icirc;nceput să predau lecții de rom&acirc;nă-engleză, iar foarte mulți dintre studenții vorbitori de rusă mă &icirc;ntrebau dacă nu vreau să-i &icirc;nvăț limba rom&acirc;nă&rdquo;, povestește Elena. Deși a refuzat de multe ori această ofertă, peste c&acirc;țiva ani s-a g&acirc;ndit că nu e o idee chiar at&acirc;t de proastă. Conform acesteia, majoritatea celor care vor să &icirc;nvețe limba rom&acirc;nă o fac pentru postul de muncă. </p>
<p>Prietenii au &icirc;nceput lecțiile de limbă rom&acirc;nă la sf&acirc;rșitul lunii decembrie 2014. De atunci au reușit să facă aproximativ 10 lecții. &bdquo;Această idee ne-a venit cu doi ani &icirc;n urmă, &icirc;nsă abia acum am fost mai hotăr&acirc;ți. Alexei a fost inițiatorul, el a zis &bdquo;Hai băieți, ne ducem!&rdquo; și a sunat-o pe Elena&rdquo;, povestește Andrei. C&acirc;nd au &icirc;nceput cursurile, chiar dacă nu vorbeau limba rom&acirc;nă, tinerii cel puțin o &icirc;nțelegeau. Așadar, &icirc;n fiecare lună aceștia trebuie să &icirc;nvețe c&acirc;te 750 de cuvinte. &bdquo;Dar asta-i imposibil. 250 de cuvinte pe săptăm&acirc;nă e foarte mult&rdquo;, spun ei. <br />
La cursul la care am asistat, conduși de Elena, elevii au discutat despre tipurile de carnete, după care au  &icirc;nscenat o ieșire la restaurant. (n.red.: Am păstrat modul de exprimare a tinerilor pentru autenticitate)</p>
<h2>&bdquo;</h2>
<p><em><strong>&#8211; Sunt diferite carnete. Carnet pentru note personale&hellip;<br />
&#8211;	Notițe personale, intervine profesoara.<br />
&#8211;	Carnete pe care noi folosim zilnic, ca agendă, și multe altele. Noi putem să cumpărăm carnete &icirc;n orice magazin, &icirc;n orașul &ndash; din &hellip; nu știu. Care sunt produse &icirc;n multe țări, carnete din Germania, China, spune Ilya și se oprește, deși se descurcă foarte bine.<br />
&#8211;	Tu ce fel de carnet ai?, &icirc;l &icirc;ncurajează profesoara.<br />
&#8211;	Eu am numai un carnet de care mă folosesc zilnic și at&acirc;t. Nu am nici un carnet de telefoane.</strong></em></p>
<h2>&rdquo;</h2>
<p>Ca temă pentru acasă, elevii trebuie să se g&acirc;ndească la trei teme de discuții. &bdquo;Puteți să vă faceți c&acirc;teva notițe, după care să vă conduceți c&acirc;nd vom discuta. Eu voi verifica și notițele, doar că data viitoare vin cu pix roșu&rdquo;, spune Elena. &bdquo;Sport, religie și politică, și gata cu lecțiile&rdquo;, glumește Andrei.</p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/mar-3656.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<h2>A refuzat oferta, fiindcă nu știa rom&acirc;na</h2>
<p>Deși tineri, cu toții au un post de muncă care solicită multă responsabilitate și implicare. Ilya este directorul unei firme de mobilier și design interior, iar Oxana este contabilă &icirc;n cadrul aceleiași firme. Alexei este fotograf, iar Andrei are mai multe afaceri care implică socializare activă. <br />
Alexei &icirc;și dorește mult să lucreze și &icirc;n Rom&acirc;nia, iar bariera lingvistică se face simțită foarte mult &icirc;n această situație. &bdquo;Am avut mai multe oferte de lucru acolo și am fost nevoit să refuz, fiindcă nu pot face fotografii fără să vorbesc cu clienții&rdquo;, spune fotograful.</p>
<p>&bdquo;Eu lucrez &icirc;n Moldova, am &icirc;ntreprindere aici și cred că, dacă noi lucrăm aici și planificăm să ne continuăm activitatea tot &icirc;n Moldova, trebuie să cunoaștem limba rom&acirc;nă. Toate actele, toate știrile sunt &icirc;n limba de stat și eu nu pot să &icirc;nțeleg cum noi trăim aici fără a o cunoaște&rdquo;, spune Andrei. </p>
<p>Oxana adaugă că, &icirc;n ultima perioadă, cunoaște tot mai multe persoane vorbitoare de rom&acirc;nă care nu cunosc limba rusă. Respectiv, pe l&acirc;ngă job, mai are nevoie de cunoștințe &icirc;n limba rom&acirc;nă și &icirc;n timpul liber. &Icirc;n același timp, Ilya a decis să se alăture prietenilor săi, fiindcă are mulți clienți din Rom&acirc;nia și Italia care nu cunosc limba rusă. </p>
<p>&Icirc;ntrebați dacă au &icirc;ncercat să vorbească limba rom&acirc;nă cu străini și s-au simțit incomod, aceștia au recunoscut că au fost deseori luați &icirc;n der&acirc;dere din cauza felului &icirc;n care se exprimă. Mai mult, deși majoritatea dintre ei cunosc și o altă limbă străină, precum engleza sau ucraineana, limba rom&acirc;nă li se pare cea mai complicată.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/minoritarii-din-r-moldova-invata-romana-datorita-jobului-68812.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Silvia Ursu: Pariază pe tine!</title>
		<link>https://timpul.md/articol/silvia-ursu-pariaza-pe-tine-40118.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/silvia-ursu-pariaza-pe-tine-40118.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 10 Feb 2013 06:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Femeia]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri]]></category>
		<category><![CDATA[examen]]></category>
		<category><![CDATA[pariu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/silvia-ursu-pariaza-pe-tine-40118.html/</guid>

					<description><![CDATA[Noul an m-a găsit printre cursuri, definiții, teorii, categorii și notițe.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Eram &icirc;n febra pregătirilor pentru examenele de masterat. De fapt, &icirc;n momentul c&acirc;nd scriu aceste r&acirc;nduri vin de la un examen, iar c&acirc;nd veți citi aceste r&acirc;nduri, voi fi &icirc;n drum spre ultimul examen (ador această apropiere temporală dintre prezent și viitor, respectiv prezent și trecut).</p>
<p>Am am&acirc;nat mult timp aceste studii, din lipsă de timp, din lipsă de chef. Anul trecut, am zis să o fac și pe asta. Să văd cum mă descurc. Am făcut un pariu cu mine &icirc;nsămi, să-mi verific limitele. Și, credeți-mă, după ce am parcurs cursuri de peste 200 și 400 de pagini, chiar m-am g&acirc;ndit să abandonez totul. Dar pariul e pariu, odată făcut, trebuie c&acirc;știgat!</p>
<p>De aceea, &icirc;n acest an, vă provoc să pariați cu voi &icirc;nşivă. Nu e necesar să faceți o facultate nouă sau un masterat. Vă puteți &icirc;nscrie la cursuri de japoneză, de exemplu, să luați cursuri de tango, artă teatrală, de echitație, să faceți ore de dicție sau lecții de ikebana. Orice, &icirc;n urma cărora o să vă simțiți mai &icirc;mplinite, victorioase că &bdquo;pot face și asta!&rdquo;.</p>
<p>Viața e prea scurtă pentru a o lăsa altora să fie trăită. Spune ce simți persoanei de care-ți place &icirc;n taină, spune-i iubitului tău c&acirc;t de fericită te face, fă un copil sau, dacă simți că relația &icirc;n care ești nu mai merge, pune punct, nu &icirc;ncerca să găsești scuze acolo unde nu e cazul. Fă un pariu pentru starea ta de bine.</p>
<p>Iar cel mai important, nu uita să pariezi pentru sănătatea ta. Programează-te chiar pentru săptăm&acirc;na viitoare la analizele generale anuale. Doar astfel poți preveni anumite boli sau le poți st&acirc;rpi din fazele incipiente. E cel mai important pariu cu viața, unde tu poți determina cine iese &icirc;nvingător.</p>
<p><span><strong><br />
Timpul Suplimentul Femeia</strong></span></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/silvia-ursu-pariaza-pe-tine-40118.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Oficialii de la Tiraspol sunt invitaţi să înveţe Limba Română</title>
		<link>https://timpul.md/articol/oficialii-de-la-tiraspol-sunt-invitati-sa-invete-limba-romana-34556.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/oficialii-de-la-tiraspol-sunt-invitati-sa-invete-limba-romana-34556.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 14 Jun 2012 10:59:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri]]></category>
		<category><![CDATA[limba română]]></category>
		<category><![CDATA[Tiraspol]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/oficialii-de-la-tiraspol-sunt-invitati-sa-invete-limba-romana-34556.html/</guid>

					<description><![CDATA[Agenţia rusă <a href="http://dniester.ru/node/7088">RIA &#8222;Dniester&#8221; </a>care activează &#238;n regiunea transnistreană a anunţat pe pagina sa electronică o rubrică unde vor fi plasate manuale şi informaţii necesare pentru studiul limbii rom&#226;ne.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Noul proiect al agenţiei este destinat &icirc;n primul r&acirc;nd funcţionarilor din instituţiile de administrare a regiunii din partea st&acirc;nga a Nistrului. <br />
Pentru prima dată pe un portal de ştiri din regiunea transnistreană &icirc;şi face loc adevărul ştiinţific despre limba rom&acirc;nă. &Icirc;n introducerea rubricii se aduc informaţii despre răsp&acirc;ndirea acestei limbi şi denumirile ei istorice. &bdquo;&Icirc;n limba rom&acirc;nă vorbesc 24-28 milioane de oameni. <strong>Limba rom&acirc;nă are statut oficial &icirc;n Rom&acirc;nia, R. Moldova</strong>, autonomia Voievodina din Serbia şi pe muntele Athos din Grecia. Oficial, <strong>&icirc;n R. Moldova această limbă se numeşte &bdquo;moldovenească&rdquo;</strong> (&hellip;) &Icirc;n trecut, această limbă s-a numit valaha, vlaha, voloha şi vlaho-moldoveneasca. Limba rom&acirc;nă este cea mai interesantă &icirc;n grupa limbilor romanice, deoarece  comportă trasăturile mai multor limbi cu care a intrat &icirc;n contact&rdquo;, scrie agenţia &quot;Dniester&quot;.</p>
<p>Autorii proiectului promit că rubrica şi lista manualelor vor fi actualizate regulat.&nbsp;<br />
<strong><br />
Timpul.md (I.M.)</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/oficialii-de-la-tiraspol-sunt-invitati-sa-invete-limba-romana-34556.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Bunele maniere revin în vogă</title>
		<link>https://timpul.md/articol/bunele-maniere-revin-in-voga-34184.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/bunele-maniere-revin-in-voga-34184.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Nadia Tătaru]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 31 May 2012 03:23:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[bune maniere]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri]]></category>
		<category><![CDATA[eticheta]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/bunele-maniere-revin-in-voga-34184.html/</guid>

					<description><![CDATA[Manierele se &#238;nvaţă, iar cei cărora le lipsesc cei şapte ani de acasă le pot recupera...&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Astfel, cine vrea să se comporte ca un adevărat domn sau doamnă &icirc;n societate &icirc;şi poate şlefui personalitatea lu&acirc;nd lecţii despre punctualitate, etichetă, bunele maniere &icirc;n relaţiile interpersonale precum şi multe alte aspecte importante ce definesc conduita unui om cult.</p>
<p>&bdquo;Oamenii manieraţi iau masa la ore fixe. Copiii trebuie să măn&acirc;nce cu furculiţa, orice &icirc;n afară de alimentele care sunt destinate să fie consumate cu m&acirc;na. Trebuie să staţi frumos şi să nu vă aplecaţi peste farfuria cu m&acirc;ncare. Nu se cuvine să vorbiţi cu gura plină&#8230;&rdquo;, cu aceste sfaturi a &icirc;nceput ora de maniere elegante de la şcoala ABZ din capitală, &icirc;n timp ce cei opt elevi aranjau cu mare grijă tac&acirc;murile pentru &bdquo;o cină elegantă &icirc;n familie&rdquo; şi, ca nişte adulţi responsabili şi manieraţi, luau aminte la ceea ce le spunea profesoara. Apropo de abrevierea ABZ, cele trei iniţiale semnifică: A &#8211; arta comunicării, B &#8211; bunele maniere şi Z &#8211; fetiţele vor deveni z&acirc;ne, iar băieţi vor şti să le cucerească.</p>
<p>Profesoara de maniere, Irina Lica, spune că micii &icirc;nvăţăcei greşesc adesea c&acirc;nd vine vorba de conduită şi comunicare, chiar dacă teoretic cunosc aceste reguli. &bdquo;Cea mai importantă etapă este să-i faci pe copii să conştientizeze că au nevoie să fie manieraţi, nu doar că cineva le-o cere. &Icirc;n acest caz, nu se impune &bdquo;trebuie&rdquo;, ci &bdquo;vreau&rdquo;, a menţionat ea. Psihologul a respins ideea preconcepută că oamenii manieraţi sunt falşi şi lipsiţi de spontaneitate. &bdquo;&Icirc;n ceea ce priveşte diferenţa dintre manierat şi manierism este că: &icirc;n primul caz ţine de un anumit mod de a fi firesc, iar &icirc;n al doilea caz este afişarea unui comportament fals &#8211; un om manierat doar &icirc;n aparenţă&rdquo;, a conchis specialista.</p>
<h1>&bdquo;Şapte ani de acasă&rdquo;, completaţi cu maniere</h1>
<p>Directoarea şcolii, Dorina Arsene, ne-a spus că ideea de a deschide o şcoală a bunelor maniere i-a venit acum un an. &bdquo;Pentru a face rost de materiale didactice am mers la Bucureşti, unde am discutat cu profesorii de maniere de acolo. Iniţial am considerat că societatea noastră va fi receptivă la astfel de provocări cum sunt cursurile de maniere elegante. &Icirc;nsă, cu regret, unii oameni mai consideră şi astăzi că &bdquo;cei şapte ani de acasă&rdquo; le sunt suficienţi pentru viaţă. Totuşi mă bucur că am reuşit să-i fac pe elevii mei să vină la lecţii ca la distracţie. Ei sunt fericiţi că nu primesc note&#8230;&rdquo;, povesteşte z&acirc;mbind Dorina. </p>
<h1>&bdquo;Mulţumesc &icirc;n uz curent&rdquo;</h1>
<p>&Icirc;ntrebaţi ce &icirc;nseamnă cei şapte ani de acasă, copiii dau nişte răspunsuri foarte generale precum: &bdquo;Să fim mai buni, mai corecţi&rdquo;, dar nicidecum cele din tagma bunelor maniere. Dorina povesteşte că cele mai frecvente erori comise at&acirc;t de copii, c&acirc;t şi de adulţi sunt cele legate de forma corectă de salut, ţinuta vestimentară neadecvată, limbaj, ticuri verbale, punctualitate, comportamentul la masă precum şi altele. &bdquo;Mă deranjează că noi, moldovenii, suntem restanţieri la capitolul etichetă, iar oamenii care deţin funcţii importante şi care servesc drept modele de comportament nu se obosesc să-şi ia un consultant anume &icirc;n această direcţie&rdquo;, se arată nedumerită profesoara. <br />
Patricia Ciocan, una dintre eleve: &bdquo;Cel mai mult mi-a plăcut tema &bdquo;Comportarea la masă&rdquo;. Dar am &icirc;nvăţat multe şi la alte lecţii. Colegii mei aleargă pe holul şcolii şi strigă, eu &icirc;nsă nu-mi permit să fac aşa ceva&rdquo;, ne-a spus, chicotind, micuţa. &bdquo;Cuvinte de gratitudine precum poftim şi mulţumesc sunt tot mai des auzite &icirc;n casa noastră. Chiar am rugat-o să păstreze toate temele pe care le-a &icirc;nvăţat, &icirc;n acest mod voi putea &icirc;nvăţa şi eu c&acirc;te ceva. Pe noi nu ne-a &icirc;nvăţat nimeni, iar părinţii şi şcoala n-au avut astfel de preocupări. Cine ştie, poate şi noi ca domnul Gagarin vom fi invitaţi la masa reginei Angliei şi atunci&hellip; trebuie să ştim să ne folosim de tac&acirc;muri&#8230;&rdquo;, spune &icirc;n glumă Carolina Vacaric, una dintre mămicile care a venit să-şi ia copilul de la ore. </p>
<p>Cursul de bune maniere este destinat copiilor cu v&acirc;rste cuprinse &icirc;ntre şase şi 16 ani. &Icirc;n cadrul lecţiilor, copiii &icirc;nvaţă bunele maniere, prezentarea, arta conversaţiei, comportamentul civilizat &icirc;n viaţa de zi cu zi, eticheta &icirc;n societate, precum şi comportamentul manierat &icirc;n ospeţie sau arta de a oferi şi a primi cadouri. </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/bunele-maniere-revin-in-voga-34184.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Copii cu dizabilităţi vor învăţa să lucreze la calculatoare</title>
		<link>https://timpul.md/articol/copii-cu-dizabilitati-vor-invata-sa-lucreze-la-calculatoare-28953.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/copii-cu-dizabilitati-vor-invata-sa-lucreze-la-calculatoare-28953.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ala Coica]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 24 Nov 2011 03:26:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[calculator]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri]]></category>
		<category><![CDATA[ecoul cernobâlului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/copii-cu-dizabilitati-vor-invata-sa-lucreze-la-calculatoare-28953.html/</guid>

					<description><![CDATA[La Chişinău au fost inaugurate două ateliere de terapie ocupaţională &#238;n domeniul legătoriei manuale şi a tehnologiilor informaţionale.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>44 de copii cu boli oncologice, malformaţii congenitale şi maladii ale glandei tiroide, care frecventează centrul de reabilitare al fundaţiei &bdquo;Ecoul Cernob&icirc;lului&rdquo;, vor &icirc;nvăţa, timp de un an de zile, cum să lucreze la calculator şi ce presupune legătoria manuală. </p>
<p>Atelierele au fost &icirc;nfiinţate &icirc;n cadrul unui proiect transfrontalier susţinut de Uniunea Europeană cu scopul de a identifica potenţialul fiecărui t&acirc;năr şi de a-l valorifica prin formarea de abilităţi care să le permită ulterior integrarea socială şi profesională. Tinerii care vor &icirc;nsuşi aceste meserii vor fi ajutaţi să se angajeze &icirc;n c&acirc;mpul muncii. Preşedinta fundaţiei, Natalia Hasan, a menţionat că, astfel, beneficiarii proiectului se vor putea integra &icirc;n societate şi nu vor mai fi nevoiţi să stea izolaţi &icirc;n case. &bdquo;&Icirc;n ţările europene, toată lumea munceşte, şi persoanele cu dizabilităţi. Ne dorim ca şi copii noştri să aibă un viitor prosper, chiar dacă au probleme de sănătate&rdquo;, a spus Natalia Hasan, fondatoarea centrului. Ea a adăugat: &bdquo;Fundaţia am &icirc;nfiinţat-o pe baza propriei mele dureri de suflet. Copilul meu tot a fost bolnav de cancer. Aici, la centru, copii au parte de consiliere psihologică, art-terapie, iar acum vor putea să deprindă şi o meserie&rdquo;. </p>
<p>La eveniment a fost prezent şi ministrul Apărării, Vitalie Marinuţă, care a declarat că &bdquo;Moldova are deficienţe la capitolul protecţie socială, educaţie şi dezvoltare a copilului, iar prezenţa unor asemenea oameni cu inimă mare sunt o comoară pentru &icirc;ntreaga societate şi noi avem multe de &icirc;nvăţat de la asemenea persoane&rdquo;, a menţionat ministrul.</p>
<p>Aceste două ateliere au fost realizate, &icirc;n cadrul unui proiect european, de către fundaţia &bdquo;Ecoul Cernob&acirc;lului&rdquo;, &icirc;n parteneriat cu fundaţia &bdquo;Alături de voi&rdquo; din Rom&acirc;nia, prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi al Turismului din Rom&acirc;nia. &bdquo;Este pentru prima dată c&acirc;nd fondurile de cooperare transfrontalieră au avut impact financiar &icirc;n ambele ţări. Am insistat foarte mult pe un parteneriat eficient, &icirc;n care să se vadă investiţia. Sperăm că serviciile pe care le-am creat &icirc;mpreună vor reuşi să aducă un plus de valoare şi să schimbe &icirc;n bine viaţa tinerilor&rdquo;, a afirmat Angela Achiţei, reprezentanta fundaţiei &bdquo;Alături de voi&rdquo;. </p>
<p>Ieri, fundaţia condusă de Natalia Hasan a inaugurat distincţia &bdquo;Crucea carităţii&rdquo;, distincţie care va fi oferită anual celor care se vor implica activ &icirc;n acţiuni de caritate. </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/copii-cu-dizabilitati-vor-invata-sa-lucreze-la-calculatoare-28953.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cursuri pentru o societate prosperă</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cursuri-pentru-o-societate-prospera-27643.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cursuri-pentru-o-societate-prospera-27643.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 05 Oct 2011 11:28:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Timpul Liber]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri]]></category>
		<category><![CDATA[sat]]></category>
		<category><![CDATA[școală]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/cursuri-pentru-o-societate-prospera-27643.html/</guid>

					<description><![CDATA[Şcoala, recunoscută drept instituţie academică, trebuie transformată &#238;ntr-un catalizator al schimbărilor din comunităţile rurale şi &#238;ntr-un factor constructiv al societăţii civile. Aceasta este una dintre misiunile proiectului &#8222;Dezvoltarea şcolilor Comunitare&#8221;, realizat de către programul educaţional &#8222;Pas cu Pas&#8221;.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Despre acest subiect s-a discutat la Chişinău &icirc;ntr-o conferinţă de presă cu genericul, &bdquo;Dezvoltarea Şcolii Comunitare &#8211; pas cu pas spre o societate activă&rdquo;. La eveniment au participat toţi directorii şi coordonatorii de şcoli unde are loc implementarea acestui proiect. Aceştia au prezentat rezultatele obţinute şi dificultăţile &icirc;nt&acirc;lnite &icirc;n şcoala comunitară pe parcursul a cinci ani de activitate.</p>
<p>Programul aplică inovator metodologiile bazate pe cele mai bune practici educaţionale. Acesta are la bază mai multe principii: şanse egale pentru fiecare &icirc;ntr-o şcoală comunitară activă, impactul parteneriatului comunitar asupra calităţii educaţiei etc. Proiectul &bdquo;Dezvoltarea şcolilor comunitare&rdquo; este destinat instituţiilor care nu mai &icirc;ntreabă &bdquo;Ce face comunitatea pentru şcoală?&rdquo;, dar pentru acele care se &icirc;ntreabă &bdquo;Dar ce facem noi pentru comunitate?&rdquo;. La el pot aplica cei care doresc să ofere servicii educaţionale şi sociale noi pentru copii, părinţi, cadre didactice şi lideri ai comunităţilor locale. &Icirc;n cazul &icirc;n care o localitate a c&acirc;ştigat un proiect, doi pedagogi beneficiază de cursuri gratis, &icirc;n celelalte cazuri se negociază &#8211; fie achită autoritatea publică locală, fie altă sursă.<br />
&bdquo;Cursurile au loc la Chişinău, Bălţi şi Cahul, precum şi &icirc;n acele localităţi care ne solicită, dar unde se formează un grup de minim 16 persoane&rdquo;, menţionează conducătorii de proiecte.<br />
Programul educaţional &bdquo;Pas cu Pas&rdquo;, a demarat &icirc;n anul 1994 din iniţiativa Institutului pentru o Societate Deschisă şi a Fundaţiei Soros Moldova.</p>
<p><strong>Mariana Sanduţa,<br />
stagiară la TIMPUL</strong><br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cursuri-pentru-o-societate-prospera-27643.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ala Menşicov:  „La „Ionesco”, trebuie să îţi dai şi sufletul!..”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ala-mensicov-la-ionesco-trebuie-sa-iti-dai-si-sufletul-24941.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ala-mensicov-la-ionesco-trebuie-sa-iti-dai-si-sufletul-24941.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Sorina Stefârţă]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 04 Jul 2011 03:37:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Interviu]]></category>
		<category><![CDATA[ala mensicov]]></category>
		<category><![CDATA[cursuri]]></category>
		<category><![CDATA[scenă]]></category>
		<category><![CDATA[teatru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ala-mensicov-la-ionesco-trebuie-sa-iti-dai-si-sufletul-24941.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#8222;La viaţa ei, a fost de cel puţin trei ori regină - Regina Margareta &#238;n &#8222;Regele moare&#8221;, Gertrude &#238;n &#8222;Hamlet&#8221; şi Elisabeta I &#238;n &#8222;Elisabeta&#8221;. De regulă, erau nişte regine &#8222;rele&#8221;, pe care &#238;nsă le &#238;ndrăgeam pentru talentul cu care le juca Ala Menşicov - de două decenii, actriţa de top a Teatrului &#8222;Eugene Ionesco&#8221;. &#8230;Şi-a tratat şi trăit eroinele cu maximă dăruire şi responsabilitate. A făcut-o pentru că aşa a fost &#238;nvăţată la Şcoala &#8222;Şciukin&#8221; - &#238;nt&#226;i şi-nt&#226;i să fie profesionistă -, dar şi pentru că publicul simte falsul. Iar Ala Menşicov poate fi oricum, numai falsă - nu&#8221;. Scriam asta la 9 februarie 2011, c&#226;nd Ala Menşicov &#238;şi serba cea de-a 50-a aniversare. Iar peste două luni, ea lansa un proiect inedit pentru Moldova: cursuri de teatru pentru copii, adolescenţi şi adulţi - toţi cei care, poate, s-au văzut c&#226;ndva actori&#8230;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>&#8211; Ala, cum se desfăşoară cursurile? Nu e o aventură prea riscantă?<br />
</strong>&#8211; Deloc! Le-am g&acirc;ndit ca un &bdquo;cerc de prieteni&rdquo; şi sunt destinate tuturor celor care vor să scape de inhibiţii şi să-şi stimuleze creativitatea şi socializarea &#8211; toate, cu ajutorul Artei Teatrale. Acum, e pe sf&acirc;rşite ultima etapă. Adulţii abia aşteaptă &bdquo;absolvirea&rdquo;, căci se grăbesc să plece la mare. Dar nu chiuleşte niciunul şi mă bucură acest lucru. Atunci c&acirc;nd le-am lansat, &icirc;n aprilie, mă g&acirc;ndeam că voi fi fericită dacă adun zece persoane &icirc;n fiecare grupă. Dar cifra a depăşit aşteptările, deci, oameni au nevoie de teatru şi comunicare.</p>
<p><strong>&#8211; Cine predomină &#8211; bărbaţii sau femeile?<br />
</strong>&#8211; Majoritatea sunt femei, dar avem şi c&acirc;ţiva bărbaţi, iar pentru toamnă s-au anunţat mai mulţi&hellip; Mulţi au renunţat pentru că erau prinşi la serviciu. Eu mă străduiesc să fac, de fiecare dată, un program interesant şi divers, ca să nu se plictisească. Lucrăm asupra reacţiei, imaginaţiei, fanteziei, dicţiei şi mişcării. Eu &icirc;mi doresc să le ofer o lecţie plină, de la care să aibă plăcere.</p>
<p><strong>&#8211; Ei &icirc;nţeleg că asta nu le garantează un succes teatral?<br />
</strong>&#8211; Despre asta le vorbesc la fiecare lecţie. Ei nu vin neapărat pentru a deveni actori, ci pentru propria lor dezvoltare şi dezinhibare. Mulţi dintre ei sunt timizi, chiar dacă au un serviciu care le cere să fie sociabili. Acum ei &icirc;mi mărturisesc că au devenit mai degajaţi şi acest lucru &icirc;l observă şi ceilalţi. Pe unii dintre ei cursurile i-au ajutat chiar la susţinerea tezelor de licenţă&hellip;</p>
<p><img decoding="async" width="700" height="1050" alt="" src="/uploads/images/IMG_3375.JPG" /></p>
<p><strong>&#8211; Nu era mai simplu să iei un curs la Academia de Arte?<br />
</strong>&#8211; Deocamdată, nu mă văd acolo. Aici, eu sunt cea care am iniţiat cursurile, deci, sunt stăp&acirc;nă pe ceea ce fac. Av&acirc;nd o experienţă de 30 de ani &icirc;n teatru, ştiu să mă orientez pe loc, &icirc;n funcţie de starea de spirit a fiecăruia, am grijă să &icirc;i includ pe toţi &icirc;n joc&hellip; Este foarte mult de lucru &icirc;n plan psihologic.</p>
<p><strong>&#8211; Nu rişti ca, după această experienţă, să nu-ţi mai fie dor de scenă?<br />
</strong>&#8211; Categoric, nu. Scena e o boală pe viaţă. Şi-apoi&hellip; exact această temere i-o mărturiseam, la un moment dat, regizorului georgian Nugzar Lortkipanidze. Ştii ce mi-a răspuns? &bdquo;Nu e bine să renunţi la ceea ce &icirc;ţi este predestinat&rdquo;. Dar sper din suflet să existe cursurile şi după ce teatrul va ieşi din reparaţie. </p>
<p><strong>&#8211; C&acirc;nd ţi-ai zis pentru prima dată că acest &bdquo;predestinat&rdquo; există?<br />
</strong>&#8211; De c&acirc;nd mă ţin minte, am ştiut că voi fi actriţă, că voi pleca de acasă &icirc;ntr-un oraş foarte departe &#8211; a fost ceva spre ce am tins &icirc;ntotdeauna. Apoi, la Moscova, am ştiut că voi fi cu Petru&hellip; Cred că asta &icirc;nseamnă predestinare.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" width="700" height="467" alt="" src="/uploads/images/IMG_3368_fara%20rid.jpg" /></p>
<p><strong>&#8211; Teatrului &bdquo;Ionesco&rdquo; &icirc;i e predestinat să se &icirc;ntoarcă la gloria anilor &rsquo;90?<br />
</strong>&#8211; Nu ne mai putem &icirc;ntoarce la anii &rsquo;90, pentru că nu poţi să faci de două ori acelaşi teatru. E clar că noi vom lua totul de la zero şi chiar cred că e foarte bine, pentru că, la un moment dat, &icirc;ntr-un teatru se adună at&acirc;ta balast şi actori obosiţi, &icirc;nc&acirc;t tot ce faci sunt nişte spectacole moarte, &icirc;n care nu se &icirc;nt&acirc;mplă nimic. Va fi altceva, la fel de bun, şi vom reuşi &#8211; atunci c&acirc;nd &icirc;ţi doreşti ceva, neapărat obţii acest lucru. Altminteri, nu s-ar face nimic pe acest păm&acirc;nt. E important să vrei să faci teatru. Iar dacă vii aici, trebuie să &icirc;ţi dai şi sufletul!</p>
<p><strong>&#8211; Poate că tu simţi şi g&acirc;ndeşti altfel pentru că eşti soţia lui Petru Vutcărău &#8211; cu care aţi făcut o familie, un teatru, cu care ai doi copii mari&hellip;<br />
</strong>&#8211; Poate&#8230; Suntem de-o viaţă &icirc;mpreună şi e normal să nu mai ştim unde &icirc;ncepe una şi unde se termină alta. Dar nu e singurul motiv. Şi-apoi, dacă n-aş fi fost soţia lui Vutcărău, poate că aş fi avut libertatea să joc orice se putea &icirc;n acest teatru. Nu &icirc;nseamnă &icirc;nsă că am fost privată de roluri. Iar dacă ar fi să fac o galerie a acestora, aş include acolo &bdquo;C&acirc;ntăreaţa Cheală&rdquo;, &bdquo;Regele Moare&rdquo;, &bdquo;Pescăruşul&rdquo;, &bdquo;Hamlet&rdquo;, &bdquo;Maşinăria Cehov&rdquo;, &bdquo;Femeile lui Picasso&rdquo;&hellip;</p>
<p><strong>&#8211; Ce personaj ai vrea să ţi se mai &icirc;nt&acirc;mple?<br />
</strong>&#8211; Nu pot să visez acum la rolul Julietei, dar, fiind o actriţă de caracter, cred că am roluri p&acirc;nă mor.</p>
<p><strong>&#8211; Se spune că v&acirc;rsta e o mare teroare pentru femei. Dar pentru o actriţă?<br />
</strong>&#8211; Am avut o perioadă &icirc;n care mi se părea şi mie că totul s-a terminat, c&acirc;nd aveam tensiune şi dureri de spate. Chiar şi rolurile pe care le-am jucat atunci parcă au trecut pe l&acirc;ngă mine, iar copiii nu &icirc;nţelegeau cum e posibil ca pe mama să o doară, ca mama să nu poată&hellip; Atunci am realizat că ieşirea din toate problemele este &icirc;n tine. &Icirc;n astfel de situaţii nu te ajută nimeni, toţi au treburile lor, dar tu răm&acirc;i cu spatele tău&hellip; Am &icirc;nceput să fac exerciţii, să mă plimb &#8211; o plimbare prin parc ajută ca mintea şi sufletul să se echilibreze.</p>
<p><strong>&#8211; Dar contravine concepţiei de boemă care, de regulă, &icirc;nsoţeşte meseria de actor&hellip;<br />
</strong>&#8211; Nu e nicio problemă, poţi să stai şi la o bere, şi la o cafea &#8211; sigur că nu o mai faci ca &icirc;n tinereţe, c&acirc;nd ne apuca dimineaţa &icirc;n teatru&hellip; Acum trebuie să avem grijă de copii, de sănătate, să ne &icirc;ntoarcem la lucrurile esenţiale ale vieţii. Acum am momentele mele de meditaţii şi lectură, momente &icirc;n care stau acasă singură cu mine &icirc;nsămi. Dar &icirc;mi amintesc cu plăcere de acele vremuri &#8211; a făcut parte din noi. Eram ca o familie şi m&acirc;ncam dintr-o oală&hellip;</p>
<p><strong>&#8211; Nu te-am văzut niciodată pe o scenă &bdquo;străină&rdquo;. Chiar niciun teatru din Moldova nu te-a invitat pentru un rol? <br />
</strong>&#8211; Nu, niciodată. Nici măcar &icirc;n glumă. Probabil că sunt prea rea . Dar eu mi-am căutat şi &icirc;mi caut de treabă. Nu sunt omul care aşteaptă să-i cadă ceva din pod şi, dacă nu aş avea doi copii care să mă ţină aici, cred că mi-aş face bagajele şi aş pleca &icirc;n lume să găsesc o trupă &icirc;n care să joc un rol. </p>
<p><strong>&#8211; Ştiu că te aşteaptă Japonia&hellip;<br />
</strong>&#8211; Da, acolo sunt binevenită &icirc;ntotdeauna, deşi nu este ţara &icirc;n care aş putea să mă aciuez. &Icirc;n schimb, colegii de acolo au scris o piesă special pentru mine &#8211; ceea ce nu mi s-a &icirc;nt&acirc;mplat niciodată aici, la Chişinău. Abia aştept să o joc, mai ales că va fi pusă &icirc;n scenă de Petru, pe care &icirc;n ultimul timp &icirc;l văd foarte rar. Acum, bunăoară, e tocmai la Sahalin, unde a fost invitat să monteze.</p>
<p><strong>&#8211; &Icirc;n ce limbă va juca Ala-san?<br />
</strong>&#8211; Acum c&acirc;ţiva ani am &icirc;ncercat să &icirc;nvăţ japoneza, dar nu s-a ţinut de mine. De aceea, voi juca &icirc;n rom&acirc;nă, dar vreau să am şi nişte fragmente &icirc;n japoneză. </p>
<p><strong>&#8211; Cum a fost să creşti doi copii, av&acirc;nd o viaţă at&acirc;t de intensă?<br />
</strong>&#8211; A fost greu cu primul copil, pentru că era &icirc;ntr-o perioadă &icirc;n care eram săraci, locuiam &icirc;ntr-o cameră de cămin de nouă metri, Petru &icirc;nvăţa regie la Tbilisi şi&hellip; noroc de părinţi, care ne ajutau&hellip; Apoi am &icirc;nceput să lucrăm la &bdquo;Ionesco&rdquo;, mereu &icirc;n repetiţii şi spectacole, şi Laurenţiu a crescut mai mult &icirc;n culise&hellip; Cu Ştefania, pe care am născut-o la 39 de ani, a fost o plăcere. Erau alte vremuri, aveam casa noastră şi am reuşit să-i acord mai mult timp. Acum, mai avem un actor &icirc;n casă &#8211; Laurenţiu a absolvit Academia de Teatru &#8211; şi cred că vom avea şi o actriţă. Ştefania are calităţi nemaipomenite. Ar mai fi nevoie de ceva noroc şi de o ţară &icirc;n care să fie preţuită această meserie.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" width="700" height="1050" alt="" src="/uploads/images/IMG_3482.jpg" /></p>
<p><strong>&#8211; Tu şi Petru, sunteţi ambii trecuţi de 50 de ani. Sunteţi &icirc;n etapa &icirc;n care partenerii devin prieteni sau aţi mai rămas la perioada &icirc;ndrăgostirii?<br />
</strong>&#8211; Nu simt nicio schimbare &icirc;n relaţiile noastre. Noi suntem oameni de teatru, temperamentali şi nu prea am ştiut să cedăm din ambiţie şi din profesie. Am făcut aceleaşi şcoli, am fost &icirc;mpreună la Moscova, am iniţiat teatrul, am jucat şi nimeni nu a renunţat la realizarea propriului Eu. Dar ne-a fost interesant &icirc;mpreună, nu am ajuns la excese şi asta contează cel mai mult.</p>
<p><strong>&#8211; &Icirc;ţi doresc mult succes &icirc;n tot ce face şi&hellip; &icirc;n ce vei face &#8211; adică, &icirc;n scenă!</p>
<div><object></object></p>
<div style="width:790px;text-align:left">Timpul.Suplimentul Femeia</div>
</div>
<p></strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ala-mensicov-la-ionesco-trebuie-sa-iti-dai-si-sufletul-24941.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
