<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Dragobetele &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/dragobetele/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 19 May 2022 05:35:09 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>Dragobetele &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Dragobetele, sărbătoarea iubirii. Care este legenda din spatele acestei sărbători</title>
		<link>https://timpul.md/articol/dragobetele-sarbatoarea-iubirii-care-este-legenda-din-spatele-acestei-sarbatori-127713.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/dragobetele-sarbatoarea-iubirii-care-este-legenda-din-spatele-acestei-sarbatori-127713.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 24 Feb 2020 12:26:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Dragobetele]]></category>
		<category><![CDATA[legendă]]></category>
		<category><![CDATA[tradiție]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/dragobetele-sarbatoarea-iubirii-care-este-legenda-din-spatele-acestei-sarbatori-127713.html/</guid>

					<description><![CDATA[Dragobetele, sărbătoarea dragostei la rom&#226;ni, &#238;şi are rădăcinile &#238;n tradiţiile dace şi &#238;n credinţa &#238;ntr-un fel de zeu al iubirii, a cărui cinstire, pe 24 februarie, marca simbolic şi &#238;nceputul primăverii.<br />
<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Dragobete, fiul Dochiei, era zeul dragostei şi al bunei dispoziţii. I se mai spunea Cap de Primăvară sau Cap de Vară şi era identificat cu Cupidon, zeul iubirii &icirc;n mitologia romană, şi cu Eros, corespondentul acestuia &icirc;n mitologia greacă.</p>
<p>Un alt nume al său era Năvalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos şi iubăreţ nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-şi piardă minţile.</p>
<p>O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat &icirc;ntr-o buruiană numită năvalnic de Maica Precista, după ce nesăbuitul a &icirc;ndrăznit să &icirc;i &icirc;ncurce şi ei cărările.</p>
<p>&Icirc;n lumea satului rom&acirc;nesc, p&acirc;nă la jumătatea secolului al XX-lea, Dragobete era sărbătorit pe 24 şi 28 februarie sau pe 1 şi 25 martie, potrivit cercetătorului Ion Ghinoiu, autorul volumului &bdquo;Zile şi mituri&quot;.</p>
<p>Probabil că, &icirc;n vechime, 24 februarie &icirc;nsemna &icirc;nceputul primăverii, ziua c&acirc;nd natura se trezeşte, ursul iese din b&acirc;rlog, păsările &icirc;şi caută cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii.</p>
<p>&Icirc;n ziua respectivă, semnalul era dat de păsările nemigratoare, care se str&acirc;ngeau &icirc;n stoluri, ciripeau, se &icirc;mperecheau şi &icirc;ncepeau să-şi construiască cuiburile.</p>
<p>Despre &bdquo;păsările&quot; ne&icirc;nsoţite la Dragobete ştia toată lumea că răm&acirc;n singure şi fără pui p&acirc;nă &icirc;n aceeaşi zi a anului viitor.</p>
<p>După modelul zburătoarelor, fetele şi băieţii se &icirc;nt&acirc;lneau să sărbătorească Dragobetele, pentru a răm&acirc;ne &icirc;ndrăgostiţi pe parcursul &icirc;ntregului an. Dacă timpul era favorabil, &icirc;mbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se &icirc;nt&acirc;lneau &icirc;n faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci flori de primăvară.</p>
<p>&Icirc;n sudul Rom&acirc;niei (Mehedinţi), fata se &icirc;ntorcea &icirc;n sat alerg&acirc;nd, obicei numit &bdquo;zburătorit&quot;, urmărită de c&acirc;te un băiat căruia &icirc;i căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata &icirc;l plăcea, &icirc;l săruta &icirc;n văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.</p>
<p>Din zăpada netopită fetele str&acirc;ngeau de cu seara ultimile rămăşiţe &#8211; zăpada z&acirc;nelor -, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru &icirc;nfrumuseţare şi pentru diferite desc&acirc;ntece de dragoste.</p>
<p>Nici oamenii mai &icirc;n v&acirc;rstă nu stăteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind cea &icirc;n care urmau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. &Icirc;n această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul &icirc;mperecherilor.</p>
<p>&Icirc;n această zi, satele rom&acirc;neşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala: &bdquo;Dragobetele sărută fetele&quot;. Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, mai ales de febră, şi că Dragobetele &icirc;i ajută pe gospodari să aibă un an &icirc;mbelşugat.</p>
<p>Steaua acestui flăcău, a cărui evocare acţiona direct asupra fibrelor erotice ale tinerilor, a &icirc;nceput să apună &icirc;n a doua jumătate a secolului al XX-lea. &Icirc;ntr-un fel, Dragobetele a fost şi el o victimă a comunismului.</p>
<p>După Revoluţie, locul lui a fost luat treptat de Sf&acirc;ntul Valentin, care a fost importat din lumea occidentală şi care este sărbătorit conştiincios pe 14 februarie. Entitate magică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sf&acirc;ntului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş şi neast&acirc;mpărat.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/dragobetele-sarbatoarea-iubirii-care-este-legenda-din-spatele-acestei-sarbatori-127713.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Pe 24 februarie se iubeşte româneşte: Românii marchează astăzi Dragobetele</title>
		<link>https://timpul.md/articol/pe-24-februarie-se-iubeste-romaneste-romanii-marcheaza-astazi-dragobetele-70378.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/pe-24-februarie-se-iubeste-romaneste-romanii-marcheaza-astazi-dragobetele-70378.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 24 Feb 2015 06:16:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Dragobetele]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/pe-24-februarie-se-iubeste-romaneste-romanii-marcheaza-astazi-dragobetele-70378.html/</guid>

					<description><![CDATA[Rom&#226;nii celebrează Dragobetele, o sărbătoare autohtonă a dragostei, care &#238;şi are rădăcinile &#238;n tradiţiile dacice şi &#238;n credinţa &#238;ntr-un fel de zeu al iubirii, a cărui cinstire, pe 24 februarie, marca simbolic şi &#238;nceputul primăverii.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>C&acirc;nd se serbează Dragobetele? </strong></p>
<p>Pe vremuri, &icirc;n preajma zilei de 1 martie, cel mai adesea pe 24 februarie, oamenii ţineau sau făceau Dragobetele (Ziua &Icirc;ndrăgostiţilor, Cap de primăvară, Logodnicul Păsărilor). Probabil că luna februarie era considerată luna de primăvară, iar ziua de 24 era &icirc;nceputul anului agricol (uneori ziua ieşirii ursului din b&acirc;rlog). Este momentul &icirc;n care natură se trezeşte, păsările &icirc;şi caută cuiburi, iar oamenii, &icirc;n special tinerii, intră şi ei &icirc;n rezonanţă cu ea. </p>
<p><strong>Cine este Dragobetele? </strong></p>
<p>Divinitate mitologică similară lui Eros sau Cupidon, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei, un bărbat chipeş şi iubaret nevoie mare. Nu bl&acirc;nd că Sf. Valentin, ci năvalnic el era la daci zeul care, că un &quot;nas cosmic&quot;, oficia &icirc;n cer la &icirc;nceputul primăverii nuntă tuturor animalelor. &Icirc;n decursul anilor această tradiţie s-a extins şi la oameni. Astfel, de Dragobete, fetele şi băieţii se &icirc;nt&acirc;lnesc pentru că iubirea lor să ţină tot anul, precum a păsărilor ce se &quot;logodesc&quot; &icirc;n acesta zi. <br />
Motivaţia preluării obiceiului păsărilor era profundă, din moment ce păsările erau privite că mesagere ale zeilor, cuv&acirc;ntul grecesc &quot;pasăre&quot; &icirc;nsemn&acirc;nd chiar &quot;mesaj al cerului&quot;. <br />
Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii de ziua lui făc&acirc;ndu-se petreceri (fără indecentele evenimentelor similare din zilele noastre), iar de acolo porneau de multe ori viitoarele căsnicii&#8230; </p>
<p><strong>Ce tradiţii sunt de Dragobete? </strong></p>
<p>&Icirc;nainte de vreme pretutindeni prin sate se auzea zicala: &quot;Dragobetele sărută fetele!&quot;. Credinţă populară rom&acirc;nească spune că cei care participa la Dragobete vor fi feriţi de boli tot anul. Aşadar: dimineaţă, &icirc;mbrăcaţi &icirc;n cele mai bune haine, tinerii se &icirc;nt&acirc;lneau &icirc;n centrul satului sau &icirc;n faţă bisericii. Dacă timpul era favorabil, porneau c&acirc;nt&acirc;nd &icirc;n grupuri către pădure sau prin lunci &icirc;n căutarea ghioceilor şi a altor plante miraculoase(folosite pentru desc&acirc;ntece de dragoste), dacă vremea era ur&acirc;tă se adunau la unii dintre ei acasă şi se ţineau de jocuri şi de poveşti. </p>
<p>De Dragobete se făceau logodne simbolice pentru anul următor (uneori le urmau logodnele adevărate) sau fetele şi băieţii făceau fraţii de s&acirc;nge. </p>
<p>&Icirc;n pădure, &icirc;n jurul focurilor aprinse, tinerii băieţi şi fete stăteau de vorba. Fetele str&acirc;ngeau viorele şi tăm&acirc;ioasă, pe care le păstrau la icoane, fiind folosite apoi &icirc;n diverse farmece de dragoste. Prin unele locuri, există obiceiul că fetele mari să str&acirc;ngă apă din omătul netopit sau de pe florile de fragi. Această apă era păstrată cu mare grijă pentru că avea proprietăţi magice (se spunea că e &quot;născută din sur&acirc;sul z&acirc;nelor&quot;) şi putea face fetele mai frumoase şi mai drăgăstoase. Dacă nu erau omăt şi fragi fetele adunau apă de ploaie (pentru spălatul părului) sau de izvor atunci c&acirc;nd Dragobetele se ţinea &icirc;n luna martie. </p>
<p>La pr&acirc;nz, fetele &icirc;ncepeau să coboare spre sat &icirc;n fugă, &icirc;n sudul Rom&acirc;niei această goana fiind numită &quot;zburătorit&quot;. Fiecare băiat urmarea faţă care &icirc;i plăcea. Dacă flăcăul era iute de picior şi fetei &icirc;i plăcea respectivul urmăritor, atunci avea loc o sărutare mai &icirc;ndelungată &icirc;n văzul tuturor. Sărutul era logodnă ludică a celor doi, cel puţin pentru un an de zile, de multe ori astfel de logodne veneau &icirc;naintea logodnelor adevărate. </p>
<p>Comunitatea este foarte interesată de ce se &icirc;nt&acirc;mplă, deoarece &icirc;ncă de pe acum se poate află la ce nunţi vor merge toamna. După-amiază are loc petrecerea, unde toată lumea, fie că este membru al unui cuplu, fie că nu, dansează, c&acirc;nta, se simte bine fiindcă se spunea că tinerii care nu au petrecut de Dragobete sau cei care n-au văzut măcar o persoană de sex opus nu-şi vor mai găsi pereche tot restul anului. </p>
<p>Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat &icirc;n ziua de Dragobete că să fie drăgăstoase tot anul şi mai aveau grijă să dea m&acirc;ncare bună orătăniilor din curte, păsărilor cerului, nici o vietate nefiind sacrificată la Dragobete. De multe ori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete şi prin satele vecine, că să le meargă bine peste vara. </p>
<p>Pentru toţi, sărbătoarea dragostei era socotită una de bun augur pentru treburile mărunte, nu şi pentru cele mari. Deoarece se credea că Dragobetele &icirc;i va ajută pe gospodari să aibă un an mai &icirc;mbelşugat dec&acirc;t ceilalţi, &icirc;n ziua de Dragobete oamenii nu munceau că &icirc;n zilele cu sărbători religioase, doar &icirc;şi făceau curăţenie prin case. Cele care lucrau erau fetele &icirc;ndrăzneţe care chiar &icirc;şi doreau să fie &quot;pedepsite&quot; de Dragobete. Chiar dacă mai &quot;pedepsea&quot; femeile, se consideră că Dragobetele ocrotea şi purta noroc &icirc;ndrăgostiţilor, tinerilor &icirc;n general, put&acirc;nd fi socotit un veritabil Cupidon rom&acirc;nesc. </p>
<p>La Chişinău, Zeul iubirii va fi venerat printr-o serie de evenimente culturale.&nbsp;Amatorii romanelor de dragoste se vor aduna atăzi &icirc;n incinta Filialei Bibliotecii Naţionale pentru Copii &quot;Ion Creangă&quot; unde va avea loc o conferinţă a cititorilor adolescenţi intitulată &quot;10 cărţi Must-Read despre dragoste&quot;. La eveniment vor participa elevi de la mai multe licee din capitală, dar şi din ţară care vor alege cele mai bune trei cărţi despre dragoste.</p>
<p>Iar, &icirc;n centrul Chişinăului va avea loc un concert live, concursuri pentru &icirc;ndrăgostiţi, sesiune de fotografii, dar şi alte surprinze oferite de o organizaţie neguvernamentală. Scopul evenimentului este de a include Dragobetele &icirc;n calendarul sărbătorilor naţionale.</p>
<p>sursa: tradiții.ro/publika.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/pe-24-februarie-se-iubeste-romaneste-romanii-marcheaza-astazi-dragobetele-70378.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
