<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>dizabilități &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/dizabilitati/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Tue, 17 May 2022 16:05:08 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>dizabilități &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Campanii pentru persoanele cu dizabilități care se confrunte cu numeroase probleme</title>
		<link>https://timpul.md/articol/campanii-pentru-persoanele-cu-dizabilitati-care-se-confrunte-cu-numeroase-probleme-130864.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/campanii-pentru-persoanele-cu-dizabilitati-care-se-confrunte-cu-numeroase-probleme-130864.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 23 May 2018 11:24:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[campanii]]></category>
		<category><![CDATA[dizabilități]]></category>
		<category><![CDATA[probleme]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/campanii-pentru-persoanele-cu-dizabilitati-care-se-confrunte-cu-numeroase-probleme-130864.html/</guid>

					<description><![CDATA[Persoanele cu dizabilități continuă să se confrunte cu numeroase probleme sistemice la nivel local, de la lipsa rampelor la intrarea &#238;n instituții publice, p&#226;nă la procesul deficitar de stabilire a dizabilității de către organele responsabile. Mai multe grupuri de inițiativă au inițiat mini-campanii de advocacy &#238;n cadrul &#8222;Proiectului de sprijinire a asistenței juridice primare accesibile pentru persoane cu dizabilități din regiunile Moldovei&#8221;, lansat de Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități (CAJPD). Rezultatele proiectului au fost prezentate marți, 22 mai, &#238;n cadrul unei conferințe, transmite IPN.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Potrivit directorului executiv al Centrului de Asistenţă Juridică pentru Persoane cu Dizabilități (CAJPD), Vitalie Meşter, obiectivele din cadrul proiectului s-au axat pe două domenii strategice: asigurarea accesului la asistență juridică primară pentru persoanele cu dizabilități și aducerea unei schimbări pozitive a mediului &icirc;nconjurător pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv prin accesibilizarea la diferite instituții, obiecte de menire socială, instituții educaționale. Pentru realizarea campaniilor de advocacy la nivel local au fost implicați 15 promotori din șase regiuni din Moldova: Ungheni, Fălești, Orhei, Cantemir, Comrat, Cead&icirc;r-Lunga.</p>
<p>Lilian Darii, directorul executiv al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat, a spus că &icirc;mpreună cu CAJPD, au un scop comun, și anume cel de a livra servicii juridice populației, instituția pe care o reprezintă se află &icirc;ntr-un proces de stabilire a standardelor de calitate pentru avocați, &icirc;n ceea ce privește acordarea asistenței necesare persoanelor cu dizabilități mintale. &bdquo;Astfel demonstrăm că vrem să nu avem doar un simplu acces la asistență juridică, dar aceasta să fie și calitativă. De fiecare dată am salutat parteneriatele cu cei care aduc o asistență specializată pentru că aceștia identifică mai ușor problemele și acordă asistența necesară specializată&rdquo;, susține Lilian Darii.</p>
<p>Olga Cenușa, consultantă &icirc;n advocacy CAJPD, a menționat că din 18 campanii de advocacy inițiate, 12 au fost finalizate cu succes, iar șase sunt &icirc;n curs de realizare. Toți promotorii locali care au participat la procesul de abilitare și implicare prin advocacy au beneficiat din partea Centrului de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități de suport &icirc;n colaborarea cu APL-urile și li s-a acordat asistență juridică. Rezultatele &icirc;n campaniile de advocacy țin de accesibilizarea instituțiilor publice pentru persoanele cu dizabilități prin construcția rampelor, reparația porțiunilor de drum sau cobor&acirc;rea bordurilor trecerile de pietoni. Potrivit Olgăi Cenușa, acțiunile de advocacy inițiate, au venit să promoveze drepturile persoanelor cu dizabilități, iar promotorii locali s-au implicat &icirc;n colaborarea cu APL-uri pentru rezolvarea lor.</p>
<p>Elena Stajila, directoarea de program Apărarea drepturilor persoanelor cu dizabilități din cadrul CAJPD, susține că &icirc;n perioada iulie 2017-aprilie 2018, a fost acordată asistență juridică &icirc;n peste 1000 de cazuri. Una din cele mai grave constatări este că persoanele cu dizabilități nu sunt informate despre drepturile lor, iar  de aici le și sunt &icirc;ncălcate drepturile. De asemenea, le sunt &icirc;ncălcate drepturile la asistență personală, persoanele cu dizabilități, dar și instituțiile de stat nu cunosc că acestea &icirc;și pot accesibiliza locuințele din control APL-urilor, parțial cunosc că au dreptul la ajutor social din partea statului. Principalele probleme sistemice identificate &icirc;n regiuni sunt: deciziile nemotivate emise de către Consiliul pentru determinarea dizabilității și capacității de muncă, lipsa educatorilor cu competențe necesare &icirc;n grădinițe, pentru copii cu necesități speciale, &icirc;ngrădirea accesului persoanelor la serviciile de ocupare a forței de muncă, asigurarea cu scaune cu rotile electrice, lipsa medicamentelor și servicii medicale acordate cu &icirc;nt&acirc;rziere.</p>
<p>Despre existența mai multor probleme au semnalat persoanele cu dizabilități &icirc;n cadrul lecțiilor publice care au avut loc &icirc;n 15 localități. Ei spun că le lipsesc serviciile sociale depline, alocațiile sociale, condițiile adecvate de accesibilitate &icirc;n clădiri și instituții publice, locuințele sociale nu sunt adaptate pentru persoanele la dizabilități etc.</p>
<p>Alexandra Gaunt, șefa misiunii diplomatice a Ambasadei Britanice la Chișinău a remarcat că Marea Britanie prin Fondul de bună Guvernare a fost capabilă să susțină acest proiect de sprijinire a asistenței primare juridice gratuite pentru persoanele cu dizabilități din regiunile Moldovei., pentru că vrea să promoveze o bună guvernare, să susțină o creștere economică sustenabilă. De asemenea, are ca obiectiv  susținerea mediului de afaceri, &icirc;ncurajarea transparenței factorilor de decizie, reducerea corupției. &bdquo;Problemele de gen și incluziunea sunt problemele cheie pe care le abordăm &icirc;n acest Fond, &icirc;n portofoliul și proiectele noastre. Creșterea economică poate asigura asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. Persoanele cu dizabilități sunt un grup foarte important al societății noastre și merită să fie tratați &icirc;n mod egal ca și ceilalți oameni&rdquo;, a spus Alexandra Gaunt.</p>
<p>Proiectul s-a desfășurat pe parcursul ultimelor 12 luni, iar persoanele cu dizabilități și &icirc;n continuare pot beneficia de asistență juridică gratuită, apel&acirc;nd la următoarele numere de telefon: 022 28 70 90, 022022020 sau la adresa: mun. Chișinău, str. Pușkin, 16 of. 5.</p>
<p><strong>Sursa: ipn.md<br />
</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/campanii-pentru-persoanele-cu-dizabilitati-care-se-confrunte-cu-numeroase-probleme-130864.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>În Republica Moldova sunt 32 de centre de plasament, de serviciile cărora beneficiază peste 900 persoane</title>
		<link>https://timpul.md/articol/in-republica-moldova-sunt-32-de-centre-de-plasament-de-serviciile-carora-beneficiaza-peste-900-persoane-129047.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/in-republica-moldova-sunt-32-de-centre-de-plasament-de-serviciile-carora-beneficiaza-peste-900-persoane-129047.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 07 Apr 2018 09:53:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[azil]]></category>
		<category><![CDATA[dizabilități]]></category>
		<category><![CDATA[servicii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/in-republica-moldova-sunt-32-de-centre-de-plasament-de-serviciile-carora-beneficiaza-peste-900-persoane-129047.html/</guid>

					<description><![CDATA[La data de 1 ianuarie anul curent, &#238;n Republica Moldova activau 32 de centre de plasament de lungă durată, aziluri pentru persoane v&#226;rstnice şi persoane cu dizabilităţi, de serviciile cărora beneficiază 907 persoane.<br />
&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;ntr-un răspuns oferit Agenţiei de presă IPN, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale menţionează că aceste instituţii sunt create şi finanţate de către autorităţile locale și donatorii identificaţi de acestea. Centrele au o capacitate de la 6 la 75 de locuri.</p>
<p>Prioritar, &icirc;n instituţiile de asistenţă socială se plasează persoanele solitare şi fără spaţiu locativ. Potrivit Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat, plata pensiei pentru persoanele care se află la &icirc;ntreţinerea centrelor sociale se efectuează &icirc;n mărime de 25%, iar 75% se direcționează către prestatorul serviciilor de &icirc;ntreţinere.</p>
<p>Ministerul are &icirc;n subordine două instituţii de asistenţă socială de plasament pentru persoane v&acirc;rstnice şi cu dizabilităţi. Este vorba de Centrul Republican de Reabilitare a invalizilor, a veteranilor muncii și războiului, din comuna Cocieri, Dubăsari, cu o capacitate de 230 de locuri şi Azilul Republican pentru invalizi şi pensionari, din municipiul Chişinău, cu o capacitate de 210 locuri. La 1 aprilie, &icirc;n cadrul Centrul Republican de erau plasaţi 125 de beneficiari, iar la Azilul Republican &ndash; 154.</p>
<p>Centrele de capacitate mică sunt destinate persoanelor care au probleme de &icirc;naltă complexitate. Beneficiarii sunt selectaţi de către structurile teritoriale de asistenţă socială la propunerea asistentului social comunitar, dacă consideră că serviciile medicale şi sociale dezvoltate la nivel local nu pot satisface necesităţile solicitantului. &Icirc;n acest sens, se depune un set de documente care să confirme starea sănătăţii, statutul social şi oportunitatea intervenţiei date.</p>
<p>Conform Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea centrelor de plasament, beneficiarii instituţiilor sociale sunt asiguraţi cu servicii medicale de primă necesitate &icirc;n cadrul instituţiei. &Icirc;n caz de necesitate, tratamentul specializat este oferit beneficiarilor de către Oficiul medicilor de familie din rază sau beneficiarii sunt direcţionaţi la spital. După caz, instituţiile sociale organizează &icirc;nmorm&acirc;ntarea beneficiarilor, dacă s-a &icirc;nt&acirc;mplat să decedeze &icirc;n cadrul instituţiei.</p>
<p>Sursa: Ipn.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/in-republica-moldova-sunt-32-de-centre-de-plasament-de-serviciile-carora-beneficiaza-peste-900-persoane-129047.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>STRIGĂTOR LA CER: Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove discriminează persoanele cu dizabilități</title>
		<link>https://timpul.md/articol/strigator-la-cer-mitropolia-chisinaului-si-a-intregii-moldove-discrimineaza-persoanele-cu-dizabilitati-127581.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/strigator-la-cer-mitropolia-chisinaului-si-a-intregii-moldove-discrimineaza-persoanele-cu-dizabilitati-127581.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 19 Feb 2018 13:49:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[discriminare]]></category>
		<category><![CDATA[dizabilități]]></category>
		<category><![CDATA[Mitropolia Chișinăului]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/strigator-la-cer-mitropolia-chisinaului-si-a-intregii-moldove-discrimineaza-persoanele-cu-dizabilitati-127581.html/</guid>

					<description><![CDATA[Pe 21 noiembrie 2017, președinta Asociației Antreprenorilor cu Dizabilități din Republica Moldova, Irina Revin, a scris o pl&#226;ngere către Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității &#238;n care a sesizat despre neaccesibilitatea &#238;n locașul de cult Catedrala Nașterea Domnului din Chișinău, fapt ce constituie discriminare pe criteriul de dizabilitate &#238;n realizarea dreptului la libertatea religiei.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;n data de 12 ianuarie 2018 a avut loc ședința publică unde a fost examinată cererea, la care reprezentanții Mitropoliei nu au fost prezenți pentru ași exprima poziția.</p>
<p>&Icirc;n urma audierilor, Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a constatat prezența discriminării indirecte pe criteriu de dizabilitate, iar BOM a fost impusă să accesibilizeze accesul &icirc;n Catedrala Nașterea Domnului din Chișinău, precum și &icirc;n toate locașele de cult afiliate Mitropoliei Chișinăului și a &Icirc;ntregii Moldove.</p>
<p>Autoarea pl&acirc;ngerii Irina Revin, &icirc;mpreună cu avocatul Vadim Vieru, &icirc;n caz de nerespectarea deciziei Consiliului, vor merge &icirc;n instanța de judecată.&nbsp;</p>
<p><strong>TIMPUL.MD</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/strigator-la-cer-mitropolia-chisinaului-si-a-intregii-moldove-discrimineaza-persoanele-cu-dizabilitati-127581.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un copil educat este o personalitate puternică</title>
		<link>https://timpul.md/articol/un-copil-educat-este-o-personalitate-puternica-109605.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/un-copil-educat-este-o-personalitate-puternica-109605.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 24 May 2017 05:08:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[dizabilități]]></category>
		<category><![CDATA[educație incluzivă]]></category>
		<category><![CDATA[gradinita]]></category>
		<category><![CDATA[personalitate]]></category>
		<category><![CDATA[școală]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/un-copil-educat-este-o-personalitate-puternica-109605.html/</guid>

					<description><![CDATA[Mii de copii moldoveni cu cerințe educaționale speciale (CES) au stat mult timp &#238;nchiși &#238;n casă pentru că societatea nu-i accepta, iar statul nu era capabil să le asigure accesul la studii. &#206;n ultimii cinci ani, sistemul educațional de la noi a trecut prin c&#226;teva procese de restructurare, printre care: dezinstituționalizarea și implementarea politicilor de educație incluzivă.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;n acest context, &icirc;n anul 2011 Guvernul a aprobat Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive &icirc;n Republica Moldova pentru anii 2011-2020, unde este stipulat că &bdquo;toți copiii au dreptul să se &icirc;nscrie la școala cea mai apropiată de casa lor și să beneficieze de servicii educaționale specializate&rdquo;. Indiferent de capacitățile intelectuale sau fizice, de apartenența culturală, socială, etnică, rasială, religioasă, toți copiii trebuie să aibă șanse egale, să frecventeze aceeași școală și să &icirc;nvețe &icirc;mpreună cu semenii lor. Cu alte cuvinte, să fie asigurată educația incluzivă. </p>
<p>Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), deși &icirc;n Republica Moldova numărul de copii de v&acirc;rstă școlară a scăzut &icirc;n ultimii 10 ani cu 30 la sută, rata de cuprindere &icirc;n &icirc;nvățăm&acirc;nt este de doar 60%. Specialiștii &icirc;n politici educaționale explică procentul at&acirc;t de mic prin faptul că mulți copii cu cerințe educative speciale &icirc;ncă nu sunt &icirc;ncadrați &icirc;n sistemul educațional. Totuși, &icirc;n anumite zone ale țării programele de incluziune socială sunt implementate cu succes, iar un exemplu pozitiv este raionul Drochia, unde 293 de copii cu CES frecventează 31 de instituții educative. Aceștia sunt ghidați de 29 de cadre didactice de sprijin.  </p>
<h1>&bdquo;Știa doar 5 cuvinte, acum știe peste 100&rdquo;</h1>
<p>Unul dintre micuții cu cerințe educative speciale din raionul Drochia este Mihai Pripa &ndash; un copil de 8 ani care merge &icirc;n clasa &icirc;nt&acirc;i. C&acirc;nd părinții săi au aflat că el suferă de hipoacuzie bilaterală (n. red.: surditate) au crezut că li se duce păm&acirc;ntul de sub picioare. Aveau patru copii, iar despre unul dintre ei medicii le-au spus &icirc;n față că este surd și că trebuie plasat &icirc;ntr-o instituție unde sunt micuți ca el. &bdquo;Nu am acceptat situația asta. Sunt mamă și mă durea sufletul. A frecventat grădinița de copii surzi din Bălți. Dimineața &icirc;l duceam, iar seara &icirc;l luam acasă. Nu l-am lăsat nicio zi să doarmă pe m&acirc;ini străine. Eu am știut că trebuie să lupt. Datorită organizației CCF Moldova (n. red.: copil, comunitate, familie) am primit o nouă speranță. Atunci, c&acirc;nd Mihai a plecat de la grădinița din Bălți, știa doar cinci cuvinte, acum el știe peste 100. C&acirc;nd ne-au anunțat că el poate frecventa grădinița sau școala normală din sat am pl&acirc;ns de bucurie &icirc;mpreună cu soțul. Sunt foarte m&acirc;ndră de el și sunt nespus de bucuroasă că este alături de familie și că &icirc;l &icirc;nconjoară oameni care &icirc;l stimează și &icirc;l susțin &icirc;n tot ceea ce face&rdquo;, mărturisește mama copilului, Stela Pripa. </p>
<p>Acum Mihai merge la școală &icirc;mpreună cu frații și frecventează orele &icirc;mpreună cu semenii săi. Paralel, mai beneficiază și de un program individualizat. Părinții spun că el este susținut de colegi, dirigintă și e foarte fericit. Mama sa declară că nu este nimic mai frumos dec&acirc;t faptul că fiul său se află &icirc;n s&acirc;nul familiei și este convinsă că programele de incluziune socială vor trata durerea multor părinți și copii care trăiesc asemenea experiențe. </p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6855.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<h1>&bdquo;I-a lipsit afecțiunea din partea mamei și a tatălui&rdquo;</h1>
<p>Un alt exemplu pozitiv, tot din raionul Drochia, este Lilian Zapozojan &ndash; un băiat de 13 ani care la fel ca Mihai Pripa, suferă de surditate bilaterală. Părinții au aflat diagnoza copilului pe c&acirc;nd el avea trei ani. I-a pus &icirc;n gardă faptul că nu reacționa la cuvintele celor din jur, nu vorbea nimic și practic mereu pl&acirc;ngea. P&acirc;nă la v&acirc;rsta de opt ani s-a aflat la grădinița pentru surzi din orașul Bălți, spune mama sa Veronica, iar ulterior a ajuns la o școală specializată din H&acirc;rbovăț, unde a stat cinci ani. </p>
<p>&bdquo;Vara trecută ne-am &icirc;nt&acirc;lnit &icirc;nt&acirc;mplător cu tatăl lui Mihai Pripa, băiatul care avea aceleași probleme ca fiul nostru. Atunci am aflat că el frecventează școala din localitatea sa. Așa am &icirc;nțeles că și copilul nostru ar putea fi mereu l&acirc;ngă noi. Am apelat la ajutorul celor de la CCF Moldova și mi-au spus să depun documentele la liceul teoretic de la noi din sat. &Icirc;n 2016 l-am dat pe Lilian &icirc;n clasa a VI-a. Acum el are pedagog special care &icirc;l ajută la lecții, inclusiv la cele separate de restul clasei. El nu merge pas &icirc;n pas cu copiii tipici. Spre exemplu la limba engleză a &icirc;nvățat trei cuvinte și le pronunță, la geografie știe continentele, la biologie cunoaște din ce-i compusă floarea, iar la matematică a &icirc;nvățat să adune, să scadă sau tabla &icirc;nmulțirii. Se simte foarte bine la școală. &Icirc;i place. El la noi a fost de mic printre străini și mereu i-a lipsit afecțiunea din partea mamei și a tatălui&rdquo;, povestește cu lacrimi &icirc;n ochi Veronica Zaporojan. </p>
<p>La 25 iunie Lilian va &icirc;mplini 14 ani. Atunci c&acirc;nd cineva &icirc;l &icirc;ntreabă unde-i mai bine, el spune, gesticul&acirc;nd, că &icirc;i place mai mult &icirc;n satul său de baștină, alături de părinți. Un plus mai mare, la școala de tip internat din H&acirc;rbovăț, e că acolo erau mai mulți copii ca el și comunicau prin semne, spune mama sa, dar zice că se va adapta și aici destul de repede. &bdquo;Noi oricum suntem mulțumiți că e aproape de familie. Specialiștii sunt foarte buni, iar colegii &#8211; &icirc;nțelegători&rdquo;. Soții Zaporojan mai educă un băiat, care &icirc;n ultimii doi ani a devenit campion al Moldovei la K1. Mama spune cu m&acirc;ndrie că are &icirc;n casă doi campioni.      </p>
<h1>&bdquo;Părinții sunt informați că școala e a tuturor&rdquo;</h1>
<p>&Icirc;n prezent, &icirc;n raionul Drochia activează 29 de centre de resurse ale educației incluzive, unde diferiți specialiști lucrează cu copiii. Unii &icirc;și pregătesc acolo temele pentru acasă, iar alții fac jocuri cognitive și multe alte activități utile. La nivel raional, procesul educației incluzive este susținut de către Serviciile de Asistență Psihopedagogică (SAP-uri), iar fiecare este constituit din 8-10 specialiști &icirc;n domeniu.</p>
<p>Galina Chistrea, șefa serviciului Asistență Psihopedagogică din raionul Drochia, declară că procesul de educație incluzivă &icirc;n regiune a demarat &icirc;n februarie 2013, c&acirc;nd a fost deschisă instituția pe care o conduce. Inițial, totul a &icirc;nceput cu evaluarea copiilor care ar necesita cerințe educative speciale, efectuate &icirc;n baza referințelor primite de la școli. O echipă formată din pedagog, psiholog, logoped și psihopedagog evaluează copilul și elaborează un raport care stă la baza identificării cerințelor speciale educaționale. </p>
<p>&bdquo;&Icirc;n acest document menționăm și pachetul de servicii de care are nevoie copilul: cadru didactic de sprijin sau activități de recuperare. Dacă e să compar anul 2013 cu 2016, atunci vă pot spune că am parcurs o distanță enormă de progres privind atitudinea părinților tipici față de copiii cu CES. &Icirc;mbunătățiri observăm și &icirc;n r&acirc;ndul cadrelor didactice. Atitudinea părinților a &icirc;nceput să se schimbe odată cu cea a profesorilor. Inițial cei care respingeau aflarea copiilor cu CES &icirc;n școală și mai ales a celor cu dizabilități, erau pedagogii. Nu pot să zic că acum totul este 100% ideal, dar părinții sunt informați că școala e a tuturor copiilor. Asta răm&acirc;ne o problemă de sensibilizare la nivel de țară&rdquo;, punctează Chistrea. </p>
<p>Ea &icirc;și amintește un caz c&acirc;nd o mamă a solicitat ca odrasla sa să fie &icirc;ntr-o clasă unde era și un copil &icirc;n scaun cu rotile pentru ca fiul său să se &icirc;nvețe să-l ajute, deoarece de fire era egoist. </p>
<h1>C&acirc;te un copil cu CES &icirc;n fiecare clasă</h1>
<p>Una dintre primele instituții din țară care a &icirc;nceput să implementeze programele de educație incluzivă este școala primară nr. 120 din municipiul Chișinău. Angela Cazac, cadru didactic aici, spune că &icirc;n instituție se face educație incluzivă &icirc;ncă din anul 2001, pe c&acirc;nd &icirc;n Republica Moldova practic nu se cunoștea această noțiune. Ea &icirc;și amintește că atunci toți angajații au mers la cursuri de instruire, unde au făcut cunoștință cu toate metodologiile de lucru. </p>
<p>&bdquo;&Icirc;n școală avem opt clase primare și practic &icirc;n fiecare dintre ele au fost și avem &icirc;n continuare c&acirc;te un copil cu CES. La &icirc;nceput majoritatea beneficiarilor erau cu dizabilități locomotorii, dar &icirc;n ultimii ani avem și copii cu elemente de autism sau cu deficiențe auditive. Noi implementăm programul educațional &bdquo;Pas cu pas&rdquo;, iar diversitatea, incluziunea și valorile democrației sunt elemente din standardele curriculei. Prin urmare, nu a fost dificil ca acești copii să fie acceptați. Ei mereu sunt implicați &icirc;n activitățile școlii și au parte de toate oportunitățile de care se bucură și copiii tipici&rdquo;, povestește pedagogul. </p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6897.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<p>Interlocutoarea mea &icirc;și amintește că la &icirc;nceputul anilor 2000 chiar ea a acceptat &icirc;n clasă un copil cu cerințe educaționale speciale. La prima adunare părintească a venit și mama copilului, care le-a spus celorlalți părinți că &bdquo;nimeni nu este asigurat &icirc;n viață de un accident &#8211; cu oricine se poate &icirc;nt&acirc;mpla așa ceva&rdquo;, iar toți au fost &icirc;nțelegători. Angela Cazac spune că &icirc;n acest mod nu este &icirc;ncălcat dreptul nimănui, doar este asigurat dreptul copiilor cu CES la educație. Majoritatea dintre ei au &icirc;n calitate de asistenți personali părinții. Din anul 2001 și p&acirc;nă &icirc;n prezent, școala primară nr. 120 a fost frecventată de 33 de copii cu CES, iar toți au beneficiat sau &icirc;n continuare au parte de un program individualizat adaptat. </p>
<h1>Impact pozitiv asupra ambelor grupuri de elevi</h1>
<p>Recent Alianța ONG-urilor active &icirc;n domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF), &icirc;n frunte cu Mariana Ianachevici, a publicat cercetarea &bdquo;Implementarea educației incluzive &icirc;n Republica Moldova&rdquo;, unde a fost analizat impactul implementării educației incluzive &icirc;n țara noastră. Studiul a fost efectuat &icirc;n 20 de școli, a inclus 400 de elevi (200 de elevi tipici și 200 de elevi cu CES) și a presupus interviuri, anchete și 10 focus grupuri cu peste 100 de persoane. </p>
<p>Conform rezultatelor cercetării, majoritatea elevilor, profesorilor, părinților au menționat că educația incluzivă are un impact pozitiv asupra ambelor grupuri de elevi. Astfel, elevii cu CES sunt mai fericiți că se află acasă și &icirc;nvață &icirc;n școala din comunitate, deprind comportamente pozitive de la colegii lor, &icirc;nregistrează mai multe progrese &icirc;n dezvoltare (vorbesc mai bine, citesc, scriu etc. ) au posibilitatea să absolvească școala și să obțină o profesie. Elevii tipici, conform opiniilor profesorilor și părinților, au devenit mai responsabili, mai săritori la nevoie, mai toleranți și mai empatici.</p>
<h1>&bdquo;&Icirc;n alte țări, copiii cu CES au fost integrați &icirc;n școli, dar &icirc;n clase separate&rdquo;</h1>
<p>Ludmila Malcoci, doctor habilitat &icirc;n sociologie și una dintre autorii studiului, spune că &icirc;n școli sunt mai puțin acceptați copiii cu dizabilități intelectuale și cu probleme de comportament. Potrivit ei, deși copiii cu dizabilități fizice și senzoriale are avea cele mai puține probleme cu &icirc;nsușita școlară, anume ei au &icirc;n continuare acces limitat la instruirea &icirc;n mediul semenilor lor. Majoritatea dintre aceștia sunt instruiți la domiciliu din cauza infrastructurii inaccesibile (drumuri proaste, clădirile școlilor neadaptate etc.). &bdquo;Am avut nevoie de o cercetare pentru a demonstra că incluziunea educațională a copiilor cu CES este un drept al tuturor și că asemenea programe sunt posibile &icirc;n Republica Moldova și au multe efecte pozitive. Doar o abordare complexă ne poate conduce la concluzii concrete și corecte privind educația incluzivă&rdquo;, se arată convinsă Malcoci. </p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6776(1).jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<p>Specialista susține că &icirc;n multe țări copiii cu CES au fost integrați &icirc;n școli, dar &icirc;n clase separate, segregative, pe c&acirc;nd &icirc;n Republica Moldova ei sunt &icirc;n clase obișnuite. Ca procesul de integrare să fie c&acirc;t mai eficient, Ludmila Malcoci recomandă ca autoritățile publice locale să fie responsabile de calitatea serviciilor pe care le prestează, cadrele didactice să beneficieze de instruire continuă, iar părinții copiilor cu CES să se implice mai mult &icirc;n procesul de educație al acestora. </p>
<h1>&bdquo;Ne dorim copii responsabili, toleranți și empatici&rdquo;</h1>
<p>La nivel național a fost creat Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică (CRAP) pentru a asigura suport metodologic SAP-urilor &icirc;n incluziunea educațională a tuturor copiilor.</p>
<p>Virginia Rusnac, șefa CRAP, susține că evoluția dezvoltării educației incluzive &icirc;n Republica Moldova poate fi delimitată, convențional, &icirc;n două etape. Prima de p&acirc;nă la 2011,  &icirc;ntre 10-12 ani, timp &icirc;n care au fost promovate unele iniţiative de soluţionare a problemelor copiilor cu risc de excludere educaţională şi socială, &icirc;n cadrul cărora, au fost create modele de educaţie incluzivă. A doua, anul 2011 și perioada care a urmat &#8211; timp &icirc;n care au fost instituţionalizate şi promovate la nivel naţional unele din practicile pozitive &icirc;nregistrate anterior. &bdquo;Pentru ca să fie atinse obiectivele unei educaţii de calitate, este nevoie ca sistemul de formare continuă a cadrelor didactice să cuprindă programe speciale destinate lor, care să abordeze &icirc;n complexitate problematica educaţiei incluzive. Cadrul didactic de sprijin trebuie să fie titular al diplomei de licență/masterat &icirc;n domeniul științe ale educației cu un modul obligatoriu de formare &icirc;n domeniul educației inclusive. </p>
<p>Numeroase cercetări științifice internaționale, dar și cele de nivel național, demonstrează impactul pozitiv al incluziunii asupra ambelor grupuri de copii (celor tipici și a celor cu CES) din instituția de &icirc;nvățăm&acirc;nt general. Ne dorim copii responsabili, toleranți și empatici. Acest lucru &icirc;l pot &icirc;nvăța doar zi de zi, prin modele de comportament, dezvolt&acirc;ndu-se &icirc;n medii educaționale comune, care trebuie să reflecte societatea &icirc;n sine&rdquo;, a conchis Virginia Rusnac. </p>
<h1>&bdquo;Trebuie &icirc;mbunătățită accesibilitatea &icirc;n instituțiile de &icirc;nvățăm&acirc;nt&rdquo;</h1>
<p>Autoritățile susțin că educația incluzivă este o prioritate pentru stat, dar recunosc că lucrurile trebuie &icirc;mbunătățite. Anastasia Oceretn&icirc;i, viceministru al  Muncii Protecției Sociale și Familiei (MMPSF), spune că dreptul la educație este un deziderat al tuturor țărilor semnatare ale Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități pe care Republica Moldova a ratificat-o &icirc;n anul 2010. &bdquo;Noi, ca stat, avem multe reușite, dar mai avem nevoie să &icirc;ntreprindem pași concreți. &Icirc;n Strategia pentru Protecția Copilului pentru perioada 2014-2020, MMPSF are incluse măsuri cu referire la dezvoltarea educației incluzive și eficientizarea serviciilor de sprijin pentru incluziunea educațională a copiilor. </p>
<p>Este necesar să depunem efort ca să &icirc;mbunătățim accesibilitatea &icirc;n instituțiile de &icirc;nvățăm&acirc;nt pentru toate categoriile de copii cu dizabilități. Totodată, pregătim cadre didactice care să poată oferi suport educațional acestor copii. E important să desfășurăm campanii ample de informare pentru ca societatea să-i accepte. Un copil educat, indiferent de tipul de dizabilitate, este o personalitate puternică, care ulterior poate fi integrată &icirc;n viața socială&rdquo;, declară viceministrul Muncii și recunoaște că scopul final e de a face prietenos sistemul educațional pentru toți copiii cu CES.  </p>
<p>&Icirc;n prezent MMPSF lucrează asupra definitivării Programului național de incluziune socială e persoanelor cu dizabilități, pentru perioada 2017-2022, unde este un compartiment aparte destinat copiilor cu cerințe educaționale speciale. Proiecte &icirc;n acest sens au Ministerul Educației, dar și cel al Sănătății. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6775.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<p>Conform datelor BNS, instituţiile de &icirc;nvăţăm&acirc;nt general obişnuite sunt tot mai mult adaptate la necesităţile copiilor cu dizabilităţi. &Icirc;n anul de studii 2015-2016, numărul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale din instituţiile de &icirc;nvăţăm&acirc;nt general a constituit puțin peste 10 mii de persoane, major&acirc;ndu-se cu circa 35% comparativ cu anul de studii precedent.</p>
<p>Cercetarea &bdquo;Implementarea educației incluzive &icirc;n Republica Moldova&rdquo;, realizată de APSCF,  a fost efectuată &icirc;n cadrul proiectului &bdquo;The Civil Society Education Fund 2016-2018 in Moldova&rdquo;, finanțat de Global Campaign for Education. </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/un-copil-educat-este-o-personalitate-puternica-109605.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Timpul Local: Transnistria, Comrat, Cahul</title>
		<link>https://timpul.md/articol/timpul-local-transnistria-comrat-cahul-103446.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/timpul-local-transnistria-comrat-cahul-103446.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 20 Jan 2017 04:42:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Timpul Local]]></category>
		<category><![CDATA[căldură]]></category>
		<category><![CDATA[compensații]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[dizabilități]]></category>
		<category><![CDATA[prutul de jos]]></category>
		<category><![CDATA[rezervație]]></category>
		<category><![CDATA[Uniunea Europeană]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/timpul-local-transnistria-comrat-cahul-103446.html/</guid>

					<description><![CDATA[Copiii cu dizabilități din regiunea transnistreană și familiile acestora vor fi sprijiniți &#238;n cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană și implementat de organizația Keystone Moldova.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h1>Transnistria</h1>
<p>&Icirc;n cadrul proiectului vor fi create cinci echipe mobile ce vor oferi ajutor pentru 125 de familii &icirc;n care sunt educați copiii cu dizabilități din raioanele din st&acirc;nga Nistrului și din regiunea găgăuză.</p>
<p>Autoritățile locale din st&acirc;nga Nistrului, dar și cele de pe malul drept au capacități limitate &icirc;n ceea ce privește crearea și menținerea unor servicii sociale destinate copiilor cu dizabilități și prevenirii instituționalizării lor, a menționat managerul proiectului, Marcela Dilion. Chiar dacă au fost create centre care acordă servicii sociale &icirc;n unele raioane, acestea nu au putut fi păstrate, din lipsă de capacități și de resurse, a explicat aceasta.</p>
<p>Proiectul va fi implementat &icirc;n cinci regiuni: Căușeni, Ștefan-Vodă, regiunea găgăuză, Slobozia și Grigoriopol. Aici vor fi create echipe mobile formate din specialiști pregătiți să lucreze cu acei copii care au dizabilități, dar și cu familiile acestora. Echipele vor fi formate din psihologi, asistenți sociali și kinetoterapeuți. De asemenea, la Grigoriopol va fi instituit un centru de zi care să le ofere servicii sociale persoanelor cu dizabilități.</p>
<p>Proiectul se va derula p&acirc;nă la 31 martie 2018, fiind finanțat de Uniunea Europeană, care a alocat &icirc;n acest scop 560 de mii de euro.</p>
<p>Radiochisinau.md</p>
<h1>Comrat</h1>
<p>Primăria municipiului Comrat va introduce plata compensațiilor pentru căldură, &icirc;n locul alocării lemnelor de foc pentru cetățeni. </p>
<p>Potrivit primarului Serghei Anastasov, autoritățile de la Comrat, cu timpul, planifică &icirc;n sezonul de &icirc;ncălzire să ajute nu doar locuitorii care-și &icirc;ncălzesc casele cu sobe, dar și pe cei care &icirc;ncălzesc cu gaz. </p>
<p>&bdquo;Persoanele &icirc;n v&acirc;rstă care folosesc sisteme de &icirc;ncălzire cu gaz, de asemenea, doresc căldură. De aceea, cu timpul, vom &icirc;ncerca să alocăm ajutor sub formă de bani, nu sub formă de lemne. Vom tăia doar copacii uscați din oraș și vom aloca lemne de foc pentru persoanele cu dizabilități sau păturile social-vulnerabile. Putem oferi lemne doar pentru aproximativ 70 de persoane&rdquo;, a spus Serghei Anastasov. </p>
<p>&bdquo;Cetățenii vor hotăr&icirc; de sine stătător cum să utilizeze acești bani &#8211; vor achita facturile pentru gaz sau vor cumpăra lemne de foc&rdquo;, a spus primarul de Comrat.</p>
<p>Reforma propusă de administrația publică locală va oferi suport și asistență pentru aproximativ 400 de locuitori ai orașului.</p>
<p>Gagauzinfo.md</p>
<h1>Cahul</h1>
<p>Moldova are prima rezervație a biosferei. Ea va fi creată prin extinderea rezervației științifice &bdquo;Prutul de Jos&rdquo;, luată sub protecția statului &icirc;n 1991, și va avea o suprafață de peste 14 700 ha. De asemenea, aceasta va include nouă localități din raionul Cahul &ndash; Crihana Veche, Manta, Vadul lui Isac, Colibași, Br&acirc;nza, Văleni, Slobozia Mare, C&acirc;șlița-Prut, Giurgiulești, precum și Ocolul Silvic Slobozia. O decizie &icirc;n acest sens a fost luată la Guvern, pe 18 ianuarie 2017. Documentul urmează a fi transmis Parlamentului pentru examinare.</p>
<p>Rezervaţia este creată &icirc;n cadrul proiectului transfrontalier Rom&acirc;nia-Ucraina-Republica Moldova, finanţat de Uniunea Europeană. Aceasta va contribui la reducerea pierderilor de biodiversitate și la &icirc;mbunătățirea nivelului de trai al populației, prin crearea de noi locuri de muncă, modernizarea infrastructurii și dezvoltarea socio-economică a regiunii.</p>
<p>
Ecopresa.md<br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/timpul-local-transnistria-comrat-cahul-103446.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>400 de copii cu dezabilități au mers pentru prima dată la școală</title>
		<link>https://timpul.md/articol/400-de-copii-cu-dezabilitati-au-mers-pentru-prima-data-la-scoala-99201.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/400-de-copii-cu-dezabilitati-au-mers-pentru-prima-data-la-scoala-99201.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 17 Oct 2016 11:02:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[dizabilități]]></category>
		<category><![CDATA[drepturi]]></category>
		<category><![CDATA[eveniment]]></category>
		<category><![CDATA[incluziune]]></category>
		<category><![CDATA[ONU]]></category>
		<category><![CDATA[SOIR]]></category>
		<category><![CDATA[studii]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/400-de-copii-cu-dezabilitati-au-mers-pentru-prima-data-la-scoala-99201.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;n ultimii trei ani, circa 400 de copii cu dezabilități au mers pentru prima dată la școală. Totodată, 80 de persoane cu nevoi speciale au obținut un loc de muncă și un venit stabil. La fel, &#238;n 70 de școli mai mulți profesori și părinți au fost ajutați să &#238;nțeleagă și să implementeze mai bine incluziunea copiilor cu dezabilități. Aceste informațiii au fost prezentate de c&#226;tre Silvia Apostol, director IM &#238;n Moldova (n. red. partener suedez de dezvoltare) la evenimentul de aniversare a 10 ani de la apariția SOIR Moldova.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>La noi &icirc;n țară, oamenii nu mai sunt reticenți față de persoanele cu dizabilități. &bdquo;Dacă acum 5-6 anii o mamă se primbla &icirc;n centrul raional alături de copilul său cu nevoi speciale, ambii erau priviți ur&acirc;t de oamenii din acea comunitate. Femeia mi-a spus că acum lucrurile s-au schimbat și ei simt că sunt acceptați de cei din jur. Persoanele &icirc;și schimbă atitudinea și sunt deja mult mai deschiși pentru ca fiecare om să fie parte din comunitate&rdquo;, a mai menționat Apostol.</p>
<p>Sute de tineri care au beneficiat de ajutorul și susținerea membrilor organizației au reușit să termine liceul, să meargă la universitate și să se angajeze &icirc;n c&acirc;mpul munci fără ca să se simtă diferiți de semeni lor. &bdquo;Fac parte din grupul de autoreprezentanți din Centrul &bdquo;Dorința&rdquo;, iar  aceasta a dus la mari schimbări &icirc;n viața mea. &Icirc;n primul r&acirc;nd m-a ajutat să merg la școală, am avut mereu ocupație la centru, am &icirc;nt&acirc;lnit colegi noi. Nici nu observ că sunt persoană cu dizabilități&rdquo;, spune Elena Vasilache, elevă &icirc;n clasa a XI-a la Liceul Teoretic Vasile Alecsandri din Chișinău.&nbsp;</p>
<p>Mulți tineri, dintre cei prezenți la eveniment, au reușit  deja să-și găsească și un loc de muncă, iar &icirc;n prezent sunt independenți din punct de vedere financiar. &bdquo;Muncesc chelner, și-mi place tot ce fac. Am fost foarte bucuros c&acirc;nd am primit primul meu salariu, acum nu mai trebuie să cer bani de la mama&rdquo; afirmă Vadim, membru al grupului de autoreprezentanți &bdquo;Eco-Răzeni&rdquo;.</p>
<p>Tamara, o altă persoană cu nevoi speciale, luptă pentru integrarea sa și a semenilor ei. Ea vorbește despre aceasta at&acirc;t &nbsp;&icirc;n R. Moldova, c&acirc;t și &icirc;n străinătate. &bdquo;Am participat la o ședință anuală de integrare a persoanelor cu dezabilități, care a avut loc &icirc;n Statele Unite ale Americii, la acest eveniment internațional am dus mesajul tinerilor și femeilor cu dezabilități și incluziunea socială&rdquo;&bdquo; a declarat Tamara, care de cur&acirc;nd a revenit din SUA.</p>
<p>Reprezentanța SOIR Moldova a contribuit la informarea  și elaborarea unui șir de politici publice din Moldova &icirc;n domeniul incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități și &icirc;n susținerea implimentării Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. </p>
<p>&Icirc;n R. Moldova numărul total al persoanelor cu duzabilități depășește cifra de 250 de mii.  Anual, aici &nbsp;se nasc circa 150 de copii cu necesităţi speciale.&nbsp;</p>
<p><strong>Viorica Tcaci, stagiară</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/400-de-copii-cu-dezabilitati-au-mers-pentru-prima-data-la-scoala-99201.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>O rezoluţie va propune soluţii de îmbunătăţire a situaţiei copiilor aflaţi în dificultate</title>
		<link>https://timpul.md/articol/o-rezolutie-va-propune-solutii-de-imbunatatire-a-situatiei-copiilor-aflati-in-dificultate-96409.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/o-rezolutie-va-propune-solutii-de-imbunatatire-a-situatiei-copiilor-aflati-in-dificultate-96409.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 13 Aug 2016 08:49:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[chisinau]]></category>
		<category><![CDATA[copii în dificultate]]></category>
		<category><![CDATA[dizabilități]]></category>
		<category><![CDATA[primărie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/o-rezolutie-va-propune-solutii-de-imbunatatire-a-situatiei-copiilor-aflati-in-dificultate-96409.html/</guid>

					<description><![CDATA[O rezoluţie cu propuneri de &#238;mbunătăţire a situaţiei copiilor aflaţi &#238;n dificultate, a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale sau cu tulburări de comportament va fi lansată ca urmare a unui atelier tematic desfășurat de către Direcţia educaţie, tineret şi sport a municipiului Chişinău.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Lilia Maximenco, vicedirector al Centrului psiho-socio-pedagogic al DGETS, a declarat că, p&acirc;nă săptăm&acirc;na viitoare, instituţiile abilitate vor &icirc;nainta propuneri, iar &icirc;n luna octombrie va fi organizată o masă rotundă la acelaşi subiect, unde vor fi făcute evaluări. Participanţii la atelier şi-au propus să identifice paşii de incluziune a copiilor cu situaţie vulnerabilă, să stabilească rolul părinţilor şi al psihologului &icirc;n acest proces, dar şi să identifice soluţii care ar veni &icirc;n susţinerea copiilor cu cerinţe speciale.</p>
<p>Lilia Maximenco a menţionat că soluţiile autorităţilor pentru copiii cu CES sau cu tulburări de comportament trebuie &icirc;nsoţite de implicarea şi sprijinul părinţilor, pentru că e complicat să intervii &icirc;n cazul &icirc;n care persistă opunere. Totodată, e nevoie de o asistenţă profesionistă pentru a-i &icirc;ncadra aceşti copii &icirc;n tot felul de activităţi &ndash; de creaţie, sportive etc. &Icirc;n opinia sa, actualul nivel de viaţă şi plecarea părinţilor peste hotare &icirc;şi lasă amprenta, pentru că tot mai des se &icirc;nt&acirc;lnesc cazuri de tulburări de comportament.</p>
<p>Atelierul specializat cu genericul: &bdquo;Repere psiho-pedagogice &icirc;n incluziunea educaţională a copilului aflat &icirc;n dificultate&rdquo; precedă Conferinţa municipală a cadrelor didactice, care este planificată pentru data de 26 august.</p>
<p>Sursa: <a href="http://ipn.md/ro/stiri-locale/78315">IPN</a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/o-rezolutie-va-propune-solutii-de-imbunatatire-a-situatiei-copiilor-aflati-in-dificultate-96409.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Persoanele cu dizabilităţi au protestat împotriva inaccesibilităţii la justiţie</title>
		<link>https://timpul.md/articol/persoanele-cu-dizabilitati-au-protestat-impotriva-inaccesibilitatii-la-justitie-93830.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/persoanele-cu-dizabilitati-au-protestat-impotriva-inaccesibilitatii-la-justitie-93830.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 08 Jun 2016 14:12:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[dizabilități]]></category>
		<category><![CDATA[protes]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/persoanele-cu-dizabilitati-au-protestat-impotriva-inaccesibilitatii-la-justitie-93830.html/</guid>

					<description><![CDATA[Mai multe persoane cu dizabilităţi, printre care şi membri ai Coaliţiei &#8222;Fără Bariere&#8221;, dar şi ai altor organizaţii non-guvernamentale, au organizat miercuri, 8 iunie, un protest &#238;n faţa Judecătoriei Centru, &#238;mpotriva inaccesibilităţii &#238;n sălile de judecată ale instanţei.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Participanţii la manifestare au menţionat că &icirc;ncă la sf&acirc;rşitul anului 2015 a fost &icirc;naintată o cerere de chemare &icirc;n judecată către Primăria capitalei, privind nerespectarea cerinţelor de accesibilitate şi privind reparaţia unui segment de drum de pe strada Grenoble. Litigiul respectiv urma să fie examinat de către Judecătoria Centru, care se află la etajul 3 din clădirea Preturii. &Icirc;nsă unii reprezentanţi ai reclamaţiei, fiind persoane cu dizabilităţi, nu au putut ajunge &icirc;n sala respectivă.</p>
<p>Ulterior, a fost &icirc;naintat un demers către Judecătorie, &icirc;n vederea schimbării locului de judecare a cauzei, astfel &icirc;nc&acirc;t să fie accesibil pentru persoanele cu dizabilităţi. Demersul a fost acceptat, iar şedinţa de judecată a cauzei date urma să aibă loc &icirc;n sala de şedinţe de la etajul 1 al Preturii, &icirc;nsă nici acest loc nu s-a dovedit a fi accesibil pentru persoanele cu dificultăţi locomotorii.</p>
<p>Ca urmare, mai multe şedinţe au fost am&acirc;nate din cauza că membrii Coaliţiei nu au fost prezenţi la aceste şedinţe, pe motiv că nu au avut acces &icirc;n instituţie. Organizatorii protestului au cerut accesul liber la justiţie şi petrecerea şedinţelor de judecată &icirc;ntr-o sală accesibilă pentru persoanele cu dizabilităţi</p>
<p>Directorul executiv a Asociaţiei &bdquo;Motivaţie&rdquo;, Igor Meriacre a declarat că participanţii cu dizabilităţi locomotorii şi de vedere, utilizatori de scaun rulant nu au putut participa nici la şedinţa de judecată programată pentru astăzi, 8 iunie, din cauza că nu se pot urca pe rampa de pe scările din faţa Preturii şi nici chiar cu ajutorul unui &icirc;nsoţitor. Igor Meriacre a mai spus că dacă nu vor fi revendicate drepturile şi accesul liber la justiţie, atunci membrii acestor ONG-uri vor continua să protesteze.</p>
<p>Vitalie Meşter, conducătorul organizaţiei Centrul de Asistenţă Juridică pentru Persoanele cu dizabilităţi a menţionat că judecătoarea a respins &icirc;n mod repetat  demersul privind asigurarea accesului pentru persoanele cu dizabilităţi. Astfel, reclamanţii au depus cererea de recuzare a judecătoarei şi au solicitat petrecerea şedinţelor de judecată &icirc;ntr-o sală accesibilă pentru persoanele cu dizabilităţi.</p>
<p>Manifestanţii afirmă că organizaţiile implicate &icirc;n proces nu se vor opri aici şi vor expedia o cerere de contestare la Curtea de Apel.&nbsp;</p>
<p>IPN</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/persoanele-cu-dizabilitati-au-protestat-impotriva-inaccesibilitatii-la-justitie-93830.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un nou centrul de zi pentru copiii cu dizabilităţi la Râșcani</title>
		<link>https://timpul.md/articol/un-nou-centrul-de-zi-pentru-copiii-cu-dizabilitati-la-rascani-79513.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/un-nou-centrul-de-zi-pentru-copiii-cu-dizabilitati-la-rascani-79513.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 19 Sep 2015 11:38:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[dizabilități]]></category>
		<category><![CDATA[râșcani]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/un-nou-centrul-de-zi-pentru-copiii-cu-dizabilitati-la-rascani-79513.html/</guid>

					<description><![CDATA[Astăzi a fost inaugurat Centrul de zi pentru copii cu dizabilităţi &#8222;Phoenix&#8221; &#238;n oraşul R&#226;şcani &#8211; un nou centru cu servicii de incluziune socială. Cop iii vor vizita acest centru de cinci ori pe săptăm&#226;nă și vor participa &#238;n activități cognitive.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Centrul are capacitatea de a oferi servicii de incluziune socială pentru 35 de copii cu abilități limitate și pentru 10 copii cu dizabilități mai grave. Centrul de Intervenție timpurie are capacitatea de a oferi asistență pentru aproximativ 400 de copiii anual.</p>
<p>Copiii cu dizabilităţi vor fi aduși la centrul specializat de 5 ori pe săptăm&acirc;nă, unde vor avea o serie de activități cognitive, studierea limbii engleze și a calculatorului. Ei vor fi antrenați &icirc;n cercuri de croitorie, croșetare, prelucrarea lemnului, precum și jocuri intelectuale și distractive.</p>
<p>Alţi 10 beneficiari cu necesităţi mult mai complexe vor fi aduși la centru de 2 ori pe săptăm&acirc;nă. Toate clădirile din centru vor fi adaptate și echipate conform necesităților persoanelor cu dizabilități.</p>
<p>Ideea și inițiativa fondării Centrului &bdquo;Phoenix&rdquo; &icirc;i aparține asociației MAD-Aid din Marea Britanie şi unei cetățene moldovence, stabilită cu traiul &icirc;n Anglia.</p>
<p>sursa: ipn.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/un-nou-centrul-de-zi-pentru-copiii-cu-dizabilitati-la-rascani-79513.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Tineri cu dizabilități învăță să fie lideri</title>
		<link>https://timpul.md/articol/tineri-cu-dizabilitati-invata-sa-fie-lideri-78801.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/tineri-cu-dizabilitati-invata-sa-fie-lideri-78801.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 05 Sep 2015 11:55:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[dizabilități]]></category>
		<category><![CDATA[lideri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/tineri-cu-dizabilitati-invata-sa-fie-lideri-78801.html/</guid>

					<description><![CDATA[Tineri cu nevoi speciale, din diferite localităţi din țară, vor căpăta abilități de lider &#238;n cadrul DARE Leaders Academy, un proiect de instruire &#238;n liderism. Proiectul a fost lansat ca o continuitate a evenimentului DARE Social Fashion Show, inițiat de Nati Vozian, scrie IPN.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>DARE Leaders Academy este un program de lidership cu patru traninguri specializate, divizate pe patru teme: colectarea de fonduri și finanțarea proiectelor, găsirea forței interioare și puterea de a deveni lideri, incluziunea digitală și, ultima, arta oratorică. &bdquo;Am observat că multe tinere care fac parte astăzi din comunitatea modelelor de viață și-au &icirc;nceput propriile proiecte și am hotăr&acirc;t să le susținem, să le &icirc;ncurajăm și să le motivăm să continue să aducă un impact asupra vieții lor proprii, dar și asupra comunităților din care fac parte&rdquo;, a menționat Nati Vozian.</p>
<p>Inițiatoarea proiectului speră că după acest ciclu de traninguri tinerii vor deveni mai pregătiți pentru a-și realiza propriile proiecte. Grupul țintă reprezintă tinerii cu diazabilități care lucrează &icirc;n organizații ce acordă sprijin persoanelor cu nevoi speciale, dar și tinerilor din familii vulnerabile. &bdquo;Noi ne-am propus să dăm un exemplu și altor programe de lidership pentru ca acestea să includă &icirc;n grupurile-țintă persoane cu nevoi speciale, care au un potențial enorm de creștere și dezvoltare&rdquo;, a continuat Nati Vozian.</p>
<p>Ambasadoarea DARE Leaders Academy, ex-ministrul educaţiei Maia Sandu, a declarat &icirc;n deschiderea evenimentului, că această inițiativă este nouă şi pentru ea. &bdquo;Lideri devenim atunci c&acirc;nd vrem să schimbăm unele lucruri, c&acirc;nd vrem să promovăm niște idei, atunci c&acirc;nd vrem să &icirc;nvățăm ceva. Liderismul se &icirc;nvață prin teorie, dar și prin practică, și aceasta trebuie să faceți după ce plecați de aici&rdquo;, le-a explicat Maia Sandu participanţilor.</p>
<p>Tinerii așteaptă de la academia de lidership să &icirc;nvețe cum să fie lideri buni. &bdquo;De la acest curs aștept realizări mai mari pentru noi, persoanele cu dizabilități, &icirc;ncadrarea noastră &icirc;n societate, să nu fim ignorați. &Icirc;mi doresc să pot munci &icirc;n țara mea și, poate, voi deveni și eu lider la un moment dat&rdquo;, a declarat pentru IPN Elena, participantă la program.</p>
<p>Primul program de leadership dedicat tinerilor cu dizabilităţi din Republica Moldova va dura aproape o lună, timp in care vor fi instruiţi 25 de tineri.</p>
<p><strong>SURSA: <a href="http://ipn.md/ro/societate/71575">IPN.MD</a></strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/tineri-cu-dizabilitati-invata-sa-fie-lideri-78801.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
