<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>elite &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/elite/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Wed, 08 Feb 2023 12:39:23 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>elite &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Regatul Unit impune Rusiei noi sancțiuni ”împotriva elitelor din cadrul armatei ruse și de la Kremlin”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/regatul-unit-impune-rusiei-noi-sanctiuni-impotriva-elitelor-din-cadrul-armatei-ruse-si-de-la-kremlin.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/regatul-unit-impune-rusiei-noi-sanctiuni-impotriva-elitelor-din-cadrul-armatei-ruse-si-de-la-kremlin.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 08 Feb 2023 12:39:16 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[armata]]></category>
		<category><![CDATA[elite]]></category>
		<category><![CDATA[Londra]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[sancțiuni]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=472174</guid>

					<description><![CDATA[Miercuri, 8 februarie, Regatul Unit a anunţat că a impus o nouă serie de sancţiuni ”împotriva elitelor din cadrul armatei ruse şi de la Kremlin”, printre care şase entităţi ce furnizează echipament militar, inclusiv drone, pentru invazia rusă asupra Ucrainei, informează Reuters. De asemenea, sancţiunile vizează opt indivizi şi o entitate cu conexiuni la reţeaua &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Miercuri, 8 februarie, Regatul Unit a anunţat că a impus o nouă serie de sancţiuni ”împotriva elitelor din cadrul armatei ruse şi de la Kremlin”, printre care şase entităţi ce furnizează echipament militar, inclusiv drone, pentru invazia rusă asupra Ucrainei, informează<a href="https://www.reuters.com/world/europe/uk-sanctions-more-russian-entities-individuals-2023-02-08/"> Reuters</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, sancţiunile vizează opt indivizi şi o entitate cu conexiuni la reţeaua financiară ce ajută la ”menţinerea bunăstării şi puterii printre elitele de la Kremlin”, a precizat guvernul britanic într-un comunicat, î<a href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Ftimpul.md%2Farticol%2Fpresedintele-ucrainei-a-ajuns-la-londra-intr-o-vizita-surpriza-cu-cine-se-va-intalni.html%3Ffbclid%3DIwAR3uxefham4AcChuER9ghQ6wJ4h-nvJyy4RDq17BE_iQHUIa4hH1WBiVhPg&amp;h=AT2JBVRJvuXwrcJgfa7hm7ad7nGpLnlZxMnVF90Wtqw0_Fezr9LtyGvK_1RXd3wPymxVWEQfEUYCguZlCXuVXypxCAFCjzsjzbeIu4dRRv5Db4gp5fJpVCD3XSeA048PO1sC&amp;__tn__=H-R&amp;c[0]=AT0IP-rPyZpF8B8gaGwWrW0f_RJXwiSacuVYuyZvXE4afAp9PL8COMedsuJk2r-h_MYUBX7NxlxLtPEuS4wp9oemF3Yj1-dEkBJPkTUiSNZqIcJR2jpUhAxL1i2CAhczZmDANPfuy8bDVMiNRiTCPU6VmjH_UGhJt5eD91TKWG_pJEAuaw">n contextul vizitei întreprinse de liderul de la Kiev Volodimir Zelenski în Regatul Unit.</a></p>



<p class="wp-block-paragraph">”Ucraina i-a demonstrat lui Putin că nu se va lăsa doborâtă de invazia lui tiranică. El a răspuns prin bombardarea fără discernământ a zonelor civile şi a infrastructurii naţionale critice pe teritoriul” Ucrainei, a conchis ministrul de externe al Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, James Cleverly.</p>



<p class="wp-block-paragraph">”Nu-l putem lăsa (pe Putin) să reuşească. Trebuie să ne majorăm sprijinul” pentru Ucraina, a adăugat el.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Relaţiile dintre Rusia şi Occident traversează, după declanşarea ofensivei ruse în Ucraina la sfârşitul lui februarie 2022, o criză fără precedent de la încheierea Războiului Rece încoace.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ucraina a primit sprijinul capitalelor occidentale, inclusiv al Londrei, sub formă de susţinere diplomatică şi livrări de arme, în timp ce împotriva Rusiei au fost adoptate sancţiuni internaţionale aspre.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, soldaţi ucraineni sunt formaţi de instructori britanici în Regatul Unit, înainte de a lupta în Ucraina împotriva armatei ruse.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/regatul-unit-impune-rusiei-noi-sanctiuni-impotriva-elitelor-din-cadrul-armatei-ruse-si-de-la-kremlin.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>(ISTORIE) Comuniștii au exterminat prin înfometare elitele românești</title>
		<link>https://timpul.md/articol/istorie-comunistii-au-exterminat-prin-infometare-elitele-romanesti-88854.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/istorie-comunistii-au-exterminat-prin-infometare-elitele-romanesti-88854.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 26 Feb 2016 06:04:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[comuniști]]></category>
		<category><![CDATA[elite]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/istorie-comunistii-au-exterminat-prin-infometare-elitele-romanesti-88854.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;n perioada comunistă, elitele rom&#226;nești au fost supuse unui regim de exterminare. Comuniștii au executat &#238;n stil mafiot, fără judecată, peste 10.000 de oameni, potrivit istoricului Marius Oprea. Alți oameni, de talia lui Iuliu Maniu, artizanul Marii Uniri din 1918, ori Gheorghe Brătianu, au fost aruncați &#238;n &#238;nchisori.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Scriitorul Paul Goma descrie cu lux de amănunte universul carceral și bătăile cumplite pe care brutele &icirc;n uniformă de gardian le aplicau deținuților politici. Cartea sa, &rdquo;Gherla&rdquo;, este o mărturie cutremurătoare. Alte mărturii, la fel de semnificative, au lăsat și alte personalități care au trecut prin infernul &icirc;nchisorilor bolșevice. Așa ar fi scriitorul Teohar Mihadaș sau medicul psihiatru Traian Neamțu. La un regim deosebit de dur au fost supuși prelații și preoții greco-catolici, a căror rezistență față de instaurarea comunismului s-a manifestat fără ezitare. &Icirc;n urmă cu c&acirc;țiva ani, rugat să &icirc;și exprime cea mai puternică senzație din timpul &icirc;nchisorii, regretatul arhiepiscop de Cluj-Gherla, IPS George Guțiu, spunea că &rdquo;&icirc;mi amintesc că tot timpul &icirc;mi era foame&rdquo;.</p>
<p>Unui draconic regim de &icirc;nfometare au fost supuși și episcopii &icirc;nchiși la Sighetu Marmației. Primul cardinal rom&acirc;n din istorie, episcopul de Cluj-Gherla, Iuliu Hossu, a lăsat o descriere detaliată a modului &icirc;n care erau hrăniți la Sighet membrii elitei rom&acirc;nești. Mărturia sa a fost publicată &icirc;n volumul de memorii al Eminen&shy;ței Sale, care a apărut la editura Viața Creștină cu titlul &rdquo;Credin&shy;ța noastră este viața noastră&rdquo;.</p>
<p><strong>P&acirc;inea care &bdquo;se pierde printre dinți&ldquo;</strong></p>
<p>Rația zilnică de p&acirc;ine, 250 gr., de două ori pe săptăm&acirc;nă mămăligă, de multe ori și mai multe zile. Dimineața, după două săptăm&acirc;ni sau trei cu ceai de mere uscate, c&acirc;teva bucățele &icirc;n apa caldă, se primea &rdquo;terci&rdquo;, pe care nu l-am cunoscut nici după nume; era o uruială de farina de porumb, care ar fi fost să fie, cum am &icirc;nțeles, dulce, dar nici o dulceață nu se simțea; primeam &icirc;ntr-o căniță de 3/8 l; p&acirc;inea de 250 gr. se dădea o dată pe zi, &icirc;nainte de masă; din aceea, dacă ți-a rămas, aveai ceva și dimineața, altcum numai terciul; acest terci a ajuns să fie cea mai bună m&acirc;ncare din c&acirc;te primeam p&acirc;nă la luna iulie 1953; notez aceasta pentru a vă putea face o idee care era alimentația &icirc;n Sighet: de &icirc;nfometare, cum i s-a spus nu o dată directorului, căruia canonicul Moldovan (n.r.  &ndash; canonicul Ioan Moldovan, preot greco-catolic) i-a spus că: &rdquo;P&acirc;inea se pierde printre dinți&rdquo;. M&acirc;ncarea era &rdquo;arpăcașă&rdquo;, adică orz rău decorticat, fiertură groasă, fără nici un gust, o gamelă plină, de la prima lingură se introducea &icirc;n &rdquo;bunul și ascultătorul&rdquo; stomac, &icirc;n silă; &icirc;n continua&shy;re zic &rdquo;bun și ascultător&rdquo; căci nu reacționa &icirc;n rău, ca și c&acirc;nd ar fi fost un prieten &icirc;nțelegător, că este vorba de existență, susținerea vieții cu orice preț, p&acirc;nă se poate; pentru aceea am spus z&acirc;mbind și &icirc;ntre frați că &rdquo;am &icirc;ncheiat pact de neagresiune cu stomacul&rdquo;; eu &icirc;i dau ce primesc, pregătind &icirc;n gură c&acirc;t se poate de bine, iar el &icirc;și &icirc;ndeplinea credincios datoria fiziologică; astfel am trecut fără nici un năcaz &icirc;n ce privește purtarea stomacului, &icirc;nplinindu-și datoria &icirc;n &icirc;mprejurări grele, &icirc;ntre care acasă s-ar fi revoltat și ar fi reacționat, protest&acirc;nd pentru injuria ce i se aduce.</p>
<p>De fapt, m&acirc;ncarea se făcea &icirc;n silă, și totuși, el suporta, fiind vorba de existență; &rdquo;arpacașa&rdquo; era fără nici un gust, chiar dacă &icirc;ncercai să-l sărezi, cum de alt&shy;fel sare rar primeam, și ar fi ajuns sarea să &icirc;i dea c&acirc;t de c&acirc;t gust de sărat; așa a trebuit folosit, cum se dădea; de la prima lingură &icirc;n silă, tot timpul c&acirc;t mi s-a dat, și se dădea zilnic, foarte adeseori și de două ori pe zi. Altă m&acirc;ncare a fost fasolea; nu ne dădea prea des, dar era subțire cu puține boabe; supliment nu se dădea, dec&acirc;t rareori, celor care erau la muncă grea, tăiatul lemnelor etc.; varză multă de tot, adică zamă de varză; tot așteptam să se termine și număram cotoarele care mai răm&acirc;neau; zamă de cartofi destul de rară, dar cartofii rar de tot &icirc;n zamă; după c&acirc;tăva vreme se dădea o bucățică de marmeladă; acestea au fost alimentele primate p&acirc;nă &icirc;n iulie 1953; arpacașa dominantă și varza; fasolea nu se primea așa de des cum am fi dorit-o și nu c&acirc;t s-a dorit, de flăm&acirc;nzi ce eram.</p>
<p>&Icirc;ntr-o vreme a apărut murătura: gogonelele; a fost o bucurie, nu pentru că ar fi fost pe ce să se măn&acirc;nce, ci pentru variație; organismul a salutat-o că prin ea s-a sporit puțin alimentația c&acirc;tă vreme s-a dat și au ținut; omul ar fi dorit și a doua, dar nu primeai dec&acirc;t rareori de la vreun milițian &icirc;nțelegător, care venea din nou la ușă cu ce i-a mai rămas și atunci era o mare bucurie.</p>
<p>O dată, c&acirc;nd am primit murătură, mi-a venit una mică de tot, credeam că va da și a doua; mă &icirc;ntreabă răstit: &rdquo;Ce mai vrei? Nici de at&acirc;ta nu ești vrednic&rdquo;; adică nici de o gogonea nu eram vrednic, iată c&acirc;t prețuiește omul. Firește, n-am zis nimic, căci orice cuv&acirc;nt era pasibil de pedeapsă. Cu această alimen&shy;tație după o muncă voluntară &icirc;ntinsă, sprijinită de &icirc;njurături și amenințări, am slăbit cu toții de-a r&acirc;ndul, așa că s-a ajuns să sp&acirc;nzure pielea peste br&acirc;ul cioarecilor-pantaloni; așa spunea scumpul frate P.S. Frențiu (n.r. &ndash; IPS Valeriu Traian Fren&shy;țiu), glumind, că suntem slabi cum erau caii care se dădeau de hrană peștilor la St&acirc;na de Vale; eram cu toții slabi și unii mai aveau vreun năcaz sau altul, &rdquo;senectus ipsa morbus&rdquo; (bătr&acirc;&shy;nețea &icirc;nsăși este o boală); cu toate acestea, n-am auzit de la nici unul nici un cuv&acirc;nt de t&acirc;nguire, tot timpul moralul &icirc;năl&shy;țat; aceasta așa trebuia să fie și se primea cu sufletul &icirc;mpăcat și m&acirc;ng&acirc;iat, că aceasta este firea lucrurilor pe această cale a crucii; liniștit &icirc;nainta ca și c&acirc;nd de mult ne-am fi pregătit pentru aceasta și ne-am antrenat acuma pentru această viață; &icirc;n definitiv, evident că pregătire a fost tot ceea ce am crezut și credeam, cum zice apostolul neamurilor: &rdquo;știu cui am crezut&rdquo;; și noi știam din mila Domnului, și acum și aici era aplicarea a tot ce credeam și trăirea a tot ce am predicat; m&acirc;ng&acirc;ietoare cre&shy;dință, m&acirc;ntuitoare credință, fericitoare credință &icirc;n Domnul și trăisem &icirc;n prezența lui fericire; &rdquo;iarăși vă voi vedea pe voi și sufletul vostru se va bucura și bucuria voastră nimenea nu o va lua de la voi&rdquo;. Domnul a fost cu noi și bucuria Lui cu noi &icirc;n toate neajunsurile pe această cale, pe care El ne-a fost bun &icirc;nsoțitor&rdquo;, scria Iuliu Hossu.<br />
<strong><br />
Paloșul confecționat dintr-un cerc de butoi</strong></p>
<p>&rdquo;O dată pe săptăm&acirc;nă se dădea și puțină carne &icirc;n ciorbă; mici bucățele se aflau &icirc;n ciubărul care era tras de la ușă la ușă; milițianul agita cu polonicul masa din ciubăr și pescuia și c&acirc;te o bucățică de carne; se &icirc;nt&acirc;mpla să nu reușească, și atunci răm&acirc;nea respectivul de pagubă; cu varza dădeau c&acirc;teodată bucățele de tendoane de pe glezna de vită pe care le aduceau cu sacii de la abator, &icirc;mpreună și cu boturi de vite, din care m&acirc;ncare trebuia să le cureți cu mare greutate cu lingura și cu unghiile; vesela noastră se reducea la gamelă și la cănița de 3/8 l pentru terci și apă; tac&acirc;mul era lingura, instrument universal; altceva nu aveam; lăsam unghiile mai mari, să le putem folosi la m&acirc;ncare; lingura, cu timpul, se ascuțea de o parte, cum se tot freca de gamelă ani de-a r&acirc;ndul, și astfel cu ea reușeam să tăiem carnea, ajut&acirc;nd cum am zis cu unghiile; de altcum, frecam lingura și de căpăt&acirc;iul patului și așa o ascuțeam c&acirc;t trebuie, dar era primejdioasă pentru buze la m&acirc;ncare, te puteai &icirc;ncresta dacă nu băgai bine de seamă; să fie cu iertare dacă pomenesc aceste mărunțișuri; o fac pentru a vedea cam cum era traiul nostru, pe care cu greu și-l poate &icirc;nchipui cel ce poate nici din auzite n-a aflat despre așa ceva; &icirc;n alte părți va fi fost și mai rău, pentru că duhul rău &icirc;mpielițat știe cum să batjocorească pe om prin omul pe care l-a dezbrăcat de omenie și minte &icirc;nțelegătoare.</p>
<p>Primăvara primeam de c&acirc;teva ori ceapă verde, pe care o salute cu bucurie organismul; lipsa cuțitului l-a făcut pe rob inventiv; pentru a ne ajuta luam cu mare grijă c&acirc;nd eram la plimbare c&acirc;te o bucățică de tinichea mai groasă, pe care, prin frecare de patul fier, o ascuțeam și așa ne prindea bine; pentru tăiatul mămăligii sau a marmeladei, făceam din niște așchiuțe de fag cuțitașe de lemn pe care le subțiam cu instrumentul făcut din tinichea și le finisam, cum se spune, cu o bucățică ridicată tot din curte, &icirc;nfrunt&acirc;nd primejdia surprinderii &icirc;n flagrant care putea avea urmări neplăcute. &rdquo;Necesitas plura te docebit&rdquo; (nevoia te &icirc;nvață) spunea latinul, strămoșul nostru. Astfel ne ajutam sporind tac&acirc;murile; dar veneau perchezițiile nocturne, așa toată truda a fost zadarnică; erau aruncate &icirc;n mijlocul camerei și apoi duse afară și aruncate la gunoi. La &icirc;nceput, n-au făcut nici o observație; lucrul &icirc;ncepea din nou și apoi la vreo nouă percheziție, fiind descoperite, treceau și ele la gunoi, fără alte urmări, și așa mai departe; părintele canonic Folea a reușit să facă dintr-o bucată mai groasă, poate o bucată de cerc de ciubăr, lungă cam de 14 centimetri, o lamă tăioasă, așa că servea pentru trebuințele tuturor la nevoie; acest instrument se chema &rdquo;paloș&rdquo;; cine avea lipsă, cerea și primea paloșul; a scăpat mereu de percheziții; c&acirc;nd s-a descoperit, mai t&acirc;rziu, a avut urmări neplăcute pentru bieții robi, dar, mulțumită Domnului, nu tragice, cum voi arăta mai t&acirc;rziu.</p>
<p>Așadară, gamela, lingura instrument universal, cănița și adminiculele suplimentare pregătite de noi p&acirc;nă la o vreme, c&acirc;nd ne-am văzut siliți să ne lipsim de ele, răm&acirc;n&acirc;nd numai lingura ascuțită și unghiile crescute peste normal. Socrate a spus o dată, trec&acirc;nd prin for și văz&acirc;ndu-l &icirc;ncărcat de toate: &rdquo;Acum vedem de c&acirc;te mă pot lipsi&rdquo;. Diogene avea mai puțin dec&acirc;t aveam noi, o scoică, cu care lua apă de băut, pe care, văz&acirc;nd un copil că lua cu m&acirc;na și așa &icirc;și st&acirc;mpăra setea, a aruncat-o &icirc;n mare, ca pe un lucru de prisos&rdquo;, mai scrie Iuliu Hossu.  </p>
<p>Iuliu Hossu a fost ridicat la demnitatea de cardinal &icirc;n timp ce era rob la bolșevici.</p>
<p>sursa: romanialibera.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/istorie-comunistii-au-exterminat-prin-infometare-elitele-romanesti-88854.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Elitele moldovenești: după sac și petic</title>
		<link>https://timpul.md/articol/elitele-moldovenesti-dupa-sac-si-petic-42682.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/elitele-moldovenesti-dupa-sac-si-petic-42682.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Constantin Tănase]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 10 Apr 2013 04:58:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bună Dimineața]]></category>
		<category><![CDATA[calitate]]></category>
		<category><![CDATA[elite]]></category>
		<category><![CDATA[televiziuni]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/elitele-moldovenesti-dupa-sac-si-petic-42682.html/</guid>

					<description><![CDATA[Dumnezeule, c&#226;te patimi, născute din orgolii rănite, a dezlănțuit Gala trofeelor &#8222;Zece pentru Moldova&#8221;, organizată de Publika TV.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>(Am avut și am &icirc;n continuarea obiecții serioase față de politica acestei televiziuni, voi &icirc;ncerca &icirc;nsă să răm&acirc;n corect și nepărtinitor). Unii au acuzat Publika TV că ar fi fabricat topurile, alții &#8211; IMAS-ul domnului Petruț. Nu ar fi at&acirc;t de grav dacă ar fi adevărat; cu mult mai grav ar fi dacă topurile ar reflecta realitatea. Mă tem că anume așa este. Admit că există niște &bdquo;vicii de metodă&rdquo;, dar nu mă pot pronunța, deoarece nu am văzut datele tehnice ale cercetării. Oricum, mi se pare interesant și principial nu topurile ca atare și ierarhiile &icirc;n topuri, ci percepția societății, opinia ei despre elitele noastre.&nbsp;</p>
<p>Nu sunt de acord cu acei care neagă existența elitelor &icirc;n R. Moldova. Elitele au existat &icirc;ntotdeauna și pretutindeni. Au existat elite și &icirc;n societățile tribale. Azi la noi există elite &icirc;n business, literatură, știință, sport, teatru&#8230; Există elite și &icirc;n pușcării, aici ele sunt cele mai bine organizate, structurate și cele mai influente. Vorba e nu despre lipsa elitelor, ci despre calitatea lor. &Icirc;n țara orbilor, spune un proverb, cel cu un ochi e &icirc;mpărat. Așa se &icirc;nt&acirc;mplă și &icirc;n domeniul elitelor noastre: &icirc;ntr-o lume de b&acirc;lb&acirc;iți, cel care vorbește coerent face parte automat din elită. <br />
Elitele sunt așa cum este societatea &icirc;n ansamblu, adică după sac și petic sau cum e Tanda așa e și Manda. &Icirc;n zadar s-a supărat lumea că Voronin a ieșit primul &icirc;n topul celor zece cei mai buni politicieni ai momentului. Voronin e produsul mentalității unei bune felii a societății noastre. Un lucru trebuie să spunem aici: un rol decisiv &icirc;n crearea politicianului Voronin l-a avut presa, &icirc;n primul r&acirc;nd, televiziunile. &Icirc;n goană după raiting și senzațional de mai bine de 10 ani reporterițele de la unele televiziuni &icirc;l urmăresc peste tot pe Voronin mediatiz&acirc;ndu-i orice p&acirc;rț &#8211; cum să nu fie primul &icirc;n top? </p>
<p>Televiziunile astfel creează notorietăți, fie și fără de conținut. Notorietatea &icirc;nsă și valoarea sunt lucruri distincte, absolut diferite. O c&acirc;ntăreață sau o actriță care se descoperă frumos la ecran va fi mai celebră dec&acirc;t un savant, secretizat de stat, care lucrează la o nouă variantă de armă de distrugere &icirc;n masă. Astfel, din &bdquo;elită&rdquo; vor face parte c&acirc;ntăreața și actrița, nu savantul. Acest lucru trebuie să-l avem &icirc;n vedere c&acirc;nd ne referim la topurile stabilite de acțiunea &bdquo;Zece pentru Moldova&rdquo;. </p>
<p>Valorile autentice nu se stabilesc prin sondaje. Locul lui Eminescu &icirc;n literatura rom&acirc;nă nu a fost stabilit printr-un sondaj de opinie. Sondajele sunt fotografii care &bdquo;opresc clipa&rdquo;. Ca această &bdquo;clipă&rdquo; să aibă valoare, respondentul trebuie să cunoască persoana despre care se pronunță. Să luăm, de exemplu, clasamentul oamenilor de afaceri. Cum poate judeca &bdquo;publicul larg&rdquo; despre un om de afaceri &#8211; &icirc;n baza căror criterii!? &#8211; &icirc;n condițiile c&acirc;nd activitatea unui om de afaceri e &icirc;nvăluită &icirc;n taină, businessmenii fiind cea mai ermetică categorie socială, protejată de fel de fel de secrete comerciale. Ce poate ști un om simplu, din stradă, despre afacerile unui businessman c&acirc;nd nici chiar Fiscul și Poliția economică nu pot pătrunde &icirc;n esența acestor afaceri? Apropo, deocamdată nimănui nu i-a venit &icirc;n cap să facă topul celor mai buni zece securiști ai R. Moldova&#8230; </p>
<p>Și totuși&hellip; Ne place sau ba, topurile elitelor sunt oglinda societății. Judec&acirc;nd despre ceea ce am văzut &icirc;n oglindă, deducem că avem o societate dezinformată, cu ad&acirc;nci reflexe patriarhale, inhibată, care privește &icirc;n urmă, nu &icirc;nainte. De aceea și modelele pe care și le-a ales sunt bătute de bruma bătr&acirc;neții, brandurile pe care le cunoaște sunt doar din domeniul consumului, iar jurnaliștii preferați au fost aleși din r&acirc;ndul prezentatorilor de știri tv. </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/elitele-moldovenesti-dupa-sac-si-petic-42682.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>(Analiză) Impasul celor trei doctrine</title>
		<link>https://timpul.md/articol/analiza-impasul-celor-trei-doctrine-41983.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/analiza-impasul-celor-trei-doctrine-41983.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 16 Mar 2013 07:28:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[doctrină]]></category>
		<category><![CDATA[elite]]></category>
		<category><![CDATA[politică]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/analiza-impasul-celor-trei-doctrine-41983.html/</guid>

					<description><![CDATA[Sub impactul insidios, dar necruţător al postmodernităţii, cele trei mari ideologii politice ale lumii moderne (liberalismul, conservatorismul şi socialismul) par să-şi fi epuizat resursele de a răspunde convingător şi concret problematicii actuale, de a atrage militanţi sau de a se converti &#238;n politici &#8222;pure ideologic&#8221;. Ideea nu este nouă, Daniel Bell vorbea &#238;ncă &#238;n anii &#8217;60 de declinul doctrinelor (The End of Ideology), deşi nu acesta este neapărat sensul observaţiei mele.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Să privim Europa de astăzi, leagănul ideologiilor politice: nimic nu mai funcţionează ca teorie-panaceu, nimic din textele fundamentale nu explică &icirc;n mod cuprinzător impasul sistemic al Europei şi nu oferă soluţii absolute. Nici &bdquo;neo&rdquo; sau &bdquo;post&rdquo; nu mai ajută esenţial &icirc;n diagnozele actuale, &icirc;ntr-at&acirc;t sunt de diferite crizele de astăzi şi interogaţiile la care trebuie date răspunsuri. Nici un partid, nici un lider şi nici o guvernare nu mai entuziasmează pe nimeni, nici o doctrină clasică nu mai naşte pasiuni: elitele intelectuale sunt tot mai sceptice, libertăţile individuale nu mai sunt suficiente pentru a genera creştere, democraţia şi tratatele se &icirc;ncovoaie sub presiunea populismelor de tot felul (practic, singura ideologie cu succes electoral, dar nu dintre cele clasice), investitorii cer protecţia statului, piaţa are nevoie de reglementări şi stimuli pentru a nu se autobloca, statul ar vrea ca sectorul privat să asume c&acirc;t mai mult din bunăstarea societăţii şi să-şi transfere treptat responsabilităţile spre alte paliere de organizare (comunităţi locale, regiuni, piaţă), nimeni nu ştie cine şi cum o să absoarbă şomajul &icirc;n creştere sau cum se vor plăti datoriile publice imense, muncitorii nu se mai &icirc;ncolonează sub steagurile roşii ale Internaţionalei Socialiste, nici un revoluţionar nu se mai g&acirc;ndeşte la &bdquo;naţionalizarea mijloacelor de producţie&rdquo;, sindicatele sunt nişte caricaturi ale unor vechi concepte deformate de interese meschine, biserica pierde an de an procente importante de credibilitate şi reputaţie morală, iar a veni astăzi cu teme precum interzicerea avortului, obligativitatea orelor de religie &icirc;n şcoală, plata clerului din bugetul statului sau construcţia de noi biserici din bani publici &icirc;nseamnă o tot mai mare distanţare de realităţile lumii şi de voinţa oamenilor. Care este deci direcţia de urmat, ce viziune sistemică ne poate ajuta &icirc;n &icirc;nţelegerea blocajelor politice şi economice prezente sau furniza un set de soluţii fezabile?</p>
<p>O agendă substanţial modificată faţă de cea de la 1850-1900 (&bdquo;v&acirc;rsta de aur&rdquo; a doctrinelor clasice), o &icirc;nţelegere a politicului şi a sferei economico-sociale aflată &icirc;ntr-o dinamică accelerată, dar mai ales aşteptările mult schimbate ale populaţiei &icirc;n raport cu fundamentele ideologiilor epocii moderne au &icirc;mpins deopotrivă vechile teze liberale, conservatoare sau socialiste &icirc;ntr-un con de umbră sau chiar &icirc;n derizoriu. Nici măcar liderii partidelor cu aceste nume nu mai pot sau nu mai ştiu cum să le promoveze ca atare, conform &bdquo;manualului doctrinar&rdquo;. Liberalismul, conservatorismul şi socialismul, precum şi versiunile lor actualizate &icirc;n secolul XX (neo-liberalismul, creştin-democraţia şi social-democraţia) sunt astăzi cel mult abordări reflexive, orientative, nicidecum &bdquo;chei&rdquo; pentru programe şi platforme de succes sau izvor<strong> pentru soluţionarea unor probleme precum poluarea, terorismul, &icirc;mbătr&acirc;nirea populaţiei, scumpirea resurselor fundamentale (apă, hrană, energie), criza datoriilor, şomajul, blamarea imigraţiei, blocajul proiectului european, răcirea relaţiei transatlantice şi declinul ordinii nord-atlantice postbelice etc. (&#8230;)</strong></p>
<p>(&#8230;) Partidele politice cu responsabilităţi istorice sunt chemate astăzi să reinventeze doctrinele democratice (şi implicit speranţa &icirc;n soluţiile politice clasice, parlamentare) &icirc;ntr-o formă de comunicare reactualizată şi să reziste tentaţiei populismelor, calea cea mai facilă de a ajunge la voturi pe timp de criză, dar şi cea mai sigură de a dezamăgi după obţinerea lor. Populismul ne arată &icirc;ntotdeauna calea cea mai scurtă spre colapsul democraţiei şi naşterea monştrilor cu acces la microfon.</p>
<p><strong>Valentin Naumescu</strong></p>
<p><em>V. Naumescu este doctor &icirc;n ştiinţe politice, conferenţiar la Facultatea de Studii Europene a Universităţii &bdquo;Babeş-Bolyai&rdquo; Cluj, Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Studii Americane. Are gradul diplomatic de ministru-consilier, fiind fost secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe (ianuarie 2005 &ndash; iunie 2007) şi consul general al Rom&acirc;niei la Toronto (martie 2008 &ndash; octombrie 2012).<br />
</em>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/analiza-impasul-celor-trei-doctrine-41983.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Nu faceți și din Istorie o târfă!</title>
		<link>https://timpul.md/articol/nu-faceti-si-din-istorie-o-tarfa-37024.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/nu-faceti-si-din-istorie-o-tarfa-37024.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Constantin Tănase]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 12 Sep 2012 04:55:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[comunism]]></category>
		<category><![CDATA[elite]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/nu-faceti-si-din-istorie-o-tarfa-37024.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#160;Istoria nu e o t&#226;rfă.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Nu faceți și din istorie o t&acirc;rfă, ca și din politică.</p>
<p>Voi, cei cu &bdquo;două limbi materne&rdquo;, dar de fapt, fără niciuna!</p>
<p>Voi, cei care vă declarați născuți  din &bdquo;două foste patrii-mame istorice&rdquo;, dar care de fapt, nu aveți niciuna.</p>
<p>Voi, cei care ziceți că respirați cu un plăm&acirc;n rusește și cu unul rom&acirc;nește &#8211; după ce v-ați renegat &#8211; ne &icirc;ndemnați și pe noi să respirăm bilingv, să iubim plurietnic și multicultural?</p>
<p>Cum respira Voievodul Ștefan, căruia astăzi vă &icirc;nchinați, ca niște farisei &#8211; cu unul turcește și cu unul rom&acirc;nește?</p>
<p>Bastarzi sunteți. </p>
<p>Voi nu cu plăm&acirc;nii respirați, ci cu curu&rsquo;!</p>
<p>Ați intoxicat țara asta cu &bdquo;respirația&rdquo; voastră.</p>
<p>&#8230; Politicienii noștri, o parte din ei, cei mai &bdquo;constructivi&rdquo;, au fost  născuți și instruiți &icirc;n laboratoarele lui Felix cel de Fier, apoi parașutați, cu diplome de &bdquo;social-democrați&rdquo;, &bdquo;creștini-democrați&rdquo;, &bdquo;centriști-democrați&rdquo; ș.a.m.d. pe toate segmentele politice de la Chișinău. Anume aceștia ne &icirc;ndeamnă să nu ne mai uităm &icirc;n trecut, să lăsăm trecutul, să privim &icirc;n viitor, să respirăm altfel, dacă vrem să devenim un popor &icirc;mplinit și fericit. Aceștia sunt asistați de un cor de &bdquo;vaci, pardon! de voci mediatice&rdquo;, parcă atinse de onirism și nebunie: lăsați istoria, lăsați istoria, lăsați istoria&#8230; </p>
<p>Uite că nu dorim să o lăsăm.</p>
<p>Noi &icirc;nțelegem foarte bine de ce ne &icirc;ndemnați să &bdquo;lăsăm istoria&rdquo; și să uităm trecutul.</p>
<p>Noi &icirc;nțelegem de ce ne acuzați de &bdquo;pașoptism&rdquo; și de &bdquo;crimă&rdquo; de a fi &icirc;ncremeniți &icirc;n istorie&rdquo;.</p>
<p>Dar voi nu sunteți oare &icirc;ncremeniți &icirc;n istorie?</p>
<p>De o mie de ori mai &icirc;ncremeniți dec&acirc;t noi.</p>
<p>Dar &icirc;n care istorie&hellip;&bdquo;?</p>
<p>Noi suntem &icirc;ncremeniți &icirc;n istoria noastră.</p>
<p>Voi sunteți &icirc;ncremeniți &icirc;ntr-o istorie străină și dușmănoasă.</p>
<p>Este vreo &bdquo;razniță&rdquo;, cum ar spune bătr&acirc;nul Lupan?</p>
<p>Noi zicem că este.</p>
<p>Cadavre politice, resuscitate și reprofilate &icirc;n pretinși proroci &#8211; &icirc;n realitate politruci &#8211; lupi &icirc;mbrăcați &icirc;n blănițe de miei, mutanți care respiră pe unde am zis că respiră &#8211; &icirc;și fac drum, sc&acirc;rț&acirc;ind din oase și respir&acirc;nd din greu, spre un nou mandat de deputat. &Icirc;n acest scop  au devenit &bdquo;constructivi&rdquo;, s-au &bdquo;maturizat&rdquo;, s-au &bdquo;spălat de extremism&rdquo; și &bdquo;propun soluții&rdquo; pentru a &bdquo;&icirc;mpăca societatea&rdquo;.</p>
<p>Să nu mai &bdquo;umblăm&rdquo;, cică, la articolul 13 din Constituție.</p>
<p>Limba noastră, cică, să se numească &icirc;n două feluri.</p>
<p>Care și cum dorește.</p>
<p>&Icirc;n funcție de cum și pe unde&#8230; respiră.</p>
<p>Și aceștia se pretind a fi elite naționale ale unui stat național&#8230;</p>
<p>Ah, &bdquo;elitele&rdquo; noastre &bdquo;elitele&rdquo;, spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi, cum zicea și Eminescu&#8230;</p>
<p>Fariseică plebe roșcată!</p>
<p>Dar, vorba lui Minulescu, e vechi păcatul și nu ești prima vinovată. &bdquo;Elitele&rdquo; noastre &icirc;ntotdeauna s-au dat cu străinii. Au fost doar vreo c&acirc;țiva domni bărbați care le-a ținut &icirc;n fr&acirc;ie, chiar cu riscul ca posteritatea să-i acuze că &bdquo;de multe ori pe la ospețe omorau fără județ&rdquo;. <br />
Anul acesta noi ne-am oprit la anul 1812, de aici &icirc;ncolo, căut&acirc;nd toate relele. Da, e adevărat, după 1812 boierimea  basarabeană a &icirc;nvățat rusește peste noapte contra unor titluri mai &bdquo;nobile&rdquo; dec&acirc;t cel de boier. Punga cu galbeni &icirc;i interesa, nu denumirea limbii. Exact ca și astăzi. Dar să nu uităm că nici secolul XVIII nu a fost mai dulce. Nici &icirc;n &bdquo;veacurile de aur&rdquo;, cu at&acirc;t mai mult, &icirc;n veacul fanariot, &bdquo;elitele&rdquo; nu au fost mai breze. </p>
<p>Cu turcii &#8211; s-au turcit. </p>
<p>Cu grecii &#8211; s-au grecizat. </p>
<p>Cu rușii &#8211; s-au rusificat. </p>
<p>Cu sovieticii &#8211; s-au sovietizat. </p>
<p>Cu Brejnev &#8211; s-au brejnevizat. </p>
<p>Cu Voronin &#8211; s-au voroninizat.</p>
<p>Acum e &icirc;n toi procesul de &bdquo;maturizare&rdquo; a &bdquo;elitelor&rdquo;. A te &bdquo;maturiza&rdquo; &icirc;nseamnă a &icirc;nțelege cum poți ajunge la &bdquo;treucă&rdquo;.</p>
<p>Unde-i &bdquo;treuca&rdquo;, acolo-s și &bdquo;elitele&rdquo;, noua &bdquo;aristocrație&rdquo; moldovenească.</p>
<p>Toți renegații pretind că fac istoria. Și unii chiar o fac, dar după chipul și asemănarea lor. <br />
Cu chip de t&acirc;rfă. </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/nu-faceti-si-din-istorie-o-tarfa-37024.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Elitele” noastre nu pot măcar să înjure în limba maternă</title>
		<link>https://timpul.md/articol/elitele-noastre-nu-pot-macar-sa-injure-in-limba-materna-35473.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/elitele-noastre-nu-pot-macar-sa-injure-in-limba-materna-35473.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Constantin Tănase]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 16 Jul 2012 09:52:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bună Dimineața]]></category>
		<category><![CDATA[elite]]></category>
		<category><![CDATA[injuraturi]]></category>
		<category><![CDATA[Voronin]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/elitele-noastre-nu-pot-macar-sa-injure-in-limba-materna-35473.html/</guid>

					<description><![CDATA[Ultimele &#8222;explozii emoţionale&#8221;, la nivel lexical, ale liderului comunist au readus &#238;n faţa opiniei publice chestiunea elitelor moldovene.&#160;&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Nouă ne place să credem că avem elite intelectuale, incluisv politice şi culturale, fără să ne g&acirc;ndim dacă acestea există cu adevărat. <br />
&hellip;Voronin l-a numit pe ministrul Anatol Şalaru &bdquo;homosexual şi pederast&quot;. Incidentul a provocat mai multe reacţii &icirc;n tabăra politicienilor din Alianţă. Sincer vorbind, reacţiile acestora m-au mirat mult pentru că nu &icirc;nţeleg ce s-a &icirc;nt&acirc;mplat extraordinar, ieşit din comun? Oare e prima dată c&acirc;nd bătr&acirc;nul general apelează la lexicul nenormat, licenţios, mai simplu spus, la exprimarea porcoasă? De ce ne deranjează aceste calificative, ieşite din gura lui Voronin, dar nu ne-au deranjat, aceleaşi porcării, dar şi altele, şi mai deocheate, ieşite din &bdquo;guriţele de aur&rdquo; ale infractorilor politici care astă-iarnă organizau mitinguri de protest &icirc;mpotriva Alianţei? Aceşti grobieni nesimţiţi, care meritau a fi amendaţi pentru atac la bunele moravuri, erau invitaţi seară de seară pe la diferite televiziuni &icirc;n calitate de analişti politici respectabili. </p>
<p>Problema trebuie reformulată, pentru că nu numai Voronin practică la limita indecenţei acest &bdquo;sport verbal&rdquo;, nu numai Voronin, dar şi mulţi alţi politicieni, inclusiv din tabăra democraţilor, &icirc;şi permit să extragă materie  lexicală primă pentru discursurile lor politice din subsolurile &icirc;ntunecate şi insalubre ale limbii rom&acirc;ne, &bdquo;pigment&acirc;ndu-şi&rdquo; exprimarea cu fel de fel de argotisme şi barbarisme, motiv&acirc;ndu-şi alegerea că asemenea cuvinte sunt &icirc;n DEX. Bieţii&hellip; reprezentanţi ai elitelor! nici nu ştiu, probabil, ce &icirc;nseamnă un dicţionar explicativ al unei limbi, pe ce principii se elaborează şi ce lexic include&hellip; Dacă ar fi atenţi, ar găsi &icirc;n DEX şi denumirile populare ale organelor genitale şi alte cuvinte populare foarte pitoreşti! </p>
<p>Mă tem că aşa-zisele elite g&acirc;nditoare ale R. Moldova sunt o ficţiune, un rod al imaginaţiei noastre patriotice şi stataliste. Nu avem elite naţionale culte, cu multă carte, formate la izvoarele culturii naţionale. Politicienii din generaţia mai &icirc;n v&acirc;rstă, &icirc;n marea lor majoritate, nu s-au adăpat la cultura naţională, rom&acirc;nească, ci la cea rusească, ei n-au citit cărţi rom&acirc;neşti, ci doar ruseşti, din care cauză ei nici nu pot &icirc;njura rom&acirc;neşte, fiindcă nici nu stăp&acirc;nesc această &bdquo;zonă lexicală&rdquo; a limbii materne. Ce fel de reprezentanţi ai elitelor naţionale sunt acei care au citit doar două cărţi &icirc;n limba rusă &#8211; una despre Stalin şi alta despre Jukov -, iar singurele aforisme pe care le folosesc sunt din filmul &bdquo;Ivan Vasilievici meneaet professiiu&rdquo; (&bdquo;Ivan Vasilevici &icirc;şi schimbă profesia&rdquo;)? Aceste  elite  nici nu pot &icirc;njura &icirc;n limba lor maternă&hellip; C&acirc;ţi din deputaţii de azi, consideraţi şi aceştia o parte a elitelor, au citit, de exemplu, discursurile parlamentare ale lui N. Iorga, ca să se familiarizeze măcar cu un model de discurs parlamentar &icirc;n limba rom&acirc;nă? </p>
<p>&hellip;&Icirc;n orice societate există două feluri de elite &#8211; g&acirc;nditoare şi grohăitoare. La noi &icirc;n societate, elitele g&acirc;nditoare &icirc;ncă nu sunt constituite, iar tonul &icirc;l dau elitele grohăitoare.  Da, avem c&acirc;ţiva intelectuali naţionali de marcă, dar nu avem elite naţionale clar structurate. Trist, dar adevărat. </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/elitele-noastre-nu-pot-macar-sa-injure-in-limba-materna-35473.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Reacţiile anti-UE. Dincolo de limită</title>
		<link>https://timpul.md/articol/reactiile-anti-ue-dincolo-de-limita-28897.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/reactiile-anti-ue-dincolo-de-limita-28897.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ana Taban]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 22 Nov 2011 03:47:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[anti-UE]]></category>
		<category><![CDATA[elite]]></category>
		<category><![CDATA[moneda euro]]></category>
		<category><![CDATA[Olanda]]></category>
		<category><![CDATA[populisti]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/reactiile-anti-ue-dincolo-de-limita-28897.html/</guid>

					<description><![CDATA[Creşterea numărului de populişti reprezintă o ameninţare at&#226;t pentru moneda euro, c&#226;t şi pentru UE &#238;n ansamblu.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Europa are o nouă voce disonantă &#8211; <strong>populiştii</strong>. Antimusulmani, antielite, antiglobalizare şi din ce &icirc;n ce mai anti-Bruxelles, fie că sunt din ţările nordice, olandezi şi flamanzi, fie din Franţa, Italia şi Austria sau unele părţi din Europa de Est, populiştii reprezintă ceea ce Pierre Poujade, populistul postbelic originar din Franţa, numea &bdquo;cel care se zbate pentru a minţi omuleţi&rdquo;.</p>
<p>&Icirc;n ultimii ani, populiştii au găsit modalităţi de a se poziţiona &icirc;n afara ideologiei neonaziste. Mulţi dintre ei sprijină homosexualii şi drepturile femeilor (totul pentru a blama musulmanii) şi sunt de cele mai multe ori pro-Israel. Populiştii din Europa nu sunt oamenii care formează guverne, nu au voturile necesare pentru aceasta şi sunt complet incompatibili cu munca de birou. Şi totuşi, politicienii nu ştiu cum să-i scoată din scenă. Obsesiile şi resentimentele lor s-au transformat &icirc;n subiect de dezbatere, chiar şi pentru cei care nu ar vota pentru ei.</p>
<p>Acest lucru se &icirc;nt&acirc;mplă din trei motive. &Icirc;n primul r&acirc;nd, pentru că moneda euro şi banca centrală sunt proiecte de elită prin excelenţă. Cele mai puternice voci ale clasei politice din Europa au insistat că Europa are nevoie de propria monedă. Ei au forţat economiile să conveargă pe parcursul anilor 1990 şi au creat complexe extravagante de locuri de muncă. Acum, că tehnocraţii au demonstrat incompetenţă, anti-tehnocraţii au avut de c&acirc;ştigat. &Icirc;n al doilea r&acirc;nd, populiştii sunt naţionalişti şi protecţionişti, ei resping at&acirc;t ideea de a plăti pentru a salva periferia zbuciumată a Europei, c&acirc;t şi tot felul de reforme structurale de care Europa are nevoie. Şi, &icirc;n al treilea r&acirc;nd, populiştii sunt ne&icirc;ncrezători &icirc;n Bruxelles şi &icirc;n toate acţiunile sale, ceea ce va limita opţiunile disponibile pentru extinderea zonei euro.</p>
<p>Pentru a &icirc;nţelege modul &icirc;n care populismul a prins rădăcini, să vedem ce s-a &icirc;nt&acirc;mplat &icirc;n <strong>Olanda</strong>. &Icirc;n studiul său despre uciderea lui Theo van Gogh de către un musulman radical olandez &icirc;n 2004, regizorul de film Ian Buruma &icirc;mprumută termenul regentă pentru a descrie elita modernă olandeză, care, &icirc;n secolul 21 este interesată doar de ea &icirc;nsăşi şi neglijează problemele oamenilor simpli.   <br />
Ce legătură au toate acestea cu Europa? La prima vedere, niciuna. Dar, după moartea lui Fortuyn, de asemenea, ucis &icirc;n 2002 (de către un activist pentru drepturile animalelor, nu de un musulman), un alt politician olandez, Geert Wilders, a preluat cauza acestuia şi a continuat să exploateze resentimentele populare &icirc;mpotriva proiectului regentei de integrare europeană.</p>
<p>Astfel, cum UE s-a extins de la şase la 27 de ţări, olandezii, care au fost printre membrii fondatori, au simţit că influenţa lor se diminuează. Ei <strong>au trecut de la beneficiarii de fonduri europene la contribuabili</strong>. Gradul de sentimente antieuropene a devenit mai evident &icirc;n 2005, c&acirc;nd olandezii au votat &icirc;n cadrul unui referendum cu 62% respingerea Constituţiei UE nou-propusă. Pentru prima dată elita olandeză a binevoit să ceară opinia oamenilor obişnuiţi despre Europa c&acirc;nd, cum spune Andr&eacute; Krouwel, politolog la Universitatea din Amsterdam, chiar şi oameni care nu aveau nimic &icirc;mpotriva Europei au găsit ceva &icirc;n Constituţie care să le displacă.</p>
<p>Cu Partidul Libertăţii pe de o parte, şi Partidul Socialist antiglobalizare pe de altă parte, mijlocul proeuropean, proglobalizare este exclus din politica olandeză. Dacă mai &icirc;nainte, partidele de centru obţineau 80-90% din voturi, la cele mai recente alegeri au primit doar 54%. &Icirc;ntre timp, Partidul Libertăţii care avea doar 16% &icirc;n parlamentul olandez, reuşeşte să obţină 40%, ceea ce, potrivit lui Krouwel, &bdquo;a distrus democraţia consensuală olandeză&rdquo;.</p>
<p>O poveste similară este &icirc;n curs de dezvoltare &icirc;n &icirc;ntreaga Europă, deşi detaliile diferă. <strong>Finlandezii </strong>sunt mai mult eurosceptici dec&acirc;t antimusulmani, Partidul Poporului din Danemarca şi Democraţii din <strong>Suedia</strong> sunt obsedaţi de fenomenul imigraţiei; &icirc;n <strong>Italia</strong>, Liga Nordului manifestă un mare dispreţ faţă de Napoli şi sudul ţării, precum şi faţă de imigranţi şi UE; partidul Vlaams Belang din <strong>Belgia</strong> militează pentru independenţa flamandă; &icirc;n <strong>Franţa</strong>, Marine Le Pen a &icirc;ndepărtat Frontul Naţional de trecutul fascist şi antisemit; Jobbik din <strong>Ungaria</strong> nici măcar nu a &icirc;ncercat să se conformeze normelor europene.</p>
<p>Heather Grabbe de la Open Society Institute din Bruxelles  numeşte acest proces  &bdquo;politica resentimentelor &icirc;mpotriva elitelor&quot;. Astăzi, populiştii preferă să stea pe jumătate &icirc;n guvern şi pe jumătate &icirc;n afara acestuia. Aceasta a fost strategia lui Pia Kj&aelig;rsgaard din Partidul Popular, cel care a decis politica de imigraţie &icirc;n Danemarca, p&acirc;nă c&acirc;nd &icirc;n vară la putere a venit st&acirc;nga daneză. Aceste părţi şi-au disputat &icirc;mpreună strategiile şi astfel danezii au fost copiaţi de Geert Wilders, politicianul olandez care susţine un guvern minoritar olandez, dar nu face parte din el. Ministrul de Finanţe olandez, Jan Kees de Jager, spune că prin această abordare, Olanda demonstrează că face parte din Europa, dar fără să-ş piardă anumite particularităţi. Guvernul poate adopta legislaţia cu privire la UE cu sprijinul partidelor de centru din opoziţie, priv&acirc;ndu-l pe dl Wilders de influenţă. Această idee este susţinută de studiile care arată că nivelul de sprijin olandez pentru &bdquo;Europa&quot;, &icirc;n sensul general, nu a scăzut dramatic &icirc;n ultimii ani.</p>
<p>Dar acest argument nu este pe deplin convingător. Atitudinile olandeze de suveranitate sunt din ce &icirc;n ce mai puternice. Politicienii revin de la Bruxelles la Haga indignaţi că nu au putut obţine beneficiile pe care le doreau, iar ideea de a cheltui banii Olandei pentru a salva economia Greciei nu a fost susţinută. </p>
<h1>Nu aştepta recunoştinţă</h1>
<p>&Icirc;n plus, <strong>votul olandez &icirc;mpotriva Constituţiei Europene a fost parte dintr-o reacţie populară &icirc;mpotriva UE la nivel european</strong>. Constituţia trebuia să &icirc;mbunătăţească legislaţia UE, precum şi să apropie Bruxellesul de oameni. Dar aceştia, fie nu l-au &icirc;nţeles, fie n-au fost interesaţi. După ce a fost respinsă &icirc;n Franţa, precum şi &icirc;n Olanda, Constituţia a fost refăcută prin Tratatul de la Lisabona şi respinsă din nou, de această dată prin referendumul din Irlanda. Tratatul a intrat &icirc;n vigoare abia &icirc;n 2009, după opt ani de lucru. </p>
<p>Mesajul este clar. Cu toate acestea, oric&acirc;t de neplăcute ar fi unele opinii ale populiştilor, UE &bdquo;trage &icirc;n sus&rdquo; ţările membre. Pentru europenii ordinari, Bruxellesul reprezintă o autoritate, o elită. Aşa cum se &icirc;nt&acirc;mplă de obicei, la &icirc;nceput proiectul european a fost unul bun şi creat din motivele cele mai bune.</p>
<p><!--[if !mso]&gt;--></p>
<p>v:* {behavior:url(#default#VML);}<br />
o:* {behavior:url(#default#VML);}<br />
w:* {behavior:url(#default#VML);}<br />
.shape {behavior:url(#default#VML);}</p>
<p><!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p>Normal<br />
0</p>
<p>false<br />
false<br />
false</p>
<p>MicrosoftInternetExplorer4</p>
<p><!--[if gte mso 9]&gt;--></p>
<p><!--[if gte mso 10]&gt;--></p>
<p>/* Style Definitions */<br />
table.MsoNormalTable<br />
{mso-style-name:&#8221;Table Normal&#8221;;<br />
mso-tstyle-rowband-size:0;<br />
mso-tstyle-colband-size:0;<br />
mso-style-noshow:yes;<br />
mso-style-parent:&#8221;&#8221;;<br />
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;<br />
mso-para-margin:0cm;<br />
mso-para-margin-bottom:.0001pt;<br />
mso-pagination:widow-orphan;<br />
font-size:10.0pt;<br />
font-family:&#8221;Times New Roman&#8221;;<br />
mso-ansi-language:#0400;<br />
mso-fareast-language:#0400;<br />
mso-bidi-language:#0400;}</p>
<p>Dar să privim retrospectiv la fondarea Comunităţii Economice Europene, precursorul UE, &icirc;n 1957. După al Doilea Război Mondial, mulţi europeni se temeau de un nou ciclu de depresiune economică, instabilitate şi război. Ei s-au trezit prinşi &icirc;ntre oroarea revanşismului german şi coşmarul ocupaţiei comuniste. UE a fost antidotul la nebunia care aproape a distrus civilizaţia occidentală &icirc;n cele două războaie mondiale, fiind administrată de către regenta zilei. Atunci nu s-a căutat să se exploateze entuziasmul popular, şi a fost at&acirc;t de mult entuziasm &icirc;nc&acirc;t a dus la fascism şi bolşevism.</p>
<p>Inspiraţi de preocupările lor pentru pace, designerii din Europa se aşteptau ca creaţia lor să fie justificată de ceea ce oficialii de la Bruxelles numeau &bdquo;legitimitatea de ieşire&quot; &#8211; altfel spus, că europenii vor accepta UE, deoarece funcţionează. Dar nu s-a &icirc;nt&acirc;mplat aşa. Europenii de astăzi iau pacea ca pe o normalitate. Ei sunt &icirc;nclinaţi să măsoare UE prin prosperitatea pe care le-a adus-o. </p>
<p>UE nu a contribuit la propria ei cauză. <strong>Termeni ca &bdquo;metoda comunitară&quot; sau &bdquo;codecizie&quot; par aproape nişte concepte bune de speriat oamenii.</strong> Procesele sale sunt comico-obscure. Paul Magnette, un politician belgian, crede că există 22 de proceduri legislative diferite şi 30 de instrumente juridice de luare a deciziilor &icirc;n cadrul UE.</p>
<p>Toate aceste lucruri au făcut criticii să se pl&acirc;ngă de &bdquo;deficitul democratic&quot; al UE. Dar linia de atac este de fapt oprită. Comisia Europeană (care nu este aleasă, dar e aprobată de Parlamentul European) poate propune o nouă legislaţie şi ajută la punerea &icirc;n practică a acesteia. Noile legi au nevoie &icirc;nsă de sprijinul miniştrilor din guvernele naţionale şi de susţinerea Parlamentului European, care este ales. Comparativ cu capitalele naţionale, Bruxellesul este mult mai accesibil, după ce &icirc;i &icirc;nţelegi jargonul şi procedura.</p>
<p><strong>Ce &icirc;i lipseşte UE nu este democraţia, ci angajamentul popular.</strong> Această problemă a fost şi va fi mereu. &Icirc;n ceea ce priveşte alegerea preşedintelui PE direct de către Comisie sau trimiterea de deputaţi naţionali cu jumătate de normă &icirc;n Parlamentul European, niciunul dintre aceşti factori nu ar schimba faptul că UE este la distanţă, impenetrabilă şi elitistă. Cu toate aceste &icirc;ncercări grele, UE nu va fi iubită de către cetăţenii europeni, nici chiar de cei care sunt &icirc;n mare parte proeuropeni. Cum spunea Anand Menon, un academic britanic, <strong>aceasta este &bdquo;condamnată structural să inspire apatie&rdquo;.<br />
</strong><br />
&bdquo;<strong>Opinia publică este un actor nou &icirc;n UE, care limitează tehnocraţii</strong>&quot;, spune Charles Grant, director al Centrului pentru Reformă Europeană. Copleşită de populistul antielitist, pe de o parte, şi tehnocraţia impenetrabilă, pe de altă parte, soarta monedei euro, prin urmare, se află &icirc;n m&acirc;inile guvernelor naţionale, dar cel mai mult &icirc;n m&acirc;inile Franţei şi Germaniei.<br />
<em><strong><br />
(După &bdquo;Beyond the fringe&rdquo;, <a href="http://www.economist.com/node/21536873?fsrc=scn/tw/te/ar/beyondthefringe"><span>The Economist</span></a>, 12 noiembrie, 2011) </strong></em><a href="http://www.economist.com/node/21536873?fsrc=scn/tw/te/ar/beyondthefringe"><br />
</a> <strong><br />
Foto: Eurobarometru, 2011 &bdquo;Vocea mea contează &icirc;n UE&rdquo;</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/reactiile-anti-ue-dincolo-de-limita-28897.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce au făcut românii în ultimii 500 de ani? (III)</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ce-au-facut-romanii-in-ultimii-500-de-ani-iii-20925.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ce-au-facut-romanii-in-ultimii-500-de-ani-iii-20925.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Vasile Ernu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 25 Feb 2011 03:30:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[democratia]]></category>
		<category><![CDATA[elite]]></category>
		<category><![CDATA[ortodoxia]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ce-au-facut-romanii-in-ultimii-500-de-ani-iii-20925.html/</guid>

					<description><![CDATA[Pornind de la excelenta carte apărută recent - &#8222;Rom&#226;nia şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010)&#8221;, scrisă de istoricul Bogdan Murgescu, &#238;ncercam să enumăr c&#226;teva cauze majore care au dus la crearea unui decalaj economic at&#226;t de mare &#238;ntre lumea occidentală şi spaţiul rom&#226;nesc. &#206;ntrebarea majoră este: care sunt cauzele &#8222;&#238;napoierii&#8221; noastre sociale, economice şi politice? Una din cauzele majore despre care am scris săptăm&#226;na trecută a fost numită &#8222;egoismul elitelor&#8221;. Elitele noastre sunt b&#226;ntuite de sindromul &#8222;nesimţirii sociale&#8221;: concentrarea pe propriul interes sau pe cel de clan &#238;n defavoarea interesului societăţii.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Cu acest prim diagnostic este mai toată lumea de acord. Cu toţii ştim prea bine cine au fost şi sunt elitele noastre. Cu mici excepţii (poate doar generaţia paşoptistă şi generaţia Unirii), am avut elite care şi-au exersat din plin acest egoism. &Icirc;n ultimele trei perioade istorice importante (perioada interbelică, perioada comunistă şi cea postcomunistă), &bdquo;nesimţirea socială&rdquo; a elitelor a atins cote majore. <br />
&Icirc;ntrebarea care se ridică şi pe care am primit-o de la mai mulţi comentatori este: din ce cauză avem elita pe care o avem? Ar trebui probabil să facem o &bdquo;anatomie a elitei rom&acirc;neşti&rdquo;, ca să avem mai multe date empirice. Cum este o problemă care mă interesează şi o urmăresc de ceva vreme, m-aş aventura să dau doar c&acirc;teva indicii, direcţii, fără a avea pretenţia unui răspuns exhaustiv, mai ales că dispun de un spaţiu de scris at&acirc;t de restr&acirc;ns.</p>
<p>Din punctul meu de vedere, felul de a fi al elitelor noastre are, &icirc;nainte de toate, cauze structurale şi abia &icirc;n planul secund sunt cele legate de mentalitate. Aş enumera scurt c&acirc;teva astfel de cauze.<br />
<strong><br />
Organizarea bizantină</strong>. Nu faptul că aparţinem spaţiului religios ortodox e problema majoră, cu toate că e de meditat asupra acestui lucru, ci faptul că moştenim un anumit tip de organizare bizantină. Lumea bizantină, deci şi cea ortodoxă care decurge din ea şi pe care o moştenim, este structurată pe taxis, adică pe ranguri dispuse &icirc;ntr-o structură piramidală. Noi acceptăm această ordine ca pe un dat, nu este contestată şi fiecare nivel al piramidei se subordonează nivelului superior. Relaţia dintre ranguri este una de subordonare, nu una de negociere, sau democratică, cum am spune azi. Această practică politico-socială am moştenit-o şi o aplicăm cu mare succes şi astăzi. Acest tip de supunere tacită are origini mult &icirc;n negura timpului, comunismul doar a speculat-o. &Icirc;n mare parte, noile guvernări postcomunsite o folosesc cu mult succes şi ele, d&acirc;ndu-i o haină &bdquo;democrată&rdquo;.</p>
<p><strong>Instituţia ca moşie</strong>. Din prima formă de organizare structurală se deduc altele c&acirc;teva. Elita noastră percepe &icirc;n continuare instituţiile pe care le conduce ca pe o formă de &bdquo;moşie personală&rdquo;. Funcţia este privită ca o poziţie de putere, iar spaţiul administrat &#8211; ca un spaţiu care le aparţine. Instituţiile nu sunt &icirc;n slujba cetăţeanului, ci a funcţionarului, cetăţeanul fiind mai degrabă subordonat şi exploatat de către acestea. Regulile devin aliatorii, iar instituţiile capătă chipul &bdquo;boierului&rdquo; care le conduce.</p>
<p><strong>Democraţia circuitului de elite</strong>. Una din marile probleme structurale e legată de faptul că elitele noastre sunt &icirc;nchise. Adică, ele recrutează personal numai pe bază de relaţii personale sau de grup. Nu avem un proces de selecţie a elitei pe baza unei competenţe deschise şi reale. Elitele &icirc;şi alimentează resursele umane nu pe o bază democratică, ci pe una clientelară. Intrarea persoanelor care aparţin grupurilor de la baza piramidei &icirc;n structurilor superioare este blocată. Are loc un fel de ghetoizare a celor două grupuri.</p>
<p><strong>Lipsa de contestare</strong>. Faptul că &icirc;ntre v&acirc;rful piramidei, cei care conduc, şi baza ei există un raport de subordonare, nu unul de negociere, face ca relaţiile să fie construite pe modelul senior-vasal. Ca o elită să devina sensibilă la nevoile şi doleanţele &bdquo;bazei&rdquo;, ar trebui să existe o presiune constantă şi consecventă asupra ei şi un circuit care să permită accesul celor de la bază la grupurile din eşaloanele superioare.<br />
Ce e de făcut şi cum schimbăm aceste mecanisme? Despre asta vom discuta &icirc;n următoarele texte.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ce-au-facut-romanii-in-ultimii-500-de-ani-iii-20925.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>(Comentați) Comunismul şi rezistenţa la români</title>
		<link>https://timpul.md/articol/comentati-comunismul-si-rezistenta-la-romani-20927.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/comentati-comunismul-si-rezistenta-la-romani-20927.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[George Damian]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 25 Feb 2011 03:03:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[adam michinik]]></category>
		<category><![CDATA[comunism]]></category>
		<category><![CDATA[cultură]]></category>
		<category><![CDATA[elite]]></category>
		<category><![CDATA[Herta Muller]]></category>
		<category><![CDATA[rezistenta]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/comentati-comunismul-si-rezistenta-la-romani-20927.html/</guid>

					<description><![CDATA[La Bucureşti fierbe o dezbatere mai veche cu privire la comportamentul elitelor &#238;n perioada comunistă. Chestiunea nu este lipsită de interes pentru Chişinău. La Bucureşti b&#226;ntuie de mai mulţi ani mitul &#8222;rezistenţei prin cultură&#8221; - adică, &#238;n perioada comunistă, anumiţi oameni au preferat să se refugieze &#238;ntr-un turn de fildeş al ideilor şi să g&#226;ndească separat şi diferit de dogma oficială. &#206;n prezent, &#8222;rezistenţii prin cultură&#8221; domină piaţa ideilor de la Bucureşti, iar această dominaţie le-a adus şi un mare număr de contestări. &#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Pentru a-şi consolida poziţia, elitele rezistente prin cultură au adus la Bucureşti nume sonore &#8211; Herta Muller, Adam Michnik -, &icirc;nsă au avut parte de o surpriză majoră: niciunul dintre cei chemaţi la susţinere nu au prea fost de acord cu teza &bdquo;rezistenţei prin cultură&rdquo;. Poziţia aceasta nu este nouă: eseistul Dan Petrescu spunea cu mulţi ani &icirc;n urmă că, dacă Mircea Cărtărescu a trăit &icirc;n comunism &icirc;n lumea poeţilor americani, asta nu reprezintă un act de rezistenţă, ci mai degrabă o chestiune patologică &#8211; spitalele sunt pline de oameni care trăiesc &icirc;n alte lumi, posibil mai bune dec&acirc;t realitatea curentă. &Icirc;n discuţie nu este pusă calitatea operei acestor  oameni, ci teza &icirc;n sine a &bdquo;rezistenţei prin cultură&rdquo; &icirc;n faţa comunismului.</p>
<p>Profesorul francez Claude Karnouh a fost cel care a spus lucrurilor pe nume: singurii care au rezistat &icirc;n faţa comuniştilor &icirc;n Rom&acirc;nia au fost legionarii, greco-catolicii şi romano-catolicii. Dacă luăm &icirc;n considerare componenta ortodoxă a ideologiei legionare, putem spune că singurii care au rezistat cu adevărat &icirc;n faţa agresiunii comuniste din Rom&acirc;nia au fost creştinii (fiecare av&acirc;nd plusurile şi minusurile de rigoare). Rezistenţa prin cultură nu se pune &#8211; a fost un act individual. Au existat şi acte de opoziţie deschisă din partea oamenilor de cultură, deşi puţine. Cazul Paul Goma este unul dintre ele &#8211; şi e destul de puţin cunoscut. Ce se ocoleşte &icirc;n discursul public: Paul Goma a fost dat afară din Uniunea Scriitorilor inclusiv cu voturile unora care astăzi trec drept &bdquo;rezistenţi prin cultură&rdquo; (vai de rezistenţa asta!).</p>
<p>Herta Muller nu a greşit c&acirc;nd i-a catalogat drept colaboraţionişti ai sistemului pe rezistenţii prin cultură &#8211; a se vedea votul dat &icirc;n cazul Goma. Nici Adam Michnik nu a greşit c&acirc;nd i-a tratat drept procurori bolşevici pe rezistenţii prin cultură care au ridicat piatra să lovească după căderea comunismului. Crimele comunismului ar fi trebuit tratate aşa cum au fost tratate crimele nazismului: la tribunal. Arhivele scot la iveală nenumărate dovezi ale acestor crime &#8211; mai trebuie doar identificaţi făptaşii şi pedepsiţi &icirc;n conformitate cu legile &icirc;n vigoare. Trebuie cunoscute numele victimelor şi numele făptaşilor. &Icirc;n lume, au fost membri ai partidelor comuniste care nu şi-au m&acirc;njit m&acirc;inile cu s&acirc;nge, care nu au &icirc;ncălcat legea. Menţinerea perdelelor de fum ale rezistenţei prin cultură, a condamnării unei ideologii nu fac dec&acirc;t să &icirc;nt&acirc;rzie adevărata judecată. <strong>Nu ideologia a ucis oameni, ci unii oameni i-au ucis pe alţii,</strong> de multe ori &icirc;ncălc&acirc;nd chiar legile pe care pretindeau că le apără. <strong>A</strong><strong>ceste fapte trebuie scoase la iveală şi pedepsite.</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/comentati-comunismul-si-rezistenta-la-romani-20927.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
