<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Domnul &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/domnul/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 20 May 2022 09:05:09 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>Domnul &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Naşterea Domnului – gânduri necesare</title>
		<link>https://timpul.md/articol/nasterea-domnului-ganduri-necesare-29798.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/nasterea-domnului-ganduri-necesare-29798.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Moni Stănilă]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 22 Dec 2021 23:37:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[Domnul]]></category>
		<category><![CDATA[gânduri]]></category>
		<category><![CDATA[naștere]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/nasterea-domnului-ganduri-necesare-29798.html/</guid>

					<description><![CDATA[Bucuria noastră ar trebui să fie deplină &#238;n aceste zile. &#206;n prag de  Crăciun pe stil nou, la două săptăm&#226;ni distanţă pe stil vechi, Naşterea  Domnului nostru Iisus Hristos ne cheamă la sărbătoare şi rugăciune.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>După Sf&acirc;ntul Maxim Mărturisitorul, &icirc;n lucrarea sa Ambigua, există trei &icirc;ntrupări ale Fiului şi Cuv&acirc;ntului lui Dumnezeu. Cea dint&acirc;i la facerea lumii c&acirc;nd Dumnezeu a zis &#8211; adică a folosit Cuv&acirc;ntul Său &#8211; şi s-a făcut (&icirc;nţelegem de aici că &bdquo;Toate prin El &#8211; Iisus Hristos, Fiul şi Cuv&acirc;ntul lui Dumnezeu &ndash; s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut&rdquo;, Ioan 1; 3). A doua este &icirc;ntruparea Cuv&acirc;ntului &icirc;n Sf&acirc;nta Scriptură &#8211; care e cuv&acirc;ntul lui Dumnezeu dat omului. Iar a treia, deplină, este c&acirc;nd: &bdquo;Cuv&acirc;ntul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit &icirc;ntre noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr&rdquo; (Ioan 1; 14).</p>
<p>Aşa cum există trei &icirc;ntrupări ale Cuv&acirc;ntului lui Dumnezeu, există şi trei căi diferite de a le cinsti. Facerea lumii trebuie cinstită prin grija şi dragostea faţă de natură şi faţă de cei din jur. Această slujire e numită de Sf&acirc;ntul Maxim Mărturisitorul liturghie cosmică. A doua slujire se aduce Sfintei Scripturi prin respectarea &icirc;nvăţăturilor ei şi prin lectura c&acirc;t mai deasă din textele ei &#8211; liturghia inimii. Iar a treia slujire, care cinsteşte &icirc;ntruparea deplină a Cuv&acirc;ntului lui Dumnezeu, c&acirc;nd Iisus Hristos a luat trup, asum&acirc;ndu-şi firea noastră umană &icirc;n Persoana Sa divină, are loc &icirc;n Sf&acirc;nta şi Dumnezeiasca Liturghie.</p>
<p>Din păcate, Crăciunul &icirc;nseamnă pentru noi motiv de mese &icirc;ntinse şi beţii nenumărate; schimburi de cadouri şi luminiţe &icirc;mbelşugate; Moş Crăciun/Gerilă şi bradul de Crăciun. Legat de brad şi cadouri aş face o mică paranteză: cea mai autentică &icirc;nţelegere a bradului am văzut-o &icirc;n Bavaria. &Icirc;n satele bavareze bradul mai are un nume, nume care s-a păstrat şi &icirc;n zonele rom&acirc;neşti &icirc;n care au existat colonii nemţeşti, şi anume: CHRIS KINDER (Copilul Iisus). Nu ştiu cum bradul a devenit simbolul pruncului Iisus, dar e clar că această tradiţie spune multe despre Crăciun. Poate nu &icirc;nt&acirc;mplător darurile se aşază sub brad, p&acirc;nă c&acirc;nd ceilalţi prunci &#8211; deveniţi chip al lui Hristos prin botez &#8211; vor primi darurile aduse de magi. Deci, aşa cum am &icirc;nţeles eu, Moş Crăciun nu e Iisus cel vechi de zile, cum &icirc;l prezintă cartea lui Daniel şi Apocalipsa &#8211; şi cum s-ar putea interpreta, ci &icirc;ntruchiparea magilor care &icirc;şi aduc darurile pruncilor curaţi, pruncului Iisus, CHRIS KINDER-ului.</p>
<p>Faptul că există şi elemente precreştine &icirc;n &icirc;mpodobitul bradului nu &icirc;nseamnă că şi acum este un obicei păg&acirc;n. P&acirc;nă la urmă, Iisus a venit să dea un sens celor deja existente, să facă o lume nouă, nu să anuleze toate. Sau aşa cum spune El &Icirc;nsuşi: &bdquo;Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să &icirc;mplinesc&rdquo; (Matei 5; 17).</p>
<p>Problema este, nu &icirc;n obiceiurile de Crăciun, ci transformarea lor &ndash; din simple simboluri &ndash; &icirc;n obiecte de sine stătătoare. Masa e bună pentru &icirc;ncununarea postului şi sporirea bucuriei, vinul &ndash; cum spune psalmistul &ndash; &ldquo;veseleşte inima omului&rdquo; (Psalmul 103; 16), bradul şi darurile rememorează naşterea Pruncului Iisus. Dar să nu uităm asta! Să nu devină petrecerile lumii mai presus de petrecerea inimii noastre &icirc;n care se reia an de an Naşterea Domnului. Şi mai ales să ne amintim &icirc;nvăţătura din Troparul Naşterii: &ldquo;Naşterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, răsărit-a lumii lumina cunoştiinţei. Că &icirc;ntru d&acirc;nsa cei ce slujeau stelelor de la stea s-au &icirc;nvăţat să se &icirc;nchine Ţie, Soarelui dreptăţii, şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus, Doamne, slavă Ţie&rdquo;.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/nasterea-domnului-ganduri-necesare-29798.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Botezul Domnului</title>
		<link>https://timpul.md/articol/botezul-domnului-68138.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/botezul-domnului-68138.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Moni Stănilă]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 11 Jan 2015 16:16:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[botez]]></category>
		<category><![CDATA[Domnul]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/botezul-domnului-68138.html/</guid>

					<description><![CDATA[Știm cu toții că sărbătorile de iarnă &#238;ncep cu Sf&#226;ntul Nicolae, ating apogeul la Nașterea Domnului și se sf&#226;rșesc cu sărbătoarea Sf&#226;ntul Ioan Botezătorul. De aceea &#238;n prima duminică a anului se citește &#238;nceputul Evangheliei după Marcu, unde se relatează despre Ioan Botezătorul, dar și despre ce spune el referitor la Iisus Hristos: &#8222;Vine &#238;n urma mea Cel ce este mai tare dec&#226;t mine, Căruia nu sunt vrednic, plec&#226;ndu-mă, să-I dezleg cureaua &#238;ncălţămintelor.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Eu v-am botezat pe voi cu apă, El &icirc;nsă vă va boteza cu Duh Sf&acirc;nt.&quot; (Marcu 1; 7-8).</p>
<p>Primul lucru care ne atrage atenția este referința la botez. Avem senzația că botezul cu apă e unul, iar cel cu Duh Sf&acirc;nt &#8211; altul. &Icirc;nsă diferența este &icirc;ntre botezul adus de Iisus și de cel al lui Ioan. &Icirc;n epistolele păstrate &icirc;n Noul Testament ni se spune clar că unii aveau doar botezul lui Ioan, nu pe cel al lui Iisus. Fiindcă botezul lui Ioan era mai mult simbolic, el boteza &icirc;nainte ca omul să fie restaurat prin jertfa M&acirc;ntuitorului, deci harul &icirc;ncă nu venise &icirc;n lume, iar omul se afla sub lege. De aceea botezul lui Iisus aduce apa vieții, cursă din coasta Sa pe cruce, &icirc;mpreună cu &bdquo;Pecetea darului Duhului Sf&acirc;nt&quot; &#8211; după cum se rostește &icirc;n Taina Mirungerii.</p>
<p>Sf&acirc;ntul Ioan Gură de Aur a spus că apa și s&acirc;ngele ce au curs din coasta M&acirc;ntuitorului pe cruce sunt apa botezului și s&acirc;ngele euharistiei (&icirc;mpărtășaniei). Diferența dintre botezul lui Ioan și cel instaurat de Iisus e la fel de mare ca diferența dintre mielul pascal la evrei și Taina Sfintei &Icirc;mpărtășanii la creștini. &Icirc;n timp ce mielul prefigura jertfa lui Iisus și trupul Său fr&acirc;nt pentru iertarea păcatelor, fără a aduce viața veșnică; tot așa botezul &icirc;n apă al lui Ioan era nedeplin și fără puterea de a transforma omul vechi &icirc;n om nou. Evanghelistul Ioan a menționat clar: &bdquo;Legea s-a dat prin Moise, iar harul și adevărul au venit prin Iisus Hristos&quot; (Ioan 1; 17). </p>
<p>Omul nu se străduiește să &icirc;nțeleagă legăturile din univers. El nu găsește legătura dintre botezul cu apă și cel cu Duh Sf&acirc;nt, de aceea și &icirc;n zilele noastre foarte mulți, vorbind despre cum și c&acirc;nd trebuie făcut botezul, se folosesc pentru asta de botezul lui Ioan, pe care L-a primit chiar și Iisus. Și tot de aceea &icirc;n Rom&acirc;nia de Paști se măn&acirc;ncă miel, provoc&acirc;ndu-se un adevărat masacru al mieilor de lapte, care &#8211; sărmanii &#8211; nici nu au apucat să pască și să se zbenguie. Oamenii nici nu se obosesc să citească Biblia și să vadă că mielul de Paști la evrei, așa cum a &icirc;nvățat Moise poporul, trebuie să fie mai mare de un an: &bdquo;Mielul să vă fie de un an, parte bărbătească şi fără meteahnă&quot; (Ieșirea 12; 5).</p>
<p>Nu stăm pe g&acirc;nduri nici să &icirc;nțelegem ce era cu steaua apărută la nașterea Domnului, cea care i-a călăuzit pe magi. Ea a fost un semn pentru oameni, dar pe care l-au citit doar cei interesați, fiindcă se știe că &icirc;n vechime astrologilor li se spunea magi.</p>
<p>&Icirc;n acest fel, de legătură, au citit Sfinții Părinți scripturile. De aceea spunea Sf&acirc;ntul Vasile cel Mare, pe care &icirc;l sărbătorim &icirc;n prima zi din an: că moartea a intrat &icirc;n lume prin neascultare (Adam), lemn (pomul oprit) și femeie (Eva), dar că tot așa a venit și Viața &#8211; prin ascultarea lui Iisus de porunca Tatălui, prin lemnul Crucii și prin Fecioara Maria. Doamne ajută și an nou cu bucurii și &icirc;nțelegeri.&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/botezul-domnului-68138.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
