<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>documente false &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/documente-false/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 19 May 2023 10:18:09 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>documente false &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>VIDEO. Fost angajat al structurilor de forță, reținut într-un dosar de confecționare și comercializare a documentelor oficiale false</title>
		<link>https://timpul.md/articol/video-fost-angajat-al-structurilor-de-forta-retinut-intr-un-dosar-de-confectionare-si-comercializare-a-documentelor-oficiale-false.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/video-fost-angajat-al-structurilor-de-forta-retinut-intr-un-dosar-de-confectionare-si-comercializare-a-documentelor-oficiale-false.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 19 May 2023 10:18:03 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[comercializare]]></category>
		<category><![CDATA[documente false]]></category>
		<category><![CDATA[reținere]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=486550</guid>

					<description><![CDATA[Activitatea unui grup infracțional specializat în confecționarea, folosirea și comercializarea documentelor oficiale false, atât pe teritoriul Republicii Moldova cât și peste hotare, a fost deconspirată de oamenii legii.&#160;Potrivit informațiilor, activitatea a fost documentată pe parcursul anului 2023. „Polițiștii au stabilit că membrii grupării aveau rolurile repartizate, fiind implicați în confecționarea și comercializarea diferitor tipuri de &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Activitatea unui grup infracțional specializat în confecționarea, folosirea și comercializarea documentelor oficiale false, atât pe teritoriul Republicii Moldova cât și peste hotare, a fost deconspirată de oamenii legii.&nbsp;Potrivit informațiilor, activitatea a fost documentată pe parcursul anului 2023.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">„Polițiștii au stabilit că membrii grupării aveau rolurile repartizate, fiind implicați în confecționarea și comercializarea diferitor tipuri de documente oficiale false. Aceștia confecționau și comercializau pașapoarte, cărți de identitate și permise de conducere ale Republicii Moldova, României, Bulgariei, Cehiei și altor state membre ale Uniunii Europene. Bărbații încasau de la 120 la 2000 de euro, în dependență de setul de acte”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Responsabilii de caz spun că actele erau confecționate și comercializate cu date de identitate inventate de membrii grupării criminale sau la indicația solicitantului, fiind destinate și folosite de către membrii grupărilor aflați în vizorul organelor de drept sau implicați în comiterea infracțiunilor grave și deosebit de grave pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene pentru a nu putea fi identificați.</p>



<p class="wp-block-paragraph">O altă parte a documentelor erau destinate pentru organizarea migrației ilegale și angajarea în câmpul muncii peste hotarele țării.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Suspecții, doi bărbați de 44 și, respectiv, 51 de ani, originari din Chișinău, unul dintre ei fost angajat al structurilor de forță, anterior judecat pentru infracțiuni similare, organizau confecționarea și comercializarea pașapoartelor, cărților de identitate și permiselor de conducere din diferite țări ale Uniunii Europene, datorită legăturilor și rolurilor care le dețin în gruparea infracțională. Pentru a nu admite eșecuri din partea solicitanților, aceștia convingeau persoanele despre avantajele și dezavantajele documentelor, precum și unde pot fi prezentate sau cum pot fi transportate în siguranță la traversarea frontierei de stat”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Așadar, la 18 mai, ofițerii de investigații, cu suportul mascaților de la BPDS „Fulger” a IGP, au descins cu percheziții în mijloacele de transport și la domiciliile suspecților, unde au fost depistate și ridicate telefoane mobile, înscrisuri de ciornă, transferuri bănești, purtători de informații electronice, copii ale documentelor de identitate, tehnică de calcul, precum și mijloace financiare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În acest caz a fost inițiată o cauză penală pentru confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimantelor, ştampilelor sau sigiliilor false de către un grup criminal organizat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Bănuiții au fost reținuți pentru 72 de ore, iar conform legislației în vigoare aceștia riscă până la 5 ani de închisoare.</p>


<p><iframe width="530" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/JKnl138nPzs" title="documente false" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" allowfullscreen=""></iframe></p>]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/video-fost-angajat-al-structurilor-de-forta-retinut-intr-un-dosar-de-confectionare-si-comercializare-a-documentelor-oficiale-false.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un tânăr a rămas fără mașină după ce a cumpărat-o de pe internet</title>
		<link>https://timpul.md/articol/un-tanar-a-ramas-fara-masina-dupa-ce-a-cumparat-o-de-pe-internet-132345.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/un-tanar-a-ramas-fara-masina-dupa-ce-a-cumparat-o-de-pe-internet-132345.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 26 Jun 2018 12:32:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[arest]]></category>
		<category><![CDATA[automobil]]></category>
		<category><![CDATA[documente false]]></category>
		<category><![CDATA[muncă în folosul comunității]]></category>
		<category><![CDATA[român]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/un-tanar-a-ramas-fara-masina-dupa-ce-a-cumparat-o-de-pe-internet-132345.html/</guid>

					<description><![CDATA[850 de euro, at&#226;t a scos din buzunar un cetățean rom&#226;n pentru un automobil al cărui certificat de &#238;nmatriculare prezenta semne de falsificare. Ilegalitatea a fost depistată de polițiștii de frontieră din punctul de trecere Leușeni.<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>T&acirc;nărul s-a prezentat pentru verificărie pe sensul de intrare &icirc;n Republica Moldova, fiind la volanul unui Audi A4, cu plăcuțele de &icirc;nmatriculare bulgărești.</p>
<p>&Icirc;n urma controlului, s-a constatat că certificatul de &icirc;nmatriculare al mașinii nu era autentic. T&acirc;nărul, &icirc;n v&acirc;rstă de 28 ani, le-a explicat poliţiştilor de frontieră modul &icirc;n care a cumpărat  automobilul și a declarat că nu ştia despre cele depistate. Negocierile de v&acirc;nzare &#8211; cumpărare au fost purtate pe o rețea de socializare, iar &icirc;ncheierea &icirc;nțelegerii a avut loc pe teritoriul Italiei. Cele două părți nu au &icirc;ntocmit niciun act ce ar confirma &icirc;n detalii acordul care a avut loc.</p>
<p>Astfel, contra sumei de 850 de euro, t&acirc;nărul a intrat &icirc;n posesia automobilului reținut &icirc;n punctul de trecere, ca ulterior să fie indisponibilizat pe teritoriul PTF Leușeni.</p>
<p>Pe acest caz a fost &icirc;ntocmit un proces verbal de ridicare a certificatului de &icirc;nmatriculare și trasmis către expertiză.</p>
<p>Bărbatul riscă o amendă de p&acirc;nă la 650 unităţi convenţionale, muncă neremunerată &icirc;n folosul comunităţii de la 150 la 200 de ore, sau p&acirc;nă la 2 ani de &icirc;nchisoare.</p>
<p><strong>Sursa: publika.md<br />
</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/un-tanar-a-ramas-fara-masina-dupa-ce-a-cumparat-o-de-pe-internet-132345.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Au încercat să treacă frontiera de stat cu documente false</title>
		<link>https://timpul.md/articol/au-incercat-sa-treaca-frontiera-de-stat-cu-documente-false-129374.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/au-incercat-sa-treaca-frontiera-de-stat-cu-documente-false-129374.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 18 Apr 2018 09:40:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[documente false]]></category>
		<category><![CDATA[frontieră]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/au-incercat-sa-treaca-frontiera-de-stat-cu-documente-false-129374.html/</guid>

					<description><![CDATA[Doi cetățeni ucraineni sunt documentați pentru folosirea documentelor falsificate, care au fost prezentate &#238;n cadrul formalităților de control la trecerea frontierei de stat. Ilegalitățile au fost deconspirate de polițiștii de frontieră din punctul de trecere Briceni, ambele cazuri fiind semnalate pe sensul de intrare &#238;n R. Moldova.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Pașaportul tehnic contrafăcut a constituit motiv de reținere a unui mjloc de transport și de cercetare penală a unui ucrainean. Bărbatul de 54 de ani s-a prezentat ieri, 17 aprilie curent, la volanul unui Chrysler, &icirc;nmatriculat &icirc;n Polonia. &Icirc;n timpul verificării documentelor de călătorie și cele pentru autoturismul condus, polițiștii de frontieră au observat mai multe elemente nesigure asupra pașaportului tehnic. Ca urmare a cercetării minuțioase, cu ajutor tehnicii din dotare, s-a stabilit că ștampila nu corespunde originalului, lipsesc semne de protecție UV, iar &icirc;n baza de date mijlocul de transport figura fără revizia tehnică pentru anul curent.</p>
<p>&Icirc;n declarații cetățeanul Ucrainei a precizat că nu știa despre cele depistate. P&acirc;nă la elucidarea circumstanțelor și luarea măsurilor legale ce se impun, autoturismul a fost reținut pe teritoriul Sectorului Poliției de Frontieră Briceni.</p>
<p>Cel de-al doilea cetățean ucrainean a prezentat pentru mijlocul de transport asigurarea auto internațională, cu semne vădite de falsificare. T&acirc;nărul de 32 de ani se afla la volanul unui Jaguar X, fabricat &icirc;n 2004 și cu numere de &icirc;nmatriculare poloneze. Ca urmare a verificării documentelor &icirc;nm&acirc;nate la controlul de frontieră s-a constatat contrafacerea poliței de asigurare, eliberată de către o companie de asigurare din Polonia. Din primele cercetări s-au depistat multiple greșeli ortografice &icirc;n text și &icirc;nsăși faptul că documentul este tipărit la o imprimantă coloră.</p>
<p>&Icirc;n ambele cazuri actele falsificate au fost ridicate și transmise spre expertiză. Persoanele documentate, conform prevederilor art. 361, al.1 CP al RM, riscă amendă &icirc;n mărime de p&acirc;nă la 650 unități convenționale sau muncă neremunerată &icirc;n folosul comunității de la 150 la 200 de ore sau &icirc;nchisoare de p&acirc;nă la 2 ani.</p>
<p><strong>TIMPUL.MD<br />
</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/au-incercat-sa-treaca-frontiera-de-stat-cu-documente-false-129374.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cinci persoane reținute și o tentativă de trecere cu document fals la frontieră</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cinci-persoane-retinute-si-o-tentativa-de-trecere-cu-document-fals-la-frontiera-126315.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cinci-persoane-retinute-si-o-tentativa-de-trecere-cu-document-fals-la-frontiera-126315.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 14 Jan 2018 10:08:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[documente false]]></category>
		<category><![CDATA[frontieră]]></category>
		<category><![CDATA[rețineri]]></category>
		<category><![CDATA[supraveghere]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/cinci-persoane-retinute-si-o-tentativa-de-trecere-cu-document-fals-la-frontiera-126315.html/</guid>

					<description><![CDATA[Cinci persoane au fost reținute, iar alte șase au &#238;ncălcat regimul zonei de frontieră și cel al punctelor de trecere &#238;n ultimele 24 de ore, &#238;n urma desfășurării activităților de supraveghere și control al poliției de frontieră.<br />
<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>De asmenea, poliția de frontieră a prevenit o tentativă de trecere a frontierei cu document falsificat, a identificat doi cetățeni străini, care au &icirc;ncălcat termenul de ședere pe teritoriul Republicii Moldova, iar un conducător auto este documentat pentru ransport ilegal de bunuri.</p>
<p>&Icirc;n punctele de trecere fluxul de persoane a constituit 54 261 traversări, dintre care un număr de 28 870 treceri pe sensul de ieșire din R. Moldova. Față de aceiași zi a anului trecut, numărul total de traversări persoane a crescut cu 10,65%.<br />
Cele mai solicitate puncte de trecere au fost:<br />
PTF Leușeni &ndash; 8 277 traversări persoane,<br />
PTF Aeroportul Internațional Chișinău &#8211; 6 755 traversări persoane,<br />
PTF Otaci &ndash; 7 181 traversări persoane,<br />
PTF Sculeni &ndash; 6 326 traversări persoane,<br />
PTF Giurgiulești-Galați &#8211; 4 086 traversări persoane,<br />
PTF Criva &ndash; 3 510 traversări persoane,<br />
PTF Cahul &#8211; 2 209 traversări persoane. <br />
&Icirc;n scopul susținerii participanților la traficul transfrontalier, Poliția de Frontieră recomandă tranzitarea tuturor punctelor de trecere existente la graniţă, pentru a nu suprasolicita doar unele dintre ele și pentru a evita formarea cozilor. La fel, &icirc;nainte de a porni la drum consultați aplicația &bdquo;TRAFIC ONLINE&rdquo; de pe pagina oficială a Poliției de Frontieră, care prezintă media timpilor de aşteptare &icirc;n punctele de trecere pentru toate categoriile de mijloace de transport.</p>
<p>Sursa:  Realitatea.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cinci-persoane-retinute-si-o-tentativa-de-trecere-cu-document-fals-la-frontiera-126315.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Paşapoartele româneşti sunt cel mai des falsificate</title>
		<link>https://timpul.md/articol/pasapoartele-romanesti-sunt-cel-mai-des-falsificate-20702.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/pasapoartele-romanesti-sunt-cel-mai-des-falsificate-20702.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ion Macovei]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 18 Feb 2011 11:50:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[acord]]></category>
		<category><![CDATA[documente false]]></category>
		<category><![CDATA[frontieră]]></category>
		<category><![CDATA[mogurean]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/pasapoartele-romanesti-sunt-cel-mai-des-falsificate-20702.html/</guid>

					<description><![CDATA[Cele mai multe acte de identitate false depistate anul trecut la frontiera moldo-rom&#226;nă au fost paşapoartele rom&#226;neşti. &#206;nsă unii călători se aventurează să posede şi alte documente contrafăcute pentru trecerea frontierei de stat.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Potrivit lui Grigore Mogurean, şeful Serviciului de examinare a documentelor &icirc;n cadrul Aparatului Central al Serviciului Grăniceri, &icirc;n 2010 au fost contracarate 213 de tentative de traversare a frontierei de stat cu documente false. Cel mai des, au fost depistate paşapoartele rom&acirc;neşti false. &Icirc;n afară de acestea, s-au extras vize Schengen contrafăcute pentru Polonia şi Franţa, permise de reşedinţă de Grecia, buletine de identitate rom&acirc;neşti, precum şi paşapoarte naţionale ale R. Moldova. <br />
&bdquo;A fost şi un caz c&acirc;nd doi cetăţeni ai Iranului au &icirc;ncercat să treacă frontiera din R. Moldova &icirc;n Rom&acirc;nia cu paşapoarte biometrice greceşti false&rdquo;, a relatat G. Mogurean. El a adăugat că numărul acestor cazuri este totuşi &icirc;n descreştere.</p>
<p>Precizăm că Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi Serviciul Grăniceri au semnat ieri un <em>Acord de cooperare &icirc;n domeniul schimbului de informaţii cu privire la securitatea documentelor</em>. Acordul prevede crearea unui sistem de schimb de informaţii &icirc;ntre cele patru instituţii pentru depistarea documentelor de călătorie falsificate şi prevenirea migraţiei ilegale. Pregătirea personalului şi dotarea tehnică a acestor instituţii cu scopul depistării documentelor false a fost posibilă datorită unui proiect (&icirc;n valoare de 685 mii euro) susţinut de Comisia Europeană. <br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/pasapoartele-romanesti-sunt-cel-mai-des-falsificate-20702.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Mi-au dezbătut toţi dinţii, ca să cumpăr „Mioara”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/mi-au-dezbatut-toti-dintii-ca-sa-cumpar-mioara-13373.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/mi-au-dezbatut-toti-dintii-ca-sa-cumpar-mioara-13373.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 16 Jul 2010 10:25:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[anatolie tripăduş]]></category>
		<category><![CDATA[Bălți]]></category>
		<category><![CDATA[Catal Refic]]></category>
		<category><![CDATA[Departamentul Privatizării]]></category>
		<category><![CDATA[documente false]]></category>
		<category><![CDATA[escrocherie]]></category>
		<category><![CDATA[falsificare]]></category>
		<category><![CDATA[investigație]]></category>
		<category><![CDATA[Mioara]]></category>
		<category><![CDATA[Procuratura Generală]]></category>
		<category><![CDATA[Turcia]]></category>
		<category><![CDATA[zekeriya kaya]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/mi-au-dezbatut-toti-dintii-ca-sa-cumpar-mioara-13373.html/</guid>

					<description><![CDATA[Turcul Zekeriya Kaya afirmă că a fost forţat de Tripăduş să se folosească de un paşaport fals şi să se prezinte cu alt nume

Dacă şi există prin Turcia cetăţeni cu numele Refic Catal, atunci numai unul dintre ei a fost &#238;n RM, şi a intrat o singură dată &#238;n ţară. Nimeni nu ştie cu ce scop a venit, nici dacă s-a mai &#238;ntors acasă sau poate că s-a pierdut fără veste ori a decedat &#238;n circumstanţe suspecte. Data ieşirii sale din ţară nu figurează nicăieri, iar din urma sa a rămas la Chişinău numai o firmă... Totuşi, peste o lună după ce i-a expirat viza de RM, &#238;n mod foarte ciudat, Catal a devenit proprietarul SA &#8222;Mioara&#8221;. &#206;n locul său, &#238;nsă, &#238;n toate instanţele se prezenta un alt turc, Zekeriya Kaya. Acesta susţine că a fost şantajat, torturat, ţinut ostatic &#238;n foame şi frig şi condus peste tot cu pistolul la spate de către oamenii lui Anatolie Tripăduş. &#8222;Aveau la ei şi un paşaport turcesc cu fotografia mea, dar cu numele lui Catal. Mă ameninţau că mă vor ucide, de nu mă voi prezenta drept Refic Catal şi nu voi spune că vreau să cumpăr &#8222;Mioara&#8221; şi să investesc &#238;n ea milioane&#8221;, &#238;şi aminteşte Kaya. &#206;n cele din urmă, instanţele economice din RM au declarat tranzacţia drept una legală, decizia irevocabilă fiind semnată de bine cunoscutul Ion Muruianu.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>
<span style="font-size: larger"><strong>Procuratura redeschide dosarul clasat de Iovv<br />
</strong></span><br />
Crima descrisă mai sus ar fi putut să nu aibă loc dacă, la 30 decembrie 2003, viceprocurorul general Alexandru Stoianoglo &#8211; actualul vicepreşedinte al parlamentului -, n-ar fi repus pe rol dosarul privind investiţiile ilegale ale firmei lui Tripăduş, &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo;, &icirc;n &icirc;ntreprinderea &bdquo;Mioara&rdquo;, clasat anterior, la indicaţia lui Vasile Iovv. &bdquo;Urmărirea penală a fost făcută superficial, iar scrisoarea lui Iovv, fără anexarea actelor ce confirmă investiţiile, nu poate servi ca motiv pentru clasare&rdquo;, se arată &icirc;n ordonanţa lui Stoianoglo. Şi astăzi vicespicherul este de aceeaşi părere: &bdquo;Implicarea ilegală a lui Iovv a fost o imixtiune &icirc;n activitatea procuraturii. Tripăduş e o persoană complicată, implicată &icirc;n chestiuni dubioase şi nu &icirc;nţeleg cum i se examinează dosarele, dacă p&acirc;nă acum nu s-a sf&acirc;rşit niciunul&rdquo;.</p>
<p>&Icirc;n replică, noua directoare de la &bdquo;Mioara&rdquo;, Nadia Godovanciuc, s-a grăbit să-l atenţioneze pe Voronin, printr-o scrisoare, că &bdquo;redeschiderea dosarului ar putea stopa activitatea &icirc;ntreprinderii, care a pierdut din aceeaşi cauză investiţii germane de 10 mln. USD&rdquo;. E vorba de acelaşi contract dintre &bdquo;Mioara&rdquo; şi &bdquo;Steffen Jacob&rdquo;, despre care ambii semnatari, inclusiv ex-directorul &icirc;ntreprinderii, Vasile Sinenco, susţin că a fost falsificat. Preşedinţia a remis scrisoarea Procuraturii Generale (PG), care de data aceasta a reacţionat prompt. Pe de o parte, la 24 februarie 2004, acţion&acirc;nd &icirc;n interesele Guvernului, PG a chemat &icirc;n judecată Departamentul Privatizării (DP) şi &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo;, solicit&acirc;nd să declare nul contractul de privatizare, restituirea &icirc;ntreprinderii statului şi aplicarea interdicţiilor pe imobilele şi acţiunile puse &icirc;n litigiu. Pe de altă parte, &icirc;n cadrul dosarului reluat de Stoianoglo, procuratura a dispus efectuarea expertizei construcţiilor făcute la &bdquo;Mioara&rdquo; şi a unui control al rapoartelor de audit, ce au confirmat investiţiile de 7,5 mln. lei &icirc;n &icirc;ntreprindere, motivate prin acte false şi contracte cu firme-fantomă.</p>
<p><span style="font-size: larger"><strong>Instanţele economice au permis furtul<br />
</strong></span><br />
Experta Nina Babiţchi, care a efectuat prima expertiză, a constatat că <strong>preţurile la lucrările declarate de &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo; au fost majorate cu peste un milion de lei</strong>, că unele lucrări indicate &icirc;n dările de seamă nici nu s-au efectuat, iar la altele s-au făcut contra preţuri majorate. După ce DP &icirc;i acceptase 3/4 din investiţii, concluziile expertizei l-au nemulţumit pe Tripăduş, care le-a contestat (foto 1). &Icirc;n atare condiţii, nicio tranzacţie cu acţiunile respective nu mai era posibilă. Celălalt control, viz&acirc;nd raporturile de audit, a fost efectuat de CCCEC, dar angajaţii Centrului n-au putut ajunge la vreo concluzie din cauza lipsei documentelor primare. Amintim că acestea ar fi fost furate, &icirc;mpreună cu o maşină, &icirc;n Chişinău, &icirc;n 2001, şi că asemenea dispariţii de acte nu sunt o excepţie &icirc;n schemele Tripăduş.</p>
<p>
<img fetchpriority="high" decoding="async" width="500" height="158" border="2" align="bottom" alt="" src="/uploads/images/1(1).jpg" /><br />
<em>Foto 1</em></p>
<p>
La 23 august 2004, consider&acirc;nd că Procuratura Bălţi tergiversează urmărirea penală, Valeriu Gurbulea, pe atunci prim-viceprocuror general, a transmis dosarul la Secţia nr. 1 pe cauze excepţionale a PG. Probabil, Gurbulea nici nu ştia atunci că, de două zile, cele 75% din acţiunile statului la &bdquo;Mioara&rdquo;, cumpărate &icirc;n 2000 de firma lui Tripăduş, nu mai aparţineau acestuia, ci unui turc&hellip;</p>
<p><span style="font-size: larger">Anume aşa a &icirc;nceput ştergerea urmelor.</span> La 21 august, fără să anunţe DP, &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo; şi-a &icirc;nstrăinat ilicit pachetul majoritar de acţiuni de la &bdquo;Mioara&rdquo; &icirc;n folosul firmei &bdquo;Utan-Rat&rdquo;, condusă de un oarecare Refic Catal. Tranzacţia a fost făcută prin &bdquo;Asito-Broker&rdquo; şi e semnată inclusiv de turc, deşi acesta nu mai era &icirc;n RM. Şi preţul e mai mult dec&acirc;t derizoriu &#8211; 310 mii lei. Iar &icirc;n ziua &icirc;n care Gurbulea a retras dosarul de la Bălţi, &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo; şi &bdquo;Utan-Rat&rdquo; ar fi semnat acordul de transmitere a obligaţiunilor investiţionale, prin care Catal s-ar fi obligat să investească &icirc;n &bdquo;Mioara&rdquo; 2,5 mln. de lei (restanţa din investiţiile de zece mln., stipulate &icirc;n contractul de privatizare) şi să achite datorii ale &icirc;ntreprinderii de 2,3 mln. lei. Semnătura lui Catal figurează şi &icirc;n acest acord, dar şi &icirc;n &icirc;nştiinţarea despre asumarea obligaţiunilor, expediată DP. <strong>&bdquo;Nu aveau niciun drept să v&acirc;ndă acţiunile fără acordul nostru preventiv, mai ales că acestea erau parte din litigiu&rdquo;</strong>, afirmă Sergiu Chicu, şeful Direcţiei juridice a Agenţiei Proprietăţi Publice (APP), reorganizată din DP. Apropo de corectitudinea instanţelor economice, <strong>această bizară tranzacţie a fost posibilă numai datorită refuzului Curţii de Apel Economice de a pune interdicţii pe acţiuni, cerinţă &icirc;naintată de PG</strong>.</p>
<p><span style="font-size: larger"><strong>&bdquo;Puteţi să mă omor&acirc;ţi, dar n-am să semnez&rdquo;<br />
</strong></span><br />
C&acirc;nd Comisia de concurs a DP urma să se decidă asupra misterioasei tranzacţii, s-au declanşat surprizele &#8211; a apărut turcul. Numai că nu Refic Catal, ci Zekeriya Kaya care, surprinzător, se prezenta cu numele primului&hellip; Iată cum ne relatează despre cele &icirc;nt&acirc;mplate &icirc;nsuşi Kaya:</p>
<p><em>&bdquo;Lucram la Aeroportul din Istanbul, c&acirc;nd s-a apropiat de mine o femeie din RM şi m-a rugat să-l ajut pe taică-său să vină la o expoziţie &icirc;n Turcia. Aşa l-am cunoscut pe Tripăduş şi chiar am fost prieteni vreun an. <strong>Cerea de la mine bilete de avion pe &icirc;mprumut, dar la urmă le-am achitat eu pe toate</strong>. Odată s-a interesat ce salariu am, mi-a spus că e patronul unei mari companii din Bălţi şi m-a invitat să fiu director la el cu 2000 de euro pe lună. &Icirc;n septembrie 2004, am venit la Chişinău, iar după ce m-am &icirc;nregistrat la poliţie am fost preluat cu maşina de şoferul Kolea (Nicolae Ninescu, &icirc;nvinuit &icirc;n mai multe dosare Tripăduş &#8211; n.a.), care m-a dus la o saună din Bălţi. </p>
<p>
<img loading="lazy" decoding="async" width="500" height="375" border="2" align="bottom" alt="" src="/uploads/images/sauna-legenda.jpg" /></p>
<p>
Erau acolo trei bărbaţi, care mi-au spus că vor face o firmă pe numele meu. C&acirc;nd am refuzat, unul mi-a pus pistolul la cap: &bdquo;Vei face ceea ce-ţi vom spune!&rdquo;. Am repetat că nu-s de acord şi au &icirc;nceput să mă bată. C&acirc;nd eram plin de s&acirc;nge, a intrat Tripăduş. S-a interesat ce se &icirc;nt&acirc;mplă şi mi-a spus: &bdquo;Fă aşa cum zic ei, dacă vrei să ieşi viu de aici!&rdquo;. Noaptea m-au &icirc;ncuiat acolo, mi-au luat banii şi telefonul. Dormeam pe podea, &icirc;ngheţam. Au revenit &icirc;n zori, m-au fardat, ca să-mi astupe v&acirc;nătăile, şi m-au &icirc;mbrăcat &icirc;n costum. M-au urcat &icirc;ntr-o maşină şi mă duceau pe la notari, bănci şi chiar la unele comisii. Toată ziua &icirc;mi stătea &icirc;n spate un tip cu pistolul. Mă scoteau, mă arătau ca pe un manechin şi mă puneau &icirc;napoi &icirc;n maşină. Ziceau: &bdquo;Ăsta e stăp&acirc;nul, director la &bdquo;Utan-Rat&rdquo;, mare investitor! El nu cunoaşte rom&acirc;na, nici rusa, nici engleza, dar vrea să cumpere &bdquo;Mioara&rdquo;. Am rămas perplex, văz&acirc;nd că peste tot prezintă copiile unui paşaport cu fotografia mea, dar cu alt nume. Seara, mă &icirc;mpotriveam: &bdquo;Puteţi să mă omor&acirc;ţi, dar n-am să semnez nimic!&rdquo; şi eram din nou bătut cu pumnii şi pistolul &icirc;n cap. Şi Tripăduş m-a lovit o dată. Capul &icirc;mi era spart, nu mai puteam dormi. &Icirc;ntr-o noapte <strong>mi-au dezbătut toţi dinţii</strong>, iar apoi au adus un medic care mi-a pus coroană &icirc;n gură.&nbsp;</p>
<p>&Icirc;n fiece dimineaţă mă fardau şi &icirc;mi schimbau costumul, iar la &icirc;ntoarcere mă lăsau să dorm gol. <strong>Ziua, &icirc;mi dădeau ochelari de soare &icirc;ntunecaţi, ca să nu se vadă urmele loviturilor de sub ochi</strong>. Nu m-au hrănit niciodată. Lucra un bătr&acirc;n la saună, care ascundea prin buzunare ceapă şi p&acirc;ine, şi noaptea &icirc;mi aducea să măn&acirc;nc. Infernul a durat vreo 15 zile, p&acirc;nă c&acirc;nd Allah m-a salvat. Eram la &bdquo;Moldova-Agroindbank&rdquo; şi i-am spus celui cu pistolul că vreau să fumez. &bdquo;Stai aici!&rdquo;, s-a răstit. Dar Tripăduş i-a spus să iasă cu mine, l&acirc;ngă uşă. Aproape de bancă era un bar turcesc. Tocmai Turcia c&acirc;ştigase un meci de fotbal şi fanii ieşeau bucuroşi. Cineva m-a observat, pistolarul m-a tras &icirc;napoi, dar eu am răcnit disperat, cer&acirc;nd ajutor. Turcii au sărit toţi, m-au smuls din m&acirc;inile aceluia, iar a doua zi am zburat acasă&rdquo;</em>. &Icirc;ntrebat cine făcea actele despre tranzacţie şi cine semna &icirc;n locul său, Zekeriya Kaya ne spune că nu ştie, dar adaugă că <strong>&icirc;n maşina lor era o pungă plină cu ştampile</strong>.</p>
<p><span style="font-size: larger"><strong>Dosarul Kaya lipseşte?<br />
</strong></span><br />
La despărţire, Kaya ne roagă să-i pipăim ceafa, unde simţim o umflătură. &bdquo;E urma pistolului&rdquo;, ne explică. Ne arată dinţii &#8211; toţi sunt puşi noi. <em>&bdquo;Ajuns acasă, am trimis scrisori despre calvarul prin care am trecut către Ambasada Turciei din Chişinău (foto 2), dar şi către CCCEC şi Voronin, dar n-am primit niciun răspuns. E prea obijduitor. Tripăduş este cel mai mare hoţ, toată lumea ştie că el fură, dar nimeni nu-l poate aresta. Ce face procurorul vostru?&rdquo;</em>, se &icirc;ntreabă turcul&#8230; Zekeriya Kaya ne-a asigurat că nu a participat la &icirc;nregistrarea &bdquo;Utan-Rat&rdquo;, că nu-l cunoaşte pe Refic Catal şi că fotografia din paşaportul aceluia este una dintre cele pe care le-a prezentat la poliţie, c&acirc;nd a venit &icirc;n Chişinău. La r&acirc;ndul său, Liviu Prodan, şeful Direcţiei migraţie şi azil a MAI, s-a arătat ne&icirc;ncrezător că poliţiştii ar fi putut să-i dea cuiva fotografia lui Kaya. Despre Refic Catal, Prodan spune că nu figurează &icirc;n baza lor de date, fiindcă nu s-a stabilit aici cu traiul. Şi CCCEC, şi MAI ne-au informat că la ei nu se află niciun dosar pe faptul maltratării lui Kaya. Deşi victima ne-a spus că procurorii au deschis un dosar penal pe acest caz, din păcate, n-am reuşit să-l găsim printre numeroasele dosare Tripăduş, care putrezesc de ani de zile pe poliţele judecătoriilor, fiind veşnic tergiversate. Sau poate că a dispărut&hellip;</p>
<p>
<img loading="lazy" decoding="async" width="500" height="558" border="2" align="bottom" alt="" src="/uploads/images/2scris.jpg" /><br />
<em>Foto 2</em></p>
<p><span style="font-size: larger"><strong><br />
&bdquo;Purta ochelari şi nu avea dinţi&rdquo;<br />
</strong></span><br />
&Icirc;n schimb, declaraţiile lui Kaya sunt confirmate de alţi martori. La şedinţa Comisiei de concurs din 29 septembrie 2004, c&acirc;nd DP a acceptat tranzacţia dintre &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo; şi &bdquo;Utan-Rat&rdquo;, a fost prezent şi Zekerya Kaya. Alexandr Bannicov, directorul DP de atunci, &icirc;şi aminteşte că &bdquo;turcul venea la noi cu ochelari de soare, pe care nu şi-i scotea nici &icirc;n faţa Comisiei&rdquo;. <strong>&bdquo;Se vorbea despre el ca despre un milionar, dar lui nici dinţi &icirc;n gură nu-i ajungeau. Ce fel de investitor fără dinţi, mă g&acirc;ndeam&rdquo;</strong>, adaugă Bannicov. Potrivit Elenei Blănuţă, şefa Direcţiei monitorizare a executării obligaţiunilor contractuale a APP, tranzacţia a fost discutată la Comisie de trei ori. &bdquo;Turcul părea dubios. Umbla numai cu ochelari de soare şi nu avea dinţi. <strong>I-am spus lui Tripăduş: &bdquo;Du-te şi-i pune dinţii, pe urmă adu-l ca investitor&rdquo;</strong>. Am acceptat v&acirc;nzarea numai după ce, la cererea noastră, ne-au adus o garanţie bancară din partea turcului. Tripăduş trebuie tras la răspundere pentru lucrurile astea! Nu ştiu ce şmecherie e la mijloc, dar nici registratorul, nici Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) nu aveau dreptul să permită &icirc;nstrăinarea fără ştirea noastră. Dar nimeni nu a ţinut cont de aceasta&rdquo;, susţine Blănuţă.</p>
<p>Am obţinut şi noi garanţiile despre capacitatea lui Catal de a efectua investiţiile, prezentate la solicitarea &icirc;n scris a lui Bannicov. E vorba de o confirmare de la Banca &bdquo;Yapi Credi&rdquo;, precum că Refic Catal are pe cont două milioane USD şi o garanţie prin care banca turcească &bdquo;Akbank&rdquo; s-ar fi obligat să investească &icirc;n &bdquo;Mioara&rdquo;, &icirc;n locul firmei &bdquo;Utan-Rat&rdquo;, 210 mii de lei (foto 3). Cel mai straniu e faptul că, deşi respectivele investiţii nu s-au efectuat, nimeni nu a amintit vreodată &icirc;n instanţă despre garanţia menţionată. De unde putem conchide că e un document fals, pe care DP n-a dorit să-l folosească &icirc;n calitate de probă &icirc;n judecată, ca să nu fie acuzat că a aprobat ca veridică o asemenea h&acirc;rtie&hellip;</p>
<p>
<img loading="lazy" decoding="async" width="500" height="643" border="2" align="bottom" alt="" src="/uploads/images/3(1).jpg" /><br />
<em>Foto 3</em></p>
<p><span style="font-size: larger"><strong><br />
Misteriosul Catal la Camera &Icirc;nregistrării de Stat<br />
</strong></span><br />
Dosarul de &icirc;nregistrare a firmei &bdquo;Utan-Rat&rdquo; de la Camera &Icirc;nregistrării de Stat (C&Icirc;S) abundă &icirc;n fraude. Pe copia paşaportului lui Refic Catal este imaginea lui Zekerya Kaya. Semnătura lui Catal din paşaport se deosebeşte de cele de pe documentele prezentate de &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo; (foto 4). </p>
<p><strong><br />
<img loading="lazy" decoding="async" width="500" height="632" border="2" align="bottom" alt="" src="/uploads/images/4pas.jpg" /><br />
</strong><em>Foto 4</em><strong></p>
<p>
Am solicitat Ambasadei Turciei la Chişinău să intervină pe l&acirc;ngă autorităţile turceşti pentru a afla dacă există Catal, dacă e &icirc;n viaţă, dar nici ei n-au aflat nimic.</strong> Potrivit Serviciului grăniceri, acesta a venit numai o dată &icirc;n RM şi a avut viză de pe data de 15 iulie p&acirc;nă pe 15 august 2004 (foto 5), dar data ieşirii sale din ţară e necunoscută. Adică, la 12 august, c&acirc;nd &bdquo;Utan-Rat&rdquo; a fost &icirc;nregistrată, el ar fi putut să se mai afle aici, &icirc;nsă actul de cumpărare a acţiunilor SA &bdquo;Mioara&rdquo; nu putea fi semnat de el &icirc;n niciun caz. <strong>Chiar dacă şeful &bdquo;Asito-Broker&rdquo;, Iurie Rufa, ne spune că l-a văzut cu ochii săi pe Catal, aceasta e imposibil, pentru că turcul plecase din RM, iar Kaya &icirc;ncă nu sosise.</strong>&nbsp;</p>
<p>
<img loading="lazy" decoding="async" width="500" height="286" border="2" align="bottom" alt="" src="/uploads/images/5(1).jpg" /><br />
<em>Foto 5</em></p>
<p>
Şi adresele juridice ale firmei sunt false. Iniţial, &bdquo;Utan-Rat&rdquo; era &icirc;nregistrată &icirc;n Chişinău, pe str. Coca 17, ap. 26, scrisoarea de garanţie fiind semnată de un oarecare Oleg Profor, şeful firmei &bdquo;Nivelus-Maxi&rdquo; &#8211; &bdquo;firmă-fantomă&rdquo; la acel moment. Semnătura lui Profor numai lui nu-i aparţine, căci conţine literele &bdquo;BA&rdquo; (foto 6). </p>
<p>
<img loading="lazy" decoding="async" width="500" height="455" border="2" align="bottom" alt="" src="/uploads/images/6.jpg" /><br />
<em>Foto 6</em></p>
<p>
La telefonul de pe această adresă ne-a răspuns mai &icirc;nt&acirc;i un bărbat, Boris Profor, care ne-a spus că habar nu are despre niciun turc şi despre nicio firmă. Altă dată ne-a răspuns un t&acirc;năr, care s-a prezentat drept fratele lui Oleg, despre care ne-a spus că a dispărut fără veste. La r&acirc;ndul lor, vecinii familiei Profor afirmă că Oleg ar fi plecat demult &icirc;n Rusia&hellip; &Icirc;n septembrie 2004, c&acirc;nd Kaya era ostatic, firma şi-a schimbat adresa juridică. Inexplicabil, aceasta nu a fost schimbată &icirc;n baza de date a Fiscului, dar &icirc;n alte acte, inclusiv la &bdquo;Registru&rdquo;, noua adresă e pur şi simplu suspectă: or. Bălţi, 38 (foto 7). Adresa completă &#8211; str. Musorgski, 38 din Bălţi &#8211; figurează doar &icirc;n certificatul de &icirc;nregistrare, descoperind şi legătura cauzală dintre toată tărăşenia şi Tripăduş. E aceeaşi adresă ca şi cea a firmei-fantomă &bdquo;Condrumeţ-Agro&rdquo;, prin care s-au falsificat actele cu privire la investiţiile &icirc;n &bdquo;Mioara&rdquo;&#8230; Poate că, schimb&acirc;ndu-se adresa juridică, a fost &icirc;nlocuită &icirc;n dosar şi copia paşaportului lui Catal, dacă admitem că acesta chiar a fondat firma. Altminteri, fotografia lui Kaya nu putea ajunge aici &icirc;n august 2004 şi putem presupune că paşaportul lui Catal fie că a fost pierdut, fie că i-a fost furat, iar C&Icirc;S a &icirc;nregistrat firma cu o dată retroactivă. Mai ales că, &icirc;n paşapoartele turceşti, fotografiile se lipesc cu scotch. Din păcate, Ala Dragomir, registratoarea care a &icirc;nregistrat firma, n-a putut să ne dea explicaţii. Ea susţine că-şi aminteşte că la ea a venit &icirc;nsuşi Refic Catal, cu paşaportul original&hellip; <strong>Atenţie procurorilor &#8211; un asemenea paşaport &icirc;n original este falsificare evidentă de acte străine şi de vize.</p>
<p></strong><br />
<img loading="lazy" decoding="async" width="500" height="303" border="2" align="bottom" alt="" src="/uploads/images/7fisa.jpg" /><br />
<em>Foto 7</em></p>
<p><span style="font-size: larger"><strong><br />
Cine a v&acirc;ndut acţiunile lui Catal?<br />
</strong></span><br />
După ce expertiza &icirc;n construcţii a depistat că firma lui Tripăduş n-a investit 3/4 din volumul planificat, DP urma să blocheze nestingherit acţiunile, iar registratorul independent &bdquo;Real-Registr&rdquo; din Bălţi nu putea permite nicio tranzacţie cu acestea. De fapt, totul a ieşit anapoda. Nicio lună n-a trecut de c&acirc;nd DP a acceptat &icirc;nstrăinarea acţiunilor către &bdquo;Utan-Rat&rdquo; şi, la 21 octombrie, &bdquo;turcul&rdquo; (care deja era de negăsit) şi-ar fi v&acirc;ndut pachetul la patru persoane fizice: Boris Untu, Igor Bordian, Igor Bucătaru şi Ludmila Ponomarenco. DP nu a fost anunţat deloc despre dubioasa tranzacţie şi nici n-a ştiut despre asta mai mult timp. &Icirc;nstrăinarea a fost făcută de către Depozitarul Naţional al Valorilor Mobiliare (DNVM), &icirc;n persoana lui Igor Dodon, prin brokerul &bdquo;Businessbank&rdquo; (foto 8). Dodon susţine că nu a fost anunţat despre vreo interdicţie la aceste acţiuni: &bdquo;DP trebuie să anunţe registratorul independent despre blocarea acţiunilor şi numai acesta face evidenţa tranzacţiilor&rdquo;. La telefonul de la &bdquo;Real-Registr&rdquo; ne-a răspuns o femeie, care s-a prezentat adjuncta directorului şi a refuzat să răspundă la &icirc;ntrebări. La r&acirc;ndul său, Mihai Cibotaru, preşedintele Comisiei Naţionale a Pieței Financiare (CNPF), consideră că procurorii ar fi trebuit să pună sechestru pe acţiuni &icirc;n 2002, c&acirc;nd au pornit dosarul penal. &bdquo;Aici se ascunde ceva. Poate că sechestrul a şi fost aplicat, dar era de-ajuns să fie scos pentru o zi şi &icirc;nstrăinarea se făcea c&acirc;t ai clipi din ochi. Aşa cum Tripăduş, &icirc;n general, mă presa de mă rupea, prin Iovv şi alţii, &icirc;n cazul lui totul e posibil&rdquo;, consideră Cibotaru. Nina Dosca, şefa Departamentului supraveghere a valorilor mobiliare a CNPF, confirmă: &bdquo;DP trebuia să depună la Bursa de valori o scrisoare, prin care să interzică &icirc;nstrăinarea acţiunilor p&acirc;nă la efectuarea investiţiilor. Nu-i exclus că permisiunea de a vinde acţiunile să fi fost falsificată de &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo;, &icirc;mpreună cu cineva din DP&rdquo;. Am căutat săptăm&acirc;ni &icirc;n şir să aflăm dacă Departamentul a impus restricţii la v&acirc;nzarea acestor acţiuni, dar nu am mai aflat. Şi nimeni nu a putut să ne explice de ce s-a &icirc;nt&acirc;mplat aşa. Aceasta se &icirc;nt&acirc;mpla pe timpul lui Bannicov, care zice că nu ţine minte nimic&#8230;&nbsp;</p>
<p>
<img loading="lazy" decoding="async" width="500" height="775" border="2" align="bottom" alt="" src="/uploads/images/8.jpg" /><br />
<em>Foto 8</em></p>
<p>
Ce spun cumpărătorii acţiunilor? Boris Untu susţine că a aflat de comercializarea acţiunilor de la o persoană care a decedat deja. Igor Bordeian zice că a aflat despre acţiunile expuse v&acirc;nzării &bdquo;dintr-o gazetă&rdquo;. &bdquo;Păm&acirc;ntul e mare, se &icirc;nv&acirc;rteşte, n-am să vă spun nimic&rdquo;, ne-a răspuns Ludmila Ponomarenco. <strong>Nu ştim c&acirc;t de serioasă a fost intenţia acestor oameni, dar e cu totul de ne&icirc;nţeles cine a v&acirc;ndut acţiunile, dacă turcul Catal nu s-a mai &icirc;ntors &icirc;n RM. La fel de suspect e faptul că, peste c&acirc;teva luni, cei patru şi-au v&acirc;nd acţiunile altor patru persoane, care iarăşi ni-l aduc &icirc;n faţă pe Tripăduş.</strong> Pachetul cel mai &icirc;nsemnat i-a revenit neamţului Friedrich Mayer, devenit legendar &icirc;n cele mai tenebre scheme ale lui Tripăduş. &bdquo;Eu nu ştiu ce se &icirc;nt&acirc;mplă. M-au băgat &icirc;n &icirc;ncurcătură, nu mai ştiu cum să ies. Nu mai ştiu ce să spun, nu &icirc;nţeleg nimic. Mă tem să vorbesc&hellip;&rdquo;, ne-a spus neamţul la telefon&#8230; O altă cumpărătoare este Lidia Cuşnir, prezentă şi ea &icirc;n unele &bdquo;acte&rdquo; dubioase ale firmelor lui Tripăduş. <strong>Despre ceilalţi cumpărători &#8211; Luisa Daniela Petrov şi Anula Ramona Harangea &#8211; ştim doar că sunt femei, presupunem că-s din Rom&acirc;nia, dar nu ştim dacă-s vii sau moarte, reale sau inventate, sau dacă ele ştiu că deţin acţiuni la &bdquo;Mioara&rdquo;</strong>&hellip; Fireşte, nici despre această &icirc;nstrăinare nu a fost anunţată APP.</p>
<p><span style="font-size: larger"><strong>&bdquo;Aici, peste toate e stăp&acirc;n Tripăduş!&rdquo;<br />
</strong></span><br />
Toate aceste ilegalităţi au urmărit, din c&acirc;te se vede, un singur scop &#8211; de a şterge toate urmele, pentru că şi astăzi stăp&acirc;n la &bdquo;Mioara&rdquo; este Tripăduş. Ca să iasă din joc, probabil, &icirc;n ianuarie 2005 el i-a v&acirc;ndut Raisei Guţcal cota-parte din &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo;. Numai răspunsul acesteia denotă faptul că e vorba de o &bdquo;afacere&rdquo; pur formală: &bdquo;Sunt rudă cu Tripăduş şi aşa am hotăr&acirc;t ambii. Am cumpărat firma, dar nu mă interesa deloc şi m-am ocupat de altceva. Acum am v&acirc;ndut-o lui Vladimir Cambur (nepotul lui Tripăduş &#8211; n.a.) şi am distrus toate documentele&rdquo;. Amintim că Tripăduş nu răspunde la telefoanele noastre, iar fiică-sa, Liuba Botnariuc, ne-a spus că nimeni din familia lor nu va discuta cu noi, dec&acirc;t &icirc;n judecată.</p>
<p>Am plecat şi noi la Bălţi, ca să vedem sauna &icirc;n care Kaya zice că a fost torturat. Am mers, conform descrierii turcului, la &icirc;ntreprinderea &bdquo;Taf-Service&rdquo;, am intrat &icirc;n curte. Un bărbat s-a interesat ce căutăm. Auzind de saună, a exclamat: &bdquo;Nu, sauna e privată. Aici peste toate e stăp&acirc;n Tripăduş!&rdquo;. &Icirc;n capătul curţii, departe de stradă, am găsit-o &icirc;ncuiată. Trei bărbaţi din preajmă ne-au spus că nu are rost să batem la uşă, fiindcă nimeni nu ne va deschide. Să fi fost la fel şi atunci c&acirc;nd &icirc;năuntru, pe podeaua rece şi cu capul spart, spune că zăcea Zekerya Kaya?..</p>
<p>E puţin probabil ca toate aceste samavolnicii să se fi produs fără acordul tacit al unor persoane sus-puse, fiindcă se ştie cum fosta guvernare &icirc;i teroriza pe oamenii de afaceri nevinovaţi. Culmea e că toate aceste crime au fost mai t&acirc;rziu acoperite de justiţie, iar capacul l-a pus Ion Muruianu. Despre asta, &icirc;nsă, vinerea viitoare.</p>
<p>
<em><strong>Le mulţumim tinerelor stagiare Ilinca Zara şi Silvia Midoni pentru suportul &icirc;n acumularea faptelor pentru acest material.<br />
</strong></em><br />
<span style="font-size: larger"><strong>Primele părţi ale acestei investigaţii pot fi citite &icirc;n <span><a href="http://www.timpul.md/articol/mioara-sacrificata-de-doi-pastori-statul-rm-si-tripadus-13053.html">TIMPUL din 9</a></span><span>&nbsp;(partea I)</span> şi <span><a href="http://www.timpul.md/articol/comunistul-iovv-ingerul-salvator-al-lui-tripadus-13158.html">12 iulie 2010</a></span><span>&nbsp;(partea II)</span>.</strong></span></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/mi-au-dezbatut-toti-dintii-ca-sa-cumpar-mioara-13373.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Mi-au dezbătut toţi dinţii, ca să cumpăr „Mioara”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/mi-au-dezbatut-toti-dintii-ca-sa-cumpar-mioara-13373-2.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/mi-au-dezbatut-toti-dintii-ca-sa-cumpar-mioara-13373-2.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ion Surdu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 16 Jul 2010 10:25:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[anatolie tripăduş]]></category>
		<category><![CDATA[Bălți]]></category>
		<category><![CDATA[Catal Refic]]></category>
		<category><![CDATA[Departamentul Privatizării]]></category>
		<category><![CDATA[documente false]]></category>
		<category><![CDATA[escrocherie]]></category>
		<category><![CDATA[falsificare]]></category>
		<category><![CDATA[investigație]]></category>
		<category><![CDATA[Mioara]]></category>
		<category><![CDATA[Procuratura Generală]]></category>
		<category><![CDATA[Turcia]]></category>
		<category><![CDATA[zekeriya kaya]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/mi-au-dezbatut-toti-dintii-ca-sa-cumpar-mioara-13373-2.html/</guid>

					<description><![CDATA[Turcul Zekeriya Kaya afirmă că a fost forţat de Tripăduş să se folosească de un paşaport fals şi să se prezinte cu alt nume

Dacă şi există prin Turcia cetăţeni cu numele Refic Catal, atunci numai unul dintre ei a fost &#238;n RM, şi a intrat o singură dată &#238;n ţară. Nimeni nu ştie cu ce scop a venit, nici dacă s-a mai &#238;ntors acasă sau poate că s-a pierdut fără veste ori a decedat &#238;n circumstanţe suspecte. Data ieşirii sale din ţară nu figurează nicăieri, iar din urma sa a rămas la Chişinău numai o firmă... Totuşi, peste o lună după ce i-a expirat viza de RM, &#238;n mod foarte ciudat, Catal a devenit proprietarul SA &#8222;Mioara&#8221;. &#206;n locul său, &#238;nsă, &#238;n toate instanţele se prezenta un alt turc, Zekeriya Kaya. Acesta susţine că a fost şantajat, torturat, ţinut ostatic &#238;n foame şi frig şi condus peste tot cu pistolul la spate de către oamenii lui Anatolie Tripăduş. &#8222;Aveau la ei şi un paşaport turcesc cu fotografia mea, dar cu numele lui Catal. Mă ameninţau că mă vor ucide, de nu mă voi prezenta drept Refic Catal şi nu voi spune că vreau să cumpăr &#8222;Mioara&#8221; şi să investesc &#238;n ea milioane&#8221;, &#238;şi aminteşte Kaya. &#206;n cele din urmă, instanţele economice din RM au declarat tranzacţia drept una legală, decizia irevocabilă fiind semnată de bine cunoscutul Ion Muruianu.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>
<span style="font-size: larger"><strong>Procuratura redeschide dosarul clasat de Iovv<br />
</strong></span><br />
Crima descrisă mai sus ar fi putut să nu aibă loc dacă, la 30 decembrie 2003, viceprocurorul general Alexandru Stoianoglo &#8211; actualul vicepreşedinte al parlamentului -, n-ar fi repus pe rol dosarul privind investiţiile ilegale ale firmei lui Tripăduş, &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo;, &icirc;n &icirc;ntreprinderea &bdquo;Mioara&rdquo;, clasat anterior, la indicaţia lui Vasile Iovv. &bdquo;Urmărirea penală a fost făcută superficial, iar scrisoarea lui Iovv, fără anexarea actelor ce confirmă investiţiile, nu poate servi ca motiv pentru clasare&rdquo;, se arată &icirc;n ordonanţa lui Stoianoglo. Şi astăzi vicespicherul este de aceeaşi părere: &bdquo;Implicarea ilegală a lui Iovv a fost o imixtiune &icirc;n activitatea procuraturii. Tripăduş e o persoană complicată, implicată &icirc;n chestiuni dubioase şi nu &icirc;nţeleg cum i se examinează dosarele, dacă p&acirc;nă acum nu s-a sf&acirc;rşit niciunul&rdquo;.</p>
<p>&Icirc;n replică, noua directoare de la &bdquo;Mioara&rdquo;, Nadia Godovanciuc, s-a grăbit să-l atenţioneze pe Voronin, printr-o scrisoare, că &bdquo;redeschiderea dosarului ar putea stopa activitatea &icirc;ntreprinderii, care a pierdut din aceeaşi cauză investiţii germane de 10 mln. USD&rdquo;. E vorba de acelaşi contract dintre &bdquo;Mioara&rdquo; şi &bdquo;Steffen Jacob&rdquo;, despre care ambii semnatari, inclusiv ex-directorul &icirc;ntreprinderii, Vasile Sinenco, susţin că a fost falsificat. Preşedinţia a remis scrisoarea Procuraturii Generale (PG), care de data aceasta a reacţionat prompt. Pe de o parte, la 24 februarie 2004, acţion&acirc;nd &icirc;n interesele Guvernului, PG a chemat &icirc;n judecată Departamentul Privatizării (DP) şi &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo;, solicit&acirc;nd să declare nul contractul de privatizare, restituirea &icirc;ntreprinderii statului şi aplicarea interdicţiilor pe imobilele şi acţiunile puse &icirc;n litigiu. Pe de altă parte, &icirc;n cadrul dosarului reluat de Stoianoglo, procuratura a dispus efectuarea expertizei construcţiilor făcute la &bdquo;Mioara&rdquo; şi a unui control al rapoartelor de audit, ce au confirmat investiţiile de 7,5 mln. lei &icirc;n &icirc;ntreprindere, motivate prin acte false şi contracte cu firme-fantomă.</p>
<p><span style="font-size: larger"><strong>Instanţele economice au permis furtul<br />
</strong></span><br />
Experta Nina Babiţchi, care a efectuat prima expertiză, a constatat că <strong>preţurile la lucrările declarate de &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo; au fost majorate cu peste un milion de lei</strong>, că unele lucrări indicate &icirc;n dările de seamă nici nu s-au efectuat, iar la altele s-au făcut contra preţuri majorate. După ce DP &icirc;i acceptase 3/4 din investiţii, concluziile expertizei l-au nemulţumit pe Tripăduş, care le-a contestat (foto 1). &Icirc;n atare condiţii, nicio tranzacţie cu acţiunile respective nu mai era posibilă. Celălalt control, viz&acirc;nd raporturile de audit, a fost efectuat de CCCEC, dar angajaţii Centrului n-au putut ajunge la vreo concluzie din cauza lipsei documentelor primare. Amintim că acestea ar fi fost furate, &icirc;mpreună cu o maşină, &icirc;n Chişinău, &icirc;n 2001, şi că asemenea dispariţii de acte nu sunt o excepţie &icirc;n schemele Tripăduş.</p>
<p>
<img loading="lazy" decoding="async" width="500" height="158" border="2" align="bottom" alt="" src="/uploads/images/1(1).jpg" /><br />
<em>Foto 1</em></p>
<p>
La 23 august 2004, consider&acirc;nd că Procuratura Bălţi tergiversează urmărirea penală, Valeriu Gurbulea, pe atunci prim-viceprocuror general, a transmis dosarul la Secţia nr. 1 pe cauze excepţionale a PG. Probabil, Gurbulea nici nu ştia atunci că, de două zile, cele 75% din acţiunile statului la &bdquo;Mioara&rdquo;, cumpărate &icirc;n 2000 de firma lui Tripăduş, nu mai aparţineau acestuia, ci unui turc&hellip;</p>
<p><span style="font-size: larger">Anume aşa a &icirc;nceput ştergerea urmelor.</span> La 21 august, fără să anunţe DP, &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo; şi-a &icirc;nstrăinat ilicit pachetul majoritar de acţiuni de la &bdquo;Mioara&rdquo; &icirc;n folosul firmei &bdquo;Utan-Rat&rdquo;, condusă de un oarecare Refic Catal. Tranzacţia a fost făcută prin &bdquo;Asito-Broker&rdquo; şi e semnată inclusiv de turc, deşi acesta nu mai era &icirc;n RM. Şi preţul e mai mult dec&acirc;t derizoriu &#8211; 310 mii lei. Iar &icirc;n ziua &icirc;n care Gurbulea a retras dosarul de la Bălţi, &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo; şi &bdquo;Utan-Rat&rdquo; ar fi semnat acordul de transmitere a obligaţiunilor investiţionale, prin care Catal s-ar fi obligat să investească &icirc;n &bdquo;Mioara&rdquo; 2,5 mln. de lei (restanţa din investiţiile de zece mln., stipulate &icirc;n contractul de privatizare) şi să achite datorii ale &icirc;ntreprinderii de 2,3 mln. lei. Semnătura lui Catal figurează şi &icirc;n acest acord, dar şi &icirc;n &icirc;nştiinţarea despre asumarea obligaţiunilor, expediată DP. <strong>&bdquo;Nu aveau niciun drept să v&acirc;ndă acţiunile fără acordul nostru preventiv, mai ales că acestea erau parte din litigiu&rdquo;</strong>, afirmă Sergiu Chicu, şeful Direcţiei juridice a Agenţiei Proprietăţi Publice (APP), reorganizată din DP. Apropo de corectitudinea instanţelor economice, <strong>această bizară tranzacţie a fost posibilă numai datorită refuzului Curţii de Apel Economice de a pune interdicţii pe acţiuni, cerinţă &icirc;naintată de PG</strong>.</p>
<p><span style="font-size: larger"><strong>&bdquo;Puteţi să mă omor&acirc;ţi, dar n-am să semnez&rdquo;<br />
</strong></span><br />
C&acirc;nd Comisia de concurs a DP urma să se decidă asupra misterioasei tranzacţii, s-au declanşat surprizele &#8211; a apărut turcul. Numai că nu Refic Catal, ci Zekeriya Kaya care, surprinzător, se prezenta cu numele primului&hellip; Iată cum ne relatează despre cele &icirc;nt&acirc;mplate &icirc;nsuşi Kaya:</p>
<p><em>&bdquo;Lucram la Aeroportul din Istanbul, c&acirc;nd s-a apropiat de mine o femeie din RM şi m-a rugat să-l ajut pe taică-său să vină la o expoziţie &icirc;n Turcia. Aşa l-am cunoscut pe Tripăduş şi chiar am fost prieteni vreun an. <strong>Cerea de la mine bilete de avion pe &icirc;mprumut, dar la urmă le-am achitat eu pe toate</strong>. Odată s-a interesat ce salariu am, mi-a spus că e patronul unei mari companii din Bălţi şi m-a invitat să fiu director la el cu 2000 de euro pe lună. &Icirc;n septembrie 2004, am venit la Chişinău, iar după ce m-am &icirc;nregistrat la poliţie am fost preluat cu maşina de şoferul Kolea (Nicolae Ninescu, &icirc;nvinuit &icirc;n mai multe dosare Tripăduş &#8211; n.a.), care m-a dus la o saună din Bălţi. </p>
<p>
<img loading="lazy" decoding="async" width="500" height="375" border="2" align="bottom" alt="" src="/uploads/images/sauna-legenda.jpg" /></p>
<p>
Erau acolo trei bărbaţi, care mi-au spus că vor face o firmă pe numele meu. C&acirc;nd am refuzat, unul mi-a pus pistolul la cap: &bdquo;Vei face ceea ce-ţi vom spune!&rdquo;. Am repetat că nu-s de acord şi au &icirc;nceput să mă bată. C&acirc;nd eram plin de s&acirc;nge, a intrat Tripăduş. S-a interesat ce se &icirc;nt&acirc;mplă şi mi-a spus: &bdquo;Fă aşa cum zic ei, dacă vrei să ieşi viu de aici!&rdquo;. Noaptea m-au &icirc;ncuiat acolo, mi-au luat banii şi telefonul. Dormeam pe podea, &icirc;ngheţam. Au revenit &icirc;n zori, m-au fardat, ca să-mi astupe v&acirc;nătăile, şi m-au &icirc;mbrăcat &icirc;n costum. M-au urcat &icirc;ntr-o maşină şi mă duceau pe la notari, bănci şi chiar la unele comisii. Toată ziua &icirc;mi stătea &icirc;n spate un tip cu pistolul. Mă scoteau, mă arătau ca pe un manechin şi mă puneau &icirc;napoi &icirc;n maşină. Ziceau: &bdquo;Ăsta e stăp&acirc;nul, director la &bdquo;Utan-Rat&rdquo;, mare investitor! El nu cunoaşte rom&acirc;na, nici rusa, nici engleza, dar vrea să cumpere &bdquo;Mioara&rdquo;. Am rămas perplex, văz&acirc;nd că peste tot prezintă copiile unui paşaport cu fotografia mea, dar cu alt nume. Seara, mă &icirc;mpotriveam: &bdquo;Puteţi să mă omor&acirc;ţi, dar n-am să semnez nimic!&rdquo; şi eram din nou bătut cu pumnii şi pistolul &icirc;n cap. Şi Tripăduş m-a lovit o dată. Capul &icirc;mi era spart, nu mai puteam dormi. &Icirc;ntr-o noapte <strong>mi-au dezbătut toţi dinţii</strong>, iar apoi au adus un medic care mi-a pus coroană &icirc;n gură.&nbsp;</p>
<p>&Icirc;n fiece dimineaţă mă fardau şi &icirc;mi schimbau costumul, iar la &icirc;ntoarcere mă lăsau să dorm gol. <strong>Ziua, &icirc;mi dădeau ochelari de soare &icirc;ntunecaţi, ca să nu se vadă urmele loviturilor de sub ochi</strong>. Nu m-au hrănit niciodată. Lucra un bătr&acirc;n la saună, care ascundea prin buzunare ceapă şi p&acirc;ine, şi noaptea &icirc;mi aducea să măn&acirc;nc. Infernul a durat vreo 15 zile, p&acirc;nă c&acirc;nd Allah m-a salvat. Eram la &bdquo;Moldova-Agroindbank&rdquo; şi i-am spus celui cu pistolul că vreau să fumez. &bdquo;Stai aici!&rdquo;, s-a răstit. Dar Tripăduş i-a spus să iasă cu mine, l&acirc;ngă uşă. Aproape de bancă era un bar turcesc. Tocmai Turcia c&acirc;ştigase un meci de fotbal şi fanii ieşeau bucuroşi. Cineva m-a observat, pistolarul m-a tras &icirc;napoi, dar eu am răcnit disperat, cer&acirc;nd ajutor. Turcii au sărit toţi, m-au smuls din m&acirc;inile aceluia, iar a doua zi am zburat acasă&rdquo;</em>. &Icirc;ntrebat cine făcea actele despre tranzacţie şi cine semna &icirc;n locul său, Zekeriya Kaya ne spune că nu ştie, dar adaugă că <strong>&icirc;n maşina lor era o pungă plină cu ştampile</strong>.</p>
<p><span style="font-size: larger"><strong>Dosarul Kaya lipseşte?<br />
</strong></span><br />
La despărţire, Kaya ne roagă să-i pipăim ceafa, unde simţim o umflătură. &bdquo;E urma pistolului&rdquo;, ne explică. Ne arată dinţii &#8211; toţi sunt puşi noi. <em>&bdquo;Ajuns acasă, am trimis scrisori despre calvarul prin care am trecut către Ambasada Turciei din Chişinău (foto 2), dar şi către CCCEC şi Voronin, dar n-am primit niciun răspuns. E prea obijduitor. Tripăduş este cel mai mare hoţ, toată lumea ştie că el fură, dar nimeni nu-l poate aresta. Ce face procurorul vostru?&rdquo;</em>, se &icirc;ntreabă turcul&#8230; Zekeriya Kaya ne-a asigurat că nu a participat la &icirc;nregistrarea &bdquo;Utan-Rat&rdquo;, că nu-l cunoaşte pe Refic Catal şi că fotografia din paşaportul aceluia este una dintre cele pe care le-a prezentat la poliţie, c&acirc;nd a venit &icirc;n Chişinău. La r&acirc;ndul său, Liviu Prodan, şeful Direcţiei migraţie şi azil a MAI, s-a arătat ne&icirc;ncrezător că poliţiştii ar fi putut să-i dea cuiva fotografia lui Kaya. Despre Refic Catal, Prodan spune că nu figurează &icirc;n baza lor de date, fiindcă nu s-a stabilit aici cu traiul. Şi CCCEC, şi MAI ne-au informat că la ei nu se află niciun dosar pe faptul maltratării lui Kaya. Deşi victima ne-a spus că procurorii au deschis un dosar penal pe acest caz, din păcate, n-am reuşit să-l găsim printre numeroasele dosare Tripăduş, care putrezesc de ani de zile pe poliţele judecătoriilor, fiind veşnic tergiversate. Sau poate că a dispărut&hellip;</p>
<p>
<img loading="lazy" decoding="async" width="500" height="558" border="2" align="bottom" alt="" src="/uploads/images/2scris.jpg" /><br />
<em>Foto 2</em></p>
<p><span style="font-size: larger"><strong><br />
&bdquo;Purta ochelari şi nu avea dinţi&rdquo;<br />
</strong></span><br />
&Icirc;n schimb, declaraţiile lui Kaya sunt confirmate de alţi martori. La şedinţa Comisiei de concurs din 29 septembrie 2004, c&acirc;nd DP a acceptat tranzacţia dintre &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo; şi &bdquo;Utan-Rat&rdquo;, a fost prezent şi Zekerya Kaya. Alexandr Bannicov, directorul DP de atunci, &icirc;şi aminteşte că &bdquo;turcul venea la noi cu ochelari de soare, pe care nu şi-i scotea nici &icirc;n faţa Comisiei&rdquo;. <strong>&bdquo;Se vorbea despre el ca despre un milionar, dar lui nici dinţi &icirc;n gură nu-i ajungeau. Ce fel de investitor fără dinţi, mă g&acirc;ndeam&rdquo;</strong>, adaugă Bannicov. Potrivit Elenei Blănuţă, şefa Direcţiei monitorizare a executării obligaţiunilor contractuale a APP, tranzacţia a fost discutată la Comisie de trei ori. &bdquo;Turcul părea dubios. Umbla numai cu ochelari de soare şi nu avea dinţi. <strong>I-am spus lui Tripăduş: &bdquo;Du-te şi-i pune dinţii, pe urmă adu-l ca investitor&rdquo;</strong>. Am acceptat v&acirc;nzarea numai după ce, la cererea noastră, ne-au adus o garanţie bancară din partea turcului. Tripăduş trebuie tras la răspundere pentru lucrurile astea! Nu ştiu ce şmecherie e la mijloc, dar nici registratorul, nici Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) nu aveau dreptul să permită &icirc;nstrăinarea fără ştirea noastră. Dar nimeni nu a ţinut cont de aceasta&rdquo;, susţine Blănuţă.</p>
<p>Am obţinut şi noi garanţiile despre capacitatea lui Catal de a efectua investiţiile, prezentate la solicitarea &icirc;n scris a lui Bannicov. E vorba de o confirmare de la Banca &bdquo;Yapi Credi&rdquo;, precum că Refic Catal are pe cont două milioane USD şi o garanţie prin care banca turcească &bdquo;Akbank&rdquo; s-ar fi obligat să investească &icirc;n &bdquo;Mioara&rdquo;, &icirc;n locul firmei &bdquo;Utan-Rat&rdquo;, 210 mii de lei (foto 3). Cel mai straniu e faptul că, deşi respectivele investiţii nu s-au efectuat, nimeni nu a amintit vreodată &icirc;n instanţă despre garanţia menţionată. De unde putem conchide că e un document fals, pe care DP n-a dorit să-l folosească &icirc;n calitate de probă &icirc;n judecată, ca să nu fie acuzat că a aprobat ca veridică o asemenea h&acirc;rtie&hellip;</p>
<p>
<img loading="lazy" decoding="async" width="500" height="643" border="2" align="bottom" alt="" src="/uploads/images/3(1).jpg" /><br />
<em>Foto 3</em></p>
<p><span style="font-size: larger"><strong><br />
Misteriosul Catal la Camera &Icirc;nregistrării de Stat<br />
</strong></span><br />
Dosarul de &icirc;nregistrare a firmei &bdquo;Utan-Rat&rdquo; de la Camera &Icirc;nregistrării de Stat (C&Icirc;S) abundă &icirc;n fraude. Pe copia paşaportului lui Refic Catal este imaginea lui Zekerya Kaya. Semnătura lui Catal din paşaport se deosebeşte de cele de pe documentele prezentate de &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo; (foto 4). </p>
<p><strong><br />
<img loading="lazy" decoding="async" width="500" height="632" border="2" align="bottom" alt="" src="/uploads/images/4pas.jpg" /><br />
</strong><em>Foto 4</em><strong></p>
<p>
Am solicitat Ambasadei Turciei la Chişinău să intervină pe l&acirc;ngă autorităţile turceşti pentru a afla dacă există Catal, dacă e &icirc;n viaţă, dar nici ei n-au aflat nimic.</strong> Potrivit Serviciului grăniceri, acesta a venit numai o dată &icirc;n RM şi a avut viză de pe data de 15 iulie p&acirc;nă pe 15 august 2004 (foto 5), dar data ieşirii sale din ţară e necunoscută. Adică, la 12 august, c&acirc;nd &bdquo;Utan-Rat&rdquo; a fost &icirc;nregistrată, el ar fi putut să se mai afle aici, &icirc;nsă actul de cumpărare a acţiunilor SA &bdquo;Mioara&rdquo; nu putea fi semnat de el &icirc;n niciun caz. <strong>Chiar dacă şeful &bdquo;Asito-Broker&rdquo;, Iurie Rufa, ne spune că l-a văzut cu ochii săi pe Catal, aceasta e imposibil, pentru că turcul plecase din RM, iar Kaya &icirc;ncă nu sosise.</strong>&nbsp;</p>
<p>
<img loading="lazy" decoding="async" width="500" height="286" border="2" align="bottom" alt="" src="/uploads/images/5(1).jpg" /><br />
<em>Foto 5</em></p>
<p>
Şi adresele juridice ale firmei sunt false. Iniţial, &bdquo;Utan-Rat&rdquo; era &icirc;nregistrată &icirc;n Chişinău, pe str. Coca 17, ap. 26, scrisoarea de garanţie fiind semnată de un oarecare Oleg Profor, şeful firmei &bdquo;Nivelus-Maxi&rdquo; &#8211; &bdquo;firmă-fantomă&rdquo; la acel moment. Semnătura lui Profor numai lui nu-i aparţine, căci conţine literele &bdquo;BA&rdquo; (foto 6). </p>
<p>
<img loading="lazy" decoding="async" width="500" height="455" border="2" align="bottom" alt="" src="/uploads/images/6.jpg" /><br />
<em>Foto 6</em></p>
<p>
La telefonul de pe această adresă ne-a răspuns mai &icirc;nt&acirc;i un bărbat, Boris Profor, care ne-a spus că habar nu are despre niciun turc şi despre nicio firmă. Altă dată ne-a răspuns un t&acirc;năr, care s-a prezentat drept fratele lui Oleg, despre care ne-a spus că a dispărut fără veste. La r&acirc;ndul lor, vecinii familiei Profor afirmă că Oleg ar fi plecat demult &icirc;n Rusia&hellip; &Icirc;n septembrie 2004, c&acirc;nd Kaya era ostatic, firma şi-a schimbat adresa juridică. Inexplicabil, aceasta nu a fost schimbată &icirc;n baza de date a Fiscului, dar &icirc;n alte acte, inclusiv la &bdquo;Registru&rdquo;, noua adresă e pur şi simplu suspectă: or. Bălţi, 38 (foto 7). Adresa completă &#8211; str. Musorgski, 38 din Bălţi &#8211; figurează doar &icirc;n certificatul de &icirc;nregistrare, descoperind şi legătura cauzală dintre toată tărăşenia şi Tripăduş. E aceeaşi adresă ca şi cea a firmei-fantomă &bdquo;Condrumeţ-Agro&rdquo;, prin care s-au falsificat actele cu privire la investiţiile &icirc;n &bdquo;Mioara&rdquo;&#8230; Poate că, schimb&acirc;ndu-se adresa juridică, a fost &icirc;nlocuită &icirc;n dosar şi copia paşaportului lui Catal, dacă admitem că acesta chiar a fondat firma. Altminteri, fotografia lui Kaya nu putea ajunge aici &icirc;n august 2004 şi putem presupune că paşaportul lui Catal fie că a fost pierdut, fie că i-a fost furat, iar C&Icirc;S a &icirc;nregistrat firma cu o dată retroactivă. Mai ales că, &icirc;n paşapoartele turceşti, fotografiile se lipesc cu scotch. Din păcate, Ala Dragomir, registratoarea care a &icirc;nregistrat firma, n-a putut să ne dea explicaţii. Ea susţine că-şi aminteşte că la ea a venit &icirc;nsuşi Refic Catal, cu paşaportul original&hellip; <strong>Atenţie procurorilor &#8211; un asemenea paşaport &icirc;n original este falsificare evidentă de acte străine şi de vize.</p>
<p></strong><br />
<img loading="lazy" decoding="async" width="500" height="303" border="2" align="bottom" alt="" src="/uploads/images/7fisa.jpg" /><br />
<em>Foto 7</em></p>
<p><span style="font-size: larger"><strong><br />
Cine a v&acirc;ndut acţiunile lui Catal?<br />
</strong></span><br />
După ce expertiza &icirc;n construcţii a depistat că firma lui Tripăduş n-a investit 3/4 din volumul planificat, DP urma să blocheze nestingherit acţiunile, iar registratorul independent &bdquo;Real-Registr&rdquo; din Bălţi nu putea permite nicio tranzacţie cu acestea. De fapt, totul a ieşit anapoda. Nicio lună n-a trecut de c&acirc;nd DP a acceptat &icirc;nstrăinarea acţiunilor către &bdquo;Utan-Rat&rdquo; şi, la 21 octombrie, &bdquo;turcul&rdquo; (care deja era de negăsit) şi-ar fi v&acirc;ndut pachetul la patru persoane fizice: Boris Untu, Igor Bordian, Igor Bucătaru şi Ludmila Ponomarenco. DP nu a fost anunţat deloc despre dubioasa tranzacţie şi nici n-a ştiut despre asta mai mult timp. &Icirc;nstrăinarea a fost făcută de către Depozitarul Naţional al Valorilor Mobiliare (DNVM), &icirc;n persoana lui Igor Dodon, prin brokerul &bdquo;Businessbank&rdquo; (foto 8). Dodon susţine că nu a fost anunţat despre vreo interdicţie la aceste acţiuni: &bdquo;DP trebuie să anunţe registratorul independent despre blocarea acţiunilor şi numai acesta face evidenţa tranzacţiilor&rdquo;. La telefonul de la &bdquo;Real-Registr&rdquo; ne-a răspuns o femeie, care s-a prezentat adjuncta directorului şi a refuzat să răspundă la &icirc;ntrebări. La r&acirc;ndul său, Mihai Cibotaru, preşedintele Comisiei Naţionale a Pieței Financiare (CNPF), consideră că procurorii ar fi trebuit să pună sechestru pe acţiuni &icirc;n 2002, c&acirc;nd au pornit dosarul penal. &bdquo;Aici se ascunde ceva. Poate că sechestrul a şi fost aplicat, dar era de-ajuns să fie scos pentru o zi şi &icirc;nstrăinarea se făcea c&acirc;t ai clipi din ochi. Aşa cum Tripăduş, &icirc;n general, mă presa de mă rupea, prin Iovv şi alţii, &icirc;n cazul lui totul e posibil&rdquo;, consideră Cibotaru. Nina Dosca, şefa Departamentului supraveghere a valorilor mobiliare a CNPF, confirmă: &bdquo;DP trebuia să depună la Bursa de valori o scrisoare, prin care să interzică &icirc;nstrăinarea acţiunilor p&acirc;nă la efectuarea investiţiilor. Nu-i exclus că permisiunea de a vinde acţiunile să fi fost falsificată de &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo;, &icirc;mpreună cu cineva din DP&rdquo;. Am căutat săptăm&acirc;ni &icirc;n şir să aflăm dacă Departamentul a impus restricţii la v&acirc;nzarea acestor acţiuni, dar nu am mai aflat. Şi nimeni nu a putut să ne explice de ce s-a &icirc;nt&acirc;mplat aşa. Aceasta se &icirc;nt&acirc;mpla pe timpul lui Bannicov, care zice că nu ţine minte nimic&#8230;&nbsp;</p>
<p>
<img loading="lazy" decoding="async" width="500" height="775" border="2" align="bottom" alt="" src="/uploads/images/8.jpg" /><br />
<em>Foto 8</em></p>
<p>
Ce spun cumpărătorii acţiunilor? Boris Untu susţine că a aflat de comercializarea acţiunilor de la o persoană care a decedat deja. Igor Bordeian zice că a aflat despre acţiunile expuse v&acirc;nzării &bdquo;dintr-o gazetă&rdquo;. &bdquo;Păm&acirc;ntul e mare, se &icirc;nv&acirc;rteşte, n-am să vă spun nimic&rdquo;, ne-a răspuns Ludmila Ponomarenco. <strong>Nu ştim c&acirc;t de serioasă a fost intenţia acestor oameni, dar e cu totul de ne&icirc;nţeles cine a v&acirc;ndut acţiunile, dacă turcul Catal nu s-a mai &icirc;ntors &icirc;n RM. La fel de suspect e faptul că, peste c&acirc;teva luni, cei patru şi-au v&acirc;nd acţiunile altor patru persoane, care iarăşi ni-l aduc &icirc;n faţă pe Tripăduş.</strong> Pachetul cel mai &icirc;nsemnat i-a revenit neamţului Friedrich Mayer, devenit legendar &icirc;n cele mai tenebre scheme ale lui Tripăduş. &bdquo;Eu nu ştiu ce se &icirc;nt&acirc;mplă. M-au băgat &icirc;n &icirc;ncurcătură, nu mai ştiu cum să ies. Nu mai ştiu ce să spun, nu &icirc;nţeleg nimic. Mă tem să vorbesc&hellip;&rdquo;, ne-a spus neamţul la telefon&#8230; O altă cumpărătoare este Lidia Cuşnir, prezentă şi ea &icirc;n unele &bdquo;acte&rdquo; dubioase ale firmelor lui Tripăduş. <strong>Despre ceilalţi cumpărători &#8211; Luisa Daniela Petrov şi Anula Ramona Harangea &#8211; ştim doar că sunt femei, presupunem că-s din Rom&acirc;nia, dar nu ştim dacă-s vii sau moarte, reale sau inventate, sau dacă ele ştiu că deţin acţiuni la &bdquo;Mioara&rdquo;</strong>&hellip; Fireşte, nici despre această &icirc;nstrăinare nu a fost anunţată APP.</p>
<p><span style="font-size: larger"><strong>&bdquo;Aici, peste toate e stăp&acirc;n Tripăduş!&rdquo;<br />
</strong></span><br />
Toate aceste ilegalităţi au urmărit, din c&acirc;te se vede, un singur scop &#8211; de a şterge toate urmele, pentru că şi astăzi stăp&acirc;n la &bdquo;Mioara&rdquo; este Tripăduş. Ca să iasă din joc, probabil, &icirc;n ianuarie 2005 el i-a v&acirc;ndut Raisei Guţcal cota-parte din &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo;. Numai răspunsul acesteia denotă faptul că e vorba de o &bdquo;afacere&rdquo; pur formală: &bdquo;Sunt rudă cu Tripăduş şi aşa am hotăr&acirc;t ambii. Am cumpărat firma, dar nu mă interesa deloc şi m-am ocupat de altceva. Acum am v&acirc;ndut-o lui Vladimir Cambur (nepotul lui Tripăduş &#8211; n.a.) şi am distrus toate documentele&rdquo;. Amintim că Tripăduş nu răspunde la telefoanele noastre, iar fiică-sa, Liuba Botnariuc, ne-a spus că nimeni din familia lor nu va discuta cu noi, dec&acirc;t &icirc;n judecată.</p>
<p>Am plecat şi noi la Bălţi, ca să vedem sauna &icirc;n care Kaya zice că a fost torturat. Am mers, conform descrierii turcului, la &icirc;ntreprinderea &bdquo;Taf-Service&rdquo;, am intrat &icirc;n curte. Un bărbat s-a interesat ce căutăm. Auzind de saună, a exclamat: &bdquo;Nu, sauna e privată. Aici peste toate e stăp&acirc;n Tripăduş!&rdquo;. &Icirc;n capătul curţii, departe de stradă, am găsit-o &icirc;ncuiată. Trei bărbaţi din preajmă ne-au spus că nu are rost să batem la uşă, fiindcă nimeni nu ne va deschide. Să fi fost la fel şi atunci c&acirc;nd &icirc;năuntru, pe podeaua rece şi cu capul spart, spune că zăcea Zekerya Kaya?..</p>
<p>E puţin probabil ca toate aceste samavolnicii să se fi produs fără acordul tacit al unor persoane sus-puse, fiindcă se ştie cum fosta guvernare &icirc;i teroriza pe oamenii de afaceri nevinovaţi. Culmea e că toate aceste crime au fost mai t&acirc;rziu acoperite de justiţie, iar capacul l-a pus Ion Muruianu. Despre asta, &icirc;nsă, vinerea viitoare.</p>
<p>
<em><strong>Le mulţumim tinerelor stagiare Ilinca Zara şi Silvia Midoni pentru suportul &icirc;n acumularea faptelor pentru acest material.<br />
</strong></em><br />
<span style="font-size: larger"><strong>Primele părţi ale acestei investigaţii pot fi citite &icirc;n <span><a href="http://www.timpul.md/articol/mioara-sacrificata-de-doi-pastori-statul-rm-si-tripadus-13053.html">TIMPUL din 9</a></span><span>&nbsp;(partea I)</span> şi <span><a href="http://www.timpul.md/articol/comunistul-iovv-ingerul-salvator-al-lui-tripadus-13158.html">12 iulie 2010</a></span><span>&nbsp;(partea II)</span>.</strong></span></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/mi-au-dezbatut-toti-dintii-ca-sa-cumpar-mioara-13373-2.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Comunistul Iovv, „îngerul salvator” al lui Tripăduş</title>
		<link>https://timpul.md/articol/comunistul-iovv-ingerul-salvator-al-lui-tripadus-13158.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/comunistul-iovv-ingerul-salvator-al-lui-tripadus-13158.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 12 Jul 2010 03:30:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[anatolie tripăduş]]></category>
		<category><![CDATA[Bălți]]></category>
		<category><![CDATA[Departamentul Privatizării]]></category>
		<category><![CDATA[documente false]]></category>
		<category><![CDATA[escrocherie]]></category>
		<category><![CDATA[falsificare]]></category>
		<category><![CDATA[investigație]]></category>
		<category><![CDATA[Mioara]]></category>
		<category><![CDATA[Procuratura Generală]]></category>
		<category><![CDATA[vasile iovv]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/comunistul-iovv-ingerul-salvator-al-lui-tripadus-13158.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#160;Gurbulea: &#8222;Există demnitari cu trecutul la Bălţi, care erau tare interesaţi de protejarea lui&#8221;

&#206;n calitate de prim-vicepremier, Vasile Iovv a dispus clasarea dosarului pe faptul &#238;nsuşirii &#238;n proporţii deosebit de mari de către Anatolie Tripăduş a bunurilor statului prin &#238;nşelăciune şi falsificarea actelor privind investiţiile efectuate &#238;n SA &#8222;Mioara&#8221;. Şi asta - chiar dacă procurorii adunaseră deja probe &#238;n sprijinul acuzării. Este o imixtiune clară &#238;n activitatea procuraturii care descoperă numele primului demnitar care a făcut abstracţie de lege pentru a-l scoate basma curată pe Tripăduş. 

]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;După 14 noiembrie 2002, c&acirc;nd Procuratura Generală a pornit urmărirea penală, Tripăduş şi-a pregătit &icirc;ndată tactica de apărare. Mai &icirc;nt&acirc;i a schimbat denumirea firmei sale, &bdquo;Elan-Gaz&rdquo;, &icirc;n &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo;, invoc&acirc;nd că acest lucru a fost solicitat de partenerii internaţionali cu care el ar fi &icirc;ncheiat unele contracte. Precaut, Tripăduş a făcut rost şi de acte pe potrivă: două scrisori din partea Companiei americane &bdquo;Market Management Internaţional&rdquo;, care s-ar fi arătat entuziasmată de a investi &icirc;n &bdquo;Mioara&rdquo;, precum şi contractele de colaborare &icirc;n sumă de la trei la cinci mln. USD cu firma norvegiană &bdquo;Norsk Furs&rdquo; şi cu firmele ruseşti &bdquo;Vostokresurs&rdquo;, &bdquo;Gazcomplektimpex&rdquo; ş.a. Nu ştim ce-o fi cu firmele respective, &icirc;n schimb mai există un contract &icirc;ntre &bdquo;Mioara&rdquo; şi firma germană &bdquo;Steffen Jacob&rdquo;, &icirc;n sumă de 10 mln. USD, despre care niciunul dintre semnatari habar nu are. &bdquo;N-am semnat contractul, Tripăduş l-a falsificat. M-a amăgit, aşa cum &icirc;i minte pe toţi. El a făcut ilegal mai multe contracte &icirc;ntre noi şi &bdquo;Mioara&rdquo;, susţine Jacob. Celălalt semnatar, ex-directorul &bdquo;Mioara&rdquo; Vasile Sinenco, spune acelaşi lucru: &bdquo;La procuratură, am văzut mai multe acte falsificate, inclusiv acesta, cu numele şi semnătura mea&rdquo;. La ce i-au trebuit lui Tripăduş aceste &bdquo;acte&rdquo;? Pentru a şantaja procurorii pe durata anchetei, chipurile &bdquo;Mioara&rdquo; are perspective mari, &icirc;nsă partenerii străini se tem să investească &icirc;ntr-o &icirc;ntreprindere cercetată penal. </p>
<p>Vasile Sinenco, care &icirc;n 2002 s-a despărţit de &bdquo;Mioara&rdquo;, aduce puţină lumină asupra situaţiei de aici: &bdquo;Era imposibil de lucrat, deoarece &icirc;ntreprinderea nu mai producea nimic. Eram director formal, pentru că, de fapt, conducea Victor Sicora, consăteanul lui Tripăduş, care avea dreptul la prima semnătură şi la care se aflau ştampilele. O dată, m-au trimis &icirc;n deplasare şi au v&acirc;ndut 10 maşini de cusut&#8230; Astăzi, nu a mai rămas nimic acolo&rdquo;. Spusele sale sunt confirmate şi de către alţi foşti responsabili de la &bdquo;Mioara&rdquo;. &bdquo;Lucrările erau primite de Tripăduş şi Sicora, &icirc;n al cărui birou semnam documentele. Aici veneau şi comisii din Chişinău. Niciodată n-am fost &icirc;ntrebat dacă lucrările scrise corespund realităţii&rdquo;, afirmă Vladimir Cosovici, şeful Secţiei asigurare cu energie electrică. &bdquo;C&acirc;nd a venit Tripăduş, l-a pus pe Sicora şef peste toţi, iar ceilalţi nu aveau nicio valoare. El avea şi cheile, şi ştampila. Mă chema &icirc;n birou şi-mi spunea ce să semnez. Dacă refuzam, riscam să fiu demis. Am &icirc;ntrebat odată dacă pot face cunoştinţă cu actele, dar nu mi-a permis&rdquo;, adaugă mecanicul-şef Vasile Maslov. Solicitat de noi, Victor Sicora a fost scump la vorbe: &bdquo;Am fost director comercial, nu am participat la investiţii. Nicio ştampilă nu era la mine şi nu-s la curent cu ceea ce s-a &icirc;nt&acirc;mplat&rdquo;. Nu-i nicio &icirc;ndoială că Sicora minte, pentru că el a fost inginer-şef, dar apoi &#8211; şi director general. </p>
<p><strong>Repeta &icirc;ntruna: &bdquo;Oleg-Oleg-Oleg&hellip;&rdquo;</strong></p>
<p>&Icirc;n 2002, c&acirc;nd, la solicitarea Procuraturii Bălţi, Fiscul a efectuat un control la &bdquo;Mioara&rdquo;, se părea că lucrurile se vor schimba. Printre neregulile descoperite de inspectorul Viorica Neagu se numără: acte lipsă sau fără rechizitele necesare; cheltuieli nejustificate; v&acirc;nzarea neregulamentară a mărfurilor; tranzacţii cu firme-fantomă, ce au condus la micşorarea trecerii &icirc;n cont a TVA cu 360 de mii de lei; necalcularea accizelor; eschivarea de la plata impozitelor pentru controalele de audit; &icirc;n 45 de cazuri, numele persoanelor din acte nu corespundeau codului fiscal; penalităţi neachitate; virarea la buget a numai 6.937 de lei &icirc;n 2001 etc., etc. Dar rezultatele controlului au fost contestate imediat de către Sicora, ca să urmeze ceea ce unii bălţeni au supranumit drept &bdquo;culmea corupţiei&rdquo;. Şefa Secţiei control intern a Fiscului din Bălţi, Lidia Ardeleanu, a efectuat un nou control, critic&acirc;nd incompetenţa Vioricăi Neagu şi depist&acirc;nd doar &icirc;ncălcări nesemnificative. Solicitată de noi &icirc;n această privinţă, dna Ardeleanu s-a arătat surprinsă: &bdquo;De ce vă &icirc;ntoarceţi la &icirc;ntrebarea asta? Nu era vorba de incompetenţă, Doamne fereşte, ci de legislaţia &icirc;n vigoare, tratată incorect&rdquo;. Ea neagă că ar fi avut vreo &icirc;nţelegere cu Tripăduş: &bdquo;Cine-s eu? Un om sărac. Cum să vină Tripăduş să mă roage ceva?&rdquo;.<br />
Şi &icirc;n faţa procurorilor Tripăduş s-a arătat spectaculos. Actualul procuror de Bălţi, Viorel Tureac, &icirc;şi aminteşte:&bdquo;&Icirc;nainte de a intra &icirc;n birou, &icirc;şi punea telefonul la ureche şi repeta &icirc;ntruna: &bdquo;Oleg-Oleg-Oleg&rdquo;, ca să-mi dea de &icirc;nţeles că e mare &bdquo;stea&rdquo;, că vorbeşte cu feciorul lui Voronin. Eu &icirc;i spuneam: &bdquo;Ai ce ai cu Oleg, treaba ta, dar &icirc;n faţa mea nu-mi defila cu telefonul!&rdquo;. Avea apucături să bage frica &icirc;n toţi&rdquo;. Şi un fost anchetator de la CCCEC, care a solicitat anonimatul, confirmă: &bdquo;La percheziţie, se făcea că-l sună pe Voronin. I-am luat telefonul şi am văzut că nu formase niciun număr&rdquo;. </p>
<p><strong>&bdquo;Era tutelat de oameni din guvernare&rdquo;</strong></p>
<p>Pe atunci, procuror la Bălţi era Valeriu Botnari, ulterior viceprocuror general, care a dorit &icirc;ntr-adevăr să-l pună la respect pe Tripăduş. Botnari n-a vrut să vorbească despre aceasta, &icirc;nsă Valeriu Gurbulea deschide cărţile: &bdquo;La &icirc;nceput, &icirc;mi venea a r&acirc;de &#8211; adică cine-i tripăduşul acesta? -, dar c&acirc;nd am văzut ce probleme a avut Botnari, am &icirc;nţeles că era tutelat de oameni din guvernare. Existau demnitari cu trecutul la Bălţi, foarte interesaţi de protejarea lui. Cred că şi astăzi mai sunt dintre aceştia. Moldova e o ţară mică şi alianţe &icirc;n jurul la o tartină mai grasă se formează peste noapte. Dar el atrage de partea sa şi alţi oameni, pe unul dintre care l-am &icirc;ntrebat: &bdquo;Eşti om de vază, sur la cap, de ce te bagi?&rdquo;. Mi-a spus că l-a rugat cineva&#8230; Dar Botnari a lucrat cinstit, n-a mers la compromisuri cu mai-marii Bălţiului, ceea ce l-a costat nopţi nedormite. Ştiam c&acirc;te scrisori anonime primeşte, c&acirc;te petiţii contra lui ajungeau &icirc;n parlament. C&acirc;nd am luat o decizie ce nu i-a plăcut lui Tripăduş, au apărut petiţii şi la adresa mea&rdquo;.  <br />
Făcătura celor de la Bălţi a fost simţită după controlul repetat al Fiscului. &Icirc;n acea perioadă, &icirc;nstrăinarea utilajului &icirc;ntreprinderii continua de zor. &Icirc;ncă la finele lui 2002, au fost v&acirc;ndute ilegal, fără permisiunea DP, două maşini de cusut ale &icirc;ntreprinderii. Acum, &icirc;nsă, poliţia Bălţi a depistat pe teritoriul SA &bdquo;Mioara&rdquo; un automobil cu remorcă, &icirc;n care erau &icirc;ncărcate nouă maşini de călcat, una de spălat şi două centrifuge ale &icirc;ntreprinderii, deja &icirc;nscrise pe firma &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo;, cu acte de export pentru Rusia. Agenţia Bălţi a DP a făcut abstracţie de prevederile legale, precum că asemenea bunuri se v&acirc;nd doar la licitaţii sau prin negocieri directe, &icirc;n condiţii de maximă transparenţă, şi a permis tranzacţia fără a indica modalitatea de comercializare. Mai mult, utilajele au fost v&acirc;ndute la preţuri mai mici dec&acirc;t cele acceptate de Agenţie. De aceea, la 13 martie 2003, procurorii au sechestrat toate activele &icirc;ntreprinderii. Dar numai pentru o zi&hellip;</p>
<p><strong>Iovv rezolvă totul &icirc;ntr-o zi</strong></p>
<p>Tot ce a urmat a avut loc a doua zi, la 14 martie, şi &icirc;ntre toate se &icirc;ntrevede o legătură directă. Procurorii ridică sechestrul, după intervenţia ne&icirc;nt&acirc;rziată a lui Nicolae Gumen&acirc;i, directorul DP, care i-a asigurat că tranzacţia e legală (foto 1). Tripăduş face o scrisoare către Tarlev, Ostapciuc şi DP, precum că i-au fost efectuate 27 de controale &bdquo;la rugămintea persoanelor cu rea-voinţă, care doresc cu orice preţ să-mi pună impedimente &icirc;n activitate&rdquo;, declară situaţia drept &bdquo;caz de forţă majoră&rdquo; şi avertizează cu suspendarea activităţii SA &bdquo;Mioara&rdquo;. El scrie că are 680 de salariaţi, deşi la acel moment avea 120 de angajaţi (foto 2). DP trimite scrisoarea spre examinare aceleiaşi Ala Boico, care i-a slujit cu devotament lui Tripăduş p&acirc;nă atunci, dar şi apoi, c&acirc;nd a lucrat la o firmă de-a sa. Reacţia vicepremierului Vasile Iovv a fost uluitoare &#8211; tot &icirc;n aceeaşi zi, el trimite la DP, cu menţiunea &bdquo;Urgent&rdquo;, următoarea misivă: &bdquo;Rog să deplasaţi un grup de lucrători la &bdquo;Mioara&rdquo;, pentru a examina nivelul realizării contractului de privatizare a &icirc;ntreprinderii şi a situaţiei &icirc;n &icirc;ntregime, inclusiv rezultatele controalelor, şi de făcut propuneri concrete pentru ridicarea eficienţei dezvoltării &icirc;ntreprinderii. Termen &#8211; URGENT! Arătaţi cum conlucrează organele administraţiei publice locale cu conducerea &icirc;ntreprinderii&rdquo;. (foto 3) Incredibil, dar şi această scrisoare, venită de la un demnitar at&acirc;t de important, i-a fost dată spre executare Alei Boico. <br />
&Icirc;ntre timp, la adunarea generală a acţionarilor &bdquo;Mioara&rdquo;, &icirc;n noul Consiliu de administrare au fost alese doar persoane loiale lui Tripăduş: directorul Sicora, Igor Botnariuc, ginerele lui Tripăduş, Rodica G&acirc;rbu, directorul &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo;, o oarecare Efrosenia Sochircă şi &icirc;nsuşi Tripăduş. Singurul candidat care nu a acumulat voturile necesare a fost Nadejda Morari, reprezentanta Ministerului Industriei&hellip; Grupul de lucru trimis de Iovv a constatat tocmai ceea ce le convenea acestora. Anume că &bdquo;datorită situaţiei tensionate&rdquo;, &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo; nu poate investi &icirc;n &bdquo;Mioara&rdquo; şi că, din aceeaşi cauză, o firmă germană se abţine de la colaborare &ndash; se făcea trimitere la contractul falsificat dintre Sinenco şi Jacob. Cu p&acirc;inea şi cuţitul &icirc;n m&acirc;nă, la 16 iunie 2003, Iovv acceptă &bdquo;investiţiile&rdquo; şi &icirc;l atenţionează pe procurorul general Vasile Rusu să stopeze controalele (foto 4). Peste trei zile, procuratura clasează &icirc;n mod inexplicabil dosarul, &icirc;n lipsa componentelor infracţiunii&#8230; Menţionăm că, &icirc;n aceeaşi perioadă, Voronin l-a decorat pe Iovv cu &bdquo;Ordinul Republicii&rdquo;. </p>
<p>I<strong>ovv-Rusu-Gligor-Tarlev&hellip;</strong></p>
<p>Solicitat de noi, Iovv s-a spălat pe m&acirc;ini. &bdquo;A fost o jalobă de la colectivul &bdquo;Mioara&rdquo; şi am fost nevoit să dau poruncă procurorului general Rusu. Pe urmă, el mi-a trimis o scrisoare, unde-i arătat că a fost comisia şi a stabilit că investiţiile erau supra&icirc;ndeplinite&rdquo;, a precizat Iovv. C&acirc;nd i-am spus că decizia comisiei se baza pe falsuri, el n-a ştiut ce să răspundă. Deşi a reacţionat at&acirc;t de prompt anume la scrisoarea lui Tripăduş şi nu a angajaţilor de la &bdquo;Mioara&rdquo;, Iovv a negat faptul că l-ar cunoaşte pe acesta, adăug&acirc;nd: &bdquo;Clarificaţi-vă singuri!&rdquo;. <br />
La r&acirc;ndul său, ex-procurorul general Vasile Rusu dă vina pe Vasile Gligor, fostul şef al secţiei nr. 2 de la Bălţi, care s-a ocupat de dosar. &bdquo;De la Iovv n-am primit indicaţii, dar am acceptat ordonanţa lui Gligor. Aveam &icirc;ncredere totală &icirc;n el, dar mi-a jucat festa, spun&acirc;ndu-mi că Tripăduş e nevinovat&rdquo;. Ping-pongul continuă, căci Gligor arată cu degetul spre Tarlev. &bdquo;Scrisoarea lui Iovv poate fi un răspuns la solicitările noastre de a finanţa expertiza &icirc;n construcţii. Aveam nevoie de 18 mii de lei pentru aceasta, iar guvernul n-avea parale. Am umblat jumătate de an şi după Rusu, am vorbit şi cu Tarlev, dar fără folos. Mai multe poate să vă spună Pavel Guida, procurorul care a clasat dosarul&rdquo;. Guida zice că nu ţine minte nimic, iar Tarlev susţine că nu ştie nimic. &bdquo;Nu ţin minte să fi cerut Rusu sau Gligor bani pentru expertiză. Dacă era &icirc;n interesul statului, nu era greu de găsit c&acirc;teva mii de lei? Această problemă n-a fost abordată la nivel serios&rdquo;, consideră Tarlev. </p>
<p><strong>Gumen&acirc;i-Ministerul Industriei-Gumen&acirc;i&hellip;</strong></p>
<p>L-am rugat şi pe Nicolae Gumen&acirc;i să ne explice de ce DP susţinea această mascaradă. Ne-a spus că actele pe care le semna erau pregătite de către executori şi nu reuşea să le citească pe toate, iar de deciziile Comisiei pentru desfăşurarea comisiilor investiţionale, &icirc;n cazul &bdquo;Mioara&rdquo;, se ocupau viceminiştrii Industriei, membri ai Comisiei. &Icirc;nsă unele acte ne arată că, dimpotrivă, cei mai revoltaţi de &bdquo;legăturile misterioase&rdquo; dintre Tripăduş şi DP s-au arătat anume viceminiştrii Industriei. La 12 decembrie 2001, viceministrul Mihail Ştirban atenţiona DP că situaţia la &bdquo;Mioara&rdquo; s-a agravat brusc: au fost conservate fondurile fixe, materie primă nu s-a achiziţionat, se confecţionează articole din resturi de calitate joasă, pe care nu le cumpără nimeni, au fost &icirc;nchise două magazine de firmă, nu s-a investit niciun leu &icirc;n tehnologii noi. &bdquo;Pentru noi nu e clar &icirc;n baza căror documente poate fi posibilă lichidarea unei &icirc;ntregi industrii, fără participarea ministerelor de ramură şi a Guvernului&rdquo;, adăuga Ştirban. &Icirc;n 2002, viceministrul Vladimir Cravcenco semnala că situaţia la &bdquo;Mioara&rdquo; este una deplorabilă şi că investiţiile acceptate de DP n-au fost &icirc;ndreptate la redresarea activităţii &icirc;ntreprinderii. La astfel de scrisori, DP se limita să răspundă că va lua neapărat măsurile cuvenite. Şi at&acirc;t. <br />
Un asemenea act de corupţie ar ridica scandaluri de proporţii &icirc;n alte ţări, dar la noi totul a fost acoperit cu plapuma uitării. Ceea ce a urmat e un cutremurător subiect de thriller, cu infracţiuni mult mai grave. Citiţi TIMPUL de vineri.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/comunistul-iovv-ingerul-salvator-al-lui-tripadus-13158.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Comunistul Iovv, „îngerul salvator” al lui Tripăduş</title>
		<link>https://timpul.md/articol/comunistul-iovv-ingerul-salvator-al-lui-tripadus-13158-2.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/comunistul-iovv-ingerul-salvator-al-lui-tripadus-13158-2.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Pavel Păduraru]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 12 Jul 2010 03:30:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[anatolie tripăduş]]></category>
		<category><![CDATA[Bălți]]></category>
		<category><![CDATA[Departamentul Privatizării]]></category>
		<category><![CDATA[documente false]]></category>
		<category><![CDATA[escrocherie]]></category>
		<category><![CDATA[falsificare]]></category>
		<category><![CDATA[investigație]]></category>
		<category><![CDATA[Mioara]]></category>
		<category><![CDATA[Procuratura Generală]]></category>
		<category><![CDATA[vasile iovv]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/comunistul-iovv-ingerul-salvator-al-lui-tripadus-13158-2.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#160;Gurbulea: &#8222;Există demnitari cu trecutul la Bălţi, care erau tare interesaţi de protejarea lui&#8221;

&#206;n calitate de prim-vicepremier, Vasile Iovv a dispus clasarea dosarului pe faptul &#238;nsuşirii &#238;n proporţii deosebit de mari de către Anatolie Tripăduş a bunurilor statului prin &#238;nşelăciune şi falsificarea actelor privind investiţiile efectuate &#238;n SA &#8222;Mioara&#8221;. Şi asta - chiar dacă procurorii adunaseră deja probe &#238;n sprijinul acuzării. Este o imixtiune clară &#238;n activitatea procuraturii care descoperă numele primului demnitar care a făcut abstracţie de lege pentru a-l scoate basma curată pe Tripăduş. 

]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&nbsp;După 14 noiembrie 2002, c&acirc;nd Procuratura Generală a pornit urmărirea penală, Tripăduş şi-a pregătit &icirc;ndată tactica de apărare. Mai &icirc;nt&acirc;i a schimbat denumirea firmei sale, &bdquo;Elan-Gaz&rdquo;, &icirc;n &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo;, invoc&acirc;nd că acest lucru a fost solicitat de partenerii internaţionali cu care el ar fi &icirc;ncheiat unele contracte. Precaut, Tripăduş a făcut rost şi de acte pe potrivă: două scrisori din partea Companiei americane &bdquo;Market Management Internaţional&rdquo;, care s-ar fi arătat entuziasmată de a investi &icirc;n &bdquo;Mioara&rdquo;, precum şi contractele de colaborare &icirc;n sumă de la trei la cinci mln. USD cu firma norvegiană &bdquo;Norsk Furs&rdquo; şi cu firmele ruseşti &bdquo;Vostokresurs&rdquo;, &bdquo;Gazcomplektimpex&rdquo; ş.a. Nu ştim ce-o fi cu firmele respective, &icirc;n schimb mai există un contract &icirc;ntre &bdquo;Mioara&rdquo; şi firma germană &bdquo;Steffen Jacob&rdquo;, &icirc;n sumă de 10 mln. USD, despre care niciunul dintre semnatari habar nu are. &bdquo;N-am semnat contractul, Tripăduş l-a falsificat. M-a amăgit, aşa cum &icirc;i minte pe toţi. El a făcut ilegal mai multe contracte &icirc;ntre noi şi &bdquo;Mioara&rdquo;, susţine Jacob. Celălalt semnatar, ex-directorul &bdquo;Mioara&rdquo; Vasile Sinenco, spune acelaşi lucru: &bdquo;La procuratură, am văzut mai multe acte falsificate, inclusiv acesta, cu numele şi semnătura mea&rdquo;. La ce i-au trebuit lui Tripăduş aceste &bdquo;acte&rdquo;? Pentru a şantaja procurorii pe durata anchetei, chipurile &bdquo;Mioara&rdquo; are perspective mari, &icirc;nsă partenerii străini se tem să investească &icirc;ntr-o &icirc;ntreprindere cercetată penal. </p>
<p>Vasile Sinenco, care &icirc;n 2002 s-a despărţit de &bdquo;Mioara&rdquo;, aduce puţină lumină asupra situaţiei de aici: &bdquo;Era imposibil de lucrat, deoarece &icirc;ntreprinderea nu mai producea nimic. Eram director formal, pentru că, de fapt, conducea Victor Sicora, consăteanul lui Tripăduş, care avea dreptul la prima semnătură şi la care se aflau ştampilele. O dată, m-au trimis &icirc;n deplasare şi au v&acirc;ndut 10 maşini de cusut&#8230; Astăzi, nu a mai rămas nimic acolo&rdquo;. Spusele sale sunt confirmate şi de către alţi foşti responsabili de la &bdquo;Mioara&rdquo;. &bdquo;Lucrările erau primite de Tripăduş şi Sicora, &icirc;n al cărui birou semnam documentele. Aici veneau şi comisii din Chişinău. Niciodată n-am fost &icirc;ntrebat dacă lucrările scrise corespund realităţii&rdquo;, afirmă Vladimir Cosovici, şeful Secţiei asigurare cu energie electrică. &bdquo;C&acirc;nd a venit Tripăduş, l-a pus pe Sicora şef peste toţi, iar ceilalţi nu aveau nicio valoare. El avea şi cheile, şi ştampila. Mă chema &icirc;n birou şi-mi spunea ce să semnez. Dacă refuzam, riscam să fiu demis. Am &icirc;ntrebat odată dacă pot face cunoştinţă cu actele, dar nu mi-a permis&rdquo;, adaugă mecanicul-şef Vasile Maslov. Solicitat de noi, Victor Sicora a fost scump la vorbe: &bdquo;Am fost director comercial, nu am participat la investiţii. Nicio ştampilă nu era la mine şi nu-s la curent cu ceea ce s-a &icirc;nt&acirc;mplat&rdquo;. Nu-i nicio &icirc;ndoială că Sicora minte, pentru că el a fost inginer-şef, dar apoi &#8211; şi director general. </p>
<p><strong>Repeta &icirc;ntruna: &bdquo;Oleg-Oleg-Oleg&hellip;&rdquo;</strong></p>
<p>&Icirc;n 2002, c&acirc;nd, la solicitarea Procuraturii Bălţi, Fiscul a efectuat un control la &bdquo;Mioara&rdquo;, se părea că lucrurile se vor schimba. Printre neregulile descoperite de inspectorul Viorica Neagu se numără: acte lipsă sau fără rechizitele necesare; cheltuieli nejustificate; v&acirc;nzarea neregulamentară a mărfurilor; tranzacţii cu firme-fantomă, ce au condus la micşorarea trecerii &icirc;n cont a TVA cu 360 de mii de lei; necalcularea accizelor; eschivarea de la plata impozitelor pentru controalele de audit; &icirc;n 45 de cazuri, numele persoanelor din acte nu corespundeau codului fiscal; penalităţi neachitate; virarea la buget a numai 6.937 de lei &icirc;n 2001 etc., etc. Dar rezultatele controlului au fost contestate imediat de către Sicora, ca să urmeze ceea ce unii bălţeni au supranumit drept &bdquo;culmea corupţiei&rdquo;. Şefa Secţiei control intern a Fiscului din Bălţi, Lidia Ardeleanu, a efectuat un nou control, critic&acirc;nd incompetenţa Vioricăi Neagu şi depist&acirc;nd doar &icirc;ncălcări nesemnificative. Solicitată de noi &icirc;n această privinţă, dna Ardeleanu s-a arătat surprinsă: &bdquo;De ce vă &icirc;ntoarceţi la &icirc;ntrebarea asta? Nu era vorba de incompetenţă, Doamne fereşte, ci de legislaţia &icirc;n vigoare, tratată incorect&rdquo;. Ea neagă că ar fi avut vreo &icirc;nţelegere cu Tripăduş: &bdquo;Cine-s eu? Un om sărac. Cum să vină Tripăduş să mă roage ceva?&rdquo;.<br />
Şi &icirc;n faţa procurorilor Tripăduş s-a arătat spectaculos. Actualul procuror de Bălţi, Viorel Tureac, &icirc;şi aminteşte:&bdquo;&Icirc;nainte de a intra &icirc;n birou, &icirc;şi punea telefonul la ureche şi repeta &icirc;ntruna: &bdquo;Oleg-Oleg-Oleg&rdquo;, ca să-mi dea de &icirc;nţeles că e mare &bdquo;stea&rdquo;, că vorbeşte cu feciorul lui Voronin. Eu &icirc;i spuneam: &bdquo;Ai ce ai cu Oleg, treaba ta, dar &icirc;n faţa mea nu-mi defila cu telefonul!&rdquo;. Avea apucături să bage frica &icirc;n toţi&rdquo;. Şi un fost anchetator de la CCCEC, care a solicitat anonimatul, confirmă: &bdquo;La percheziţie, se făcea că-l sună pe Voronin. I-am luat telefonul şi am văzut că nu formase niciun număr&rdquo;. </p>
<p><strong>&bdquo;Era tutelat de oameni din guvernare&rdquo;</strong></p>
<p>Pe atunci, procuror la Bălţi era Valeriu Botnari, ulterior viceprocuror general, care a dorit &icirc;ntr-adevăr să-l pună la respect pe Tripăduş. Botnari n-a vrut să vorbească despre aceasta, &icirc;nsă Valeriu Gurbulea deschide cărţile: &bdquo;La &icirc;nceput, &icirc;mi venea a r&acirc;de &#8211; adică cine-i tripăduşul acesta? -, dar c&acirc;nd am văzut ce probleme a avut Botnari, am &icirc;nţeles că era tutelat de oameni din guvernare. Existau demnitari cu trecutul la Bălţi, foarte interesaţi de protejarea lui. Cred că şi astăzi mai sunt dintre aceştia. Moldova e o ţară mică şi alianţe &icirc;n jurul la o tartină mai grasă se formează peste noapte. Dar el atrage de partea sa şi alţi oameni, pe unul dintre care l-am &icirc;ntrebat: &bdquo;Eşti om de vază, sur la cap, de ce te bagi?&rdquo;. Mi-a spus că l-a rugat cineva&#8230; Dar Botnari a lucrat cinstit, n-a mers la compromisuri cu mai-marii Bălţiului, ceea ce l-a costat nopţi nedormite. Ştiam c&acirc;te scrisori anonime primeşte, c&acirc;te petiţii contra lui ajungeau &icirc;n parlament. C&acirc;nd am luat o decizie ce nu i-a plăcut lui Tripăduş, au apărut petiţii şi la adresa mea&rdquo;.  <br />
Făcătura celor de la Bălţi a fost simţită după controlul repetat al Fiscului. &Icirc;n acea perioadă, &icirc;nstrăinarea utilajului &icirc;ntreprinderii continua de zor. &Icirc;ncă la finele lui 2002, au fost v&acirc;ndute ilegal, fără permisiunea DP, două maşini de cusut ale &icirc;ntreprinderii. Acum, &icirc;nsă, poliţia Bălţi a depistat pe teritoriul SA &bdquo;Mioara&rdquo; un automobil cu remorcă, &icirc;n care erau &icirc;ncărcate nouă maşini de călcat, una de spălat şi două centrifuge ale &icirc;ntreprinderii, deja &icirc;nscrise pe firma &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo;, cu acte de export pentru Rusia. Agenţia Bălţi a DP a făcut abstracţie de prevederile legale, precum că asemenea bunuri se v&acirc;nd doar la licitaţii sau prin negocieri directe, &icirc;n condiţii de maximă transparenţă, şi a permis tranzacţia fără a indica modalitatea de comercializare. Mai mult, utilajele au fost v&acirc;ndute la preţuri mai mici dec&acirc;t cele acceptate de Agenţie. De aceea, la 13 martie 2003, procurorii au sechestrat toate activele &icirc;ntreprinderii. Dar numai pentru o zi&hellip;</p>
<p><strong>Iovv rezolvă totul &icirc;ntr-o zi</strong></p>
<p>Tot ce a urmat a avut loc a doua zi, la 14 martie, şi &icirc;ntre toate se &icirc;ntrevede o legătură directă. Procurorii ridică sechestrul, după intervenţia ne&icirc;nt&acirc;rziată a lui Nicolae Gumen&acirc;i, directorul DP, care i-a asigurat că tranzacţia e legală (foto 1). Tripăduş face o scrisoare către Tarlev, Ostapciuc şi DP, precum că i-au fost efectuate 27 de controale &bdquo;la rugămintea persoanelor cu rea-voinţă, care doresc cu orice preţ să-mi pună impedimente &icirc;n activitate&rdquo;, declară situaţia drept &bdquo;caz de forţă majoră&rdquo; şi avertizează cu suspendarea activităţii SA &bdquo;Mioara&rdquo;. El scrie că are 680 de salariaţi, deşi la acel moment avea 120 de angajaţi (foto 2). DP trimite scrisoarea spre examinare aceleiaşi Ala Boico, care i-a slujit cu devotament lui Tripăduş p&acirc;nă atunci, dar şi apoi, c&acirc;nd a lucrat la o firmă de-a sa. Reacţia vicepremierului Vasile Iovv a fost uluitoare &#8211; tot &icirc;n aceeaşi zi, el trimite la DP, cu menţiunea &bdquo;Urgent&rdquo;, următoarea misivă: &bdquo;Rog să deplasaţi un grup de lucrători la &bdquo;Mioara&rdquo;, pentru a examina nivelul realizării contractului de privatizare a &icirc;ntreprinderii şi a situaţiei &icirc;n &icirc;ntregime, inclusiv rezultatele controalelor, şi de făcut propuneri concrete pentru ridicarea eficienţei dezvoltării &icirc;ntreprinderii. Termen &#8211; URGENT! Arătaţi cum conlucrează organele administraţiei publice locale cu conducerea &icirc;ntreprinderii&rdquo;. (foto 3) Incredibil, dar şi această scrisoare, venită de la un demnitar at&acirc;t de important, i-a fost dată spre executare Alei Boico. <br />
&Icirc;ntre timp, la adunarea generală a acţionarilor &bdquo;Mioara&rdquo;, &icirc;n noul Consiliu de administrare au fost alese doar persoane loiale lui Tripăduş: directorul Sicora, Igor Botnariuc, ginerele lui Tripăduş, Rodica G&acirc;rbu, directorul &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo;, o oarecare Efrosenia Sochircă şi &icirc;nsuşi Tripăduş. Singurul candidat care nu a acumulat voturile necesare a fost Nadejda Morari, reprezentanta Ministerului Industriei&hellip; Grupul de lucru trimis de Iovv a constatat tocmai ceea ce le convenea acestora. Anume că &bdquo;datorită situaţiei tensionate&rdquo;, &bdquo;Gaz-Taf-Grup&rdquo; nu poate investi &icirc;n &bdquo;Mioara&rdquo; şi că, din aceeaşi cauză, o firmă germană se abţine de la colaborare &ndash; se făcea trimitere la contractul falsificat dintre Sinenco şi Jacob. Cu p&acirc;inea şi cuţitul &icirc;n m&acirc;nă, la 16 iunie 2003, Iovv acceptă &bdquo;investiţiile&rdquo; şi &icirc;l atenţionează pe procurorul general Vasile Rusu să stopeze controalele (foto 4). Peste trei zile, procuratura clasează &icirc;n mod inexplicabil dosarul, &icirc;n lipsa componentelor infracţiunii&#8230; Menţionăm că, &icirc;n aceeaşi perioadă, Voronin l-a decorat pe Iovv cu &bdquo;Ordinul Republicii&rdquo;. </p>
<p>I<strong>ovv-Rusu-Gligor-Tarlev&hellip;</strong></p>
<p>Solicitat de noi, Iovv s-a spălat pe m&acirc;ini. &bdquo;A fost o jalobă de la colectivul &bdquo;Mioara&rdquo; şi am fost nevoit să dau poruncă procurorului general Rusu. Pe urmă, el mi-a trimis o scrisoare, unde-i arătat că a fost comisia şi a stabilit că investiţiile erau supra&icirc;ndeplinite&rdquo;, a precizat Iovv. C&acirc;nd i-am spus că decizia comisiei se baza pe falsuri, el n-a ştiut ce să răspundă. Deşi a reacţionat at&acirc;t de prompt anume la scrisoarea lui Tripăduş şi nu a angajaţilor de la &bdquo;Mioara&rdquo;, Iovv a negat faptul că l-ar cunoaşte pe acesta, adăug&acirc;nd: &bdquo;Clarificaţi-vă singuri!&rdquo;. <br />
La r&acirc;ndul său, ex-procurorul general Vasile Rusu dă vina pe Vasile Gligor, fostul şef al secţiei nr. 2 de la Bălţi, care s-a ocupat de dosar. &bdquo;De la Iovv n-am primit indicaţii, dar am acceptat ordonanţa lui Gligor. Aveam &icirc;ncredere totală &icirc;n el, dar mi-a jucat festa, spun&acirc;ndu-mi că Tripăduş e nevinovat&rdquo;. Ping-pongul continuă, căci Gligor arată cu degetul spre Tarlev. &bdquo;Scrisoarea lui Iovv poate fi un răspuns la solicitările noastre de a finanţa expertiza &icirc;n construcţii. Aveam nevoie de 18 mii de lei pentru aceasta, iar guvernul n-avea parale. Am umblat jumătate de an şi după Rusu, am vorbit şi cu Tarlev, dar fără folos. Mai multe poate să vă spună Pavel Guida, procurorul care a clasat dosarul&rdquo;. Guida zice că nu ţine minte nimic, iar Tarlev susţine că nu ştie nimic. &bdquo;Nu ţin minte să fi cerut Rusu sau Gligor bani pentru expertiză. Dacă era &icirc;n interesul statului, nu era greu de găsit c&acirc;teva mii de lei? Această problemă n-a fost abordată la nivel serios&rdquo;, consideră Tarlev. </p>
<p><strong>Gumen&acirc;i-Ministerul Industriei-Gumen&acirc;i&hellip;</strong></p>
<p>L-am rugat şi pe Nicolae Gumen&acirc;i să ne explice de ce DP susţinea această mascaradă. Ne-a spus că actele pe care le semna erau pregătite de către executori şi nu reuşea să le citească pe toate, iar de deciziile Comisiei pentru desfăşurarea comisiilor investiţionale, &icirc;n cazul &bdquo;Mioara&rdquo;, se ocupau viceminiştrii Industriei, membri ai Comisiei. &Icirc;nsă unele acte ne arată că, dimpotrivă, cei mai revoltaţi de &bdquo;legăturile misterioase&rdquo; dintre Tripăduş şi DP s-au arătat anume viceminiştrii Industriei. La 12 decembrie 2001, viceministrul Mihail Ştirban atenţiona DP că situaţia la &bdquo;Mioara&rdquo; s-a agravat brusc: au fost conservate fondurile fixe, materie primă nu s-a achiziţionat, se confecţionează articole din resturi de calitate joasă, pe care nu le cumpără nimeni, au fost &icirc;nchise două magazine de firmă, nu s-a investit niciun leu &icirc;n tehnologii noi. &bdquo;Pentru noi nu e clar &icirc;n baza căror documente poate fi posibilă lichidarea unei &icirc;ntregi industrii, fără participarea ministerelor de ramură şi a Guvernului&rdquo;, adăuga Ştirban. &Icirc;n 2002, viceministrul Vladimir Cravcenco semnala că situaţia la &bdquo;Mioara&rdquo; este una deplorabilă şi că investiţiile acceptate de DP n-au fost &icirc;ndreptate la redresarea activităţii &icirc;ntreprinderii. La astfel de scrisori, DP se limita să răspundă că va lua neapărat măsurile cuvenite. Şi at&acirc;t. <br />
Un asemenea act de corupţie ar ridica scandaluri de proporţii &icirc;n alte ţări, dar la noi totul a fost acoperit cu plapuma uitării. Ceea ce a urmat e un cutremurător subiect de thriller, cu infracţiuni mult mai grave. Citiţi TIMPUL de vineri.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/comunistul-iovv-ingerul-salvator-al-lui-tripadus-13158-2.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
