<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Doina &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/doina/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 20 May 2022 00:25:03 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>Doina &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Cum a fost UCIS Mihai Eminescu</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cum-a-fost-ucis-mihai-eminescu-44752.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cum-a-fost-ucis-mihai-eminescu-44752.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 15 Jun 2021 04:24:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[123 ani]]></category>
		<category><![CDATA[15 ianuarie]]></category>
		<category><![CDATA[15 iunie]]></category>
		<category><![CDATA[1850]]></category>
		<category><![CDATA[1889]]></category>
		<category><![CDATA[Doina]]></category>
		<category><![CDATA[Dumnezeu]]></category>
		<category><![CDATA[eminescu]]></category>
		<category><![CDATA[Mihai]]></category>
		<category><![CDATA[moarte]]></category>
		<category><![CDATA[necenzurat]]></category>
		<category><![CDATA[poet]]></category>
		<category><![CDATA[poezie]]></category>
		<category><![CDATA[sacele]]></category>
		<category><![CDATA[vesnicie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/cum-a-fost-ucis-mihai-eminescu-44752.html/</guid>

					<description><![CDATA[Azi se &#238;mplinesc 132 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu. Moartea marelui poet național continuă să suscite interesul cercetătorilor.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&ldquo;Eminescu este poetul naţional al Rom&acirc;niei. Eminescu nu este numai at&acirc;t. La 23 de ani de la momentul 1989, c&acirc;nd s-au &icirc;mplinit 100 de ani de la uciderea &ldquo;rom&acirc;nului absolut&rdquo;&ndash; cum &icirc;i spunea Ţuţea &ndash;, iată, putem dezvălui public mult mai multe despre necunoscutele &bdquo;Dosarului Eminescu&rdquo;, despre războiul nevăzut dus de militantul Mihai Eminescu pentru visul său, facerea &bdquo;Daciei Mari&rdquo;, sub semnul lui &bdquo;J(esus) CH(ristus) D(aco) Romanorum&rdquo; (cf. manuscrisului 2292, f.38.r).</p>
<p>La 123 de ani de la anul eliminării fizice a g&acirc;nditorului naţional &ndash; după ce, deja, la 33 de ani, fusese ucis civil: arestat, băgat la nebuni şi interzis &ndash; un grup de cercetători şi ziarişti refac, pas cu pas, misterele vieţii şi morţii lui Eminescu, ale războiului nevăzut dus, ne&icirc;ncetat, pentru idealurile naţionale.</p>
<p>Puţină lume ştie, chiar şi azi, că militantul Mihai Eminescu, membru al societăţii cu caracter secret &bdquo;Carpaţii&rdquo;, constituită, poate nu &icirc;nt&acirc;mplător, &icirc;ntr-o zi de 24 ianuarie, era urmărit pas cu pas de agenţii Imperiului austro-ungar, pentru care devenise &bdquo;periculos&rdquo;. &ldquo;Carpaţii&rdquo; milita pentru Unirea Transilvaniei cu ţara şi Eminescu deranja. At&acirc;t de mult &icirc;nc&acirc;t P.P. Carp &icirc;i scrie de la Viena lui T. Maiorescu celebra sentinţă: &bdquo;Şi mai potoliţi-l pe Eminescu!&rdquo;. Maiorescu era agent al imperiului, după cum o dovedesc astăzi istoricii eminescologi. &Icirc;n &ldquo;Carpaţii&rdquo;, pentru a-i supraveghea activităţile lui Eminescu, este introdus Slavici, la r&acirc;ndul său spion al Vienei, care &icirc;i dă rapoarte amănunţite lui Maiorescu. &bdquo;Controlorul&rdquo; Slavici &icirc;l şi găzduia. Soţia lui Slavici, Ecaterina Szoke Magyarosy, este cea care invoca prima &bdquo;nebunia&rdquo; lui Eminescu, &icirc;n depeşa pe care i-o trimite lui Maiorescu &icirc;n fatidica zi de 28 iunie 1883, soldata cu internarea jurnalistului: &bdquo;Domnu Eminescu a &icirc;nnebunit. Vă rog faceţi ceva să mă scap de el, că e foarte reu&rdquo;. Deja Eminescu i se confesase lui Creangă privind revolverul pe care &icirc;l purta asupra sa: &ldquo;&Icirc;mi este frică să nu mă ucidă cineva&rdquo;.</p>
<p>&ldquo;Argus!&rdquo; &icirc;i strigase Eminescu lui Maiorescu, pe peronul gării, &icirc;n timp ce era băgat &icirc;ntr-un tren cu destinaţia Viena, la o zi după ce fusese scos de la nebuni şi tot la o zi după ce Rom&acirc;nia semnase Tratatul de &bdquo;neagresiune&rdquo; cu Imperiul lui Franz Iosef. Acelaşi &icirc;mpărat care &icirc;şi pusese apostila pe o Notă informativă din 1882 privind o &icirc;ntrunire secretă a societăţii &bdquo;Carpaţii&rdquo;, livrată de Baronul von Mayr, ambasadorul său la Bucureşti, &icirc;n care se arăta: &bdquo;Eminescu, redactorul şef al ziarului &lt;&gt; a făcut propunerea ca studenţii transilvăneni de naţiune rom&acirc;nă, care umblă pe la şcolile de aici pentru &icirc;nvăţătură, să li se &icirc;ncredinţeze pe timpul vacanţei lor acasă ca să lucreze pentru pregătirea publicului &icirc;n favoarea unei Dacii Mari&rdquo;. Rom&acirc;nia Mare.</p>
<p>La fel de puţină lume ştie cum a fost ucis Eminescu, &icirc;n urma cu 123 de ani: c&acirc;nt&acirc;nd &bdquo;Deşteaptă-te rom&acirc;ne!&rdquo;.</p>
<p>Confesiunea martorului ocular care a asistat la momentul morţii lui Eminescu, frizerul său, a fost descoperită de profesorul Nae Georgescu şi introdusă &icirc;n volumul &bdquo;Boala şi moartea lui Mihai Eminescu&rdquo;: &bdquo;Ia ascultă, Dumitrache, hai prin grădină, să ne plimbăm şi să te &icirc;nvăţ să c&acirc;nţi Deşteaptă-te rom&acirc;ne!&rdquo;(&hellip;) Şi a &icirc;nceput să c&acirc;nte Deşteaptă-te rom&acirc;ne!, şi eu după el. C&acirc;nta frumos, avea voce. Cum mergeam am&acirc;ndoi, unul l&acirc;ngă altul, vine odată pe la spate un alt bolnav d&rsquo;acolo, unu&rsquo; furios care-a fost director sau profesor de liceu la Craiova şi, pe la spate, &icirc;i da lui Eminescu &icirc;n cap cu o cărămidă pe care o avea &icirc;n m&acirc;nă. Eminescu, lovit după ureche, a căzut jos cu osul capului sfăr&acirc;mat şi cu s&acirc;ngele şiruindu-i pe haine, spun&acirc;ndu-mi: &bdquo;&hellip;Ăsta m-a omor&acirc;t!&rdquo;. &bdquo;Această &bdquo;afacere&rdquo;, &icirc;n care au participat &icirc;mpăraţi, regi, amici, dame, informatori, trădători, plagiatori, homosexuali, agenţi multipli etc., devine descifratoare pentru istoria Rom&acirc;niei şi, un strop, pentru istoria Europei. Descifrările şi dezvăluirile ne vor ajuta să &icirc;nţelegem de ce şi atunci, şi astăzi a fost aşa şi nu altfel&rdquo;, scrie filosoful Constantin Barbu &icirc;n preambulul uriaşei sale lucrări &icirc;n 10 volume, de 7000 de pagini, &bdquo;Codul invers.&rdquo;</p>
<p>Aşadar, Eminescu e poetul naţional şi expresia integrală a sufletului rom&acirc;nesc pentru că ne-a dat de lucru pentru sute de ani, p&acirc;nă va secătui mitul său viu, odată cu dispariţia neamului rom&acirc;nesc&rdquo;, spune eminescologul Theodor Codreanu. Legea lui Eminescu, care ne răm&acirc;ne, e simplă: &ldquo;Oare n-am uitat cumva că iubirea de patrie nu e iubirea brazdei, a ţăr&acirc;nei, ci iubirea trecutului?&rdquo;.</p>
<p>Mihai Eminescu</p>
<p>Doina (varianta necenzurată):<br />
De la Nistru p&acirc;n&rsquo; la Tisa<br />
Tot Rom&acirc;nul pl&acirc;nsu-mi-s-a<br />
Că nu mai poate străbate<br />
De-at&acirc;ta străinătate.<br />
Din Hotin şi p&acirc;n&rsquo; la Mare<br />
Vin Muscalii de-a călare,<br />
De la Mare la Hotin<br />
Mereu calea ne-o aţin;<br />
Din Boian la Vatra Dornii<br />
Au umplut omida cornii<br />
Şi străinul te tot paşte,<br />
De nu te mai poţi cunoaşte.<br />
Sus la munte, jos la vale<br />
Şi-au făcut duşmanii cale;<br />
Din Satmar p&acirc;nă &lsquo;n Săcele<br />
Numai vaduri ca acele.<br />
Vai de biet Rom&acirc;n sărăcul,<br />
&Icirc;ndărat tot dă ca racul,<br />
Nici &icirc;i merge, nici se &lsquo;ndeamnă,<br />
Nici &icirc;i este toamna toamnă,<br />
Nici e vară vara lui<br />
Şi-i străin &icirc;n ţara lui.<br />
Dela Turnu &lsquo;n Dorohoiu<br />
Curg duşmanii &icirc;n puhoiu<br />
Şi s-aşează pe la noi;<br />
Şi cum vin cu drum de fier,<br />
Toate c&acirc;ntecele pier,<br />
Sboară paserile toate<br />
De neagra străinătate.<br />
Numai umbra spinului<br />
La uşa creştinului.<br />
&Icirc;şi desbracă ţara s&acirc;nul,<br />
Codrul &ndash; frate cu Rom&acirc;nul &#8211;<br />
De secure se tot pleacă<br />
Şi isvoarele &icirc;i seacă<br />
Sărac &icirc;n ţară săracă!<br />
Cine-au &icirc;ndrăgit străinii<br />
M&acirc;nca-i-ar inima c&acirc;nii,<br />
M&acirc;nca-i-ar casa pustia<br />
Şi neamul nemernicia.<br />
Ştefane, Măria Ta,<br />
Tu la Putna nu mai sta,<br />
Las&rsquo; Arhimandritului<br />
Toată grija schitului,<br />
Lasă grija Sfinţilor<br />
&Icirc;n sama părinţilor,<br />
Clopotele să le tragă<br />
Ziua &lsquo;ntreagă, noaptea &lsquo;ntreagă,<br />
Doar s-a &lsquo;ndura Dumnezeu<br />
Ca să-ţi m&acirc;ntui neamul tău!<br />
Tu te &lsquo;nalţă din morm&acirc;nt<br />
Să te-aud din corn sun&acirc;nd<br />
Şi Moldova adun&acirc;nd.<br />
De-i suna din corn odată,<br />
Ai s-aduni Moldova toată,<br />
De-i suna de două ori<br />
&Icirc;ţi vin codri &lsquo;n ajutor,<br />
De-i suna a treia oară<br />
Toţi duşmanii or să piară<br />
Din hotară &icirc;n hotară,<br />
&Icirc;ndrăgi-i-ar ciorile<br />
Şi sp&acirc;nzurătorile!<br />
Cine ne-au adus Jidanii<br />
Nu mai vază zi cu anii,<br />
Ci să-i scoată ochii corbii<br />
Să răm&acirc;e &lsquo;n drum cu orbii,<br />
Cine ne-au adus pe Greci<br />
N&rsquo;ar mai putrezi &icirc;n veci,<br />
Cine ne-au adus Muscalii<br />
Prăpădi-l-ar focul jalei,<br />
Să-l arză, să-l dogorească<br />
Neamul să i-l prăpădească.<br />
Cine ţine cu străinii<br />
M&acirc;nca-i-ar inima c&acirc;nii,<br />
M&acirc;nca-i-ar casa pustia<br />
Şi neamul nemernicia.&nbsp;</p>
<p>Sursa: carteromaneasca.wordpress.com</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cum-a-fost-ucis-mihai-eminescu-44752.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cel mai tânăr cimitir din Moldova a ajuns cel mai mare din Europa</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cel-mai-tanar-cimitir-din-moldova-a-ajuns-cel-mai-mare-din-europa-108222.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cel-mai-tanar-cimitir-din-moldova-a-ajuns-cel-mai-mare-din-europa-108222.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 24 Apr 2017 07:13:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[atracție turistică]]></category>
		<category><![CDATA[cavou]]></category>
		<category><![CDATA[cel mai mare]]></category>
		<category><![CDATA[chisinau]]></category>
		<category><![CDATA[Cimitirul Sfântul Lazăr]]></category>
		<category><![CDATA[Doina]]></category>
		<category><![CDATA[informație]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[lux]]></category>
		<category><![CDATA[Pavel Eni]]></category>
		<category><![CDATA[preturi]]></category>
		<category><![CDATA[reportaj]]></category>
		<category><![CDATA[rezervare]]></category>
		<category><![CDATA[VIP]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/cel-mai-tanar-cimitir-din-moldova-a-ajuns-cel-mai-mare-din-europa-108222.html/</guid>

					<description><![CDATA[Monumente de zeci de mii de euro, cavouri cu acoperișuri poleite cu aur, camere de supraveghere, străzi sau sectoare ca &#238;ntr-un oraș și răposați VIP, toate aceste lucruri caracterizează pe deplin cimitirul &#8222;Sf&#226;ntul Lazăr&#8221; din capitală, cunoscut de mulți și drept &#8222;Doina&#8221; - datorită străzii pe care se află. Zilnic aici sunt &#238;nmorm&#226;ntate &#238;n medie 13 persoane, iar anual numărul se ridică la aproape 5000.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>La &icirc;nceputul acestui an administrația a solicitat ca suprafața cimitirului să fie extinsă, dar deocamdată inițiativa plutește &icirc;n aer. Dacă nu se va găsi o soluție, locul de veci a sute de mii de răposați ar putea deveni ne&icirc;ncăpător &icirc;n doar c&acirc;țiva ani. Ca să aflu cum e să &icirc;ntreții cel mai mare cimitir din Europa, dar și cum funcționează o asemenea mașinărie din interior, am mers pe teritoriul acestuia chiar &icirc;n preajma sărbătorii comemorării celor adormiți.&nbsp;</p>
<p>Am vizitat cimitirul &bdquo;Doina&rdquo; &icirc;ntr-una dintre zilele c&acirc;nd mulți oameni &icirc;ngrijeau mormintele apropiaților pentru Paștele Blajinilor. Acesta este situat &icirc;n partea de nord-est a Chișinăului, &icirc;n cartierul Poşta Veche a sectorului R&acirc;șcani. La vest este &icirc;nvecinat cu parcul &bdquo;Valea G&acirc;ștelor&rdquo;, la nord-est &#8211; cu terenuri agricole, iar la sud și est &#8211; cu &icirc;ntreprinderi industriale și cartiere rezidențiale. </p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/rama-4110.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<p>La intrarea pe teritoriu te &icirc;nt&acirc;mpină o droaie de cerșetori, care stau cu m&acirc;na &icirc;ntinsă și cu o mutră foarte chinuită așteaptă să le dai bani. &Icirc;ntr-o parte, două femei văruiau bordura, iar &icirc;n alta, mama cu fiica vopseau o cruce &icirc;ntr-un verde &icirc;nchis. Din toate direcțiile veneau mașini. Era ultima zi &icirc;nainte de &bdquo;blajini&rdquo; c&acirc;nd &icirc;ncă se permitea accesul cu automobilul.</p>
<h1>&bdquo;Nu se știe exact numărul persoanelor &icirc;nmorm&acirc;ntate&rdquo;</h1>
<p>Conform datelor oficiale, Cimitirul &bdquo;Sf&acirc;ntul Lazăr&rdquo; este funcțional din anul 1964. &Icirc;n prezent, acesta se &icirc;ntinde pe o suprafață de 107 hectare, ceea ce constituie două milioane de metri pătraţi, iar ca să fie extins cu 37 ha, cum planifică administrația, este nevoie de acordul autorităților din Grătiești și de o hotăr&acirc;re de Guvern. Aici sunt &icirc;nmorm&acirc;ntate 224 de mii de persoane, doar de c&acirc;nd este dusă evidența la acest capitol &#8211; din anul 1978. Primii 14 ani nu figurează &icirc;n calculele date și respectiv nu se știe exact c&acirc;ți oameni și-au găsit locul de veci &icirc;n acest loc. </p>
<p>Potrivit directorului cimitirului, Pavel Eni, care a preluat funcția respectivă &icirc;n 2006, din `64 p&acirc;nă &icirc;n `78, aici ar fi fost &icirc;ngropați peste 60 de mii de răposați. Prin urmare, &icirc;n total, pe teritoriul cimitirului, și-au găsit &bdquo;liniștea&rdquo; peste 300 de mii de persoane, ceea ce, conform conducerii, &icirc;l transformă &icirc;n cel mai mare cimitir din Europa, după numărul oamenilor &icirc;nmorm&acirc;ntați. Din cifra totală, 5839 sunt &icirc;nregistrați drept necunoscuți. Potrivit regulamentului cu privire la cimitire, cheltuielile pentru &icirc;nmorm&acirc;ntarea şi &icirc;ntreţinerea mormintelor &bdquo;decedaților neidentificați&rdquo; sunt suportate de autorităţile administraţiei publice locale.</p>
<p><em><img decoding="async" src="/uploads/images/rama-4035.jpg" width="650" height="434" alt="" /><br />
</em><span style="font-size: smaller"><em>Pavel Eni, directorul Cimitirului Sf&acirc;ntul Lazăr</em></span></p>
<p>La &bdquo;Doina&rdquo; sunt &icirc;nmorm&acirc;ntați și un număr mare de evrei &ndash; 12 mii. Mormintele acestora la fel sunt &icirc;ntreținute și &icirc;ngrijite &icirc;n prezent de autoritățile locale, deoarece după anii `90, majoritatea evreilor au preferat să plece din R. Moldova.</p>
<h1>&bdquo;Mulți și-au construit cavouri pentru &icirc;ntreaga familie&rdquo;</h1>
<p>&bdquo;Sf&acirc;ntul Lazăr&rdquo; este structurat după principiul unui oraș, cu străzi, sectoare și locuri de casă, &icirc;n cazul &bdquo;locatarilor&rdquo; de aici, pe veci. Pavel Eni spune că &icirc;n centrul cimitirului &icirc;nmorm&acirc;ntările au avut loc &icirc;n special &icirc;n anul 2004. &Icirc;n total, pe teritoriu, sunt 273 de sectoare, iar &icirc;ntr-un sector sunt &icirc;n jur de 600 de morminte. După 7 ani se permite ca rudele de gradul &icirc;nt&acirc;i să fie &icirc;nmorm&acirc;ntate &icirc;n același loc, iar lucrul dat permite folosirea repetată a lotului de păm&acirc;nt. </p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/rama-4105.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<p>&bdquo;&Icirc;n prezent avem 19 mii de locuri rezervate pe teritoriul cimitirului. Pe l&acirc;ngă asta mulți și-au construit cavouri pentru &icirc;ntreaga familie și pe același teren &icirc;nmorm&acirc;ntează patru, șase sau chiar opt persoane. Noi nu vindem cavouri. Toți și le fac singuri. Noi vindem doar lotul de păm&acirc;nt, care &icirc;n prezent costă o mie de lei pentru &icirc;nmorm&acirc;ntare &ndash; suma ce nu a suferit schimbări. &Icirc;n schimb rezervarea, care costa anul trecut 988 de lei, acum s-a majorat p&acirc;nă la patru mii  de lei. &Icirc;ntreținerea anuală a lotului costă 120 de lei. Adăugător se achită doar săpatul gropii, la solicitarea proprietarului terenului&rdquo;, comunică directorul. </p>
<p>Motivul majorării taxelor pentru prestarea serviciilor &icirc;l explică prin faptul că din septembrie 2016 au fost scutiți de plată pensionarii, veteranii de război și persoanele cu dizabilități de gradul I, II și III. Acum unitățile de transport care intră pe teritoriu plătesc dublu față de c&acirc;t achitau &icirc;n anul precedent. Accesul automobilelor mici costă zece lei și nu cinci, cum era anterior. Cei cu autovehiculele mari, de p&acirc;nă la 3,5 tone, achită 50 de lei, iar persoanele care intră cu camioane sau alte unități de transport mai grele plătesc c&acirc;te o sută de lei.</p>
<h1>&bdquo;Copiii &icirc;și aduc părinții răposați la oraș&rdquo;</h1>
<p>Din perioada sovietică se considera că un cadavru se descompune &icirc;ntr-o perioadă de 25 de ani și &icirc;n tot acest timp nu era permisă &icirc;nmorm&acirc;ntarea unei alte persoane &icirc;n același morm&acirc;nt. Recent &icirc;nsă, normele europene au demonstrat că procesul de putrefacție are loc mai rapid și anume &icirc;ntr-un termen de șapte ani. &bdquo;Noi facem deshumări și cunoaștem situația. Omul se descompune complet &icirc;n acest timp, iar osemintele răm&acirc;n uscate. Din acest motiv legea permite ca după șapte ani locul să poată fi refolosit. Dacă proprietarul lotului achită taxele regulat, nu se va trezi &icirc;ntr-o bună zi că acolo a fost &icirc;nmorm&acirc;ntată o altă persoană&rdquo;, comunică amuzat Pavel Eni.</p>
<p>Interlocutorul meu spune că există o practică foarte populară prin care mulți copii, care s-au născut la țară, fie &icirc;nmorm&acirc;ntează părinții &icirc;n Chișinău, fie le aduc osemintele aici și &icirc;și rezervă c&acirc;te un loc l&acirc;ngă ei &ndash; ca să fie toți alături. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/rama-4065.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<p>Nu mereu a fost &icirc;nsă așa, p&acirc;nă &icirc;n anul 2006-2007 puteau să-și procure un loc &icirc;n cimitirul &bdquo;Doina&rdquo; doar cei care aveau viză de reședință &icirc;n Capitală, pentru asta plăteau suplimentar c&acirc;te o mie de lei. De atunci &icirc;nsă nu au mai fost prevăzute anumite interdicții. Acum, dacă omul plătește, poate să vină și din Briceni și din Cahul, de fapt de unde dorește.</p>
<h1>&bdquo;Oamenii au impresia că noi lucrăm doar de Paștele Blajinilor&rdquo;</h1>
<p>La &bdquo;Doina&rdquo; sunt &icirc;n jur de 80 de angajați. Dintre ei 24 se ocupă de &icirc;ngrijirea și amenajarea teritoriului, 22 de gropari, zece persoane &icirc;n cadrul administrației, opt portari, c&acirc;țiva șoferi și personalul auxiliar. Preotul și alți slujitori ai bisericii nu figurează &icirc;n r&acirc;ndul angajaților &ndash; ei sunt pe cont propriu. Salariul lucrătorilor este &icirc;n funcție de volumul de muncă și este de circa patru mii de lei, pentru cei de la salubritate și șase mii pentru reprezentanții administrației. </p>
<p>&Icirc;n medie, zilnic, la &bdquo;Doina&rdquo; au loc 13 &icirc;nmorm&acirc;ntări. Se &icirc;nt&acirc;mplă să fie și c&acirc;te 25-30, dar și zece sau cinci. Directorul susține că &icirc;ntreținerea cimitirului este foarte costisitoare, iar majoritatea celor care trebuie să plătească pentru servicii se pomenesc &bdquo;pensionari&rdquo;, care prin lege nu achită nimic. Pe l&acirc;ngă aceasta, lunar sunt &icirc;nmorm&acirc;ntate c&acirc;te 12-13 persoane necunoscute, pentru care cheltuielile sunt acoperite &icirc;n totalitate din bugetul cimitirului. O singură &icirc;nmorm&acirc;ntare de acest fel ajunge la suma de 16-17 mii de lei. Anual, pentru necunoscuți sunt alocate circa 200 de mii de lei. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/rama-4047.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<p>&bdquo;Oamenii au impresia că noi lucrăm numai o lună, atunci c&acirc;nd e Paștele Blajinilor. Aici este de lucru anul &icirc;mprejur. Acum &icirc;n genere se muncește de dimineață p&acirc;nă noaptea t&acirc;rziu și &icirc;n zilele de odihnă &#8211; ca să reușim să punem la punct totul p&acirc;nă vor veni cetățenii să-și pomenească răposații. Mult lucru o să avem și după &bdquo;blajini&rdquo;, pentru că cetățenii noștri lasă dezordine și aruncă gunoiul peste tot. Pe l&acirc;ngă asta se mai găsește c&acirc;te un boschetar căruia &icirc;i place să distrugă monumentele sau să fure crucile de inox. Punem angajații să-i p&acirc;ndească, să-i prindă și să-i dea pe m&acirc;na poliției. &Icirc;n 2006-2007, c&acirc;nd am venit &icirc;n funcția de director, se furau foarte mult monumentele de granit, acum nu se mai practică acest lucru. &Icirc;n schimb, au apărut persoane care fură flori ca să le v&acirc;ndă&rdquo;, susține amuzat Pavel Eni și recunoaște că &icirc;i este frică să meargă prin cimitir noaptea &#8211; din cauza copacilor care au transformat locul practic &icirc;ntr-o pădure. </p>
<p>Normele europene, spre exemplu, prevăd ca &icirc;n cimitire să fie defrișați toți copacii și obligatoriu să existe iluminat. &Icirc;n Republica Moldova deocamdată nu există asemenea prevederi.</p>
<h1>Profesia de gropar &ndash; &bdquo;nouă tot ne este jale&rdquo;</h1>
<p>Printre morminte, &icirc;n zona veche a cimitirului, l-am zărit pe groparul Grigore Levinte. Cu un oftat din greu, acesta arunca peste umăr țăr&acirc;na pe care o scotea din groapă. &Icirc;n mai puțin de trei ore, acolo urma să aibă loc o &icirc;nmorm&acirc;ntare și bărbatul săpa fără &icirc;ntrerupere. A recunoscut că activează &icirc;n acest domeniu de la &icirc;nceputul anilor &rsquo;80, &icirc;ncă pe c&acirc;nd era flăcău. Periodic a mai făcut pauze, pentru a munci &icirc;n construcții sau pentru ca să plece &icirc;n străinătate, dar &icirc;ntr-un final a revenit tot aici. </p>
<p>&bdquo;Munca asta nu-i ușoară. C&acirc;nd sapi, dai de piatră, de rădăcini de copac sau peste alte sicrie. Trebuie să știi tehnologia. Ad&acirc;ncimea minimă trebuie să fie de 1,80 m, iar lungimea 2,20 m. Nici nu-mi mai trebuie măsurătoare, fac totul la ochi. Fiecare gropar sapă pe zi c&acirc;te o groapă. Aici &icirc;ncă e ușor, dar sunt zone unde se sapă foarte greu pentru că păm&acirc;ntul e cleios. Suntem plătiți pentru c&acirc;t lucrăm și ajungem pe lună p&acirc;nă la cinci mii de lei&rdquo;, povestește interlocutorul meu, periodic ridic&acirc;nd capul din groapă. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/rama-4090.jpg" width="465" height="697" alt="" /><br />
<span style="font-size: smaller"><em>Grigore Levinte, gropar cu peste 30 de ani de experiență</em></span></p>
<p>Grigore Levinte spune cu fermitate că nu-și va aduce niciodată copiii la lucru &icirc;n cimitir. Vrea să le asigure studiile, ca fiecare să aibă o profesie, iar domeniul respectiv nu este o opțiune. Bărbatul povestește că tot groparul este cel responsabil de acoperit groapa și tot el aduce &icirc;n regulă morm&acirc;ntul. &bdquo;Mulți cred că noi suntem răi și că nu avem respect față de cei decedați. Nu este drept, nouă tot ne este jale. Eu de fiecare dată mă g&acirc;ndesc că trebuie să avem stimă față de toți de parcă ar fi o rudă de-a noastră. Toți o să murim odată și odată, de aceea trebuie să avem o atitudine omenească&rdquo;, subliniază groparul și constată cu un z&acirc;mbet modest că deja s-a acomodat la acest lucru și că probabil așa i-a fost soarta. </p>
<p>Pe final de discuție, bărbatul mi-a spus cu m&acirc;ndrie că știe tot cimitirul la fel de bine cum știe orașul Chișinău. Nu are nevoie nici de hartă și nici de ghid atunci c&acirc;nd de cu seară primește &icirc;nsărcinarea să sape o groapă &icirc;ntr-un anumit sector. Frică de sicrie, morminte sau cruci zice că nu mai are &ndash; &icirc;n cei peste 30 de ani de experiență acest sentiment practic a dispărut.</p>
<h1>&bdquo;Monumente de zeci de mii de euro și cavouri poleite cu aur&rdquo;</h1>
<p>Potrivit conducerii, &icirc;n cele două zile c&acirc;nd este marcat Paștele Blajinilor &ndash; la &bdquo;Doina&rdquo; vin circa jumătate de milion de oameni. Printre cei &icirc;nmorm&acirc;ntați aici sunt reprezentanți ai diferitor categorii sociale, de la oameni ai străzii p&acirc;nă la personalități de importanță internațională. Prin urmare, unele monumente instalate ajung să coste zeci de mii de euro. &bdquo;&Icirc;n fața bisericii este un sector de circa 250 de locuri, unde sunt doar cavouri. Din auzite știu că o singură chestie cu care au acoperit un cavou costă nu mai puțin de 20 de mii de euro. Pe l&acirc;ngă aceasta este o zonă similară cu alte c&acirc;teva zeci de cavouri care au fost construite cu cea mai scumpă piatră de granit. Cavoul principal are un acoperiș, iar din c&acirc;te mi-au spus cei de acolo, e poleit cu aur. Cei cărora le aparține zona respectivă mi-au spus că totul i-a costat peste un milion de euro, dar nu știu dacă-i adevărat sau ba&rdquo;, mărturisește Eni. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/rama-4056.jpg" width="465" height="697" alt="" /><br />
<span style="font-size: smaller"><em>Acoperișul acestui cavou ar fi poleit cu aur</em></span></p>
<p>&Icirc;n cei peste zece ani de activitate &icirc;n calitate de director, el spune că a avut parte de tot felul de situații pe c&acirc;t de amuzante, pe at&acirc;t de triste. O femeie a solicitat ca după moarte să fie &icirc;nmorm&acirc;ntată l&acirc;ngă fostul ei soț, dar nu accepta categoric să stea &icirc;n st&acirc;nga lui, argument&acirc;nd că toată viața nu au dormit &icirc;mpreună, chiar dacă aveau c&acirc;țiva copii. Un alt caz mai neobișnuit s-a &icirc;nt&acirc;mplat cu familia Briliant, unde rudele de gradul &icirc;nt&acirc;i au venit cu certificatul de deces al unui bărbat și au solicitat ca acesta să fie &icirc;nmorm&acirc;ntat l&acirc;ngă părinții săi. La o lună după ce s-a petrecut totul au venit frații și surorile răposatului, au spus că el a fost un fecior rău &#8211; părinții nu-l respectau și au cerut administrației să-l deshumeze și &bdquo;să-l arunce sub gard ca să-l măn&acirc;nce c&acirc;inii&rdquo;. Cu greu s-a reușit rezolvarea situației pe cale amiabilă.</p>
<h1>Cimitirul &bdquo;Doina&rdquo; &ndash; atracție turistică internațională</h1>
<p>Publicația britanică &bdquo;Daily Mail&rdquo; a prezentat Cimitirul &bdquo;Sf&acirc;ntul Lazăr&rdquo; drept una dintre atracțiile turistice principale din R. Moldova, dar și din Europa și au constatat că acesta este și cel mai mare de pe continentul european. Jurnaliștii străini au rămas impresionați de crucile de fier, coroanele colorate şi pietrele de morm&acirc;nt care atrag atenţia prin decoraţiuni, desene și mesaje neobișnuite. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/rama-4067.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<p>&Icirc;n 2010, cimitirul &bdquo;Doina&rdquo; a fost subiectul unui documentar realizat de HBO Romania, Digging For Life, axat pe viaţa groparilor care lucrează şi locuiesc aici.</p>
<p>Pe teritoriul municipiului Chișinău sunt &icirc;n total 11 cimitire, inclusiv &icirc;n suburbiile Capitalei, iar &bdquo;Sf&acirc;ntul Lazăr&rdquo; este cel mai t&acirc;năr dintre ele și are 53 de ani. Anual suprafața acestuia este extinsă cu c&acirc;te două hectare. &nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cel-mai-tanar-cimitir-din-moldova-a-ajuns-cel-mai-mare-din-europa-108222.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Transport gratuit în capitală de Paştile Blajinilor</title>
		<link>https://timpul.md/articol/transport-gratuit-in-capitala-de-pastile-blajinilor-92188.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/transport-gratuit-in-capitala-de-pastile-blajinilor-92188.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 04 May 2016 14:36:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[chisinau]]></category>
		<category><![CDATA[cimitir]]></category>
		<category><![CDATA[Doina]]></category>
		<category><![CDATA[Paştile Blajinilor]]></category>
		<category><![CDATA[sf lazar]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/transport-gratuit-in-capitala-de-pastile-blajinilor-92188.html/</guid>

					<description><![CDATA[De Paştile Blajinilor, &#238;n zilele de 8 şi 9 mai, Primăria municipiului Chişinău va organiza transport gratuit p&#226;nă la Cimitirul &#8222;Sf&#226;ntul Lazăr&#8221; de pe strada Doina.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Ca şi &icirc;n anii precedenţi, vor fi introduse suplimentar rutele de autobuz &bdquo;C&rdquo; şi &bdquo;D&rdquo;, iar unităţile de transport de pe ruta de autobuz numărul 27 vor fi suplinite.</p>
<p>Potrivit unui comunicat de presă remis de Primăria capitalei, ruta suplimentară de autobuz &bdquo;C&rdquo; va porni de pe strada Vasile Alecsandri şi se va deplasa p&acirc;nă la Cimitirul &bdquo;Sf&acirc;ntul Lazăr&rdquo;. Pe această rută vor circula c&acirc;te zece autobuze pe schimb.</p>
<p>Ruta suplimentară de autobuz &bdquo;D&rdquo; &icirc;şi va &icirc;ncepe traseul de pe bulevardul Renaşterii Naţionale şi va ajunge p&acirc;nă la strada Doina. Pe această rută vor circula c&acirc;te 30 de autobuze pe schimb.</p>
<p>De asemenea, pentru a ajunge la Cimitirul &bdquo;Sf&acirc;ntul Lazăr&rdquo;, pasagerii pot circula cu ruta de autobuz nr. 27, care, la fel va porni de pe bulevardul Renaşterii Naţionale. Pe această rută vor circula c&acirc;te zece unităţi de transport pe schimb.</p>
<p>De asemenea, pe 8 şi 9 mai, numărul de troleibuze circulante pe rutele nr. 24 şi 25 va fi stabilit după necesitate. Microbuzele de pe rutele nr. 126, 127, 132, 134, 154, 162, 180, 184 şi 189 vor circula p&acirc;nă la Cimitirul &bdquo;Sf&acirc;ntul Lazăr&rdquo;.</p>
<p>De Paştile Blajinilor, circulaţia transportului, cu excepţia transportului public, pe strada Doina, tronsonul cuprins &icirc;ntre strada Socoleni şi intrarea principală &icirc;n Cimitirul &bdquo;Sf&acirc;ntul Lazăr&rdquo; va fi sistată.</p>
<p>Sursa: radiochisinau.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/transport-gratuit-in-capitala-de-pastile-blajinilor-92188.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Doina, cântecul românilor. &#8221; Cine-a scornit doina, arsă i-a fost inima&#8221;</title>
		<link>https://timpul.md/articol/doina-cantecul-romanilor-cine-a-scornit-doina-arsa-i-a-fost-inima-87009.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/doina-cantecul-romanilor-cine-a-scornit-doina-arsa-i-a-fost-inima-87009.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 29 Jan 2016 04:15:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[cantec]]></category>
		<category><![CDATA[Doina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/doina-cantecul-romanilor-cine-a-scornit-doina-arsa-i-a-fost-inima-87009.html/</guid>

					<description><![CDATA[Tristeţea, melancolia, focul lăuntric, dorul. Dorul, cuv&#226;nt specific rom&#226;nesc, a fost cobor&#226;t pe portativ şi transformat &#238;n doină. &#8222;Dorul, &#238;mi pare singura caracteristică originală a c&#226;ntecelor rom&#226;neşti&#8221;, spunea George Enescu.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Lumea &icirc;ntreagă a recunoscut acest element ca fiind specific muzicii tradiţionale rom&acirc;neşti şi astfel, din octombrie 2009, doina face parte din Patrimoniul Imaterial al Umanităţii UNESCO.</p>
<p>Doina a reprezentat &icirc;ncă din cele mai vechi timpuri modalitatea rom&acirc;nilor de a-şi c&acirc;nta trăirile cele mai profunde. Se pare că termenul de doină este unul dintre dovezile  care ne atestă apartenenţa &icirc;n familia popoarelor indo-europene, termenul arhaic de daina av&acirc;nd astăzi semnificaţia de c&acirc;ntec, &icirc;n r&acirc;ndul popoarelor lituanian şi letonian. Cuv&acirc;ntul se pierde de-a lungul timpului, &icirc;nsă &icirc;l re&icirc;nt&acirc;lnim &icirc;n secolul al XVIII-lea menţionat &icirc;n lucrarea &bdquo;Descriptio Moldavie&rdquo; a lui Dimitrie Cantemir, consider&acirc;nd că este de origine dacică. Mai t&acirc;rziu, &icirc;n secolul al XX-lea, paşoptistul Vasile Alecsandri defineşte specificul rom&acirc;nesc al doinei: &bdquo;Doina este cea mai vie expresie a sufletului rom&acirc;nesc.Ea cuprinde simţirile sale de durere, de iubire şi de dor. Melodia doinei, pentru cine o &icirc;nţelege, este chiar pl&acirc;ngerea duioasă a patriei noastre dupa gloria sa trecută. Ea este c&acirc;ntecul cel mai frumos, cel mai jalnic, cel mai cu suflet ce-am auzit eu pe lume.&rdquo; Nicolae Iorga spune că doina rom&acirc;nească este asemănătoare termenului de torelli,  definit de lexicograful bizantin Hesychius un &bdquo;strigăt de pl&acirc;ngere cu fluierul al tracilor.&rdquo;</p>
<p>&Icirc;n diferite zone ale ţării, doina este cunoscută şi sub alte denumiri. &Icirc;n partea răsăriteană a Banatului este denumită c&acirc;ntec de peste deal, iar &icirc;n zona Bihorului i se mai spune c&acirc;ntec de codru.</p>
<p>Doina reprezintă un &bdquo;c&acirc;ntec elegiatic tipic pentru lirica noastră populară&rdquo;, conform Dicţionarului explicativ al limbii rom&acirc;ne. Expresie  a poporului rom&acirc;n, prin doină rom&acirc;nii şi-au spus dorurile. Dorul de ţară, &icirc;n cazul celor plecaţi de pe meleagurile mioritice. Dorul de trecutul glorios, nostalgia faţă de evenimentele &icirc;ncununate cu lauri de către istorie. &Icirc;nsă, cel mai apăsător sentiment, dragostea, este cel mai des c&acirc;ntat &icirc;n doine.</p>
<p>Adesea, pl&acirc;nsetul de jale al doinei este acompaniat de un instrument, ţambal, nai sau vioară, dar &icirc;nainte, pe pajiştile verzi sau pe prispele caselor, oamenii &icirc;şi c&acirc;ntau durerea la frunză de pară sau solzi de peşte.</p>
<p>Una dintre cele mai controversate declaraţii &icirc;n privinţa doinei a fost cea a marelui George Enescu. El spunea că &bdquo;,muzica noastră populară nu are un caracter bine definit naţional.&rdquo; Enescu spune despre doină că are trăsături orientale bine conturate, dar cu toate acestea, &icirc;n final, şi el recunoaşte autenticitetea rom&acirc;nească a  doinei: &bdquo;Este tristeţea chiar &icirc;n veselie. Sentimentul acesta este inspirat de văile şi dealurile noastre, de culoarea deosebită a cerului nostru, de g&acirc;ndurile care apasă şi fac &icirc;n acelaşi timp să se nască &icirc;n noi un dor ce nu se poate lămuri bine. Un străin care-mi este prieten, auzindu-mă odată execut&acirc;nd o bucată a mea, mi-a spus: &icirc;n această compoziţie este parcă ceva ce nu se poate &icirc;ndeplini. Dorul, &icirc;mi pare singura caracteristică orginală a c&acirc;ntecelor rom&acirc;neşti.&rdquo;</p>
<p>sursa: historia.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/doina-cantecul-romanilor-cine-a-scornit-doina-arsa-i-a-fost-inima-87009.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Moarte învăluită în MISTER: Astăzi se împlinesc 22 de ani de la decesul interpreților Doina și Ion Aldea-Teodorovici</title>
		<link>https://timpul.md/articol/moarte-invaluita-in-mister-astazi-se-implinesc-22-de-ani-de-la-decesul-interpretilor-doina-si-ion-aldea-teodorovici-65387.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/moarte-invaluita-in-mister-astazi-se-implinesc-22-de-ani-de-la-decesul-interpretilor-doina-si-ion-aldea-teodorovici-65387.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 30 Oct 2014 08:19:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Aldea-Teodorovici]]></category>
		<category><![CDATA[Doina]]></category>
		<category><![CDATA[Ion]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/moarte-invaluita-in-mister-astazi-se-implinesc-22-de-ani-de-la-decesul-interpretilor-doina-si-ion-aldea-teodorovici-65387.html/</guid>

					<description><![CDATA[Astăzi, 30 octombrie, se &#238;mplinesc 22 de ani de la moartea regretaților interpreți Doina și Ion Aldea-Teodorovici. Aceștia au decedat &#238;n noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, &#238;ntr-un tragic accident rutier &#238;n drum de la București spre Chișinău.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Ion Aldea-Teodorovici și Doina Marin s-au căsătorit &icirc;n 1981, form&acirc;nd un duet, care a cutreierat satele Republicii Moldova și a c&acirc;ntat, &icirc;n perioada Renașterii Naționale, piese cu puternice mesaje patriotice, pe versuri de Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Ion Had&acirc;rcă, Anatol Ciocanu și alții.</p>
<p>2012 a fost declarat de către Parlament, Anul Ion și Doina Aldea-Teodorovici. &Icirc;n acest an a fost prezentat la Chișinău, primul documentar despre viața celor doi mari interpreți, realizat de regizorul Leontina Vatamanu.</p>
<p><span style="font-size: 11.8181819915771px">Soţii Teodorovici &ndash; rom&acirc;ni din Basarabia &#8211; au militat pentru unirea Basarabiei cu Rom&acirc;nia, imediat după revoluţie au &icirc;nceput activ propaganda pentru unire şi pentru introducerea limbii rom&acirc;ne &icirc;n Basarabia. Dacă astăzi se &icirc;nvaţă &icirc;n limba rom&acirc;nă şi dacă alfabetul latin a fost reintrodus &icirc;n Basarabia este &icirc;n parte meritul lor. </p>
<p>Soţii Teodorovici au fost cei care au c&acirc;ntat după 1989 despre Eminescu (domnul Eminescu &#8211; cum &icirc;l numeau ei) şi astfel l-au reintrodus &icirc;n cultura basarabeană ca pe o comoară pierdută şi regăsită. Glasul celor doi (care reuşise să anime at&acirc;t de mult pe rom&acirc;nii basarabeni şi sa obţină at&acirc;tea victorii politice) a trebuit să fie curmat&#8230;</p>
<p>Mașina &icirc;n care se deplasau spre Chisinau a intrat &icirc;ntr-un copac &icirc;n apropierea localităţii Coşereni. &Icirc;n maşină se aflau patru persoane, şoferul şi &icirc;nsoţitorul au scăpat fără nici o zg&acirc;rietură &icirc;n timp ce Doina şi Ion aflaţi pe bancheta din spate au fost striviţi &icirc;ntre greutatea maşinii şi copacii de pe marginea drumului. </p>
<p>Moartea celor doi a fost percepută la data respectivă ca o tragedie naţională. Cu toate astea autorităţile nu au făcut dreptate morţilor, catalog&acirc;nd totul drept un nefericit accident &icirc;n ciuda faptului că cele mai multe indicii duceau către crimă. Astăzi cei apropiaţi cuplului Teodorovici evită să răspundă la &icirc;ntrebarea: accident sau crimă? Mulţi spun că au dovezi dar nimeni nu le scoate la suprafaţă. Totuşi nu putem ignora unele amănunte care la vremea respectivă au fost făcute publice. </p>
<p>De exemplu faptul că ceilalţi doi pasageri ai maşini au scăpat teferi. Şoferul nu a fost condamnat iar celălalt pasager a dispărut fără urmă p&acirc;nă &icirc;n ziua de azi. Europa liberă a difuzat o ştire chiar &icirc;n noaptea &icirc;n care cei doi au murit, ştire &icirc;n care se vorbea despre apariţia pe sosea a unei maşini blindate care ar fi provocat accidentul. Scriitorul Grigore Vieru, prieten apropiat al soţilor Teodorovici a declarat că avea la cunoştinţă faptul că cei doi primeau telefoane şi scrisori &icirc;n care erau ameninţaţi cu moartea. Apoi un alt element prezentat chiar pe canalele media &icirc;n 1992 a fost relatarea privind sosirea ambulanţei la locul accidentului, Doina nu murise pe loc iar ambulanţa a refuzat să o transporte la spital şi a luat numai trupul fără viaţă al lui Ion. Doina s-a zbătut &icirc;ntre viaţă şi moarte un timp fără să primească ajutor. </p>
<p>După ce &icirc;ntr-un final a murit a fost ridicată de salvare&#8230; Cei doi au lăsat &icirc;n urmă un băieţel Cristofor care la vreme aceea avea 11 ani. Cristofor a fost crescut de mama Doinei, Eugenia Marin. Aceasta a declarat &icirc;n 2004 Ziarului de Garda din Chisinau: &ldquo;C&acirc;nd am declarat, &icirc;ntr&ndash;un cerc restr&acirc;ns, că voi depune o cerere pentru ca dosarul să fie reactivat, seara am şi fost telefonată de o persoană necunoscută şi ameninţată. &laquo;Să nu uiţi că ai copil&raquo;, mi&ndash;a spus vocea şi eu, cum am rămas numai cu Cristi, am renunţat&#8230;&rdquo;.&nbsp;</p>
<p>sursa: radiochisinau.md/miscarea.net<br />
</span><br style="font-size: 11.8181819915771px" /></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/moarte-invaluita-in-mister-astazi-se-implinesc-22-de-ani-de-la-decesul-interpretilor-doina-si-ion-aldea-teodorovici-65387.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Afacerile cu morminte iau amploare în Moldova. 150 de euro, mită, pentru un loc de veci</title>
		<link>https://timpul.md/articol/afacerile-cu-morminte-iau-amploare-in-moldova-150-de-euro-mita-pentru-un-loc-de-veci-51908.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/afacerile-cu-morminte-iau-amploare-in-moldova-150-de-euro-mita-pentru-un-loc-de-veci-51908.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Vasile Dosca]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 02 Dec 2013 05:08:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[administrator]]></category>
		<category><![CDATA[cimitir]]></category>
		<category><![CDATA[Doina]]></category>
		<category><![CDATA[loc de veci]]></category>
		<category><![CDATA[mită]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/afacerile-cu-morminte-iau-amploare-in-moldova-150-de-euro-mita-pentru-un-loc-de-veci-51908.html/</guid>

					<description><![CDATA[Afacerile cu morminte se pare că aduc profit patronilor de cimitire. Se &#238;nt&#226;mplă chiar &#238;n capitală, unde pentru a-ți &#238;nmorm&#226;nta o rudă l&#226;ngă altă rudă, trebuie să scoți din buzunar de la 100 de euro, mită, plus taxa ce se achită pentru serviciile funerare, care se ridică la 1759 lei.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>C&acirc;t plătim pentru locul de veci?<br />
</strong><br />
Dumitru Elinciuc, &icirc;ntr-un singur an a avut de &icirc;nfruntat două tragedii. Mai &icirc;nt&acirc;i a decedat mama lui, apoi tatăl. Bărbatul ne-a afirmat că a dorit să-i &icirc;nmorm&acirc;nteze unul l&acirc;ngă celălalt, iar, după lungi tratative cu conducerea cimitirului, a reușit.</p>
<p>&bdquo;La &icirc;nceput spuneau că nu e posibil, deoarece mama nu are un an de c&acirc;nd a murit, iar &icirc;n jur nu mai este spațiu. Deci trebuia să sape un morm&acirc;nt peste morm&acirc;nt. &Icirc;mi propuneau tocmai la capătul cimitirului aproape de Grătiești, iar eu am refuzat. Am dus lungi tratative cu vice-directorul instituției, dar nu a acceptat. Atunci am apelat la un prieten care are cunoscuți &icirc;n primărie și mi-au cerut 150 de euro ca să pot săpa morm&acirc;ntul tatălui, apoi &icirc;ncă 1500 de lei am plătit pentru săpături, spațiu și celelalte. Am rămas foarte mirat să aud că și alți prieteni au trecut prin aceeași experiență&rdquo;, a spus Dumitru.</p>
<p><strong>Mita &#8211; veșnică &#8211; și la cimitire!</strong></p>
<p>Majoritatea oamenilor pe care i-am găsit prin cimitir se pl&acirc;ng de angajații Combinatului Servicii Funerare pentru faptul că așteaptă mită. Eugenia Novac spune că 700 de lei a achitat administratorului numai pentru a-i permite să taie un pom sădit tot de ea pentru a-și &icirc;nmorm&acirc;nta feciorul. </p>
<p>&bdquo;C&acirc;nd a decedat soțul meu, am sădit aici un nuc, ziceam că atunci c&acirc;nd o să vin la morm&acirc;nt, să stau la umbră. Fiul meu a trecut printr-un accident &icirc;n urma căruia a decedat. Administratorul de la cimitir &icirc;n niciun caz nu-mi permitea să tai copacul sădit de mine pentru a săpa morm&acirc;ntul fiului. Atunci am scos 700 de lei din buzunar că at&acirc;t mai aveam și le-am aruncat pe masă. După jumătate de oră m-au sunat și mi-au zis că au &icirc;nceput să sape groapa&rdquo;, povestește femeia.</p>
<p>Și Anatol Plugaru ne-a spus că a fost presat să ofere mită, &icirc;nsă a insistat și nu a dat nicio copeică.</p>
<p>&bdquo;De la mine cereau 600 de lei că sapă l&acirc;ngă monumentul vecinului și se temeau să nu-l zg&acirc;rie, iar banii urma să-i las ca rezervă &icirc;n cazul &icirc;n care vecinul făcea g&acirc;lceavă&rdquo;, a afirmat bărbatul.</p>
<p>Directoarea Combinatului Servicii Funerare, Ludmila Boțan spune că nicio persoană nu a depus pl&acirc;ngere &icirc;mpotriva unui angajat pe motiv că i-ar fi cerut mită.</p>
<p>&bdquo;La intrarea &icirc;n cimitire este un panou mare pe care scrie prețurile aprobate de Consiliul Municipal Chișinău. Rog pe cei care au fost impuși să dea mită să se adreseze la mine. Angajații noștri nu trebuie să ceară de la nimeni nici un leu mai mult. Taxa care se achită este de 1759 lei, 1759 lei să achite. Sunt surprinsă că toate aceste informații ajung &icirc;n presă, dar nu la noi&rdquo;, a afirmat Ludmila Boțan.</p>
<p>Un simplu calcul arată că pentru a &icirc;nmorm&acirc;nta o persoană &icirc;n Chișinău, trebuie să scoatem din buzunar 2872 lei, dintre care 644 lei pentru săpatul gropii, 115 lei pentru arenda &icirc;n cimitir, plus taxele de transportare 501 lei și fabricare a sicriului 612 lei.</p>
<p>Combinatul Servicii Funerare Chișinău:<br />
<strong>644 lei săpatul morm&acirc;ntului<br />
1115 lei arenda morm&acirc;ntului &icirc;n cimitir<br />
612 lei &#8211; fabricarea sicriului<br />
501 lei &#8211; transportarea la cimitir</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/afacerile-cu-morminte-iau-amploare-in-moldova-150-de-euro-mita-pentru-un-loc-de-veci-51908.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Doina Groparilor &#8211; Un documentar inedit produs de HBO despre celebrul cimitir din Chișinău</title>
		<link>https://timpul.md/articol/doina-groparilor-un-documentar-inedit-produs-de-hbo-despre-celebrul-cimitir-din-chisinau-27239.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/doina-groparilor-un-documentar-inedit-produs-de-hbo-despre-celebrul-cimitir-din-chisinau-27239.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 20 Sep 2011 06:20:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[chisinau]]></category>
		<category><![CDATA[cimitir]]></category>
		<category><![CDATA[Doina]]></category>
		<category><![CDATA[hbo]]></category>
		<category><![CDATA[TV]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/doina-groparilor-un-documentar-inedit-produs-de-hbo-despre-celebrul-cimitir-din-chisinau-27239.html/</guid>

					<description><![CDATA[Joi, 29 septembrie, ora 20:00, HBO Rom&#226;nia vă invită să urmăriţi &#238;n premieră şi &#238;n exclusivitate un nou documentar original, &#238;n regia lui Pavel Cuzuioc.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Doina groparilor/Digging for life este un proiect finalist al Concursului Naţional de Scenarii iniţiat de HBO Rom&acirc;nia şi realizat &icirc;n parteneriat cu Festivalul Internaţional de Film Transilvania, ediţia 2010, secţiunea documentar.</p>
<p>Cimitirul Sf. Lazăr sau &ldquo;Doina&rdquo; (cum &icirc;i spune toată lumea) din Chişinău, Republica Moldova, este unul dintre cimitirele cu cea mai mare suprafaţă din Europa &ndash; 2.000.000 m2. Cimitirul, deschis &icirc;n anul 1966, are p&acirc;nă &icirc;n prezent peste 250.000 de morminte şi este &icirc;mpărţit &icirc;n 266 sectoare.</p>
<p>Cimitirul nu este un spaţiu interzis. Oricum, acesta nu este acel loc unde majoritatea oamenilor şi-ar petrece timpul. Singurii locuitori vii ai unui cimitir sunt groparii. Fie iarnă, primăvară, vară sau toamnă, preocupările groparilor sunt aceleaşi. Ei sapă şi &icirc;ngroapă. Atitudinea groparilor faţă de cei morţi şi ceremonia funebră este una de rutină. Ei sunt imuni la bocete şi lacrimi. Par lipsiţi de frică şi sensibilitate.</p>
<p>Una din fantomele vii din cimitirul &ldquo;Doina&rdquo; este Dna. Eleonora. Ea şi-a rezervat şi &icirc;şi pregăteşte locul de veci de 10 ani de zile, chiar dacă e sănătoasă şi are doar 62 de ani. Aceasta preocupare a devenit &ldquo;obsesia&rdquo; ei.</p>
<p>&ldquo;Pentru că de cele mai multe ori moartea generează teamă şi dorinţa de evitare a unei confruntări, filmul &icirc;ncearcă să abordeze &icirc;ntr-o manieră temperată şi reflectivă acest subiect.&rdquo;, declara regizorul filmului, Pavel Cuzuioc.</p>
<p>&rdquo;HBO s-a remarcat la nivel internaţional şi local prin documentare originale ale căror subiecte pun &icirc;ntrebări şi st&acirc;rnesc controverse. Acest film nu face o excepţie. Tema adusă &icirc;n discuţie, calitatea producţiei şi modul &icirc;n care este realizată vor satisface pe deplin aşteptările spectatorilor.&rdquo; , a adaugat Carmen Harabagiu, Country Manager HBO Rom&acirc;nia.</p>
<p>Oamenii sunt oameni oriunde, iar Basarabenii nu sunt o excepţie. Republica Moldova răm&acirc;ne o necunoscută pentru mulţi europeni. Este o ţară care are particularităţile sale, ce se disting prin tradiţii, obiceiuri şi cotidian.</p>
<p>P&acirc;nă &icirc;n acest moment HBO a produs &icirc;n Rom&acirc;nia şapte documentare originale: Nunţi, muzici şi casete video (r. Tudor Giurgiu), Apocalipsa după şoferi (r. Alexandru Solomon), Australia (r. Claudiu Mitcu), Lumea văzută de Ion B. (r. Alexander Nanau), Circul Vesel (r. Claudiu Mitcu), The Shukar Collective Project (r. Matei-Alexandru Mocanu), Victoria (r. Adi Voicu, Ana Vlad) şi continuă seria acestora cu premiera producţiei Doina Groparilor, pe 29 septembrie, ora 20:00.</p>
<p>Doina Groparilor este un documentar produs de HBO Europa Centrală &icirc;n Rom&acirc;nia şi realizat de Zenobia Film.<br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/doina-groparilor-un-documentar-inedit-produs-de-hbo-despre-celebrul-cimitir-din-chisinau-27239.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
