<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>educație incluzivă &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/educatie-incluziva/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Sat, 14 May 2022 20:05:08 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>educație incluzivă &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Un copil educat este o personalitate puternică</title>
		<link>https://timpul.md/articol/un-copil-educat-este-o-personalitate-puternica-109605.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/un-copil-educat-este-o-personalitate-puternica-109605.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 24 May 2017 05:08:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[dizabilități]]></category>
		<category><![CDATA[educație incluzivă]]></category>
		<category><![CDATA[gradinita]]></category>
		<category><![CDATA[personalitate]]></category>
		<category><![CDATA[școală]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/un-copil-educat-este-o-personalitate-puternica-109605.html/</guid>

					<description><![CDATA[Mii de copii moldoveni cu cerințe educaționale speciale (CES) au stat mult timp &#238;nchiși &#238;n casă pentru că societatea nu-i accepta, iar statul nu era capabil să le asigure accesul la studii. &#206;n ultimii cinci ani, sistemul educațional de la noi a trecut prin c&#226;teva procese de restructurare, printre care: dezinstituționalizarea și implementarea politicilor de educație incluzivă.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;n acest context, &icirc;n anul 2011 Guvernul a aprobat Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive &icirc;n Republica Moldova pentru anii 2011-2020, unde este stipulat că &bdquo;toți copiii au dreptul să se &icirc;nscrie la școala cea mai apropiată de casa lor și să beneficieze de servicii educaționale specializate&rdquo;. Indiferent de capacitățile intelectuale sau fizice, de apartenența culturală, socială, etnică, rasială, religioasă, toți copiii trebuie să aibă șanse egale, să frecventeze aceeași școală și să &icirc;nvețe &icirc;mpreună cu semenii lor. Cu alte cuvinte, să fie asigurată educația incluzivă. </p>
<p>Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), deși &icirc;n Republica Moldova numărul de copii de v&acirc;rstă școlară a scăzut &icirc;n ultimii 10 ani cu 30 la sută, rata de cuprindere &icirc;n &icirc;nvățăm&acirc;nt este de doar 60%. Specialiștii &icirc;n politici educaționale explică procentul at&acirc;t de mic prin faptul că mulți copii cu cerințe educative speciale &icirc;ncă nu sunt &icirc;ncadrați &icirc;n sistemul educațional. Totuși, &icirc;n anumite zone ale țării programele de incluziune socială sunt implementate cu succes, iar un exemplu pozitiv este raionul Drochia, unde 293 de copii cu CES frecventează 31 de instituții educative. Aceștia sunt ghidați de 29 de cadre didactice de sprijin.  </p>
<h1>&bdquo;Știa doar 5 cuvinte, acum știe peste 100&rdquo;</h1>
<p>Unul dintre micuții cu cerințe educative speciale din raionul Drochia este Mihai Pripa &ndash; un copil de 8 ani care merge &icirc;n clasa &icirc;nt&acirc;i. C&acirc;nd părinții săi au aflat că el suferă de hipoacuzie bilaterală (n. red.: surditate) au crezut că li se duce păm&acirc;ntul de sub picioare. Aveau patru copii, iar despre unul dintre ei medicii le-au spus &icirc;n față că este surd și că trebuie plasat &icirc;ntr-o instituție unde sunt micuți ca el. &bdquo;Nu am acceptat situația asta. Sunt mamă și mă durea sufletul. A frecventat grădinița de copii surzi din Bălți. Dimineața &icirc;l duceam, iar seara &icirc;l luam acasă. Nu l-am lăsat nicio zi să doarmă pe m&acirc;ini străine. Eu am știut că trebuie să lupt. Datorită organizației CCF Moldova (n. red.: copil, comunitate, familie) am primit o nouă speranță. Atunci, c&acirc;nd Mihai a plecat de la grădinița din Bălți, știa doar cinci cuvinte, acum el știe peste 100. C&acirc;nd ne-au anunțat că el poate frecventa grădinița sau școala normală din sat am pl&acirc;ns de bucurie &icirc;mpreună cu soțul. Sunt foarte m&acirc;ndră de el și sunt nespus de bucuroasă că este alături de familie și că &icirc;l &icirc;nconjoară oameni care &icirc;l stimează și &icirc;l susțin &icirc;n tot ceea ce face&rdquo;, mărturisește mama copilului, Stela Pripa. </p>
<p>Acum Mihai merge la școală &icirc;mpreună cu frații și frecventează orele &icirc;mpreună cu semenii săi. Paralel, mai beneficiază și de un program individualizat. Părinții spun că el este susținut de colegi, dirigintă și e foarte fericit. Mama sa declară că nu este nimic mai frumos dec&acirc;t faptul că fiul său se află &icirc;n s&acirc;nul familiei și este convinsă că programele de incluziune socială vor trata durerea multor părinți și copii care trăiesc asemenea experiențe. </p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6855.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<h1>&bdquo;I-a lipsit afecțiunea din partea mamei și a tatălui&rdquo;</h1>
<p>Un alt exemplu pozitiv, tot din raionul Drochia, este Lilian Zapozojan &ndash; un băiat de 13 ani care la fel ca Mihai Pripa, suferă de surditate bilaterală. Părinții au aflat diagnoza copilului pe c&acirc;nd el avea trei ani. I-a pus &icirc;n gardă faptul că nu reacționa la cuvintele celor din jur, nu vorbea nimic și practic mereu pl&acirc;ngea. P&acirc;nă la v&acirc;rsta de opt ani s-a aflat la grădinița pentru surzi din orașul Bălți, spune mama sa Veronica, iar ulterior a ajuns la o școală specializată din H&acirc;rbovăț, unde a stat cinci ani. </p>
<p>&bdquo;Vara trecută ne-am &icirc;nt&acirc;lnit &icirc;nt&acirc;mplător cu tatăl lui Mihai Pripa, băiatul care avea aceleași probleme ca fiul nostru. Atunci am aflat că el frecventează școala din localitatea sa. Așa am &icirc;nțeles că și copilul nostru ar putea fi mereu l&acirc;ngă noi. Am apelat la ajutorul celor de la CCF Moldova și mi-au spus să depun documentele la liceul teoretic de la noi din sat. &Icirc;n 2016 l-am dat pe Lilian &icirc;n clasa a VI-a. Acum el are pedagog special care &icirc;l ajută la lecții, inclusiv la cele separate de restul clasei. El nu merge pas &icirc;n pas cu copiii tipici. Spre exemplu la limba engleză a &icirc;nvățat trei cuvinte și le pronunță, la geografie știe continentele, la biologie cunoaște din ce-i compusă floarea, iar la matematică a &icirc;nvățat să adune, să scadă sau tabla &icirc;nmulțirii. Se simte foarte bine la școală. &Icirc;i place. El la noi a fost de mic printre străini și mereu i-a lipsit afecțiunea din partea mamei și a tatălui&rdquo;, povestește cu lacrimi &icirc;n ochi Veronica Zaporojan. </p>
<p>La 25 iunie Lilian va &icirc;mplini 14 ani. Atunci c&acirc;nd cineva &icirc;l &icirc;ntreabă unde-i mai bine, el spune, gesticul&acirc;nd, că &icirc;i place mai mult &icirc;n satul său de baștină, alături de părinți. Un plus mai mare, la școala de tip internat din H&acirc;rbovăț, e că acolo erau mai mulți copii ca el și comunicau prin semne, spune mama sa, dar zice că se va adapta și aici destul de repede. &bdquo;Noi oricum suntem mulțumiți că e aproape de familie. Specialiștii sunt foarte buni, iar colegii &#8211; &icirc;nțelegători&rdquo;. Soții Zaporojan mai educă un băiat, care &icirc;n ultimii doi ani a devenit campion al Moldovei la K1. Mama spune cu m&acirc;ndrie că are &icirc;n casă doi campioni.      </p>
<h1>&bdquo;Părinții sunt informați că școala e a tuturor&rdquo;</h1>
<p>&Icirc;n prezent, &icirc;n raionul Drochia activează 29 de centre de resurse ale educației incluzive, unde diferiți specialiști lucrează cu copiii. Unii &icirc;și pregătesc acolo temele pentru acasă, iar alții fac jocuri cognitive și multe alte activități utile. La nivel raional, procesul educației incluzive este susținut de către Serviciile de Asistență Psihopedagogică (SAP-uri), iar fiecare este constituit din 8-10 specialiști &icirc;n domeniu.</p>
<p>Galina Chistrea, șefa serviciului Asistență Psihopedagogică din raionul Drochia, declară că procesul de educație incluzivă &icirc;n regiune a demarat &icirc;n februarie 2013, c&acirc;nd a fost deschisă instituția pe care o conduce. Inițial, totul a &icirc;nceput cu evaluarea copiilor care ar necesita cerințe educative speciale, efectuate &icirc;n baza referințelor primite de la școli. O echipă formată din pedagog, psiholog, logoped și psihopedagog evaluează copilul și elaborează un raport care stă la baza identificării cerințelor speciale educaționale. </p>
<p>&bdquo;&Icirc;n acest document menționăm și pachetul de servicii de care are nevoie copilul: cadru didactic de sprijin sau activități de recuperare. Dacă e să compar anul 2013 cu 2016, atunci vă pot spune că am parcurs o distanță enormă de progres privind atitudinea părinților tipici față de copiii cu CES. &Icirc;mbunătățiri observăm și &icirc;n r&acirc;ndul cadrelor didactice. Atitudinea părinților a &icirc;nceput să se schimbe odată cu cea a profesorilor. Inițial cei care respingeau aflarea copiilor cu CES &icirc;n școală și mai ales a celor cu dizabilități, erau pedagogii. Nu pot să zic că acum totul este 100% ideal, dar părinții sunt informați că școala e a tuturor copiilor. Asta răm&acirc;ne o problemă de sensibilizare la nivel de țară&rdquo;, punctează Chistrea. </p>
<p>Ea &icirc;și amintește un caz c&acirc;nd o mamă a solicitat ca odrasla sa să fie &icirc;ntr-o clasă unde era și un copil &icirc;n scaun cu rotile pentru ca fiul său să se &icirc;nvețe să-l ajute, deoarece de fire era egoist. </p>
<h1>C&acirc;te un copil cu CES &icirc;n fiecare clasă</h1>
<p>Una dintre primele instituții din țară care a &icirc;nceput să implementeze programele de educație incluzivă este școala primară nr. 120 din municipiul Chișinău. Angela Cazac, cadru didactic aici, spune că &icirc;n instituție se face educație incluzivă &icirc;ncă din anul 2001, pe c&acirc;nd &icirc;n Republica Moldova practic nu se cunoștea această noțiune. Ea &icirc;și amintește că atunci toți angajații au mers la cursuri de instruire, unde au făcut cunoștință cu toate metodologiile de lucru. </p>
<p>&bdquo;&Icirc;n școală avem opt clase primare și practic &icirc;n fiecare dintre ele au fost și avem &icirc;n continuare c&acirc;te un copil cu CES. La &icirc;nceput majoritatea beneficiarilor erau cu dizabilități locomotorii, dar &icirc;n ultimii ani avem și copii cu elemente de autism sau cu deficiențe auditive. Noi implementăm programul educațional &bdquo;Pas cu pas&rdquo;, iar diversitatea, incluziunea și valorile democrației sunt elemente din standardele curriculei. Prin urmare, nu a fost dificil ca acești copii să fie acceptați. Ei mereu sunt implicați &icirc;n activitățile școlii și au parte de toate oportunitățile de care se bucură și copiii tipici&rdquo;, povestește pedagogul. </p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6897.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<p>Interlocutoarea mea &icirc;și amintește că la &icirc;nceputul anilor 2000 chiar ea a acceptat &icirc;n clasă un copil cu cerințe educaționale speciale. La prima adunare părintească a venit și mama copilului, care le-a spus celorlalți părinți că &bdquo;nimeni nu este asigurat &icirc;n viață de un accident &#8211; cu oricine se poate &icirc;nt&acirc;mpla așa ceva&rdquo;, iar toți au fost &icirc;nțelegători. Angela Cazac spune că &icirc;n acest mod nu este &icirc;ncălcat dreptul nimănui, doar este asigurat dreptul copiilor cu CES la educație. Majoritatea dintre ei au &icirc;n calitate de asistenți personali părinții. Din anul 2001 și p&acirc;nă &icirc;n prezent, școala primară nr. 120 a fost frecventată de 33 de copii cu CES, iar toți au beneficiat sau &icirc;n continuare au parte de un program individualizat adaptat. </p>
<h1>Impact pozitiv asupra ambelor grupuri de elevi</h1>
<p>Recent Alianța ONG-urilor active &icirc;n domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF), &icirc;n frunte cu Mariana Ianachevici, a publicat cercetarea &bdquo;Implementarea educației incluzive &icirc;n Republica Moldova&rdquo;, unde a fost analizat impactul implementării educației incluzive &icirc;n țara noastră. Studiul a fost efectuat &icirc;n 20 de școli, a inclus 400 de elevi (200 de elevi tipici și 200 de elevi cu CES) și a presupus interviuri, anchete și 10 focus grupuri cu peste 100 de persoane. </p>
<p>Conform rezultatelor cercetării, majoritatea elevilor, profesorilor, părinților au menționat că educația incluzivă are un impact pozitiv asupra ambelor grupuri de elevi. Astfel, elevii cu CES sunt mai fericiți că se află acasă și &icirc;nvață &icirc;n școala din comunitate, deprind comportamente pozitive de la colegii lor, &icirc;nregistrează mai multe progrese &icirc;n dezvoltare (vorbesc mai bine, citesc, scriu etc. ) au posibilitatea să absolvească școala și să obțină o profesie. Elevii tipici, conform opiniilor profesorilor și părinților, au devenit mai responsabili, mai săritori la nevoie, mai toleranți și mai empatici.</p>
<h1>&bdquo;&Icirc;n alte țări, copiii cu CES au fost integrați &icirc;n școli, dar &icirc;n clase separate&rdquo;</h1>
<p>Ludmila Malcoci, doctor habilitat &icirc;n sociologie și una dintre autorii studiului, spune că &icirc;n școli sunt mai puțin acceptați copiii cu dizabilități intelectuale și cu probleme de comportament. Potrivit ei, deși copiii cu dizabilități fizice și senzoriale are avea cele mai puține probleme cu &icirc;nsușita școlară, anume ei au &icirc;n continuare acces limitat la instruirea &icirc;n mediul semenilor lor. Majoritatea dintre aceștia sunt instruiți la domiciliu din cauza infrastructurii inaccesibile (drumuri proaste, clădirile școlilor neadaptate etc.). &bdquo;Am avut nevoie de o cercetare pentru a demonstra că incluziunea educațională a copiilor cu CES este un drept al tuturor și că asemenea programe sunt posibile &icirc;n Republica Moldova și au multe efecte pozitive. Doar o abordare complexă ne poate conduce la concluzii concrete și corecte privind educația incluzivă&rdquo;, se arată convinsă Malcoci. </p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6776(1).jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<p>Specialista susține că &icirc;n multe țări copiii cu CES au fost integrați &icirc;n școli, dar &icirc;n clase separate, segregative, pe c&acirc;nd &icirc;n Republica Moldova ei sunt &icirc;n clase obișnuite. Ca procesul de integrare să fie c&acirc;t mai eficient, Ludmila Malcoci recomandă ca autoritățile publice locale să fie responsabile de calitatea serviciilor pe care le prestează, cadrele didactice să beneficieze de instruire continuă, iar părinții copiilor cu CES să se implice mai mult &icirc;n procesul de educație al acestora. </p>
<h1>&bdquo;Ne dorim copii responsabili, toleranți și empatici&rdquo;</h1>
<p>La nivel național a fost creat Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică (CRAP) pentru a asigura suport metodologic SAP-urilor &icirc;n incluziunea educațională a tuturor copiilor.</p>
<p>Virginia Rusnac, șefa CRAP, susține că evoluția dezvoltării educației incluzive &icirc;n Republica Moldova poate fi delimitată, convențional, &icirc;n două etape. Prima de p&acirc;nă la 2011,  &icirc;ntre 10-12 ani, timp &icirc;n care au fost promovate unele iniţiative de soluţionare a problemelor copiilor cu risc de excludere educaţională şi socială, &icirc;n cadrul cărora, au fost create modele de educaţie incluzivă. A doua, anul 2011 și perioada care a urmat &#8211; timp &icirc;n care au fost instituţionalizate şi promovate la nivel naţional unele din practicile pozitive &icirc;nregistrate anterior. &bdquo;Pentru ca să fie atinse obiectivele unei educaţii de calitate, este nevoie ca sistemul de formare continuă a cadrelor didactice să cuprindă programe speciale destinate lor, care să abordeze &icirc;n complexitate problematica educaţiei incluzive. Cadrul didactic de sprijin trebuie să fie titular al diplomei de licență/masterat &icirc;n domeniul științe ale educației cu un modul obligatoriu de formare &icirc;n domeniul educației inclusive. </p>
<p>Numeroase cercetări științifice internaționale, dar și cele de nivel național, demonstrează impactul pozitiv al incluziunii asupra ambelor grupuri de copii (celor tipici și a celor cu CES) din instituția de &icirc;nvățăm&acirc;nt general. Ne dorim copii responsabili, toleranți și empatici. Acest lucru &icirc;l pot &icirc;nvăța doar zi de zi, prin modele de comportament, dezvolt&acirc;ndu-se &icirc;n medii educaționale comune, care trebuie să reflecte societatea &icirc;n sine&rdquo;, a conchis Virginia Rusnac. </p>
<h1>&bdquo;Trebuie &icirc;mbunătățită accesibilitatea &icirc;n instituțiile de &icirc;nvățăm&acirc;nt&rdquo;</h1>
<p>Autoritățile susțin că educația incluzivă este o prioritate pentru stat, dar recunosc că lucrurile trebuie &icirc;mbunătățite. Anastasia Oceretn&icirc;i, viceministru al  Muncii Protecției Sociale și Familiei (MMPSF), spune că dreptul la educație este un deziderat al tuturor țărilor semnatare ale Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități pe care Republica Moldova a ratificat-o &icirc;n anul 2010. &bdquo;Noi, ca stat, avem multe reușite, dar mai avem nevoie să &icirc;ntreprindem pași concreți. &Icirc;n Strategia pentru Protecția Copilului pentru perioada 2014-2020, MMPSF are incluse măsuri cu referire la dezvoltarea educației incluzive și eficientizarea serviciilor de sprijin pentru incluziunea educațională a copiilor. </p>
<p>Este necesar să depunem efort ca să &icirc;mbunătățim accesibilitatea &icirc;n instituțiile de &icirc;nvățăm&acirc;nt pentru toate categoriile de copii cu dizabilități. Totodată, pregătim cadre didactice care să poată oferi suport educațional acestor copii. E important să desfășurăm campanii ample de informare pentru ca societatea să-i accepte. Un copil educat, indiferent de tipul de dizabilitate, este o personalitate puternică, care ulterior poate fi integrată &icirc;n viața socială&rdquo;, declară viceministrul Muncii și recunoaște că scopul final e de a face prietenos sistemul educațional pentru toți copiii cu CES.  </p>
<p>&Icirc;n prezent MMPSF lucrează asupra definitivării Programului național de incluziune socială e persoanelor cu dizabilități, pentru perioada 2017-2022, unde este un compartiment aparte destinat copiilor cu cerințe educaționale speciale. Proiecte &icirc;n acest sens au Ministerul Educației, dar și cel al Sănătății. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6775.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<p>Conform datelor BNS, instituţiile de &icirc;nvăţăm&acirc;nt general obişnuite sunt tot mai mult adaptate la necesităţile copiilor cu dizabilităţi. &Icirc;n anul de studii 2015-2016, numărul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale din instituţiile de &icirc;nvăţăm&acirc;nt general a constituit puțin peste 10 mii de persoane, major&acirc;ndu-se cu circa 35% comparativ cu anul de studii precedent.</p>
<p>Cercetarea &bdquo;Implementarea educației incluzive &icirc;n Republica Moldova&rdquo;, realizată de APSCF,  a fost efectuată &icirc;n cadrul proiectului &bdquo;The Civil Society Education Fund 2016-2018 in Moldova&rdquo;, finanțat de Global Campaign for Education. </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/un-copil-educat-este-o-personalitate-puternica-109605.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>15 ani de implementare și dezvoltare a educației incluzive în Moldova</title>
		<link>https://timpul.md/articol/15-ani-de-implementare-si-dezvoltare-a-educatiei-incluzive-in-moldova-75104.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/15-ani-de-implementare-si-dezvoltare-a-educatiei-incluzive-in-moldova-75104.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Lia Ciutac]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 29 May 2015 13:04:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Dakar]]></category>
		<category><![CDATA[dizabilități]]></category>
		<category><![CDATA[educație]]></category>
		<category><![CDATA[educație incluzivă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/15-ani-de-implementare-si-dezvoltare-a-educatiei-incluzive-in-moldova-75104.html/</guid>

					<description><![CDATA[Anul 2015 marchează 15 ani de angajamente politice a comunității globale față de Educația pentru Toți &#8211; prin Forul de la Dakar și asumarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Acesta este un moment de bilanț și noi planuri ce ține de implimentarea și dezvoltarea educației incluzive &icirc;n Rep. Moldova.</p>
<p>Alianţa ONG-urilor active &icirc;n domeniul Protecţiei Sociale a Copilului şi  Familiei (APSCF)  &icirc;ncheie activităţile dedicate &bdquo;Săptăm&acirc;nii Globale pentru Acțiune 2015&rdquo;  prin  prezentarea publică a unui set de concluzii și recomandări pentru  dezvoltarea  și  implementarea obiectivelor EDUCAȚIE pentru TOȚI, concept ce incorporează și educația incluzivă.&nbsp;</p>
<p>&bdquo;Educația este un drept și un bun al fiecăruia. Sperăm să fie la aceeași calitate &icirc;n zona rurală sau urbană, fie ca merg la școli sau licee cu diferite bugete, fie ca sunt copii cu dezvoltare tipică sau au cerințe educaționale care pot să o depășească cu ajutorul școlii&rdquo;, a spus Liliana Rotaru, director CCF(Copil, Comunitate, Familie).&nbsp;</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/IMG_1693.JPG" width="450" height="300" alt="" /></p>
<p>&bdquo;Unul dintre obiectivele stabilite la conferința din 2000 a fost accesul liber la educație pentru fete. Chiar astăzi, &icirc;n multe țări din lume Africa sau țările arabe, fetele au un acces limitat la educație. S-au făcut niște calcule la nivel global, care au arătat că dacă se va continua cu același dinamism și viteză cum a fost p&acirc;nă acum vom ajunge la acest obiectiv &icirc;n anul 2086. Doar atunci vom putea spune că fetele &icirc;n toată lumea au acces la educație. Trebuie să oferim o altă viteză și dinamică educației&rdquo;, a conchis Liliana Rotaru. </p>
<p>Mihai Paiu, doctor &icirc;n pedagogie la USM a afirmat că &bdquo;astăzi &icirc;n Rep. Moldova și nu numai sistemul de &icirc;nvățăm&acirc;nt se află &icirc;n fața unor provocări locale și cele globale. Vorbind de un declin demografică de v&acirc;rstă școlară, care are un impact negativ asupra dezvoltării țării. Astăzi societatea &icirc;naintează cu cerințe noi față de educație, societatea vrea un sistem de &icirc;nvățăm&acirc;nt racordat la necesitățile societății dar și ale fiecărei persoane &icirc;n parte. Am constatat existența unor discrepanțe de aproape 30% &icirc;n ceea ce privește accesul la educație preșcolară a copiilor &icirc;n funcție de mediu &ndash; copiii din mediu rural au o rată de &icirc;nrolare &icirc;n &icirc;nvățăm&acirc;ntul preșcolar de peste 69%, pe c&acirc;nd copiii din mediu urban &ndash; de peste 99%.&nbsp;Am constatat faptul că Moldova a depășit obiectivul propus de 78% pentru &icirc;nrolarea copiilor de 3-6 ani, ating&acirc;nd &icirc;n 2012 rata de 82%, totodată, constatăm că &icirc;n contextul pregătirii obligatorii pentru școală a copiilor de 6-7 ani &icirc;ncă suntem departe de ținta de 98%; doar puțin peste 93% de copii sunt &icirc;nrolați &icirc;n asemenea programe&rdquo;, a afirmat specialistul.</p>
<p>Dincolo de politici și proiecte se află copii, care  percep școala diferit, dar cu toții &icirc;și doresc să &icirc;nvețe &icirc;ntr-un mediu c&acirc;t mai prietenos, familiar și desigur incluziv, acest lucru reiese din discuția cu 6 adolescenți născuți &icirc;n anul 2000 care și-au &icirc;mpărtășit experiențele educaționale.</p>
<p>Mihaela, spune că: &bdquo;Școala pentru mine e un loc &icirc;n care &icirc;ți faci prieteni, &icirc;nveți și comunici. &Icirc;mi plac profesorii  noștri și faptul că avem &icirc;n școală copii cu necesități speciale, acest lucru ne face să &icirc;i ajutăm, &icirc;nțelegem și acceptăm&rdquo; iar Sergiu, copil cu Cerințe Educaționale Speciale, completează: &bdquo;Văd școala ca pe propria comoară peste 15 ani, pentru că aici copiii &icirc;nvață să aibă mai multe cunoştinţe, răbdare și să devină oameni de succes.&rdquo;</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/Cristina.jpg" width="450" height="318" alt="" /></p>
<p>Cele 6 imagini grafice care conțin experiențele educaționale ale adolescenților vor fi plasate pe site-urile de profil  și distribuite &icirc;n școli, presă , ONG-uri, etc.</p>
<p>&Icirc;n ultimii ani țara noastră a făcut pași siguri &icirc;n direcția reformării sistemului educațional și primele rezultate sunt deja evidente. Din perspectiva Educației pentru Toți, putem menționa aprobarea unor acte normative, dezvoltarea structurilor și serviciilor de suport, dar și finanțarea  procesului, fapt care a rezultat &icirc;n creșterea numărului de copii cu Cerințe Educaționale Speciale &icirc;n școlile comunitare și continuarea reformei sistemului rezidențial și special de &icirc;ngrijire și educare a copiilor, consultarea și parteneriatele cu societatea civilă, inclusiv &icirc;n acest proiect.</p>
<p>Timpul.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/15-ani-de-implementare-si-dezvoltare-a-educatiei-incluzive-in-moldova-75104.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un centru destinat copiilor cu nevoi speciale a fost deschis la Durleşti</title>
		<link>https://timpul.md/articol/un-centru-destinat-copiilor-cu-nevoi-speciale-a-fost-deschis-la-durlesti-67740.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/un-centru-destinat-copiilor-cu-nevoi-speciale-a-fost-deschis-la-durlesti-67740.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 21 Dec 2014 11:45:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[Durlești]]></category>
		<category><![CDATA[educație incluzivă]]></category>
		<category><![CDATA[nevoie speciale]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/un-centru-destinat-copiilor-cu-nevoi-speciale-a-fost-deschis-la-durlesti-67740.html/</guid>

					<description><![CDATA[Copiii cu nevoi speciale din Durleşti vor fi consiliaţi &#238;n cadrul unui Centru de Resurse pentru Educaţie Incluzivă.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Centrul a fost deschis &icirc;n incinta Liceului &bdquo;Hyperion&rdquo; din localitate. Centrul este dotat cu tehnologiile speciale pentru copiii cu nevoi speciale şi cu dizabilităţi.</p>
<p>Aici micuții vor primi asistență de la un logoped, psiholog şi, după necesitate, asistență din partea unui  kinetoterapeut.</p>
<p>&bdquo;&Icirc;mi doresc ca &icirc;n fiecare școală să fie un astfel de centru, astfel ca familia care are un copil cu cerințe educaționale speciale, să poată veni la școala din apropiere&rdquo;, a spus șefa Direcției generale educație, tineret și sport, Tatiana Tverdohleb.</p>
<p>Centrul a fost construit din banii Direcţiei generale educaţie, tineret și sport a Consiliului municipal Chişinău. Construcţia şi amenajarea centrului a costat 500 de mii de lei.</p>
<p>Sursa: trm.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/un-centru-destinat-copiilor-cu-nevoi-speciale-a-fost-deschis-la-durlesti-67740.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
