<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>dramă &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/drama/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Wed, 12 Jul 2023 10:14:19 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>dramă &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Blinken: ”Nu cred că am văzut ultimul capitol în drama”Putin-Prigojin. Președintele rus „încearcă în mod clar să-şi croiască drum cu ceva”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/blinken-nu-cred-ca-am-vazut-ultimul-capitol-in-dramaputin-prigojin-presedintele-rus-incearca-in-mod-clar-sa-si-croiasca-drum-cu-ceva.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/blinken-nu-cred-ca-am-vazut-ultimul-capitol-in-dramaputin-prigojin-presedintele-rus-incearca-in-mod-clar-sa-si-croiasca-drum-cu-ceva.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 12 Jul 2023 10:14:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[Antony Blinken]]></category>
		<category><![CDATA[dramă]]></category>
		<category><![CDATA[evgheni prigojin]]></category>
		<category><![CDATA[putin]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=493679</guid>

					<description><![CDATA[Secretarul de stat american Antony Blinken consideră că ”drama” şefului mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin s-a încheiat, relatează CNN. ”Nu cred că am văzut ultimul capitol în această dramă”, a declarat Blinken NBC News. Preşedintele Rusiei, Vladimir ”Putin încearcă în mod clar să-şi croiască drum cu ceva. Dar aceasta a fost o contestare directă a autorităţii &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Secretarul de stat american Antony Blinken consideră că ”drama” şefului mercenarilor Wagner, Evgheni Prigojin s-a încheiat, relatează <a href="https://edition.cnn.com/europe/live-news/russia-ukraine-war-news-07-12-23/index.html">CNN.</a></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">”Nu cred că am văzut ultimul capitol în această dramă”, a declarat Blinken <a href="https://www.nbcnews.com/politics/white-house/blinken-says-ukraine-defenseless-cluster-munitions-rcna93596">NBC News</a>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Preşedintele Rusiei, Vladimir ”Putin încearcă în mod clar să-şi croiască drum cu ceva. Dar aceasta a fost o contestare directă a autorităţii sale, o contestare directă a premiselor războiului pe care l-a declanşat”, a declarat marţi şeful diplomaţiei americane.</p>



<p class="wp-block-paragraph">”Iar eu nu cred că am văzut ultima parte”, a mai subliniat el.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Rebeliunea Wagner este o ”afacere internă” rusă, dar este un ”lucru cu adevărat extraordinar”,&nbsp; a insistat Blinken.</p>



<p class="wp-block-paragraph">”Au trecut 16 luni de când Rusia se afla la poarta Kievului, capitala Ucrainei. Iar acum, în urmă cu doar două săptămâni, mercenarii creaţi de către Putin însuşi s-au aflat la poarta Moscovei”, a insistat Blinken.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vă amintim că Vladimir <a href="https://timpul.md/articol/putin-si-prigojin-s-au-intalnit-la-moscova-dupa-rebeliune-insusi-seful-wagner-a-pastrat-tacerea-lucru-ce-nu-l-caracterizeaza.html">Putin s-a întâlnit cu Evgheni Prigojin la cinci zile de la revolta efemeră a acestuia</a>, la 24 iunie, a anunţat luni Kremlinul, disipând o anumită confuzie cu privire la soarta şefului Wagner, dar sporind misterul în jurul celei mai mai ameninţări de până acum la adresa regimului Putin.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/blinken-nu-cred-ca-am-vazut-ultimul-capitol-in-dramaputin-prigojin-presedintele-rus-incearca-in-mod-clar-sa-si-croiasca-drum-cu-ceva.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Imaginea dramei unor oameni care oricum erau năpăstuiți de război. Distrugerea barajului Nova Kakhovka le-a inundat acum casele (Video)</title>
		<link>https://timpul.md/articol/foto-video-imaginea-dramei-unor-oameni-care-oricum-erau-napastuiti-de-razboi-distrugerea-barajului-nova-kakhovka-le-a-inundat-acum-casele.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/foto-video-imaginea-dramei-unor-oameni-care-oricum-erau-napastuiti-de-razboi-distrugerea-barajului-nova-kakhovka-le-a-inundat-acum-casele.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 07 Jun 2023 06:12:30 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[dramă]]></category>
		<category><![CDATA[inundații]]></category>
		<category><![CDATA[război]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=488799</guid>

					<description><![CDATA[Sute de oameni au fost evacuați marți, 6 iunie, din așezările de-a lungul porțiunii de sud a râului Nipru din Ucraina, după ce apa de la barajul Nova Kakhovka, aruncat în aer de ruși, a scufundat străzile și piețele orașului, relatează Hotnews.ro. Tetiana își ridică animalele de companie pentru a le salva de apa care &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph" id="1"><strong>Sute de oameni au fost evacuați marți, 6 iunie, din așezările de-a lungul porțiunii de sud a râului Nipru din Ucraina, după ce apa de la barajul Nova Kakhovka, aruncat în aer de ruși, a scufundat străzile și piețele orașului, relatează <a href="https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-26315767-foto-imaginea-dramei-unor-oameni-care-oricum-erau-napastuiti-razboi-distrugerea-barajului-nova-kakhovka-inundat-acum-casele.htm">Hotnews.ro</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Tetiana își ridică animalele de companie pentru a le salva de apa care i-a intrat în casă din cauza inundatiilor provocate de aruncarea in aer a barajului Kakhovka.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="2">Prăbușirea barajului Kakhovka a dezlănțuit un torent care a îngreunat și mai mult viața pentru mii de oameni care au fost prinși în primele linii ale războiului dintre Ucraina și Rusia.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://media.hotnews.ro/media_server1/image-2023-06-6-26315649-0-imaginea-dezastrului-barajul-din-nova-kakhovka-care-fost-aruncat-aer.jpg" alt=""/></figure>



<p class="wp-block-paragraph" id="5">Privind în aval, Rusia controlează malul stâng al Niproului și barajul în sine, iar Ucraina deține malul drept. Fiecare parte a aruncat vina pe cealaltă pentru producerea dezastrului care a declanșat cea mai nouă criză a conflictului.</p>


<blockquote class="twitter-tweet">
<p lang="uk" dir="ltr">Затоплений Палац культури у Новій Каховці. Відео з Telegram-каналу Astra <a href="https://t.co/QQhOOXMzOQ">pic.twitter.com/QQhOOXMzOQ</a></p>
<p>— Українська правда <img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/270c.png" alt="✌" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /> (@ukrpravda_news) <a href="https://twitter.com/ukrpravda_news/status/1666023732001796104?ref_src=twsrc%5Etfw">June 6, 2023</a></p>
</blockquote>
<p> <script async="" src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script></p>


<p class="wp-block-paragraph" id="7">Imaginile postate pe rețelele de socializare, care nu au fost toate verificate independent de Reuters, arată inundații grave în orașul Nova Kakhovka, controlat de ruși, care se află lângă baraj.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://media.hotnews.ro/media_server1/image-2023-06-6-26315645-0-hersonul-inundat-dupa-barajul-din-nova-kakhovka-fost-aruncat-aer.jpg" alt=""/></figure>



<p class="wp-block-paragraph" id="10">Peste 80 de așezări se află în zona inundabilă și aproximativ 16.000 de locuitori trebuie evacuați, potrivit&nbsp;<a href="https://www.pravda.com.ua/eng/news/2023/06/6/7405545/" target="_blank" rel="noreferrer noopener">Ukrainska Pravda</a>.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="11">Primarul legal al Nova Kakhovka, VolodImIr Kovalenko, a informat în această dimineață că orașul a început să se inunde imediat după ce barajul a fost distrus.</p>


<blockquote class="twitter-tweet">
<p lang="uk" dir="ltr">Лебеді плавають на затопленій площі перед Палацом культури у Новій Каховці. Відео з Telegram-каналу Astra <a href="https://t.co/TjX2p2X7cc">pic.twitter.com/TjX2p2X7cc</a></p>
<p>— Українська правда <img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/270c.png" alt="✌" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /> (@ukrpravda_news) <a href="https://twitter.com/ukrpravda_news/status/1666024167055998977?ref_src=twsrc%5Etfw">June 6, 2023</a></p>
</blockquote>
<p> <script async="" src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script></p>


<p class="wp-block-paragraph" id="13">În același timp, primarul pus de ocupanții ruși în Nova Kakhovka, Vladimir Leontiev, le-a spus inițial propagandiștilor ruși că informațiile că hidrocentrala a fost aruncată în aer sunt „prostii”, spunând că „totul este liniștit și calm în oraș&#8221;. Ulterior, acesta a fost nevoit să recunoască că orașul era inundat.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://media.hotnews.ro/media_server1/image-2023-06-6-26315640-0-inundatii-herson-dupa-rusia-aruncat-aer-barajul-din-din-nova-kakhovka.jpg" alt=""/></figure>



<p class="wp-block-paragraph" id="16">Administrația rusă a regiunii Herson din Ucraina a declarat că se pregătește să evacueze trei districte &#8211; Nova Kakhovka, Golo Pristan și Oleșkî.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="17">Nivelul apei de acolo a crescut deja cu peste un metru, au spus locuitorii, și se așteaptă să crească în continuare.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="18">„Debitul de apă din râul Nipru și afluenții săi este foarte puternic”, a declarat un locuitor din Herson, Oleksandr Siomyk, în timp ce stătea lângă râul umflat.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://media.hotnews.ro/media_server1/image-2023-06-6-26315637-0-localnic-din-hersonul-inundat-dupa-barajul-kakhovka-fost-aruncat-aer-peste-noapte.jpg" alt=""/></figure>



<p class="wp-block-paragraph" id="21">”Nivelul apei a crescut cu un metru. Vom vedea ce se întâmplă în continuare, dar sperăm să fie mai bine”.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="22">Poliția ucraineană a lansat un videoclip în care se arată un ofițer care transportă o bătrână în siguranță și rezidenți mergând prin apă până la genunchi în regiunea Herson.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="23">Oleksandr Tolokonnikov, un înalt oficial al administrației militare a Ucrainei Herson, a avertizat că urmează ca totul să se înrăutățească.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="24">„Mâine va fi un vârf (de inundații), apoi va fi un declin”, a spus el într-un briefing media online.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://media.hotnews.ro/media_server1/image-2023-06-6-26315694-0-locuitoare-din-herson-incearca-treaca-strada-inundata-dupa-trupele-ruse-aruncat-peste-noapte-aer-barajul-kakhovka.jpg" alt=""/></figure>



<p class="wp-block-paragraph" id="27">„Am evacuat deja aproximativ 1.000 de oameni. Avem aproximativ 50 de autobuze care circulă între Herson și satele afectate. În Herson avem patru locuri de evacuare pregătite”.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="28">Barajul furnizează apă pe o porțiune de teren agricol din sudul Ucrainei și peninsula Crimeea ocupată de ruși, precum și răcirea centralei nucleare Zaporojie, deținută de Rusia.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="29">Distrugerea barajului creează un nou dezastru umanitar exact în momentul în care Ucraina își declanșează o contraofensivă mult așteptată pentru a alunga trupele ruse de pe teritoriul său.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="30">Simulările computerizate&nbsp;arată cum distrugerea în amonte a barajului de pe râul Nipru riscă să producă inundații masive&nbsp;de-a lungul malurilor sale până la gura de vărsare în Marea Neagră.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="31">Acestea au fost realizate anul trecut în contextul în care Rusia și Ucraina au început să se acuze reciproc în luna noiembrie a anului trecut că&nbsp;ar intenționa&nbsp;să distrugă barajul construit pe Nipru, al patrulea cel mai mare din Europa.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="32">Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski afirma la momentul respectiv că barajul reține circa 18 milioane de metri cubi de apă, iar dacă ar fi aruncat în aer, 80 de așezări, între care Herson, ar fi inundate rapid.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://media.hotnews.ro/media_server1/image-2023-06-6-26315632-0-inundatii-regiunea-ocupata-herson-dupa-barajul-nova-kakhovka-fost-aruncat-aer.jpg" alt=""/></figure>



<h2 class="wp-block-heading has-medium-font-size"><strong>Ce spune Șoigu despre distrugerea barajului din Nova Kakhovka</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph" id="35">Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a acuzat marți Ucraina că a aruncat în aer&nbsp;uriașul baraj Kakhovka, ca parte a unui plan de mutare a unităților din regiunea Herson din apropiere pentru operațiuni împotriva forțelor ruse, relatează Reuters.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="36">O declarație a Ministerului rus al Apărării, semnată de Șoigu, a spus că distrugerea barajului și inundațiile rezultate au fost concepute pentru a împiedica Rusia să atace lângă Herson, permițând în același timp Ucrainei să „transfere unități și echipamente de pe frontul Herson în zona operațiunilor ofensive”.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="37">Șoigu nu a furnizat dovezi care să susțină afirmația. Ucraina și aliații săi occidentali spun că Rusia a fost cea care a aruncat în aer barajul la primele ore ale zilei de marți.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="38">Ucraina investighează explozia de la baraj ca pe o crimă de război și ca pe un posibil „ecocid&#8221;, a declarat marți biroul procurorului său general, informează Reuters.</p>



<h2 class="wp-block-heading has-medium-font-size"><strong>Ucraina spune că Rusia a aruncat în aer barajul „într-un moment de panică”</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph" id="39">Agenția de informații militare a Ucrainei a spus că forțele rusești au aruncat în aer barajul Kakhovka, într-o zonă ocupată de Rusia din sudul Ucrainei, „într-un moment de panică&#8221;.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="40">„Ocupanții au aruncat în aer barajul de la Kakhovka în panică &#8211; acesta este un act evident de terorism și o crimă de război, care va fi o dovadă într-un tribunal internațional&#8221;, se arată într-o declarație publicată pe canalul de Telegram al Serviciului de informaţii militare al Ucrainei.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="41">Ucraina este unul dintre puținele state, inclusiv Rusia, care au incriminat „ecocidul&#8221; prin legislația internă.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="42">Kievul definește ecocidul ca fiind „distrugerea în masă a florei și faunei, otrăvirea resurselor de aer sau de apă, precum și orice alte acțiuni care pot provoca un dezastru ecologic” în articolul 441 din codul penal al Ucrainei.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/foto-video-imaginea-dramei-unor-oameni-care-oricum-erau-napastuiti-de-razboi-distrugerea-barajului-nova-kakhovka-le-a-inundat-acum-casele.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Mamă, nu există vreo sumă de bani care să te poată înlocui”. Drama copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate</title>
		<link>https://timpul.md/articol/mama-nu-exista-vreo-suma-de-bani-care-sa-te-poata-inlocui-drama-copiilor-ai-caror-parinti-sunt-plecati-la-munca-in-strainatate-131834.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/mama-nu-exista-vreo-suma-de-bani-care-sa-te-poata-inlocui-drama-copiilor-ai-caror-parinti-sunt-plecati-la-munca-in-strainatate-131834.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 18 Jun 2018 07:50:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[bani]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[copilărie]]></category>
		<category><![CDATA[dramă]]></category>
		<category><![CDATA[migrație]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/mama-nu-exista-vreo-suma-de-bani-care-sa-te-poata-inlocui-drama-copiilor-ai-caror-parinti-sunt-plecati-la-munca-in-strainatate-131834.html/</guid>

					<description><![CDATA[Cele mai recente date ale Biroului Național de Statistică (BNS) arată că numărul cetățenilor plecați din Republica Moldova, pentru diferite perioade de timp, a fost de aproape 800 de mii de persoane, din care mai mult de jumătate erau femei. Drept rezultat, majoritatea celor plecați s-au stabilit permanent peste hotare sau planifică să facă acest lucru &#238;n timpul apropiat.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Printre cauzele migrației, evidențiate de specialiști, sunt salariile mici, instabilitatea socio-economică sau lipsa unui loc de muncă. Totodată, din cauza greutăților, mulți copii au rămas &icirc;n grija unui singur părinte sau a rudelor. &Icirc;n prezent, conform BNS, circa 85 de mii de copii au părinții plecați la muncă &icirc;n străinătate, iar numărul este &icirc;ntr-o continuă creștere. Printre ei se numără și Elena Balan, o t&acirc;nără &icirc;n v&acirc;rstă de 20 ani, originară din satul Ratuș, raionul Căușeni.</p>
<h1>,,Mătușa mea m-a privit &icirc;n ochi și cu tristețe mi-a zis: ,,Hai să mergem, Elena!&rsquo;&rsquo;</h1>
<p>Fata &icirc;și aduce aminte, cu lacrimi &icirc;n ochi, ziua &icirc;n care mama sa a plecat peste hotare și a lăsat-o &icirc;n grija bunicii. Pe atunci avea doar cinci ani. Cu toate că era foarte mică, &icirc;și amintește bine acea zi. Era soare și se juca &icirc;n curtea grădiniței de copii. Era extrem de fericită și nici nu bănuia ce urma să se &icirc;nt&acirc;mple. &bdquo;Nici nu observasem cum trecuse timpul, rămăsesem doar eu și educatoarea mea, nimeni nu venea după mine. &Icirc;ntr-un sf&acirc;rșit, am văzut-o pe mătușa mea, nu &icirc;nțelegeam ce se petrece, de obicei, &icirc;n fiecare seara, mama venea de la muncă și intra pe poarta grădiniței, av&acirc;nd c&acirc;te ceva bun pentru mine. Mătușa mea m-a privit &icirc;n ochi, și cu tristețe mi-a zis: ,,Hai să mergem, Elena!&rsquo;&rsquo;, mărturisește t&acirc;năra. </p>
<p>Mătușa sa trebuia să o anunțe despre plecarea mamei, doar că nu știa cum să o facă. C&acirc;nd totuși a găsit cuvintele potrivite și i-a spus, ea a stat urcată &icirc;n copacul din fața casei bunicii sale timp de o zi, supărată pe toți. &bdquo;Bunica mea a fost cea care m-a crescut. Pe atunci era doctor pe ambulanță și deoarece nu aveam cu cine sta acasă, c&acirc;nd era la muncă, stăteam zi și noapte cu ea la serviciu. La un moment dat chiar &icirc;mi doream să devin medic&rdquo;, &icirc;și amintește interlocutoarea mea. </p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/34482519_1641708735927166_6739688381967499264_n.jpg" width="465" height="652" alt="" /></p>
<p>Mama sa a plecat pe o durată de patru ani și vorbeau la telefon foarte rar. Odată cu trecerea timpului, Elena a &icirc;nțeles c&acirc;t de greu i-a fost mamei s-o lase și să plece, dar salariul mizer de profesoară a determinat-o să-și părăsească fiica, ca să-i poată asigura un viitor decent. T&acirc;năra zice că zilele &icirc;n care mama nu era alături, erau cele mai lungi și dureroase. &bdquo;C&acirc;nd s-a re&icirc;ntors, aveam nouă ani. M-a lăsat acasă mică și m-a găsit o fată care s-a schimbat mult. Nu semănam deloc cu acel copil de cinci ani, doar ochii erau aceiași&rdquo;, subliniază aceasta. </p>
<p>Ea susține că mama sa a continuat să plece &icirc;n străinătate, doar că deja avea actele &icirc;n regulă și venea mai des acasă. Mai mult, la 11 ani Elena s-a mutat la ea &icirc;n Italia, unde a trăit p&acirc;nă la v&acirc;rsta de 15 ani, după care a decis să revină acasă. &bdquo;Niciodată nu i-am reproșat mamei că m-a lăsat și a plecat. &Icirc;i sunt recunoscătoare, căci și-a lăsat aici tot ceea ce avea: copil, casă, serviciu, prieteni, părinți și s-a dus &icirc;ntr-o țară &icirc;n care nu cunoștea pe nimeni, doar ca să-mi ofere tot ce este mai bun. I-am spus nu o singură dată: mamă, nu exista vreo sumă de bani care să te poată &icirc;nlocui! Statul nostru este cel care poartă o mare parte din vină, pentru că eu am crescut departe de mama. Dacă salariile ar fi fost mai mari, oamenii n-ar fi fost nevoiți să plece și să &icirc;și lase copiii&rdquo;, a menționat t&acirc;năra cu tristețe.</p>
<p>Elena este sigură, că va pleca din Republica Moldova după terminarea studiilor. Ea dorește să se stabilească &icirc;ntr-o țară &icirc;n care să poată să-și crească copiii și să le ofere tot de ce nu a avut parte ea &icirc;n copilărie &ndash; căldura părintească.</p>
<h1>,,Lipsa mamei m-a &icirc;nvățat că femeia e foarte importantă&rsquo;&rsquo;</h1>
<p>O altă persoană, a cărei mamă a fost nevoită să plece &icirc;n străinătate, este Victor Buzatu, un t&acirc;năr de 28 ani, care &icirc;și aduce aminte cu tristețe de momentele petrecute departe de mama sa. A rămas &icirc;n grija tatălui, c&acirc;nd avea doar 10 ani, cu alte două surori mai mari și una mai mică. Potrivit lui, la &icirc;nceput nici nu realiza că mama sa era plecată, &icirc;nsă, odată cu trecerea timpului absența ei o resimțea tot mai mult. &bdquo;Simțeam o durere și o tristețe profundă, &icirc;n special, la sărbătorile pe care le organizam la școală, c&acirc;nd la toți colegii mamele erau &icirc;n sală, iar a mea nu era. Lipsa mamei m-a &icirc;nvățat că femeia e foarte importantă și trebuie prețuită atunci c&acirc;nd este alături&rdquo;, &icirc;și amintește băiatul. Mama &icirc;l telefona foarte rar, dar de fiecare dată c&acirc;nd &icirc;i auzea vocea, spunea că era cel mai fericit copil din lume, mai ales, c&acirc;nd &icirc;i zicea că i-a trimis colet, unde, de obicei, erau multe dulciuri și jucării.</p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/1270344_250210925186658_4414794337870045750_o.jpg" width="650" height="432" alt="" /></p>
<p>Peste c&acirc;țiva ani, Victor a &icirc;nțeles motivele din cauza cărora mama sa a lăsat acasă patru copii și a plecat &icirc;n lumea mare. Salariul pe care &icirc;l primea &icirc;n R. Moldova nu &icirc;i permitea să acopere cheltuielile necesare pentru o familie numeroasă, &icirc;n plus, existau anumite ne&icirc;nțelegeri cu soțul. &Icirc;n 2003, familia Buzatu s-a mutat &icirc;n Italia la &icirc;ndemnul mamei, iar &icirc;n anul 2010 Victor a decis să revină acasă și să-și construiască un viitor. Chiar dacă ceilalți membri au rămas acolo, băiatul spune că &icirc;și iubește prea mult țara, iar &icirc;n străinătate nimeni nu te așteaptă cu p&acirc;ine și sare și că mereu vei fi străin.</p>
<h1>,,Mama pleacă azi și m&acirc;ine se &icirc;ntoarce, dar nu s-a mai &icirc;ntors 6 ani&rsquo;&rsquo;</h1>
<p>Migrația a lipsit-o de copilărie și pe Mihaela Jeverdan, o t&acirc;nără de 19 ani din Călărași, care de la v&acirc;rsta de șase ani nu mai locuiește alături de mama sa. &bdquo;&Icirc;n ziua, c&acirc;nd mama trebuia să plece, eram foarte tristă, atunci ea s-a uitat &icirc;n ochii mei și mi-a zis: ,,Mihaela, mama pleacă azi și m&acirc;ine se &icirc;ntoarce, dar nu s-a mai &icirc;ntors șase ani&rdquo;. Am pl&acirc;ns, cred, 24 de ore, după care m-am resemnat cu g&acirc;ndul că nu mai este l&acirc;ngă mine&rdquo;, menționează aceasta. P&acirc;nă a ajunge la destinație, mama sa a fost arestată la vama dintre Austria și Italia, deoarece plecase ilegal și nu avea acte. Acolo, femeia a fost ținută fără apă și hrană c&acirc;teva zile, dar a reușit să ajungă la destinație cu ajutorul unei rude.      </p>
<p>Mihaela &icirc;și amintește că nu și-a văzut mama șase ani, nici măcar &icirc;n fotografie. La r&acirc;ndul ei, mama vedea cum &icirc;i crește fiica doar din pozele pe care i le trimitea bunica &icirc;n colete. T&acirc;năra spune că traiul departe de cea mai importantă femeie din viața sa a fost extrem de greu și, chiar dacă au trecut mulți ani, acum, c&acirc;nd mama ei tot este plecată, trăiește aceleași emoții. &bdquo;Cele mai dureroase clipe erau zilele de naștere, deoarece nu era mama alături ca să-mi ofere o &icirc;mbrățișare și un sărut. &Icirc;n schimb, din primii 50 de euro pe care i-a trimis mama acasă, bunica mi-a cumpărat o bicicletă, ca să nu mă simt mai diferită dec&acirc;t alți copii. Trăiam greu, iar c&acirc;nd bunica a cumpărat odată un tort, am exclamat: wow, tort! Dulciurile la noi &icirc;n casă erau o raritate, chiar și &icirc;n prima perioadă c&acirc;nd a plecat mama&rdquo;, menționează Mihaela. </p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/32928267_851970225012656_4398025680512614400_o.jpg" width="650" height="433" alt="" />   </p>
<h1>&bdquo;Uneori mă simțeam copil al nimănui&rdquo;</h1>
<p>Ea avea 12 ani, c&acirc;nd mama sa a revenit acasă. &Icirc;n toți cei șase ani de așteptare, bunica &icirc;i spunea că atunci c&acirc;nd va veni mama, ea o va ascunde &icirc;n dulap. Prin urmare, de fiecare dată, după școală, ea căuta cu disperare &icirc;n dulap, p&acirc;nă c&acirc;nd, &icirc;ntr-o bună zi, a văzut-o la poartă. Ea venise acasă peste trei ani, iar Mihaela &icirc;și amintește că prima perioadă se simțea foarte incomod, de parcă erau două străine. &bdquo;Aveam impresia că persoana care mi-a dat viață nu mai avea niciun sentiment față de mine. Era o persoană total diferită, iar uneori chiar agresivă. Nu mă &icirc;nțelegea și nu-mi accepta părerile, iar, &icirc;n urma unor certuri, eu fugeam de acasă și cream probleme. Uneori mă simțeam copil al nimănui. Aveam momente c&acirc;nd, din lipsă de atenție, o amenințam că mă voi arunca &icirc;n gol, dar &icirc;mi trecea și &icirc;mi ceream scuze. Cu toate astea, o iubesc și o voi iubi mereu, ca pe ochii din cap&rdquo;, povestește cu lacrimi &icirc;n ochi Mihaela. </p>
<p>De la 15 ani, t&acirc;năra locuiește singură, pentru că tot atunci mama ei a plecat pentru a doua oară peste hotare. Asta, zice ea, a făcut-o mult mai responsabilă și mai matură. Acum &icirc;și vede și aude mama mult mai des, datorită rețelelor de socializare, iar relația &icirc;ntre ele s-a &icirc;mbunătățit simțitor. Unica ei dezamăgire este faptul că statul, &icirc;n care s-a născut, i-a distrus copilăria și i-a spulberat speranțele de a avea un trai decent, aici, acasă. T&acirc;năra nu-și vede viitorul &icirc;n Republica Moldova și admite că &icirc;n timpul apropiat va călca pe urmele mamei sale. </p>
<p>Potrivit Organizației Națiunilor Unite, Republica Moldova este țara cu cea mai mare rată de scădere a populației din lume, iar zilnic 106 persoane pleacă &icirc;n alte state mai dezvoltate.</p>
<p><em><strong>Rodica Baltag, <br />
stagiară</strong></em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/mama-nu-exista-vreo-suma-de-bani-care-sa-te-poata-inlocui-drama-copiilor-ai-caror-parinti-sunt-plecati-la-munca-in-strainatate-131834.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ana Tkacenko, actriță: „Colegii știau prin ce coșmar trec și cu toate astea spuneau că mă droghez”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ana-tkacenko-actrita-colegii-stiau-prin-ce-cosmar-trec-si-cu-toate-astea-spuneau-ca-ma-droghez-110330.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ana-tkacenko-actrita-colegii-stiau-prin-ce-cosmar-trec-si-cu-toate-astea-spuneau-ca-ma-droghez-110330.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 07 Jun 2017 05:23:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Interviu]]></category>
		<category><![CDATA[actriță]]></category>
		<category><![CDATA[Ana Tkacenko]]></category>
		<category><![CDATA[colegi]]></category>
		<category><![CDATA[dramă]]></category>
		<category><![CDATA[interviu]]></category>
		<category><![CDATA[mărturii]]></category>
		<category><![CDATA[Mihai Eminescu]]></category>
		<category><![CDATA[teatru]]></category>
		<category><![CDATA[viață personală]]></category>
		<category><![CDATA[viață profesională]]></category>
		<category><![CDATA[violența în familie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ana-tkacenko-actrita-colegii-stiau-prin-ce-cosmar-trec-si-cu-toate-astea-spuneau-ca-ma-droghez-110330.html/</guid>

					<description><![CDATA[Este una dintre cele mai de succes actrițe din Republica Moldova. A jucat &#238;n circa 50 de piese de teatru și are aproape trei mii de apariții pe diferite scene locale și internaționale. Vorbesc despre Ana Tkacenko, una dintre cele mai valoroase talente ale Teatrului Național &#8222;Mihai Eminescu&#8221;. Femeia trăiește un vis frumos pe plan profesional și are parte de o adevărată dramă pe plan personal. Căsătorită prima dată la 21 de ani, a fost victimă a violenței &#238;n familie, iar la un moment dat a ajuns pe patul de spital cu traume grave &#8211; rezultatul loviturilor aplicate de soț. Colegii de serviciu o bănuiau chiar că se droghează. A găsit forțe să iasă din acel cerc vicios. C&#226;țiva ani a cules lauri și aplauze din partea spectatorilor și s-a hotăr&#226;t să-și lege destinul cu un alt bărbat. Ceea ce a urmat a determinat-o să ajungă la concluzia că &#8222;doi oameni pot să stea unul l&#226;ngă altul și trăi vieți total diferite&#8221;.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em><strong>&#8211;	Cum ai ajuns să faci actorie, și &icirc;n general, de ce ai ales teatrul?</strong></em><br />
&#8211;	Actorie legală fac de 14 ani. Aici mă refer la perioada de c&acirc;nd practic această meserie cu acte &icirc;n regulă. Teatrul ca și plăcere, cochetărie, facultate, fac de pe băncile școlii. Eram &icirc;n clasa a patra, &icirc;nvățam &icirc;n București și locuiam l&acirc;ngă Teatrul Nottara. A venit un regizor și a luat c&acirc;teva fetițe &icirc;n scene de masă, iar eu nu-mi amintesc de ce, dar am lipsit &icirc;n acea zi și n-am fost selectată. Atunci am rugat regizorul să-mi dea voie să asist &icirc;n sală la repetiții, doar să simt acea atmosferă. Aveam o slăbiciune pentru scenă. &Icirc;n una din zile a lipsit o fată, iar cel care monta spectacolul mi-a zis: &bdquo;Auzi tu, fetița de acolo, treci &icirc;ncoace, &icirc;n scenă!&rdquo; Acea piesă a fost cea mai bună din anul 1995 și se numea &bdquo;Arșiță pe timp de viscol&rdquo;, iar eu nici nu-mi dădeam seama cu ce mari actori eram &icirc;n scenă. De atunci a &icirc;nceput totul pentru mine.</p>
<p><em><strong>&#8211;	Dar cum te-ai pomenit pe scena de la Chișinău?</strong></em><br />
&#8211;	Am o experiență destul de &icirc;ndrăzneață și excentrică. Am făcut școala la București, liceul l-am absolvit aici, iar după clasa a 11 am mers la facultate la noi, aveam 16 ani. &Icirc;n acel an am susținut examenele pentru ca să pot face regie &icirc;n Capitala Rom&acirc;niei și am fost admisă. Un an am făcut regie-teatru la București, după care m-am transferat la actorie și tot atunci, la un moment dat, mi-am spus că nu mă mai ating niciodată de teatru și de scenă. </p>
<h1>&bdquo;Dacă ai bacilul teatrului, nu te tratezi cu nimic&rdquo;</h1>
<p><em><strong>&#8211;	Păi, și ce te-a determinat să ai un asemenea g&acirc;nd categoric? </strong></em><br />
&#8211;	Au fost niște momente care m-au rupt fizic. Probabil eram &icirc;ncă un copil, aveam doar 18 ani. Un an am făcut jurnalism la Chișinău, dar dacă ai bacilul teatrului, oricum nu te tratezi cu nimic. M-am &icirc;ntors &icirc;n acest domeniu și am absolvit. Destul de rapid am fost luată &icirc;n teatru și de atunci aștept ziua și clipa c&acirc;nd o să fiu pentru mine valorificată. </p>
<p><em><strong>&#8211;	Stai! Să &icirc;nțeleg că, &icirc;n opinia ta, &icirc;ncă nu ești valorificată pe deplin? </strong></em><br />
&#8211;	Cu fiecare lucrare simt acest lucru, dar după aceea, trece un timp și iarăși te descoperi goală. Meseria noastră nu este despre ce s-a &icirc;nt&acirc;mplat ieri, cu tine, dar e despre ceea ce se &icirc;nt&acirc;mplă azi. Eu, spre exemplu, cred că am jucat &icirc;n circa 50 de spectacole, dar reprezentații &icirc;n teatru sunt foarte multe, &icirc;ntre două &#8211; trei mii cu siguranță. Sunt o actriță norocoasă &icirc;n privința lucrului cu foarte mulți regizori buni, de la care ai ce &icirc;nvăța și care vorbesc limbi diferite. Am jucat &icirc;n georgiană, &icirc;n engleză, &icirc;n rusă și evident &icirc;n rom&acirc;nă. Eu cred că un actor se &icirc;mbogățește &icirc;n funcție cu c&acirc;ți regizori lucrează și nu c&acirc;te reprezentații are &icirc;n teatru. &Icirc;n multe apariții, unii se lenevesc și atunci se creează un șablon &icirc;n scenă. Dacă există o posibilitate ca teatrul să moară, nu este pentru că n-ar avea spectatori, dar e pentru că noi, actorii, la un moment dat clacăm și nu mai dăm tot ce putem. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/_MG_0262.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<p><em><strong>&#8211;	Ai simțit vreodată că n-ai mai dat tot ceea ce ai putut? </strong></em><br />
&#8211;	Am simțit asta &icirc;n scenă. Suntem o gașcă, iar unii mai aruncă diferite glume &icirc;n timpul spectacolului și atunci mi-am permis să mă &icirc;ntorc, să r&acirc;d și să savurez momentul glumei, uit&acirc;nd de ceea ce se &icirc;nt&acirc;mplă &icirc;n scenă. Asta-i ur&acirc;t. Asta nu-i corect față de mine, ca actriță. Dacă se &icirc;nt&acirc;mplă de mai multe ori așa, trebuie să-ți pui &icirc;ntrebări dacă ai ce căuta aici. Firește, la toți se &icirc;nt&acirc;mplă așa ceva, dar e foarte important să conștientizezi momentul și să nu-l mai repeți. </p>
<h1>&bdquo;La noi actorii trăiesc și se hrănesc cel mai des cu speranța&rdquo;</h1>
<p><em><strong>&#8211;	Ai un rol sau mai multe roluri &icirc;n teatru de care ești cea mai m&acirc;ndră? </strong></em><br />
&#8211;	Sunt m&acirc;ndră de orice rol pe care-l fac cu brio. Pentru mine &icirc;ntotdeauna există momentul că aș putea face mai bine, că dacă aș &icirc;ntoarce timpul, aș reacționa altfel. Sunt bucuroasă de mono spectacolul meu: &bdquo;Scrisoarea unei necunoscute&rdquo;, pe care nu-l mai joc, dar l-am jucat cinci ani. L-am montat cu Nugzar Lordkipanidze un mare regizor &#8211; un monstru al teatrului din Georgia. De rolul acesta sunt mulțumită pentru că m-a ajutat să mă descurc foarte bine &icirc;n scenă. &Icirc;mi place foarte mult să lucrez cu Sandu Cozub. El are grijă de actorii lui și dă la fiecare c&acirc;te o perlă și toți au &icirc;ncredere deplină &icirc;n el. Este un rol pe care nu l-am jucat &icirc;n teatru, dar la Casa Actorului și pentru care am luat premiul de cea mai bună actriță: Polina Andreevna din piesa &bdquo;Pescărușul&rdquo; de Anton Cehov. Personajul acesta m-a umplut de orgoliu profesional, dacă aș putea spune așa. Am lucrat rolul cu Anatol Durbală și el mi-a spus la un moment dat că nu trebuie să merg, dar trebuie să zbor. Era o scenă &icirc;n care &icirc;ntr-o secundă trebuia să mă &icirc;ntorc cu spatele și &icirc;n următorul moment trebuia să revin la public cu fața scăldată &icirc;n lacrimi. &Icirc;n săptăm&acirc;na premierei, domnul Durbală mi-a zis: dacă nu-ți faci scenele așa cum trebuie, te schimb de pe rol. Nu dormeam nopțile și nici nu &icirc;nțelegeam ce se &icirc;nt&acirc;mplă cu mine. Dar uite că s-a &icirc;nt&acirc;mplat un miracol și mi-a ieșit scena. Mi-am prins niște pene &icirc;n păr și c&acirc;nd mergeam c&acirc;te una cădea, iată așa, p&acirc;nă la urmă, mi-am luat și eu zborul. <br />
<em><br />
<strong>&#8211;	Nu este un secret pentru nimeni că cei care fac actorie &icirc;n Republica Moldova nu se scaldă &icirc;n bani. Este o meserie plătită prost și probabil nici aprecierea nu e cea pe care o așteaptă cei din domeniu. Cum e să fii actriță aici, &icirc;ntr-o perioadă at&acirc;t de incertă politic, economic și, mai ales, cultural? </strong></em> <br />
&#8211;	La noi actorii trăiesc și se hrănesc cel mai des cu speranța. Acum e mai bine, &icirc;n comparație cu ceea ce a fost anterior. Pentru un actor este mai important să-și găsească numele &icirc;n distribuția următorului spectacol, dec&acirc;t să știe că are salariul pe card.</p>
<h1>&bdquo;Actorii sunt niște copii, iar copiii nu sunt mereu bucuroși&rdquo;</h1>
<p><em><strong>&#8211;	Curios&hellip; dar pentru cei care nu sunt din domeniu nu e foarte clar ce &icirc;nseamnă &bdquo;să-ți găsești numele &icirc;n distribuția următorului spectacol&rdquo;&#8230;&nbsp;</strong></em><br />
&#8211;	Deci cum se &icirc;nt&acirc;mplă totul: se știe că vine un anumit regizor să monteze o piesă și fiecare actor, din cele c&acirc;teva zeci c&acirc;ți suntem angajați, speră să se regăsească &icirc;n distribuția spectacolului. Firește că nu este nicio piesă &icirc;n care să fie implicați toți actorii. C&acirc;nd distribuția apare &icirc;n orar, e momentul c&acirc;nd nici salariul pe card nu te mai ajută, nici cea mai luxoasă casă, dacă nu-ți găsești numele pe listă. Atunci, pentru o secundă, ai impresia că ți s-a dus păm&acirc;ntul de sub picioare și nu știi ce faci aici. Totodată trebuie să nu arăți pe față toate aceste emoții. Actorii sunt niște copii, iar copiii nu sunt mereu bucuroși. Ajungi acasă și dai un bocet de zile mari și &icirc;ți revizuiești tot, tot, tot ce ai făcut p&acirc;nă acum. A doua zi &icirc;ncepi să trăiești cu o altă speranță. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/_MG_0287.jpg" width="650" height="429" alt="" /><br />
<strong><br />
</strong><em><strong>&#8211;	Ce trebuie să faci ca să ajungi &icirc;n listă?</strong></em><br />
&#8211;	Nimic. Regizorul te vede. Dacă e străin, vine la spectacole și te analizează &icirc;n diferite ipostaze ca actor. Regizorii care te cunosc deja știu pentru ce rol te-ai potrivi. După culise teatrul e diferit dec&acirc;t ceea ce vede spectatorul pe scenă. Există concurență, ceea ce mi se pare firesc. &Icirc;n secolul trecut actorii &icirc;și puneau piedici și era o luptă acerbă. Acum nimeni nu coboară la acel nivel &ndash; există respect profesional. Mai avem și cealaltă latură a monedei, atunci c&acirc;nd vezi că ești &icirc;n listă nu mai contează dacă este sau nu salariul pe card. Iată așa trăiesc actorii &icirc;n Republica Moldova.</p>
<h1>&bdquo;Foarte des am acceptat l&acirc;ngă mine oameni cu care mă simțeam singură&rdquo;</h1>
<p><em><strong>&#8211;	Ai făcut vreodată ceva sau ai jucat un rol de care acum &icirc;ți este rușine, de care nu ești m&acirc;ndră?</strong></em><br />
&#8211;	Mai mult &icirc;n viață! &Icirc;n teatru iubesc &icirc;ntr-at&acirc;t de mult scena, &icirc;nc&acirc;t nu mi-aș permite să fac chestii din astea. A fost o situație de care-mi este rușine. E vorba de un spot publicitar, dedicat femeilor, de 8 martie. Am filmat pentru un anumit partid, dar n-am știut despre asta p&acirc;nă c&acirc;nd a apărut produsul final. Sigla a fost pusă după ce s-a făcut montajul. Eram deranjată că nu mi s-a spus și că s-au comportat cu mine de parcă aș fi fost un om care nu aude și nu vede. <br />
<em><br />
<strong>&#8211;	Ai fi refuzat, dacă ți s-ar fi spus? </strong></em><br />
&#8211;	Da, firește! </p>
<p><em><strong>&#8211;	Admit că atunci ai fost criticată și de fapt la o anumită etapă a vieții, fiecare dintre noi suntem criticați, iar actorii nu sunt o excepție. C&acirc;t de imună ești la critici?</strong></em><br />
&#8211;	Nu sunt și nici n-aș vrea să fiu imună. Critica te stimulează. Dacă ai urechi să auzi și destul de multă rațiune ca s-o conștientizezi, atunci sunt sigură că este spre binele fiecăruia dintre noi. C&acirc;nd critica e constructivă și omul o face spre binele tău, eu o primesc foarte bine. Replicile tăioase le depășesc ușor. Mă deranjează doar replicile tăioase de la persoanele dragi. <br />
<em><br />
<strong>&#8211;	Ai zis că nu ești m&acirc;ndră de un rol &icirc;n viață. La ce ai făcut referire? </strong></em><br />
&#8211;	Mă refer la alegerile pe care le-am făcut &ndash; &icirc;n special la oamenii care m-au &icirc;nconjurat. Foarte des am acceptat l&acirc;ngă mine oameni cu care mă simțeam singură. Nu &icirc;nvinovățesc pe nimeni mai mult dec&acirc;t pe mine. Doar tu permiți altora să te calce &icirc;n picioare. Aici vorbesc despre &icirc;nceputul perioadei mele de maturizare. &Icirc;n teatru sunt percepută ca actriță de comedie și nu &icirc;nțeleg de ce?! Atunci c&acirc;nd sunt cu mine, sunt melancolică. Aș vrea să fiu percepută și dintr-un alt unghi pentru că mă văd o actriță complexă. Nu permit oamenilor să vadă ce simt &icirc;n realitatea, &icirc;n viața de zi cu zi, pentru că nu vreau să plictisesc pe nimeni. Eu prefer să ascult. Tot timpul sunt cu z&acirc;mbetul pe față, cu multe glume, chiar dacă acum nu trec prin cea mai bună perioadă din viață. Eu pot să fiu ur&acirc;tă &icirc;n scenă și pentru asta muncesc foarte mult&hellip;</p>
<h1><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/_MG_0243.jpg" width="650" height="434" alt="" style="font-size: 12px" /></h1>
<p><em><strong>&#8211;	Ce &icirc;nseamnă să fii ur&acirc;t &icirc;n scenă? </strong></em> <br />
&#8211;	Eu am personaje colorate, mustăcioase și cu niște spr&acirc;ncene de georgiană &icirc;nrăită. Asta-mi place foarte mult. Sunt actrițe care nu acceptă să fie ur&acirc;te &icirc;n scenă și e dreptul lor.</p>
<h1>&bdquo;Viața personală este un antipod al vieții mele profesionale&rdquo;</h1>
<p><em><strong>&#8211;	Din ceea ce povestești, profesional te văd realizată, dar vorbești cu regret despre viața personală, cu durere, cu remușcări. </strong></em><br />
&#8211;	Viața mea personală este un antipod a vieții mele profesionale. Prima căsătorie a fost la 21 de ani și n-a fost cea mai reușită. Probabil eu eram prea t&acirc;nără și soțul meu la fel. S-a ajuns la violență domestică destul de gravă. La 23 de ani eram deja divorțată, după care eram sigură că n-o să mă mai căsătoresc. </p>
<p><em><strong>&#8211;	Fiind actriță, femeie cu studii superioare, cum ai admis o asemenea atitudine &icirc;n raport cu tine?</strong></em><br />
&#8211;	C&acirc;nd mă uit &icirc;n spate, am impresia că nici n-am fost eu. Cred că am niște trăsături de masochism &icirc;n mine, altfel nu-mi explic de ce-am admis așa ceva. Orice meserie ai avea, femeii &icirc;i este frică de singurătate &#8211; oric&acirc;t de banal ar suna asta. Foarte multe femei ajung să se mărite cu bărbați nepotriviți anume din acest motiv. Speră că o să-l schimbe. La un moment dat te trezești c-ai intrat prea mult &icirc;n acest joc și nu mai poți ieși. &Icirc;n cazul meu am suportat totul. &Icirc;mi era și rușine de părinți. Problema de bază &icirc;n prima mea căsnicie era faptul că din start meseria de actriță nu era acceptată. Mi se solicita destul de des să n-o mai fac. &Icirc;n cupluri unde femeia este realizată profesional și bărbatul nu, ea are de suferit. Am plecat de c&acirc;teva ori, cu bagaje cu tot, și de fiecare dată m-am &icirc;ntors. A venit, clasic cu flori, &icirc;n genunchi, cu scuze că nu se va mai repeta. L-am iertat și s-a &icirc;nt&acirc;mplat din nou. Chiar am ajuns la spital cu o gravă comoție. &Icirc;mi erau administrate mai multe medicamente și din această cauză eram un pic mai aeriană. Colegii știau prin ce coșmar trec și cu toate astea spuneau că mă droghez.</p>
<h1><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/_MG_0210.jpg" width="650" height="434" alt="" style="font-size: 12px" /></h1>
<p><em><strong>&#8211;	Tot calvarul ăsta a durat un an și un pic. Ce lecție ai &icirc;nvățat?</strong></em><br />
&#8211;	Mi-a lăsat niște traume psihologice pe care le tratez și &icirc;n prezent. C&acirc;nd un om nu are argumente, pentru ca să-și demonstreze superioritatea, trece la violență. &Icirc;n acea perioadă mă trezeam și știam că nu trăiesc viața mea. Am ajuns să iau somnifere, ca să fiu adormită c&acirc;nd venea el, să nu am nicio reacție. Atunci am &icirc;nvățat una dintre lecțiile de bază, să nu judec pe nimeni. Auzeam că o femeie este maltratată fizic și ea suportă toate chestiile astea. R&acirc;deam și ziceam că nu &icirc;nțeleg ce &icirc;nseamnă prostia asta și cum o femeie poate tolera așa ceva. Ei bine, &icirc;ntr-un final am &icirc;nțeles.</p>
<h1>&bdquo;Peste patru ani de căsnicie, el pur și simplu a plecat&rdquo;</h1>
<p><em><strong>&#8211;	Ziceai că nu te-ai g&acirc;ndit că vreodată o să mai fii &icirc;mpreună cu cineva, dar peste c&acirc;țiva ani te-ai recăsătorit&hellip;</strong></em><br />
&#8211;	La 29 de ani m-am căsătorit a doua oară. Aici chiar nu știu ce să zic, peste patru ani de căsnicie el pur și simplu a dispărut. Nu cred că ne-am certat vreodată, iar despre violență nici nu poate fi vorba. &Icirc;n viziunea mea eram fericiți, dar la un moment dat a ieșit din casă și peste c&acirc;teva ore mi-a zis că vrea să divorțăm. De atunci nu l-am mai văzut. Am reacționat calm. Am plecat din viața lui de tot, fără să-l mai caut. Dacă l-aș vedea acum, ar fi un străin pentru mine. Trădarea a fost foarte mare. Totul s-a &icirc;nt&acirc;mplat anul acesta, &icirc;n februarie. Mi-am dat seama că doi oameni pot să stea unul l&acirc;ngă altul și trăi vieți total diferite. N-ai cum să-i faci unui om așa ceva. Nici cu o piatră nu procedezi astfel&hellip; (Pl&acirc;nge)</p>
<p><em><strong>&#8211;	Au fost anumite alarme?</strong></em><br />
&#8211;	Nu. Tocmai acesta e și paradoxul. &Icirc;n timp ce eu trăiam frumosul, nu știu ce se &icirc;nt&acirc;mpla cu el. Venea practic la fiecare spectacol cu flori. Toți colegii mei r&acirc;deau deja de chestia asta. Casa mea era mereu plină cu flori. Nu mai știu dacă &icirc;n toți cei patru ani a fost vreodată sincer cu mine.</p>
<h1>&bdquo;Privesc cu speranță la stagiunea care va &icirc;ncepe &icirc;n toamnă&rdquo;</h1>
<p><em><strong>&#8211;	Și cum ai depășit acea perioadă din viața ta?</strong></em><br />
&#8211;	Părinții mi-au spus niște chestii foarte adevărate: &bdquo;Bucură-te că s-a &icirc;nt&acirc;mplat acum și nu atunci c&acirc;nd era să aveți un copil&rdquo;. Dumnezeu are grijă de noi toți. Am avut foarte multe spectacole și evenimente și asta m-a ajutat să depășesc acea etapă mai ușor. &Icirc;n ziua c&acirc;nd am aflat că a plecat, aveam de jucat un spectacol și după &icirc;mi ceream iertare de la colegi pentru că a fost un spectacol dezastruos &bdquo;datorită&rdquo; mie și &icirc;n special a energiei pe care am adus-o &icirc;n scenă. Au urmat sărbătorile de Paști. Părinții și frații au fost l&acirc;ngă mine cu multe glume și m&acirc;ncărică gustoasă. Am &icirc;nțeles că un bărbat adevărat nu trebuie să vorbească multe, dar să facă multe. Are tot dreptul să fie capul familiei, dar niciodată nu o să spună acest lucru. El o să meargă p&acirc;nă la capăt cu demnitate. </p>
<p><em><strong>&#8211;	&Icirc;ți iubești foarte mult părinții. Spuneai &icirc;ntr-un interviu că sunt cei mai buni prieteni ai tăi&hellip; </strong></em>  <br />
&#8211;	Dacă am trădat pe cineva tare, atunci pe părinții mei. Prin alegerile mele i-am făcut să sufere mult pentru că vedeau cum mă chinui. Nu putea să-mi facă nimic pentru că sunt o &icirc;ncăpăț&acirc;nată. Ei sunt oamenii care m-au primit oricum și oric&acirc;nd mi-au dăruit multă iubire. Sunt niște copii &icirc;n suflet și se iubesc foarte tare. Tata a at&acirc;t de sensibil și pentru ca să nu-l văd eu că pl&acirc;nge, se ascunde undeva și lăcrimează. Mama este &icirc;ntotdeauna l&acirc;ngă mine și nu-mi permite să am g&acirc;nduri negativiste. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/_MG_0291(3).jpg" width="650" height="429" alt="" /></p>
<p><em><strong>&#8211;	Ce urmează pentru tine? </strong></em><br />
&#8211;	&Icirc;mi doresc foarte mult copii și vreau să-mi bucur părinții. Nu știu dacă aș mai putea să am &icirc;ncredere p&acirc;nă la capăt &icirc;ntr-un om. Urmează c&acirc;teva proiecte noi și privesc cu speranță la stagiunea care va &icirc;ncepe &icirc;n toamnă. </p>
<p><em><strong>&#8211;	Viața e un teatru și noi suntem actorii ei? </strong></em><br />
&#8211;	Tot ce se &icirc;nt&acirc;mplă &icirc;n viața reală, cu majoritatea actorilor, &icirc;ntr-un timp scurt li se &icirc;nt&acirc;mplă și &icirc;n scenă. La mine, cel puțin, se &icirc;nt&acirc;mplă foarte des. Viața e un teatru, iar noi suntem și actori, și regizori, și chiar oamenii de la lumini. </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ana-tkacenko-actrita-colegii-stiau-prin-ce-cosmar-trec-si-cu-toate-astea-spuneau-ca-ma-droghez-110330.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Zeci de oameni au ajutat mama din Stăuceni care-și crește singură 3 copii</title>
		<link>https://timpul.md/articol/zeci-de-oameni-au-ajutat-mama-din-stauceni-care-si-creste-singura-3-copii-102225.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/zeci-de-oameni-au-ajutat-mama-din-stauceni-care-si-creste-singura-3-copii-102225.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 27 Dec 2016 04:51:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bună Dimineața]]></category>
		<category><![CDATA[ajutor]]></category>
		<category><![CDATA[bucurie]]></category>
		<category><![CDATA[cadouri]]></category>
		<category><![CDATA[căldură]]></category>
		<category><![CDATA[dramă]]></category>
		<category><![CDATA[familie cu 3 copii]]></category>
		<category><![CDATA[Moş Crăciun]]></category>
		<category><![CDATA[probleme]]></category>
		<category><![CDATA[saracie]]></category>
		<category><![CDATA[Stăuceni]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/zeci-de-oameni-au-ajutat-mama-din-stauceni-care-si-creste-singura-3-copii-102225.html/</guid>

					<description><![CDATA[Femeia cu trei copii, care risca să &#238;nghețe &#238;ntr-o cameră de 14 metri pătrați dintr-un cămin locativ din Stăuceni, mun. Chișinău, a fost și &#238;ncă este ajutată de zeci de persoane, at&#226;t din țară, c&#226;t și de peste hotare. <a href="http://www.timpul.md/articol/o-mama-cu-3-copii-risca-sa-inghee-intr-o-camera-de-14-metri-patrai--mai-avem-lemne-doar-pentru-cateva-saptamani-102029.html">Istoria lor tristă</a> am publicat-o &#238;n ziarul TIMPUL de săptăm&#226;na trecută, unde am povestit cu lux de amănunte prin ce dramă trece această familie.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;ncăperea &icirc;n care ei trăiesc nu dispune de apă, baie și alte comodități vitale, iar unica sursă de căldură este soba, &icirc;n care gazda &icirc;și permitea să facă focul doar 3-4 ore pe zi. Mai aveau lemne pentru doar c&acirc;teva săptăm&acirc;ni și le era teamă că nu vor face față gerului din această iarnă. </p>
<p>La nici o săptăm&acirc;nă de c&acirc;nd <a href="http://www.timpul.md/articol/o-mama-cu-3-copii-risca-sa-inghee-intr-o-camera-de-14-metri-patrai--mai-avem-lemne-doar-pentru-cateva-saptamani-102029.html">reportajul a văzut lumina zilei</a>, acesta a fost citit de aproape 50 de mii de persoane. Mulți oameni n-au rămas indiferenți și fie au adus la redacție, fie au mers direct la ei cu &icirc;mbrăcăminte, &icirc;ncălțăminte, produse alimentare, dulciuri sau jucării. Au fost persoane care au hotăr&acirc;t să-i asigure cu lemne, cărbune sau bani. S-au mobilizați și cetățeni din străinătate, cărora le-am făcut legătura directă cu mama copiilor. O bună parte au preferat să răm&acirc;nă anonimi. Au contribuit și angajați ai unor instituții de stat, dar prioritar s-au implicat totuși persoane simple cu venituri modeste și care, de regulă, cresc copii mici. </p>
<p>Am pornit spre locuința mică a Diaconilor &icirc;n ajun de Crăciun. Mașina redacției avea portbagajul arhiplin, iar &icirc;n salon &icirc;și m&acirc;ng&acirc;ia barba lungă și sură, Moș Crăciun. Un voluntar s-a oferit să-i facă pe cei mici să mai creadă &icirc;n minuni. Cu un &bdquo;ho ho ho&rdquo; pronunțat, moșul a dat buzna &icirc;n camera unde trebăluiau copiii, iar mama lor stătea la plită. După doar c&acirc;teva clipe de nedumerire, micuții deja trăgeau de sacul cu daruri. C&acirc;nd au primit toate cadourile, &icirc;ncăperea se umpluse practic pe jumătate, iar la finele vizitei noastre, stăp&acirc;nei casei i-au dat lacrimile de fericire. </p>
<p>Apelurile nu au &icirc;ncetat nici &icirc;n ziua de Crăciun și nici la &icirc;nceputul acestei săptăm&acirc;ni, ceea ce &icirc;nseamnă că eroii reportajului &icirc;ncă urmează să primească și alt sprijin. Nu știu &icirc;n ce măsură aceste ajutoare le vor influența viața lor pe termen lung, dar cert este că iarna curentă, Angela Diaconu nu va mai trăi cu teama că nu va avea cu ce-și hrăni, &icirc;mbrăca sau &icirc;ncălzi cei trei copii. </p>
<p>Cazul respectiv demonstrează că &icirc;n societatea noastră sunt mulți oameni cărora le pasă și de problemele altora. Minunile &icirc;ncă există pentru că le facem noi!&nbsp;</p>
<p>Mulțumesc tuturor celor care au readus z&acirc;mbetul și speranța pe fața aceste-i tinere mămici, care-și crește de una singură un băiețel de aproape trei ani și două fetițe &#8211; cea mijlocie urmează să &icirc;mplinească doi ani, iar mezina are doar c&acirc;teva luni.&nbsp;</p>
<p>Iată c&acirc;teva poze din ziua &icirc;n care am vizitat familia Diaconu:</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/IMG_9237.JPG" width="465" height="349" alt="" />&nbsp;<br />
<span style="font-size: smaller"><em>Umplem sacul moșului cu daruri la redacția ziarului TIMPUL</em></span></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/IMG_9235.JPG" width="465" height="349" alt="" /><br />
<span style="font-size: smaller"><em>Angela Diaconu vede pentru prima dată reportajul despre ea &icirc;n ziar</em></span></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/IMG_9238(1).JPG" width="465" height="349" alt="" /><br />
<span style="font-size: smaller"><em>Cosmin se bucură de cadoul primit de la Moș Crăciun</em></span></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-16(1).jpg" width="465" height="310" alt="" /><br />
<span style="font-size: smaller"><em>Familia Diaconu &icirc;n toată componența: Cosmin, Mihaela și Patricia, &icirc;n brațele mamei</em></span></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/zeci-de-oameni-au-ajutat-mama-din-stauceni-care-si-creste-singura-3-copii-102225.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Feciorul narcoman și alcoolic își terorizează părinții</title>
		<link>https://timpul.md/articol/feciorul-narcoman-si-alcoolic-isi-terorizeaza-parintii-82298.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/feciorul-narcoman-si-alcoolic-isi-terorizeaza-parintii-82298.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 11 Nov 2015 05:47:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[alcoolic]]></category>
		<category><![CDATA[dramă]]></category>
		<category><![CDATA[fecior]]></category>
		<category><![CDATA[lege]]></category>
		<category><![CDATA[narcoman]]></category>
		<category><![CDATA[părinți]]></category>
		<category><![CDATA[poliție]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/feciorul-narcoman-si-alcoolic-isi-terorizeaza-parintii-82298.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#8222;Se trezește dimineața, av&#226;nd capul tulbure și ochii umflați de somn și băutură, iese &#238;n grabă din apartament &#238;n căutarea unei noi doze de narcotice, iar dacă n-o găsește se duce și ia pe datorie alcool de proastă calitate. Cu acesta &#238;și potolește setea și &#238;și amețește din nou mintea. După asta vine acasă, doarme c&#226;teva ore, se trezește un pic și iarăși face același lucru&#8221;. Acestea sunt mărturiile Ludmilei, o mamă care deja de 15 ani urmărește cum feciorul ei cel mai mic &#238;și distruge viața sa, dar și a părinților.&#160;<br />
&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Totul a &icirc;nceput c&acirc;nd Mihai era la liceu. Acolo, &icirc;mpreună cu c&acirc;țiva colegi, el a &icirc;ncercat prima dată să fumeze și&hellip; i-a plăcut. Tot pe băncile școlii a gustat și băuturile alcoolice, care, la fel, i-au fost pe plac. Era &icirc;n clasele superioare c&acirc;nd a &icirc;nceput să consume și droguri. Părinții observau aceste lucruri și de multe ori au &icirc;ncercat să-l oprească, să-i explice că sunt dăunătoare, că provoacă dependență etc. T&acirc;nărul &icirc;nsă nu băga &icirc;n seamă vorbele lor, iar acum, la 35 de ani, a rămas fără soție și copil, nu lucrează nicăieri și trăiește din pensia părinților. Zilnic este beat criță și, ori de c&acirc;te ori are ocazia, se droghează. Nu acceptă ajutor din partea nimănui, iar, &icirc;n toți acești ani, părinții săi trăiesc un adevărat coșmar.</p>
<h1>L-au băgat forțat la psihiatrie</h1>
<p>Pe l&acirc;ngă contingentul nu tocmai favorabil de la liceu, Mihai a fost influențat și de un vecin. Mama sa povestește că atunci c&acirc;nd toată familia s-a mutat &icirc;n apartamentul care i-a fost repartizat de la serviciu, pe palier aveau un vecin care consuma și comercializa droguri. &bdquo;Dumnezeu să-l ierte, dar el de mult a murit &icirc;n chinuri groaznice. Pe l&acirc;ngă vecinul acela, mai erau mulți &icirc;n curte care aveau droguri. Unii tot au murit, dar alții le distrug viața tinerilor și astăzi&rdquo;, susține dezamăgită Ludmila. </p>
<p>Femeia a lucrat asistentă medicală la Spitalul de Psihiatrie de pe strada Costiujeni din Capitală. Chiar dacă nu avea voie, ea și-a internat feciorul acolo ca &bdquo;să-l scape&rdquo; de alcoolism și să-l facă să uite de droguri. Chișinăuianca &icirc;și amintește cu greu de acea perioadă: &bdquo;El mereu spunea că o să se descurce singur, dar nu făcea nimic pentru asta. După ce am văzut că psihiatria nu l-a ajutat, l-am dus la niște instituții specializate, mai &icirc;nt&acirc;i &icirc;n orașul Leova și după, &icirc;n Rezina, care acum nu mai există. Acolo a făcut tratament forțat c&acirc;te jumătate de an &icirc;n ambele, dar efectul a fost de scurtă durată. Atunci &icirc;ncă se permitea să-l &icirc;nchizi fără acceptul lui, acum &icirc;nsă, cu democrația asta, nu-l poți impune forțat să facă tratament&rdquo;, se arată nemulțumită mama t&acirc;nărului.</p>
<h1>&bdquo;E un psiholog bun&rdquo;</h1>
<p>La gimnaziu Mihai era un copil exemplar, primea note bune și nu avea absențe. C&acirc;nd i-a fost &icirc;nm&acirc;nată diploma, profesorii i-au urat să fie mereu ferm pe poziție și astfel o să obțină ceea ce-și dorește. Mama sa recunoaște că băiatul a reținut foarte bine acel sfat, doar că nu tocmai pentru fapte lăudabile. &bdquo;Atunci c&acirc;nd &icirc;și dorește ceva, nu te lasă &icirc;n pace p&acirc;nă nu-i dai. Refuz să-i dau bani, dar el mă amenință că va duce tot din casă și se ține de cuv&acirc;nt. E un psiholog bun!&rdquo;, recunoaște cea care i-a dat viață. &Icirc;n rezultat, Ludmila ajunge ea &icirc;nsăși să-i cumpere țigări, ca feciorul alcoolic și narcoman să nu-i ducă tot din casă. Potrivit ei, atunci c&acirc;nd fumează e mai liniștit, repede se relaxează, se calmează și adoarme unde apucă. Dacă nu are țigări, bea, iar dacă nu are alcool, caută droguri. &Icirc;n ultimul timp, el schimbă țigările pe tărie. Atunci c&acirc;nd e beat, e foarte agresiv, sare la bătaie la tatăl său pensionar și strică tot ce vede &icirc;n cale.</p>
<p>Femeia mai zice că Mihai nu vede autoritate &icirc;n tatăl său, care tot consumă alcool. Ea consideră că anume neputința de a-și schimba feciorul l-a transformat pe soțul său &icirc;n alcoolic, iar acum trebuie să-i ducă &icirc;n spate pe ambii cu o pensie de puțin peste 1000 de lei. &bdquo;Băiatul nu lucrează, iar soțul primește pensia cea mai mică posibilă. Cum o vede &icirc;n m&acirc;nă &icirc;ntoarce datoriile pe la barurile din zonă și nu-i mai răm&acirc;ne nimic. Eu cu banii de pe pensie trebuie să-i hrănesc și să plătesc serviciile comunale. Iată așa am ajuns la bătr&acirc;nețe&rdquo;, povestește cu tristețe moldoveanca.<br />
Toate lucrurile prețioase femeia le păstrează la surorile ei, pentru că dacă ar fi &icirc;n casă, acestea riscă să dispară. C&acirc;nd nu are bani, feciorul său obișnuiește să ducă din apartament tot ce consideră că-i va asigura c&acirc;teva sticle de alcool sau o doză. </p>
<p>Acest calvar durează deja mai bine de 15 ani. Faptul că Ludmila &icirc;ncă nu a fost bătută de fecior se datorează experienței de comunicare cu asemenea persoane pe care a acumulat-o timp de 40 de ani la spitalul de psihiatrie.</p>
<h1>Amendează feciorul, dar plătește mama</h1>
<p>C&acirc;nd devine foarte agresiv, Ludmila cheamă polițiștii. Dacă la &icirc;nceput aceștia se mai sesizau, &icirc;n ultimul timp ei evită să mai vină la solicitări, motiv&acirc;nd că au alte treburi. &bdquo;El c&acirc;nd aude că eu chem poliția ia cuțitele și așteaptă. Zice că dacă o să-l rețină sau o să-i facă ceva, atunci să aibă cu ce se apăra. Psihica lui e bolnavă. Polițistul de sector nu mai vine, am impresia că așteaptă să se &icirc;nt&acirc;mple o tragedie&rdquo;, comunică femeia și dă nemulțumită din cap, semn că nu mai are de la cine cere ajutor.</p>
<p>Totuși, de c&acirc;teva ori, c&acirc;nd i-a vizitat sectoristul, acesta a &icirc;ntocmit doar niște procese verbale și l-a amendat pe scandalagiu. Dar persoana care trebuia să plătească amenda era tot Ludmila. Acum femeii deja &icirc;i este frică să apeleze la organele de drept pentru că ajunge să se pedepsească singură. &bdquo;I-am zis polițistului că băiatul nu lucrează și că nu are de unde plăti amenda. El a dat &icirc;nțelegător din cap și a plecat&rdquo;, afirmă ea resemnată.</p>
<p>Ludmila spune că o parte de vină o au c&acirc;teva femei care comercializează alcool la domiciliu 24 de ore din 24. Ele locuiesc &icirc;n aceeași curte și oferă astfel de servicii mai mulți ani la r&acirc;nd. &bdquo;I-am zis sectoristului să facă ceva să le &icirc;nchidă, dar n-a mai făcut nimic. Am vorbit și cu doamnele celea și le-am rugat să nu-i v&acirc;ndă alcool feciorului meu. Ele parcă m-au &icirc;nțeles, dar el oricum găsește pe cineva ca să-i cumpere. Eu &icirc;nțeleg că pentru d&acirc;nsele asta-i o metodă de a-și c&acirc;știga bucățica de p&acirc;ine, dar &icirc;n felul acesta &icirc;ngroapă mulți tineri cu zile&rdquo;, se pl&acirc;nge mama lui Mihai. </p>
<p>Ca să-l rețină acasă, aceasta i-a cumpărat și calculator, dar nici acest lucru nu l-a făcut să uite de alcool. Unica persoană care-l poate liniști și de care are frică, este fratele mai mare, &icirc;nsă acesta lucrează peste hotare și vine foarte rar acasă. </p>
<p>C&acirc;teva zile la r&acirc;nd am &icirc;ncercat să discutăm cu polițistul de sector, &icirc;nsă acesta nu a fost de găsit.</p>
<h1>Unica salvare &#8211; legea</h1>
<p>Conform &bdquo;legii cu privire la reabilitarea socială a bolnavilor de alcoolism cronic, de narcomanie sau de toxicomanie&rdquo;, bolnavii care se eschivează de la tratament benevol şi continuă să se dedea beţiei ori să consume substanţe narcotice sau toxice după cura de tratament la care au fost supuşi, urmează a fi trimişi la tratament obligatoriu &icirc;n instituţiile narcologice ale organelor de ocrotire a sănătăţii pe un termen de patru luni. Ei sunt duși acolo cu ajutorul forţelor şi mijloacelor organelor de ocrotire a sănătăţii şi ale sistemului penitenciar &icirc;n termen de p&acirc;nă la trei zile din momentul eliberării raportului medical. </p>
<p>Tratamentul obligatoriu al bolnavilor se efectuează &icirc;n mod ambulatoriu sau staţionar &icirc;n cabinetele, secţiile şi instituţiile narcologice ale Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, fără a se atenta &icirc;n acest scop la mijloace de pază şi reprezentanţi ai organelor afacerilor interne, fără plată de ajutoare pentru pierderea temporară a capacităţii de muncă. </p>
<p>&Icirc;n cazul &icirc;n care bolnavul &icirc;ncalcă regimul de abstinenţă, termenul tratamentului obligatoriu poate fi prelungit &icirc;n baza raportului comisiei medicale a acestor instituţii pe o durată de p&acirc;nă la şase luni.</p>
<p><em><strong>Nota redacției!</strong></em> Prenumele persoanelor au fost modificate pentru a le proteja identitatea.</p>
<p><em>Conform datelor, anual, peste 4.000 de moldoveni apelează la ajutorul medicilor pentru a scăpa de alcoolism. Pe l&acirc;ngă aceasta,  potrivit Ministerului Sănătăţii, doar &icirc;n 2011, &icirc;n Moldova erau aproape 10 mii de narcomani, iar &icirc;n ultimii ani, numărul acestora a crescut simțitor. Cei mai mulţi consumatori de stupefiante și alcool sunt tineri cu v&acirc;rsta de p&acirc;nă la 30 de ani.&nbsp;</em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/feciorul-narcoman-si-alcoolic-isi-terorizeaza-parintii-82298.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Copiii nimănui. Bunica le-a murit, mama i-a părăsit, iar tatăl este după gratii</title>
		<link>https://timpul.md/articol/copiii-nimanui-bunica-le-a-murit-mama-i-a-parasit-iar-tatal-este-dupa-gratii-70222.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/copiii-nimanui-bunica-le-a-murit-mama-i-a-parasit-iar-tatal-este-dupa-gratii-70222.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 21 Feb 2015 07:59:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[criuleni]]></category>
		<category><![CDATA[dramă]]></category>
		<category><![CDATA[izbiste]]></category>
		<category><![CDATA[orfani]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/copiii-nimanui-bunica-le-a-murit-mama-i-a-parasit-iar-tatal-este-dupa-gratii-70222.html/</guid>

					<description><![CDATA[Trei frați din satul Izbiște, Criuleni, au rămas pe drumuri după ce unica persoană care avea grijă de ei a fost răpusă de cancer.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Rudele o duc și ele greu și spun că nu pot lua copiii &icirc;n familiile lor. &Icirc;ntre timp, autoritățile locale &icirc;ncearcă să găsească soluții, dar, cel mai probabil, micuții vor ajunge la orfelinat, lucrul care &icirc;i sperie cel mai mult. </p>
<p>Dacă ar fi un scenariu de film, povestea fraților Valeriu și Valeria (de c&acirc;te 10 ani) și Alisa (de 6 ani) cu siguranță ar lua premiul pentru cea mai bună dramă, &icirc;nsă, din păcate, acesta nu este un film, ci o realitate dură. Mama copiilor a dispărut c&acirc;țiva ani &icirc;n urmă, iar tatăl este după gratii. Totuși, lovitura cea mai cruntă micuții au primit-o acum c&acirc;teva zile, c&acirc;nd, din cauza unei boli incurabile, a decedat bunica lor, Maria. </p>
<h1>&bdquo;Au rămas pe drumuri&rdquo;</h1>
<p>Am ajuns &icirc;n localitate spre seară și am intrat &icirc;ntr-un magazin. Tot atunci, printre noi, s-a strecurat un boț de om, care nici nu se vedea de după tejghea. Era o fetiță de șase ani, &icirc;mbrăcată sărac și foarte subțire, asta &icirc;n timp ce afară erau minus 6-8 grade. M&acirc;nuțele &icirc;i tremurau și destul de des &icirc;și freca pumnișorii. &Icirc;n unul dintre ei ținea un leu terfelit și bolborosea ceva către v&acirc;nzătoare. Am dat urechea mai aproape și am descifrat ce zice: &bdquo;Vreau o surpriză, vă rog să-mi dați o surpriză&hellip; am și bani&rdquo;. </p>
<p>V&acirc;nzătoarea s-a uitat la ea cu jale și i-a spus că &bdquo;surpriza&rdquo; costă șase lei, iar ea are doar unul. Fetița insista, arăta cu degețelul murdar spre raft. &bdquo;Doamne ferește ce mi-i jale de copiii ăștia. Ea mai are doi frați și au rămas pe drumuri, după ce le-a murit bunica&rdquo;, a mărturisit cu tristețe v&acirc;nzătoarea. Eu am asigurat-o că-i achit ce-și dorește fetița, iar micuța a luat bucuroasă &bdquo;surpriza&rdquo;, a mulțumit și a ieșit afară fredon&acirc;nd un c&acirc;ntec. </p>
<h1>&bdquo;Erau zile c&acirc;nd nu aveau ce m&acirc;nca&rdquo;</h1>
<p>După asta am aflat că aceasta era Alisa, copila cea mai mică, care a ajuns a nimănui. &Icirc;n magazin mai era o săteancă, care a &icirc;nceput să ne povestească c&acirc;t de nedreaptă a fost soarta cu acești trei frați. &bdquo;Bunica lor se descurca foarte greu, numai ea, sărmana, știe prin ce chinuri a trecut. Ea nu m&acirc;nca nimic p&acirc;nă nu se asigura că nepoții sunt sătui. De asta s-a și &icirc;mbolnăvit și n-a mai avut puteri să lupte cu boala&rdquo;, povestește femeia. Aceasta mai zice că bunicul copiilor și-a pus capăt zilelor pentru că aveau multe datorii.</p>
<p>De cealaltă parte a tejghelei și v&acirc;nzătoarea dă cu tristețe din cap. Ea susține că lucrează aici de mai mulți ani și foarte des bunica lor lua alimente cu &icirc;mprumut. &bdquo;Erau zile c&acirc;nd nu aveau ce m&acirc;nca. Venea unul dintre copii, &icirc;i dădeam o p&acirc;ine și o sută de grame de tiulică (n. red: hamsii). Ce faci cu asta la patru oameni?!&rdquo;, se &icirc;ntreabă femeia printre lacrimi și &icirc;mi &icirc;ntinde un caiet, unde &icirc;i &icirc;nregistrează pe cei datornici. &Icirc;n dreptul mătușii Maria erau sume de 14, 35 și 50 de lei. </p>
<h1>Credea că &bdquo;mama&rdquo; doarme</h1>
<p>&Icirc;ntre timp, s-a alăturat și Natalia Stănila, asistenta socială din Izbiște. &Icirc;mpreună cu ea am mers la familia P&acirc;rvu să aflăm ce va fi cu copiii. &Icirc;n drum spre casa lor, ea a povestit că bunica nici &icirc;n ruptul capului nu vroia să-i dea la orfelinat, chiar dacă toată lumea &icirc;i recomanda acest lucru. &bdquo;Mereu spunea că, at&acirc;ta timp c&acirc;t va avea puteri, micuții vor fi l&acirc;ngă ea. Chiar dacă nu sunt străluciți la școală, oricum se străduiesc. Nu absentau fără motiv și mereu o ajutau la treburile casnice. Tustrei o numeau mama&rdquo;, susține lucrătorul social. </p>
<p>Totodată, potrivit ei, Valeriu și Valeria, frații gemeni, mergeau la un centru de zi din orașul Criuleni. Acolo ei erau hrăniți, spălați, ba chiar li se dădea m&acirc;ncare și acasă. &bdquo;C&acirc;nd bunica lor a murit, alături era doar Alisa. Micuța a stat ore &icirc;n șir l&acirc;ngă femeia moartă și credea că &bdquo;mama&rdquo; doarme. C&acirc;nd au venit frații mai mari, au observat că bunica nu se mișcă și au chemat speriați vecinii&rdquo;, povestește emoționată Natalia Stănila.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/mar-6896.jpg" width="650" height="434" alt="" /><br />
<span style="font-size: smaller"><em>Ograda unde au crescut cei trei frați</em></span></p>
<h1>&bdquo;Cu ce au greșit aceste suflete&hellip; Doamne?&rdquo;</h1>
<p>Casa unde trăiau micuții &icirc;mpreună cu bunica se află la o margine de r&acirc;pă, &icirc;ntr-un capăt de sat. Poarta este din plasă ruginită. P&acirc;nă la ușă este o cărare bătătorită, unde i-am găsit pe cei trei micuți juc&acirc;ndu-se. &bdquo;Ei nu &icirc;nțeleg nimic. Se bucură că este multă lume și că este m&acirc;ncare. Doamne, c&acirc;tă nedreptate este pe fața păm&acirc;ntului. Cu ce au greșit aceste suflete&hellip; cu ce, Doamne?&rdquo;, ne &icirc;ntreabă pl&acirc;ng&acirc;nd o vecină, imediat după ce am intrat pe poartă. &Icirc;n același timp, Valeriu, unul dintre frați, a sărit gardul și a fugit. Mai t&acirc;rziu, am aflat că băiatul a crezut că noi am venit să-l luăm la orfelinat.</p>
<p>&Icirc;n acea seară oamenii din sat veneau la priveghi. &Icirc;n ogradă erau frații răposatei Maria, dar și trei copii de-ai săi. Lipsea doar ce-a de-a patra fiică, mama copiilor.</p>
<h1>&bdquo;Ți se rupe inima c&acirc;nd știi ce viață &icirc;i așteaptă&rdquo;</h1>
<p>Era o atmosferă tensionată. &Icirc;n casă se auzeau bocete: &bdquo;Cu cine ai lăsat acești copii, Marie? Unde te duci? &Icirc;ntoarce-te &icirc;napoi să-i vezi cum te caută cu ochișorii&rdquo;. Bocetele răsunau toată mahalaua. Urletele c&acirc;inilor făceau atmosfera și mai sumbră. </p>
<p>Rudele ne-au invitat &icirc;n casă. &Icirc;n interior pereții erau practic goi, iar pe jos erau aranjate c&acirc;teva țoale vechi moldovenești. &Icirc;n casa mare, c&acirc;țiva săteni &icirc;și aminteau cum a fost răposata. &bdquo;O femeie harnică, curată și veselă. Lucra de dimineață p&acirc;nă seara. Dumnezeu s-o ierte!&rdquo;. Oamenii &icirc;și făceau griji și de soarta micuților, toți erau conștienți că, pentru ei, chinurile abia &icirc;ncep, mai ales că mama lor nu &bdquo;se răspunde&rdquo; de c&acirc;țiva ani. &bdquo;Păcat de copiii ăștia. Ei n-au nicio vină, sărmanii. Mama i-a lăsat, bunica le-a murit, rudele nu pot să-i ia. Of, of, of, ți se rupe inima c&acirc;nd știi ce viață &icirc;i așteaptă&rdquo;, a spus una dintre femeile prezente. </p>
<h1>&bdquo;Nu putem să luăm copiii la noi&rdquo;</h1>
<p>&Icirc;mpreună cu asistenta socială am &icirc;ntrebat rudele cum văd situația. Evident nedumeriți, oamenii au spus practic &icirc;ntr-un glas că nu pot să-i ia la ei pentru că toți mai au c&acirc;te doi copii și trăiesc destul de greu. </p>
<p>Ion P&acirc;rvu, fiul cel mai mic al răposatei Maria și moșul copiilor, a recunoscut că este gata să semneze toate documentele necesare și este de acord ca micuții să ajungă &icirc;ntr-o familie care le va oferi dragostea și căldura de care au nevoie. &bdquo;Mama lor și-a făcut documentele pe ascuns, a ieșit &icirc;ntr-o zi la marginea drumului și s-a dus &icirc;ntr-o direcție necunoscută. După asta a sunat de c&acirc;teva ori și a spus că era &icirc;n Rusia, dar de c&acirc;țiva ani n-am mai auzit nimic de ea&rdquo;, susține Ion. &Icirc;n ceea ce-l privește pe tatăl copiilor, rudele zic că bărbatul este după gratii. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/mar-6909.jpg" width="650" height="434" alt="" /><br />
<span style="font-size: smaller"><em>Valeria și Alisa &icirc;mpreună cu rudele</em></span></p>
<p>&Icirc;nmorm&acirc;ntarea Mariei P&acirc;rvu a avut loc marți, 17 februarie, iar deja miercuri la Primăria din Izbiște s-au adunat administrația și rudele celor trei copii. Potrivit asistentei sociale, ei &icirc;ncearcă să-i plaseze pe micuți &icirc;n familii din sat, care nu au copii. Dacă acest lucru nu va fi posibil, ei vor răm&acirc;ne o perioadă la sora bunicii lor. Totuși, după ce vor fi perfectate toate documentele, este posibil ca cei trei frați să ajungă la orfelinat, chiar dacă acest lucru este contrar voinței lor. </p>
<p><em><strong>Valeriu, Valeria și Alisa nu au haine de iarnă, nu au produse igienice și nici m&acirc;ncare. Sătenii spun că vor &icirc;ncerca să facă tot posibilul ca acești micuți să nu moară de foame.</strong></em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/copiii-nimanui-bunica-le-a-murit-mama-i-a-parasit-iar-tatal-este-dupa-gratii-70222.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Drama moldovenilor de la sate</title>
		<link>https://timpul.md/articol/drama-moldovenilor-de-la-sate-58016.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/drama-moldovenilor-de-la-sate-58016.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 16 Apr 2014 05:23:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bună Dimineața]]></category>
		<category><![CDATA[dramă]]></category>
		<category><![CDATA[drumuri]]></category>
		<category><![CDATA[locuri de muncă]]></category>
		<category><![CDATA[moldoveni]]></category>
		<category><![CDATA[pleacă peste hotare]]></category>
		<category><![CDATA[saracie]]></category>
		<category><![CDATA[sate]]></category>
		<category><![CDATA[tineri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/drama-moldovenilor-de-la-sate-58016.html/</guid>

					<description><![CDATA[Bătr&#226;nii trăiesc dintr-o pensie foarte mică, tinerii nu au locuri de muncă și mulți pleacă peste hotare, iar cei care răm&#226;n acasă &#238;și beau mințile. Zeci de case au rămas părăsite, iar drumurile sunt &#238;ntr-o stare degradată.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Așa arată &icirc;n secolul XXI un sat tradițional moldovenesc care, per ansamblu, reprezintă starea lucrurilor din &icirc;ntreaga republică. &nbsp;</p>
<p>Zilele trecute am avut ocazia să ajung &icirc;ntr-un sat din raionul Dubăsari. Am găsit localnicii &icirc;n toiul pregătirilor pentru sărbătoarea de Paști. &Icirc;n timp ce-și vopseau porțile, văruiau copacii sau măturau curțile, aceștia mi-au povestit c&acirc;t de grea este viața la sat. Totodată, m-au rugat să le transmit celor de la Chișinău să facă ceva pentru țara asta. Deci, stimați demnitari, cred că măcar &icirc;n acest an electoral ați putea ține cont de necesitățile cetățenilor care v-au votat.</p>
<p>Problema majoră cu care se confruntă sătenii este lipsa locurilor de muncă &icirc;n localitate. Majoritatea persoanelor pline de forțe pleacă peste hotare. Acestea revin să-și construiască case sau să-și ia și copiii cu ei. Iar &icirc;n localitate au mai rămas doar bătr&acirc;nii. Tot acolo am observat multe case părăsite, iar zeci de copii au rămas &icirc;n grija bunicilor, a rudelor sau a vecinilor. </p>
<p>V&acirc;rstnicii cu care am discutat s-au pl&acirc;ns că pensia nu le ajunge practic pentru nimic. Unii dintre ei cresc păsări, au vite sau lucrează cu ziua prin sat ca să-și poată asigura existența. C&acirc;nd i-am &icirc;ntrebat de ce nu le dă o m&acirc;nă de ajutor și copiii, mulți dintre ei plecau capul &icirc;n jos și spuneau că și copiii lor o duc rău, iar asta pentru că trăim &icirc;ntr-o țară unde dacă ești cinstit și &icirc;ți faci munca corect riști să mori de foame. &bdquo;O duc bine numai cei care calcă pe capetele altora, iar noi cei din sate n-avem de-o p&acirc;ine&rdquo;, a ținut să menționeze o bătr&acirc;nică. </p>
<p>Nu trăiesc mai bine nici tinerii din sat. Din spusele localnicilor, părinții le trimit bani de peste hotare, iar aceștia &icirc;și beau mințile seară de seară. Chiar dacă au &icirc;n comună sală de sport și cercuri muzicale, adolescenții nu se arată interesați de acest gen de activități și preferă să se adune &icirc;n grupuri, să consume droguri ori să comită diverse fărădelegi. </p>
<p>&Icirc;nțeleg că-i sat și că drumurile sunt departe de perfecțiune, &icirc;nsă e greu să vezi că &icirc;n secolul XXI, &icirc;ntr-o țară care azi-m&acirc;ine pășește &icirc;n UE, drumurile arată ca pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial. </p>
<p>Unii oameni din localitate au fost amabili și primitori, dar cea mai mare parte dintre ei au demonstrat &icirc;ncă odată că moldovenii au țara și politicienii pe care-i merită. </p>
<p>N-am scris numele localității pentru că nu mi-am propus să prezint drama unei comunități anume, ci am dorit să arăt cum stau lucrurile &icirc;n afara Chișinăului. Acest sat cuprinde problemele cu care se confruntă majoritatea cetățenilor din republică. </p>
<p>Dacă dorim să schimbăm ceva &icirc;n țara noastă, trebuie să &icirc;ncepem de la satele Moldovei, acolo unde &icirc;ncearcă să supraviețuiască cea mai mare parte dintre moldoveni. &nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/drama-moldovenilor-de-la-sate-58016.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>DRAMA fetiței care riscă să se transforme într-o statuie vie</title>
		<link>https://timpul.md/articol/drama-fetitei-care-risca-sa-se-transforme-intr-o-statuie-vie-46551.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/drama-fetitei-care-risca-sa-se-transforme-intr-o-statuie-vie-46551.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 31 Jul 2013 10:26:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<category><![CDATA[boală]]></category>
		<category><![CDATA[dramă]]></category>
		<category><![CDATA[fetiță]]></category>
		<category><![CDATA[genetic]]></category>
		<category><![CDATA[oase]]></category>
		<category><![CDATA[rar]]></category>
		<category><![CDATA[transformare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/drama-fetitei-care-risca-sa-se-transforme-intr-o-statuie-vie-46551.html/</guid>

					<description><![CDATA[Seanie Nammock suferă de o boală genetică care o paralizează, scrie Kanald.ro, citat de realitatea.net]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Adolescenta &icirc;n v&acirc;rstă de 17 ani suferă de fibrodysplasia ossificans progresivă (FOP), o boală care &icirc;i transformă mușchii și tendoanele &icirc;n oase. Cu părere de rău, brațele tinerei deja s-au blocat &icirc;ntr-o anumită poziție la nivelul mijlocului.&nbsp;</p>
<p>&Icirc;n afară de aceasta, adolescentei i-au mai crescut și alte oase peste umeri, care &icirc;i reduc mobilitatea şi o fac să se chinuie atunci c&acirc;nd trebuie să se spele pe cap sau c&acirc;nd trebuie să se &icirc;mbrace. Mereu are nevoie de cineva să o ajute și starea ei se &icirc;nrăutățește vizibil. </p>
<p>Cea mai ușoară lovire &icirc;i provoacă dureri &icirc;ngrozitoare.  Cu toate acestea, boala nu i-a afectat hobby-urile și viața sociala.  Seanie spune că &icirc;i place să gătească și să &icirc;și petreacă timpul cu prietenii.</p>
<p><strong>Via realitatea.net</strong><br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/drama-fetitei-care-risca-sa-se-transforme-intr-o-statuie-vie-46551.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>A. Suceveanu: „Dumitru Matcovschi şi-a asumat destinul Basarabiei şi s-a identificat cu drama acestui meleag”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/a-suceveanu-dumitru-matcovschi-si-a-asumat-destinul-basarabiei-si-s-a-identificat-cu-drama-acestui-meleag-45195.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/a-suceveanu-dumitru-matcovschi-si-a-asumat-destinul-basarabiei-si-s-a-identificat-cu-drama-acestui-meleag-45195.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 27 Jun 2013 07:49:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[basarabia]]></category>
		<category><![CDATA[destin]]></category>
		<category><![CDATA[dramă]]></category>
		<category><![CDATA[matcovschi]]></category>
		<category><![CDATA[poezie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/a-suceveanu-dumitru-matcovschi-si-a-asumat-destinul-basarabiei-si-s-a-identificat-cu-drama-acestui-meleag-45195.html/</guid>

					<description><![CDATA[Trecerea &#238;n nefiinţă a poetului Dumitru Matcovschi este o pierdere incomensurabilă pentru &#238;ntregul popor basarabean.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Lasă un gol mare &icirc;n istoria şi literatura noastră, pentru că Dumitru Matcovschi nu a fost doar poet, dramaturg şi prozator, a fost un om al cetăţii, o figură emblematică pentru Mişcarea de Renaştere Naţională &icirc;n Basarabia. De această părere este preşedintele Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Arcadie Suceveanu, citat de IPN.&nbsp;</p>
<p>Arcadie Suceveanu a menţionat că Dumitru Matcovschi va răm&acirc;ne &icirc;n conştiinţa oamenilor ca un poet care a stigmatizat şi a pus la st&acirc;lpul infamiei impostura, minciuna privind viaţa Basarabiei de-a lungul istoriei.&nbsp;Dumitru Matcovschi şi-a asumat destinul Basarabiei şi s-a identificat cu istoria şi drama acestui meleag. Poezia lui Matcovschi a fost plăsmuită din lacrima Basarabiei, a menţionat Arcadie Suceveanu. </p>
<p>Inima poetului Dumitru Matcovschi a &icirc;ncetat să mai bată miercuri seara, 26 iunie, la v&acirc;rsta de 73 de ani. &Icirc;n ultimele săptăm&acirc;ni, el a fost internat &icirc;n spital, unde a suportat o intervenţie chirurgicală pe creier. Tumoarea cerebrală a fost cauzată de mai mulţi factori, inclusiv de o traumă cranio-cerebrală gravă, consecinţă a unui accident rutier produs acum 24 de ani. Un consiliu de medici s-a convocat zilnic pentru a monitoriza starea de sănătate a poetului.<br />
<strong><br />
Timpul.md</strong> via IPN</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/a-suceveanu-dumitru-matcovschi-si-a-asumat-destinul-basarabiei-si-s-a-identificat-cu-drama-acestui-meleag-45195.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
