<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>est &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/est/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Wed, 18 May 2022 07:15:09 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>est &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Miniștrii de Externe ai Parteneriatului Estic s-au reunit pentru a pune în discuție provocările de securitate regională</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ministrii-de-externe-ai-parteneriatului-estic-s-au-reunit-pentru-a-pune-in-discutie-provocarile-de-securitate-regionala-132209.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ministrii-de-externe-ai-parteneriatului-estic-s-au-reunit-pentru-a-pune-in-discutie-provocarile-de-securitate-regionala-132209.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 23 Jun 2018 08:50:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[est]]></category>
		<category><![CDATA[miniștri]]></category>
		<category><![CDATA[securitate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ministrii-de-externe-ai-parteneriatului-estic-s-au-reunit-pentru-a-pune-in-discutie-provocarile-de-securitate-regionala-132209.html/</guid>

					<description><![CDATA[Evaluarea rezultatelor Summit-ului Parteneriatului Estic (PaE), precum şi evoluţiile &#238;n implementarea celor 20 de priorităţi de dezvoltare p&#226;nă &#238;n anul 2020 au fost principalele subiecte discutate &#238;n cadrul celei de-a zecea Reuniuni informale a miniştrilor afacerilor externe din cadrul ţărilor Parteneriatului Estic, care s-a &#238;ncheiat vineri la Minsk.<br />
<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Republica Moldova a fost reprezentată de secretarul de stat Daniela Morari, care a punctat &icirc;n discursul său principalele realizări ale Republicii Moldova &icirc;n implementarea priorităţilor de reformă a Parteneriatului Estic p&acirc;nă &icirc;n 2020 şi a menţionat importanţa aprofundării cooperării dintre ţările asociate, prin valorificarea noii arhitecturi multilaterale a PaE, reieşind din ambiţiile acestora de a se apropia de Uniunea Europeană, transmite INFOTAG, cu referire la un comunicat al Ministerului de Externe de la Chișinău.</p>
<p>Din partea Uniunii Europene, la eveniment au participat Comisarul european pentru Politica de Vecinătate şi Negocierile de Extindere, Johannes Hahn, Comisarul european pentru Economia şi Societatea Digitale, Mariya Gabriel, şi secretarul general adjunct al Serviciului European pentru Acţiune Externă, Jean-Christophe Belliard.</p>
<p>&Icirc;n contextul pregătirilor pentru Reuniunea anuală a miniştrilor de externe a statelor PaE, care se va desfăşura &icirc;n octombrie 2018, au fost discutate subiecte ce ţin de provocările comune a statelor Parteneriatului Estic şi Uniunii Europene pe dimensiunea securităţii regionale şi internaţionale, programele de asistenţă din partea UE şi perspectivele viitorului cadru financiar al acestora.</p>
<p>Dialogurile ministeriale neformale ale ţărilor Parteneriatului Estic se desfăşoară &icirc;ncep&acirc;nd din 2012 &icirc;n formatul miniştrilor de externe şi şefilor departamentelor sectoriale, iar fiecare rundă are o temă individuală. La reuniuni participă şi conducerea UE. Scopul principal al dialogurilor este schimbul informal de opinii pe marginea problemelor actual ale dezvoltării Parteneriatului Estic şi ale agendei internaţionale.</p>
<p>Sursa: Radiochisinau.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ministrii-de-externe-ai-parteneriatului-estic-s-au-reunit-pentru-a-pune-in-discutie-provocarile-de-securitate-regionala-132209.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Petro Poroşenko s-a deplasat în zona &#8222;Operaţiunii Antiteroriste&#8221; din estul Ucrainei</title>
		<link>https://timpul.md/articol/petro-porosenko-s-a-deplasat-in-zona-operatiunii-antiteroriste-din-estul-ucrainei-70158.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/petro-porosenko-s-a-deplasat-in-zona-operatiunii-antiteroriste-din-estul-ucrainei-70158.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 18 Feb 2015 15:27:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[donbas]]></category>
		<category><![CDATA[est]]></category>
		<category><![CDATA[Poroșenko]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/petro-porosenko-s-a-deplasat-in-zona-operatiunii-antiteroriste-din-estul-ucrainei-70158.html/</guid>

					<description><![CDATA[Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, s-a deplasat miercuri &#238;n zona &#34;Operaţiunii Antiteroriste&#34; din estul țării, informează publicaţia &#34;Korrespondent&#34;, cit&#226;nd surse din Administraţia Prezidenţială.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Instituţia a mai menţionat că urmează să difuzeze &icirc;n cur&acirc;nd o declaraţie a preşedintelui Petro Poroşenko, &icirc;nregistrată &icirc;nainte ca şeful statului să plece &icirc;n Donbas. Anterior, liderul de la Kiev a anunţat retragerea trupelor ucrainene din Debalţeve, regiunea Doneţk, unde mai mulţi militari au fost &icirc;ncercuţi de rebeli.</p>
<p>Sursa: <a href="http://radiochisinau.md">radiochisinau.md</a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/petro-porosenko-s-a-deplasat-in-zona-operatiunii-antiteroriste-din-estul-ucrainei-70158.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Valentin Naumescu: Redeschiderea dosarului istoric al Estului. Război în Europa. Apărarea cibernetică sau NATO II?</title>
		<link>https://timpul.md/articol/valentin-naumescu-redeschiderea-dosarului-istoric-al-estului-razboi-in-europa-apararea-cibernetica-sau-nato-ii-63059.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/valentin-naumescu-redeschiderea-dosarului-istoric-al-estului-razboi-in-europa-apararea-cibernetica-sau-nato-ii-63059.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 05 Sep 2014 21:10:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[est]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[naumescu]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/valentin-naumescu-redeschiderea-dosarului-istoric-al-estului-razboi-in-europa-apararea-cibernetica-sau-nato-ii-63059.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;ntrebări şi puncte cheie: -&#160;Rusia lui Putin a redeschis dosarul istoric al Răsăritului, opun&#226;ndu-se extinderii politice, economice şi instituţionale a Apusului &#238;n &#8222;vecinătatea estică a Uniunii Europene&#8221;, dorită de majoritatea populaţiei din aceste ţări (practic, fostul spaţiul sovietic de la frontiera de vest a Rusiei), pe considerentul ilegitim şi inacceptabil, de esenţă evident imperială, că regiunea care &#238;ncepe &#238;n nord cu Belarus şi continuă p&#226;nă &#238;n Caucazul de sud, &#238;n Azerbaidjan, i se cuvine ca sferă de influenţă;<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&#8211; Anexarea Crimeei şi invadarea Sud-Estului Ucrainei sunt nu provocări, cum greşit se spune, ci acte de război &icirc;n toată regula, după normele dreptului internaţional &icirc;n vigoare;</p>
<p>&#8211; O eventuală &icirc;ngheţare a conflictului &icirc;n stadiul actual ar &icirc;nsemna triumful strategiei lui Putin şi blocarea definitivă a Ucrainei, devenită astfel loc nefrecventabil de către Uniunea Europeană şi NATO. Acordul de la Minsk nu este credibil şi nu rezolvă problemele grave pricinuite &icirc;n Ucraina de către Rusia. Adevăratul conflict e departe de a se fi &icirc;ncheiat;</p>
<p>&#8211; Republica Moldova este, indubitabil, următorul stat pe lista de destabilizare şi destructurare g&acirc;ndită de Moscova, &bdquo;atacul&rdquo; urm&acirc;nd a fi dat prin intermediul regiunilor separatiste Transnistria şi Găgăuzia, atunci c&acirc;nd Chişinăul va &icirc;ncerca să facă paşi decisivi spre Uniunea Europeană şi/sau NATO. Faptul că &icirc;n noua Comisie Juncker nu va mai exista, se pare, un &bdquo;comisar pentru extindere&rdquo; iar porţile Uniunii sunt şi vor răm&acirc;ne &icirc;nchise &icirc;n noua legislatură europeană, ar putea totuşi să mai domolească pretenţiile Rusiei faţă de Basarabia, dar numai &icirc;n condiţiile &icirc;n care Republica Moldova acceptă să nu se depărteze fundamental de Rusia. Din păcate, Chişinăul se face că nu vede cum ultima soluţie de evadare efectivă din &icirc;nchisoarea istorică a sferei de interese ruseşti a rămas unirea cu Rom&acirc;nia;</p>
<p>&#8211; Occidentul a &icirc;nceput confuz, timid şi ezitant războiul cu Rusia agresoare, fiind prins &icirc;ntre patru seturi de considerente diferite: principiile politice liberal-universaliste care i-au conferit gloria secolului trecut, pragmatismul economic al unei dificile etape de recuperare post-criză şi prudenţele electorale interne, legate de ascensiunea populismelor de tot felul şi a curentului anti-liberal, la care s-a adăugat, deloc neglijabilă dar avantaj&acirc;nd Rusia, slăbirea relaţiei transatlantice;</p>
<p>&#8211; Cordonul Marea Baltică &#8211; Marea Neagră a devenit poligonul confrunţării uriaşe a celor două sisteme de interese şi totodată o zonă de (in)securitate şi valoare strategică de importanţă excepţională, de care depinde viitorul paşnic sau războinic al Europei;</p>
<p>&#8211; Creşte nevoia de America &icirc;ntr-o zonă &icirc;n care tranzacţionările ruso-germane au provocat drame istorice şi sf&acirc;şieri teritoriale de neuitat, o zonă pe care, &icirc;n mai multe r&acirc;nduri, Europa a dovedit că nu este capabilă să o gestioneze rezonabil, &icirc;n interesul cetăţenilor acestor state;</p>
<p>&#8211; Este soluţia &bdquo;apărării de la distanţă&rdquo;, decisă &icirc;n Ţara Galilor, adecvată şi suficientă pentru securizarea Estului Europei? Mai poate Alianţa Nord-Atlantică, g&acirc;ndită &icirc;n 1949 să apere democraţiile din Vestul Europei de ameninţarea expansiunii URSS, să protejeze acum Estul de la distanţă? Poate un NATO uşor cosmetizat, se pare un NATO &bdquo;cibernetic&rdquo;, care-şi aduce trupele reale cel mai repede &icirc;n 5 zile, din Olanda &icirc;n zona de conflict, să garanteze securitatea unei regiuni de frontieră? C&acirc;t de credibil mai este art. 5 al Tratatului, &icirc;n condiţiile &icirc;n care un aşa-zis &bdquo;Act Fondator&rdquo; &icirc;ncheiat cu Rusia &icirc;n anii 90 &icirc;mpiedică desfăşurarea de trupe permanente consistente, sau este nevoie efectiv de alte instrumente politico-militare (altă organizaţie) de apărare, să zicem NATO II, sub coordonarea directă a Statelor Unite şi cu baze militare (reale, nu cibernetice) din Marea Baltică p&acirc;nă la Marea Neagră?<br />
&nbsp;<br />
Am recitit zilele trecute, &icirc;ntr-o scurtă vacanţă, Jurnalul lui Grigore Gafencu (volumul I, perioada 1 iunie 1940 &ndash; 31 august 1941), acoperind practic intervalul de timp dintre retragerea sa din funcţia de ministru de Externe &icirc;n guvernul carlist şi finalul misiunii diplomatice de ministru al Rom&acirc;niei la Moscova, poziţie pe care a asumat-o &icirc;n august 1940.</p>
<p>Spun &bdquo;am recitit&rdquo; pentru că excelenta carte mi-era cunoscută din 2006, de c&acirc;nd am organizat lansarea volumului la Ministerul Afacerilor Externe. După opt ani de diplomaţie şi, mai ales, după evenimentele dramatice de acum, din Estul Europei, analizele, g&acirc;ndurile şi &icirc;nsemnările fostului ministru de Externe din perioada 1938-1940 mi s-au părut mai interesante, mai utile, mai pline de semnificaţii şi mai vii dec&acirc;t am putea crede prin simpla depărtare &icirc;n timp, de peste şapte decenii, şi prin faptul că Hitler şi Stalin ne-au părăsit demult. Şi totuşi, unele lucruri &icirc;n geopolitică nu se schimbă niciodată&hellip; Recomand aşadar Jurnalul lui Gafencu, cu plăcere şi pasiune didactică, tuturor diplomaţilor tineri şi celor care vor să &icirc;nţeleagă ceva din realităţile (nu clişeele) relaţiilor complicate ale Rom&acirc;niei şi statelor mici din regiune cu Germania nazistă şi cu Rusia sovietică, &icirc;n teribilul an 1940. Merită.</p>
<p>Iată un paragraf interesant: &bdquo;Din ziua cea dint&acirc;i a marelui război, ruşii erau hotăr&acirc;ţi să profite de &icirc;nţelegerea lor cu germanii1, care le dădea cale liberă spre Apus, pentru a redob&acirc;ndi teritoriile pierdute [&#8230;] Pătrunderea lor &icirc;n Polonia, p&acirc;nă &icirc;n Carpaţi, pactele impuse statelor baltice, războiul lor &icirc;mpotriva Finlandei erau tot at&acirc;tea dovezi [&#8230;] Atitudinea lor &icirc;nsă faţă de noi, refuzul brutal opus tuturor propunerilor noastre de &icirc;nţelegere, discursul lui Molotov la sf&acirc;rşitul lui martie2 nu ne &icirc;ngăduiau nici o iluzie cu privire la intenţiile lor adevărate faţă de noi. De altfel, confidenţii şi complicii lor, germanii, nu ne-au ascuns niciodată că ruşii r&acirc;vnesc vechile lor hotare şi că germanii nu se pot opune&rdquo; 3.</p>
<p>Să revenim la războiul actual din Estul Europei. Summitul NATO de la Cardiff/Newport tocmai s-a &icirc;ncheiat. Aşteptările naţiunilor de la frontiera răsăriteană au fost mari, rezultatele mi se par modeste. Nu ştiu, la ora aceasta, care va fi reacţia oficială a delegaţiei Rom&acirc;niei. Probabil vor &icirc;ncerca să ne convingă că Summitul a fost un succes, că obiectivele au fost atinse, că puterile vestice ne-au ascultat propunerile şi le-au asumat &icirc;ntocmai, că suntem buricul lumii, că Estul Europei este acum sub garanţiile beton ale aliaţilor.</p>
<p>Mie mi se pare, la cald cel puţin, că cyber-Summitul NATO a fost, pe fond, un eşec. Bun, poate mai sunt anexe secrete, dar să luăm ce s-a dat public. Ajutor de 15 milioane de dolari pentru Ucraina?! Ceva &bdquo;material non-letal şi letal&rdquo; pentru Kiev?! Acord cu ruşii la Minsk (de &icirc;ngheţare a conflictului) şi gata, ridicarea sancţiunilor pentru Moscova şi livrarea navelor militare franceze Mistral flotei ruse de la Marea Neagră? Asta a fost tot? A, da, mai e ceva, război total &icirc;n cyber space, multă apărare cyber, deşi Crimeea a fost anexată cu tancurile şi cu omuleţii verzi, nu a fost furată pe internet&hellip; &Icirc;n fine, reacţie rapidă de la distanţă, cu venirea trupelor NATO &icirc;n 2-5 zile? (Europa de Vest aşa a fost oare apărată de americani &icirc;n timpul Războiului Rece, de la New York? Şi de acolo se ajunge repede &icirc;n Europa, de ce mai trebuie atunci baze permanente &icirc;n Italia, Germania şi Olanda?)</p>
<p>Probabil optimismul, &icirc;ncrederea şi entuziamul oficialilor mă vor contrazice. &Icirc;mi rezerv dreptul de a răm&acirc;ne un tradiţionalist al echilibrului de putere. Nu poţi descuraja Rusia de aici, de peste gard, cu apelul la trupe &icirc;ndepărtate, care vin (dacă mai vin?!) de la mii de kilometri, &icirc;n nu ştiu c&acirc;te zile. Prea multe au fost iluziile şi garanţiile de securitate neonorate din istoria acestei părţi a Europei. C&acirc;nd ni s-a luat Basarabia, eram &icirc;ncă sub garanţii franco-britanice. Franţa căzuse, ce-i drept, ea &icirc;nsăşi. C&acirc;nd ni s-a luat Ardealul, eram deja sub garanţii germane. Aliatul nostru Hitler ura sistemul de tratate de la Versailles. Şi polonezii ştiu bine cum e cu garanţiile &icirc;n regiune. Bun, Polonia a primit un comandament regional NATO, o m&acirc;nă de ofiţeri superiori şi probabil echipamente speciale de comunicaţii. Noi vom lua o filială a comandamentului din Polonia. Un telefon roşu. O să punem un steag şi o placă la intrare, să ştie ruşii că nu ne jucăm, că suntem &icirc;n sistem. Din păcate, la limită, teritoriile se apără (sau se cuceresc), fără ghilimele, cu soldaţi autentici, &icirc;n carne şi oase, cu avioane şi tancuri care nimicesc adversarul, nu pe internet, oric&acirc;te iluzii cyber n-am face &icirc;n noua societate informaţională&hellip;</p>
<p>NATO a vrut, dar n-a putut să pună punctul pe i. A vrut să facă o poză fermă, categorică, impunătoare. I-a ieşit o poză confuză, &bdquo;mişcată&rdquo;, neclară, care naşte mai multe &icirc;ntrebări dec&acirc;t răspunsuri. Solidaritatea Vestului cu Estul Europei a fost pusă astăzi la grea &icirc;ncercare.</p>
<p>Am mai scris acum c&acirc;teva luni, probabil că un NATO II, construit explicit pentru frontiera răsăriteană a Europei şi pentru contextul actual, pe baza unui tratat şi al angajamentului Statelor Unite (Marea Britanie, Canada) de a garanta militar, prin trupe permanente, independenţa şi suveranitatea teritorială a statelor de la Marea Baltică la Marea Neagră, i-ar feri pe vest-europeni de chinul de a găsi formule şi concepte cibernetice, de la distanţă, prin care vor să arate că &bdquo;participă dar nu intră&rdquo;.</p>
<p><strong>Valentin Naumescu<br />
Contributors.ro</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/valentin-naumescu-redeschiderea-dosarului-istoric-al-estului-razboi-in-europa-apararea-cibernetica-sau-nato-ii-63059.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Raport: Republica Moldova, cea mai francofonă din Europa de Est</title>
		<link>https://timpul.md/articol/raport-republica-moldova-cea-mai-francofona-din-europa-de-est-62883.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/raport-republica-moldova-cea-mai-francofona-din-europa-de-est-62883.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 03 Sep 2014 05:32:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[est]]></category>
		<category><![CDATA[republica moldova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/raport-republica-moldova-cea-mai-francofona-din-europa-de-est-62883.html/</guid>

					<description><![CDATA[Zilele trecute i-a fost &#238;nm&#226;nat preşedintelui Fran&#231;ois Hollande un voluminos raport &#8211; peste 250 de pagini &#8211; intitulat &#8220;Francofonia şi francofilia, motoare ale creşterii durabile&#8221;.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Principalul semnatar al raportului este Jacques Attali, eminent economist, &icirc;nalt functionar francez şi scriitor, autor a nu mai puţin de 65 de eseuri şi romane.</p>
<p>Rom&acirc;niei şi Republicii Moldova le sunt dedicate &icirc;n raport c&acirc;teva pagini din care aflăm că cele două ţări sunt &quot;figuri de excepţie cu o francofonie &icirc;ncă vivace şi sub-exploatată&quot;.</p>
<p>Moldova este considerată de raportor drept &quot;ţara cea mai francofonă din Europa centrală şi orientală. 45 la sută dintre moldoveni &icirc;nvaţă franceza iar &icirc;n Rom&acirc;nia &icirc;nvecinată, descrisă şi ea drept una dintre cele mai francophone ţări din regiune, aproape 20 de procente din populaţie vorbeşte franceza&quot; se poate citi &icirc;n raportul realizat de Jacques Attali.</p>
<p>Alături de semnătura acestuia, pe copertă mai apar trei nume, două franceze şi unul rom&acirc;nesc. Claudia Vlagea a participat la redactarea acestui raport şi ne-a acodat un interviu. }ntgr-un interviu realizat de Vasile Damian,  ea &icirc;ncearcă să facă o sinteză a celor 53 de propuneri susceptibile să transforme francofonia şi francofilia &icirc;n motoare ale unei creşteri economice durabile şi vorbeşte despre c&acirc;ştigurile Rom&acirc;niei după ce ţara a intrat &icirc;n Organizaţia internaţională a francofoniei. Pentru &icirc;nceput &icirc;nsă, de ce era nevoie de un astfel de raport.<br />
&nbsp;<br />
<strong>Sursa: rfi.ro</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/raport-republica-moldova-cea-mai-francofona-din-europa-de-est-62883.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ridicare de cortină: Newport, un summit NATO pentru reasigurarea flancului estic</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ridicare-de-cortina-newport-un-summit-nato-pentru-reasigurarea-flancului-estic-62804.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ridicare-de-cortina-newport-un-summit-nato-pentru-reasigurarea-flancului-estic-62804.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 01 Sep 2014 12:52:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[apărare]]></category>
		<category><![CDATA[est]]></category>
		<category><![CDATA[mato]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ridicare-de-cortina-newport-un-summit-nato-pentru-reasigurarea-flancului-estic-62804.html/</guid>

					<description><![CDATA[NATO nu va trimite propriu-zis forțe armate (din Vechea Europă) care să staționeze &#238;n bazele din estul Europei. Cu alte cuvinte, modelul prezenței americane de tip &#8220;permanent&#8221; &#238;n Vechea Europă (inițiat după 1945, ajustat &#238;n anii &#8217;90 și restructurat recent pe fondul pivotului Asiatic) nu se va aplica și Noii Europe.<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Summitul NATO de la Newport, găzduit de Țara Galilor &icirc;n 4-5 septembrie, are toate datele să fie un summit istoric. Presiunea constantă a Rusiei pe flancul estic, revenirea impulsurilor revizioniste ale Moscovei și schimbarea frontierelor prin forță &icirc;n Europa, destabilizarea graduală a Ucrainei, reașezarea Orientului Mijlociu și a Africii de Nord fixează coordonatele reuniunii. Se așteaptă, așadar, recredibilizarea sistemului de descurajare prevăzut de Articolul 5 și re&icirc;ntoarcerea Alianței la rutina primilor pași: apărarea teritorială. Dar oare va fi din nou un summit al marilor cuvinte, al conceptelor ambigue (gen &bdquo;apărare inteligentă&ldquo;), al sloganurilor fără acoperire (&bdquo;să facem mai mult cu mai puțin&ldquo;), al reafirmării obiectivelor bugetare de 2% minimale și, cu toate acestea, imposibil de atins și al nesf&acirc;rșitelor liste de capabilități vitale rostogolite din 1999 p&acirc;nă astazi?</p>
<p>Sau poate va fi, &icirc;n sf&acirc;rșit, o reuniune cu dinți, cu decizii curajoase, c&acirc;nd se anunță pivotul Alianței și reasigurarea flancului estic, inclusiv prin desfășurarea semnificativă de baze și unități NATO, sau elaborarea unor mecanisme de responsabilizare a statelor care nu-și &icirc;ndeplinesc angajamentele asumate. &bdquo;Poate a venit timpul ca cei care vor să fie acoperiți de Articolul 5 să fie obligați să plăteasca; iar celor care alocă sub 1% să nu li se mai aplice garanția de apărare colectivă&ldquo;, după cum sugera Anne Applebaum &icirc;n Washington Post. &Icirc;n același timp, o dimensiune importantă devine și problematica războiului hibrid, o formulă mixtă, aflată la &icirc;ntrepătrunderea dintre insurgență și componenta convențională și care speculează eșecul statului națiune &icirc;n Ucraina sau Orientul Mijlociu extins.</p>
<p>Cert este că, din mesajele transmise p&acirc;nă acum, deciziile vor respecta coordonatele Actului Fondator NATO-Rusia, &icirc;n ciuda presiunilor exercitate de baltici si Polonia. Cu alte cuvinte, se vor prefera măsuri simbolice de creștere a vitezei de reacție a Forței de Răspuns a NATO, exerciții de apărare colectivă, desfășurarea de echipamente și provizii &icirc;n caz de urgență, desemnarea de baze care sa primeasca eventualele forte de reactie rapida, evitandu-se stationarile permanente. Totuși, Bucureștiul a avertizat prin vocea președintelui că, deși sprijină o echilibrare a resurselor militare ale Alianței pe teritoriul UE, totuși nu ar susține &bdquo;o diminuare a resurselor pentru flancul estic &icirc;n detrimentul resurselor alocate zonei nordice: țările baltice şi Polonia&ldquo;. Să fie oare Rom&acirc;nia pregătită să blocheze Consiliul Nord-Atlantic &icirc;n cazul &icirc;n care măsurile de reasigurare strategică ar favoriza preponderent flancul nordic? Cel mai probabil Bucurestiul va primi promisiunea unor &ldquo;vizite&rdquo; navale in Marea Neagra, deja bugetate prin pachetul de reasigurare anuntat de Obama in timpul discursului de la Varsovia.</p>
<p>Reasigurarea estului</p>
<p>Summitul este prima mare reuniune NATO a șefilor de state și de guverne după lovitura dată statu-quo-ului securității europene de către Rusia prin anexarea Crimeei și &icirc;n general prin destabilizarea Ucrainei. Se așteaptă ca agenda reasigurării flancului estic, a statelor care &icirc;n urmă cu 25 de ani se aflau sub umbrela &bdquo;protectoare&ldquo; a Pactului de la Varșovia, să reprezinte miezul reuniunii. Și, totuși, cum se văd prioritățile Alianței &icirc;n capitalele statelor membre?</p>
<p>&Icirc;n Noua Europă lucrurile sunt c&acirc;t se poate de limpezi: epoca &bdquo;sf&acirc;rșitului istoriei&ldquo;, a Woodstockului geopolitic, precum și căutarea cu orice preț a relansării relațiilor cu Moscova au luat sf&acirc;rșit. Rusia a &icirc;ncălcat mai toate principiile fondatoare &icirc;n care este ancorată securitatea europeană. P&acirc;nă nu demult, principala dezbatere &icirc;n interiorul Alianței era concentrată pe misiunile defășurate &icirc;n afara zonei tradiționale acoperită de Tratatul de la Washington &ndash; așa-numitele operațiuni out of area (Balcani, Afganistan, Libia, Mediterana). &Icirc;nsă Ucraina &icirc;n 2014 și Georgia &icirc;n 2008 au reamintit statelor din Est că vechea cultură strategică a sferelor de influență, a suveranității limitate, a agresiunii difuze și a revizionismului teritorial nu a fost c&acirc;tuși de puțin exorcizată de mai bine de 20 de ani de consolidare a interdependenței economice &icirc;ntre Europa și Rusia. Iată contextul &icirc;n care se așteaptă revenirea NATO la fundamentele care au consacrat-o &icirc;n aprilie 1949 ca alianță de apărare colectivă: &bdquo; We are back in area. We need to get back in business. Rațiunea de a fi a NATO este de a apăra statele membre și teritoriul lor. Trebuie să luăm măsuri pentru a asigura o prezență NATO pe &icirc;ntreg teritoriul Alianței&ldquo;, spunea Toomas Hendrik Ilves, președintele Estoniei, &icirc;ntr-un editorial publicat &icirc;n Washington Post, &icirc;n luna martie. Este un mesaj menit a corecta una dintre marile restanțe istorice ale Alianței, c&acirc;nd extinderea s-a făcut pe jumătate, fără a desfășura pe teritoriul noilor state membre infrastructură de apărare colectivă. S-a creat astfel percepția unei securități &bdquo;divizibile&ldquo;, detașată de nucleul dur al vechiului NATO și a unor membri de categoria a doua, perpetu&acirc;nd o vulnerabilitate de fond a flancului estic.</p>
<p>Este un sentiment foarte sugestiv descris &icirc;ntr-un editorial recent din NYT (&ldquo;NATO&rsquo;s Second Class Members&rdquo;):  &ldquo;statele membre care nu au baze NATO formează garnitura acelora aflate &icirc;n zona gri a membershipului de m&acirc;na a doua. &Icirc;n NATO nu toate statele sunt egale. Statele de categoria &icirc;nt&acirc;i &ndash;Marea Britanie, Germania, Italia&ndash; sunt acelea care vor fi imediat apărate de forțe NATO dacă ar fi atacate. Statele de categoria a doua precum Polonia sau statele baltice vor fi devastate timp de săptăm&acirc;ni sau luni &icirc;nainte ca forțele NATO să-și facă apariția&rdquo;, spune Slawomir Sierakowski, director al Institutului de Studii Avansate din Varșovia.</p>
<p>Acum se așteaptă credibilizarea Articolului 5 al Tratatului de la Washington la firul ierbii prin dispersarea de baze și forțe NATO permanente pe flancul estic. Dar asta &icirc;nseamnă efectiv anularea sau cel puțin reg&acirc;ndirea Actului Fondator NATO-Rusia, unde Alianța &icirc;și asumă &icirc;ndeplinirea misiunii sale centrale prin alte mijloace dec&acirc;t &bdquo;staționarea permanentă de forțe substanțiale de luptă pe teritoriul statelor membre&ldquo;. &Icirc;n trecut, soluția de compromis a fost aceea de &icirc;ntărire a flancului expus prin promisiunea desfășurarii de forțe de reacție rapidă &icirc;n caz de urgență.</p>
<p>Optica Vechii Europe</p>
<p>Și totuși, aici este marea fisură a momentului: &icirc;ntre cei care văd necesară o reg&acirc;ndire a Actului Fondator NATO-Rusia (cu predilecție statele din Noua Europă) și cei care preferă să răm&acirc;nă pe coordonatele din 1997, revenind la o formulă de tip business as usual (Vechea Europă). Germania face parte cu certitudine din categoria a doua. Aflată la Riga pe 18 august, Angela Merkel a anunțat faptul că &bdquo;nu vom avea unități de luptă sta&shy;ționate permanent&ldquo; &icirc;n statele baltice, dar că Alianța &icirc;și va consolida forțele de reacție rapidă pentru a răspunde &icirc;n cazul unui scenariu de tip ucrainean. Este o precizare limpede care vine la puțin timp după ce ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, afirmase la Varșovia, &icirc;n timpul Conferinței anuale a ambasadorilor polonezi, că trebuie să găsim modalități concrete &bdquo;de a ne exprima solidaritatea, respect&acirc;nd &icirc;n același timp Actul Fondator NATO-Rusia&ldquo;. Mai mult, el a ținut să avertizeze direct, &icirc;n prezența lui Radosław Sikor&shy;ski, că este poziția comună a guvernului german, inclusiv a cancelarului, de a &bdquo;nu submina &icirc;n niciun fel Actul Fondator NATO-Rusia, juc&acirc;ndu-ne cu cuvintele la viitorul summit din Țara Galilor&ldquo;.</p>
<p>Nici Marea Britanie nu diferă &icirc;n datele sale fundamentale de poziția Berlinului. &Icirc;n recenta scrisoare transmisă statelor NATO, David Cameron pledează pentru exerciții colective, ajustate noului mediu de securitate, pentru prepoziționarea de echipamente și provizii, de consolidarea Forței de Răspuns a NATO (NRF). Mai mult, vorbește de infrastructura necesară pentru a menține o prezență robustă &icirc;n Europa de Est, &icirc;nsă &bdquo;compatibilă cu Actul Fondator NATO-Rusia&ldquo;. Cu alte cuvinte se exclude dislocarea permanentă și substanțială de forțe de luptă NATO pe flancul estic.</p>
<p>Pivotul de catifea</p>
<p>Dar cum se poziționează Administrația Obama? &Icirc;n cele din urmă, a alocat un miliard de dolari pentru reasigurarea flancului estic. Și totuși, vorbim doar de un pivot de catifea. Sunt foarte sugestive cuvintele lui Derek Chollet, un &icirc;nalt reprezentant al Pentagonului, &icirc;n timpul unei conferințe sub egida Atlantic Council: &bdquo;Acesta nu este un miliard pentru eternitate. Iar lucrurile &icirc;n care vrem să investim sunt mai degrabă finite, precum exercițiile sau infrastructura care să permită statelor să găzduiasca trupe prin rotație. Prezența permanentă nu este ceva ce avem &icirc;n vedere cu acest fond&ldquo;. Așadar, modelul consacrat &icirc;nainte de criza ucraineană, acela al desfășurării unor efective reduse, care să nu atragă atenția, precum detașamentul de 11 aviatori americani din Polonia, are toate șansele să continue.</p>
<p>Un lucru răm&acirc;ne &icirc;nsă cert: &bdquo;reg&acirc;ndirea Actului Fondator NATO-Rusia nu se află &icirc;ncă pe masă&ldquo;, confirma Chollet la &icirc;nceputul lui iulie. Mai mult, &icirc;n timpul audierilor din Camera Reprezentanților pentru aprobarea bugetului destinat inițiativei de reasigurare, Bob Work (numărul doi &icirc;n ierarhia Pentagonului) vorbea doar de o creștere temporară, &icirc;n regim de rotație, a prezenței terestre, aeriene și maritime a Statelor Unite &icirc;n Europa.</p>
<p>Doctrina flexibilităţii strategice</p>
<p>Paradigma care foarte probabil va triumfa &icirc;n cele din urmă este una de compromis &ndash; de &bdquo;flexibilitate strategică&ldquo;, așa cum este numită pe culoarele cartierului general al NATO &ndash;, care exclude staționarea permanentă și este axată mai degrabă pe interoperabilitate, logistică prepoziționată, exerciții și subunități &icirc;n regim de rotație. Totul pentru a răm&acirc;ne &icirc;n limitele Actului Fondator NATO-Rusia și pe coordonatele Conceptului Strategic adoptat la Lisabona &icirc;n 2010.</p>
<p>&Icirc;n acesta din urmă se vorbește de dezvoltarea și menținerea unor forțe convenționale robuste (inclusiv Forța de Răspuns a NATO) capabile să pună &icirc;n aplicare responsabilitățile de articol 5, obiectiv completat de o politică flexibilă de antrenamente, exerciții, planuri de contingență, totul pentru reasigurarea vizibilă și ranforsarea &icirc;n caz de urgență a tuturor aliaților. &Icirc;n esență, reasigurarea expresă a aliaților (inclusiv prin NRF) este o măsură asumată la sugestia Raportului Albright (influențat masiv și de unul dintre arhitecții extinderii Alianței &icirc;n anii &lsquo;90, Ron Asmus) și care la momentul respectiv s-a inspirat substanțial din optica de securitate a flancului estic (&icirc;n special cea poloneza și baltică).</p>
<p>&Icirc;n interviul acordat ziarului The Guardian &icirc;n această saptăm&acirc;nă, Secretarul General al NATO confirmă această direcție. Pe de o parte, vorbește de pregătirea &ldquo;infrastructurii de primire&rdquo;/de absorbție, de desemnarea bazelor aferente, inclusiv a centrelor de comandă și control la nivelul flancului estic precum și de prepoziționarea de echipamente. Pe de altă parte, a doua componentă ține de mărirea vitezei de reacție a Forței de Răspuns a NATO (a unei avangarde din NRF), de creșterea gradului de alertă operațională &icirc;n cazul unei urgențe pe flancul estic prin asumarea unui &ldquo;plan de acțiune pentru pregătire operațională&rdquo;.</p>
<p>Un aspect se conturează cu certitudine: NATO nu va trimite propriu-zis forțe armate (din Vechea Europă) care să staționeze &icirc;n bazele din estul Europei. Cu alte cuvinte, modelul prezenței americane de tip &ldquo;permanent&rdquo; &icirc;n Vechea Europă (inițiat după 1945, ajustat &icirc;n anii &rsquo;90 și restructurat recent pe fondul pivotului Asiatic) nu se va aplica și Noii Europe. Principiul pachetului de reasigurare a flancului estic nu este &ldquo;staționarea permanentă&rdquo;, ci viteza de răspuns: &rdquo;viteza este esența descurajării amenințărilor năprasnice de-a lungul frontierelor NATO&rdquo;, punctau Rasmussen și Breedlove &icirc;ntr-un editorial publicat &icirc;n Wall Street Journal (&ldquo;NATO for a Dangerous World&rdquo;, 17 august).</p>
<p>Și totuși, aici rezidă marea problemă. Viteza, capacitatea politică de a răspunde unui blitzkrieg nu se află printre atuurile Alianței. Confecționarea acordului politic necesar desfășurarii NRF cere timp, mai ales pe o temă tabu ce implică Rusia. Recent, audierea generalului britanic Richard Shirreff (p&acirc;nă de cur&acirc;nd numărul doi din ierarhia militară a NATO &ndash; ca Deputy SACEUR) &icirc;n Camera Comunelor a expus un adevăr incomod. Alianței i-ar fi imposibil să reacționeze &icirc;n fața unui desant aeropurtat asupra capitalelor baltice lansat din baze rusești aflate la 40 de minute distanță: &bdquo;dacă NATO nu are forțe staționate &icirc;n statele baltice, este foarte puțin probabil ca Alianța să poată răspunde rapid unui atac surpriză. (&hellip;) Din perspectivă militară, singurul mod &icirc;n care poți să garantezi descurajarea este să ai trupe la fața locului. Iar asta presupune o formă de staționare permanentă&ldquo;. &Icirc;n absența lor, realimentarea credibilă a flancului estic (prin Forța de Răspuns a NATO) ar putea fi pusă sub semnul &icirc;ntrebării și chiar ținută la distanță de către capacitățile &bdquo;antiacces și interdicție regională&ldquo; ale Moscovei.</p>
<p>Nu &icirc;n ultimul r&acirc;nd, se spune că &ldquo;diavolul se află &icirc;n detalii&rdquo;. Miza este implementarea pachetului de reasigurare pe care NATO &icirc;l propune aliaților estici. &Icirc;n cele din urmă, așa cum ne arată memorialistica epocii, flancul estic a mai văzut această dezbatere și &icirc;nainte, la sf&acirc;rșitul anilor &lsquo;90, cu rezultate extrem de modeste. Atunci Washingtonul sub SACEUR a promis 2 divizii de ranforsare, dedicate flancului estic și desfășurarea de echipamente pre-poziționate plus infrastructura (upgradarea podurilor, depozitelor de gaz, aeroporturilor) necesară absorbției acestor forțe. Atunci, promisiunile nu au fost onorate, gener&acirc;nd criza de &icirc;ncredere post&rsquo;2008 &icirc;n garanțiile oferite de umbrela NATO. Oare acum vor fi onorate?</p>
<p>Fisurile colosului euroatlantic</p>
<p>Criza din Ucraina a scos &icirc;n evidență și problemele structurale cu care se confruntă Alianţa Nord-Atlantică de mai bine de un deceniu.</p>
<p>Soliditatea umbrelei NATO este afectată de diferenţele majore de capacităţi la nivelul statelor membre, de cuantumul bugetelor pentru apărare, de programele naționale necoordonate privind investiţiile şi dezvoltarea forţelor armate și mai ales de procesul greoi și poticnit prin care NATO se mobilizează &icirc;n fața unei crize. Sunt chestiuni readuse pe tapet de criza din Ucraina şi de strigătul de ajutor al statelor baltice şi Poloniei, &icirc;n vederea impunerii unor măsuri de reasigurare strategică.</p>
<p>Prăpastia &icirc;n materie de capacități operaționale este o primă astfel de problemă. &Icirc;n NATO sunt &icirc;ncă state care au &icirc;n uz sistemele de apărare antirachetă ruseşti sau state care nu pot desfăşura misiuni de poliţie aeriană, sau care au capacităţi reduse de răspuns &icirc;n cazul unui atac cibernetic de anvergură asupra infrastructurilor critice. &Icirc;n particular, intervenţia din Libia a expus disparităţile foarte serioase &icirc;n materie de capacități operaționale la nivelul Alianţei. Lipsa de solidaritate a afectat &icirc;n timp mai toate programele g&acirc;ndite ca remediu. &Icirc;n 1999, la Washington, Consiliul Nord-Atlantic adopta Inițiativa Capacităților de Apărare (DCI), care avea rolul asanării acestor diferenţe și dotarea Alianței cu arme inteligente. Din cauza rezultatelor foarte modeste, programul a fost urmat &icirc;n 2002 de Angajamentul asupra Capacităților de la Praga (Prague Capabilities Commitment), care viza &icirc;n mare acelaşi lucru. Se spera că, sub urgența momentului 9/11, aliații vor avea o motivație suplimentară pentru a investi &icirc;n capacități expediționare. Astăzi, se poartă aceeași dezbatere și se propune un nou shopping list pentru achiziționarea capacităților considerate vitale funcționării &icirc;n noul mediu de securitate: transport strategic, echipamente de culegere de informații, recunoaștere și supraveghere, precum și muniție inteligentă.</p>
<p>De un succes moderat putem vorbi și &icirc;n cazul Forței de Răspuns a NATO. La 1 august 2003, NATO lansa, la Brunssum (Olanda), Forţa de Răspuns a NATO bazată pe comandamente integrate de reacţie rapidă care să poată acţiona &icirc;n timp real &icirc;n contextul unui spectru extins de ameninţări oriunde pe glob, &icirc;n conformitate cu deciziile adoptate de Consiliul Nord-Atlantic. Anul trecut, exerciţiul Steadfast Jazz a implicat cel mai mare număr de trupe din statele Alianţei (&icirc;n jur de 6.000) &icirc;n simularea unui răspuns &icirc;n cazul unui atac terestru, aerian, maritim, cibernetic şi cu forţe speciale &icirc;mpotriva unui stat membru. A fost pentru prima dată c&acirc;nd Alianța a exersat sub egida NRF un scenariu de apărare colectivă pe teritoriul Noii Europe. &Icirc;nsă participarea și contribuția efectivă &icirc;n comandamentele NRF răm&acirc;ne inegală. &Icirc;mpărțirea responsabilităților funcționează doar pe h&acirc;rtie. Sunt state care poartă pe umerii lor povara funcţionării şi dezvoltării NRF şi altele care se implică modest. Concret, p&acirc;nă &icirc;n prezent, NRF a desfășurat misiuni umanitare (&icirc;n cutremurul din Pakistan) şi de securizare a spaţiului aerian (Olimpiada de la Atena), iar mobilizarea sa &icirc;ntr-o operațiune de Articol 5 depinde doar de consensul politic existent &icirc;n Consiliul Nord-Atlantic. Cu alte cuvinte, depinde de percepțiile de securitate ale anumitor state membre.</p>
<p>Problema decalajelor consistente &icirc;n ceea ce priveşte capabilităţile militare ale statelor aliate reprezintă &icirc;n mod cert una dintre provocările de lungă durată ale Alianţei Nord-Atlantince post-&rsquo;90. Deşi conceptul de &bdquo;Apărare Inteligentă&ldquo; are rolul de a pune &icirc;mpreună la dispoziţia celorlalți aliați capabilităţi de nişă, oferind șansa fiecărui stat membru de a-și evidenția plusvaloarea și avantajele competitive, ideea este direct afectată de contracţia masivă a bugetelor apărării după criza din 2008. Mai mult, NATO răm&acirc;ne &icirc;ncă restantă la &icirc;ndeplinirea angajamentului din 2006 de a aloca un minim de 2% din PIB pentru apărare.</p>
<p>Pe de altă parte, viziunile diferite ale statelor membre NATO &icirc;n ceea ce priveşte relaţia cu Federaţia Rusă, dar și față de adoptarea unui răspuns ferm la adresa acţiunilor subversive ale Moscovei la graniţa estică a Alianţei arată lipsa de coeziune a organizaţiei. Pe termen mediu, interesele naţionale ale unor state membre pot şubrezi &icirc;ncrederea &icirc;n solidaritatea Alianţei, iar lipsa unui răspuns ferm asumat la nivelul &icirc;ntregului Consiliu Nord-Atlantic poate reactiva modelul coalițiilor flexibile de state NATO care g&acirc;ndesc la fel, dar care aleg să acționeze &icirc;n afara structurilor Alianței.</p>
<p>
Provocările războiului hybrid</p>
<p>
NATO ar face bine să nu caseze lecțiile &icirc;nvățate pe parcursul deceniului conflictului asimetric, &icirc;n Afganistan.</p>
<p>O amenințare difuză prinde tot mai mult contur la periferia estică a NATO, &icirc;n estul Ucrainei: noua generație de război a Moscovei, o versiune hibridă, preponderent neconvențională.</p>
<p>&Icirc;n esență, vorbim despre o formă atipică de agresiune, diferită de ceea ce &icirc;nțelegem &icirc;n sens tradițional prin invazie teritorială și care se concentrează pe &bdquo;acțiuni subversive care slăbesc textura unei societăți&ldquo; (&icirc;n formularea lui Robert Kaplan). Sub așa-numita &bdquo;doctrină Gherasimov&ldquo;, inspirată &icirc;n mare parte și de Primăverile Arabe, Kremlinul a ajuns la concluzia că mijloacele nonmilitare (instrumente economice, politice și informaționale &icirc;n strictă coordonare cu &bdquo;fermentul revoluționar&ldquo; de la firul ierbii hrănit de &bdquo;omuleții verzi&ldquo;) sunt mult mai eficiente &icirc;n atingerea obiectivelor sale strategice dec&acirc;t utilizarea forței convenționale. Rusia pare să investească &icirc;ntr-o formă de război care subminează și &bdquo;paralizează statul, ating&acirc;ndu-și obiectivele strategice &icirc;nainte ca noi să realizăm ce se &icirc;nt&acirc;mplă&ldquo; declara James Sherr, expert al Chatham House, &icirc;n cadrul unei audieri &icirc;n Camera Comunelor.</p>
<p>Pe de altă parte, ceea ce &icirc;ngrijorează statele membre NATO, mai ales pe cele expuse intimidărilor și presiunilor directe ale Moscovei, este faptul că de obicei această formă de agresiune coordonată de la distanță și implementată de grupuri de insurgenți operează sub pragul tradițional al unei agresiuni care poate activa un răspuns simetric de tipul Articolului 5. &bdquo;Scopul &icirc;ntregii operațiuni este acela de a rupe integritatea statului &icirc;na&shy;inte de a traversa frontiera cu o forță propriu-zis de invazie, gener&acirc;nd o situație de Articol 5&ldquo;, declara recent Chris Donnely, director al centrului londonez Institute for Statecraft.</p>
<p>Și totuși, formatul operațional folosit de Moscova nu reprezintă nici pe departe o surpriză pentru cei care, după atacurile de la 11 septembrie, au intuit coordonatele asimetrice ale noului mediu de securitate: &bdquo;&Icirc;n Estul Ucrainei vedem o in&shy;sur&shy;gență sofisticată purt&acirc;nd un război hibrid și utiliz&acirc;nd sisteme de arme și mijloace de colectare a informațiilor avansate &icirc;n sprijinul unei campanii de gherilă&ldquo;, ne-a spus John Nagl, unul dintre autorii doctrinei de contrainsurgență a Statelor Unite. Pentru acesta este doar o tendință naturală, o evoluție dinspre paradigma clasică a conflictului purtat exclusiv &icirc;ntre state spre amenințările mixte, hibride, &bdquo;unde actori nonstatali folosesc armament convențional &icirc;n sprijinul unor campanii subversive, pentru a &icirc;ndeplini obiectivele politice&ldquo; ale unui alt stat. Nici nu ar fi pentru prima dată. Iranul folosește de mai mulți ani Hezbollahul &icirc;n acest scop, o grupare care a ajuns &icirc;n 2006 să se lupte de la egal la egal cu un stat precum Israelul. Pe de altă parte, nici NATO nu este &icirc;n &icirc;ntregime străin de acest tip de conflict. Dimpotrivă, &bdquo;pe parcursul ultimilor 10 ani, Alianța a &icirc;nvățat foarte multe despre cum se contracarează o insurgență. &Icirc;n consecință, va trebui să facă tranziția intelectuală pentru a &icirc;nțelege conflicte care se poartă mult mai aproape de propriile frontiere, si careutilizeaza tehnici de insurgență și arme specifice războiului convențional&ldquo;.</p>
<p>
Iar pentru cei care cred că, uneori, &bdquo;istoria rimează&ldquo;, faptul că Rusia apelează la astfel de tehnici nu este deloc o noutate. Este doar un d&eacute;j&agrave; vu din timpul Răz&shy;boiului Rece, c&acirc;nd paritatea nucleară obliga superputerile să găsească formule complementare celor convenționale pentru a-și promova interesele. &bdquo;Rusia &icirc;ncurajează ceea ce numește războaie de eliberare națională, cu alte cuvinte, orice formă de subversiune sau insurgență, executate &icirc;n așa fel &icirc;nc&acirc;t să-i &icirc;ndeplinească obiectivele. (&hellip;) Nu este nicio urmă de &icirc;ndoială că rușii sunt gata să le hrănească și să le exploateze oriunde cred că este &icirc;n interesul lor să o facă (&hellip;) ca mijloace de slăbire a voinței anumitor state care se opun răsp&acirc;ndirii comunismului&ldquo;, scria, &icirc;n 1970, generalul Frank Kitson, una dintre cele mai importante influențe intelectuale asupra doctrinei britanice pentru desfășurarea &bdquo;operațiunilor de mică intensitate&ldquo;.</p>
<p>Ca și atunci, decalajele de prosperitate regională, fisurile centru-periferie, corupția generalizată, tensiunile etnice, ineficiența administrației publice și &icirc;n general o mașinărie statală putredă, cu instituții găunoase, formează profilul societal ideal pentru noua generație de război a Moscovei. Este o formă de conflict care prosperă pe fondul slăbiciunii și al eșuării guvernării locale, al delegitimizării statului și se hrănește din clivajele fundamentale existente &icirc;ntr-o societate.</p>
<p>Intrăm, &icirc;ntr-un fel, după cum ne arată ce se &icirc;nt&acirc;mplă &icirc;n Ucraina, dar și tendințele din Africa de Nord sau Orientul Mijlociu, &icirc;n era &bdquo;conflictelor societale persistente&ldquo; unde &bdquo;stabilitatea este doar temporară fără buna guvernare&ldquo; (Generalul Michael T. Flynn).</p>
<p>PS: Miliardul lui Obama. Defalcat, pachetul american pentru reasigurarea estului arata astfel: 440 de milioane de dolari vor fi folosiți pentru utilizarea &icirc;n regim de rotație a elementelor unei brigăzi de blindate &icirc;n Europa, extinderea desfășurărilor navale din Marea Baltică și Marea Neagră și susținerea misiunilor de poliție aeriană. 75 de milioane vor fi alocați unor exerciții militare bilaterale și multilaterale cu aliații și statele partenere, 250 de milioane pentru consolidarea infrastructurii din Europa Centrală și de Est, iar 125 de milioane pentru prepoziționarea de provizii și echipament american. Restul de 35 de milioane vor fi folositi pentru sustinerea Georgiei, Moldovei si a Ucrainei.</p>
<p>Articol de Octavian Manea si Liviu Tatu<br />
&nbsp;<br />
Articol publicat si in Revista 22</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ridicare-de-cortina-newport-un-summit-nato-pentru-reasigurarea-flancului-estic-62804.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>NATO plănuieşte noi baze în Estul Europei pentru a contracara ameninţarea Rusiei</title>
		<link>https://timpul.md/articol/nato-planuieste-noi-baze-in-estul-europei-pentru-a-contracara-amenintarea-rusiei-62750.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/nato-planuieste-noi-baze-in-estul-europei-pentru-a-contracara-amenintarea-rusiei-62750.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 28 Aug 2014 06:39:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[apărare]]></category>
		<category><![CDATA[est]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[NATO]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/nato-planuieste-noi-baze-in-estul-europei-pentru-a-contracara-amenintarea-rusiei-62750.html/</guid>

					<description><![CDATA[NATO va trimite forţe armate &#238;n baze noi din estul Europei pentru a contracara ameninţările Rusiei, a anunţat miercuri secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, &#238;ntr-un interviu comun pentru The Guardian şi alte cinci ziare europene.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Rasmussen nu a dezvăluit numele ţărilor care vor găzdui numele bazelor, dar informaţia vine pe fondul cererilor explicite din partea Rom&acirc;niei, Poloniei şi ţărilor baltice că NATO să-şi mute efectivele din Vestul Europei &icirc;n Est, acolo unde ameninţarea Rusiei a devenit explicită &icirc;n urmă crizei din Ucraina. </p>
<p>&quot;<strong>Trebuie să vedem realitatea: Rusia nu mai consideră NATO un partener</strong>&quot;, a spus Rasmussen, care a declarat că la Summitul crucial al NATO de la Cardiff (4-5 septembrie) va fi făcut anunţul oficial al Alianţei privind noile baze. Potrivit unor surse citate de The Guardian, &icirc;n anunţul oficial nu va fi menţionat termenul &quot;baze permanente&quot;, pentru a acomoda opoziţia unor ţări Franţa, Italia şi Spania, care nu s&icirc;nt de acord cu iritarea Rusiei. </p>
<p>Rasmussen a declarat &icirc;n interviul citat că la summitul din Cardiff toate divergenţele de opinie dintre statele membre NATO vor fi rezolvate (Franţa, Italia şi Spania se opun noilor baze &icirc;n estul Europei, UK şi SUA le susţin, Germania e neutră), iar decizia va &icirc;nsemna că trupe, echipamente şi logistică vor fi trimise &icirc;n baze din estul Europei. </p>
<p>&Icirc;ntrebat dacă vorbim de trimiteri permanente de trupe sub &quot;steagul&quot; NATO &icirc;n Europa de Est, Rasmussen a confirmat. &quot;Pe scurt răspunsul este DA. Pentru a nu există ne&icirc;nţelegeri folosim &icirc;nsă frază &lt;at&acirc;t timp c&acirc;t este necesar&gt;. Aliaţii noştri din est vor fi mulţumiţi c&acirc;nd vor vedea ce conţine planul de acţiune pe care &icirc;l pregătim&quot;, spune el. </p>
<p>Cel mai probabil oraşul polonez Szczecin va fi centrul noilor activităţi, spun surse apropiate discuţiilor, iar mişcările ar putea &icirc;ncepe &quot;&icirc;n c&acirc;teva ore&quot;, a precizat secretarul general al NATO. &quot;<strong>Pot fi &icirc;ntr-un sistem de rotaţie, cu mare frecvenţa a schimbărilor. Ideea este că orice potenţial agresor să ştie că dacă se g&acirc;ndeşte să atace o ţară NATO va trebui să &icirc;nfrunte nu doar soldaţi din ţară respectivă, ci şi trupe NATO. Asta e important</strong>&quot;, a mai spus &icirc;naltul oficial, referindu-se la noile desfăşurări de forţe din Europa de Est. </p>
<p>Nu e prima oară după Al Doilea Război Mondial c&acirc;nd Rusia ia cu forţă teritorii, spune Rasmussen &quot;<strong>Clar că trebuie să ne adaptăm acestor realităţi (&#8230;) Am observat o schimbare remarcabilă legată de capacităţile armatei ruse &icirc;ncă de la războiul cu Georgia, &icirc;n 2008. Vedem că Rusia şi-a &icirc;mbunătăţit capacitatea de a acţiona rapid. Ei pot transformă &icirc;n foarte scurt timp un exerciţiu militar de amploare &icirc;ntr-o operaţiune serioasă de ofensivă militară</strong>&quot;.&nbsp;</p>
<p>Secretarul general NATO mai spune că sunt dovezi clare din &quot;rapoarte multiple&quot; că Rusia destabilizează estul Ucrainei &quot;<strong>printr-o combinaţie sofisticată de război convenţional şi operaţiuni de informare, dar mai ales de dezinformare. E nevoie de mult mai mult &icirc;n afară de NATO pentru a contracara un astfel de război hibrid</strong>&quot;. </p>
<p>Rasmussen spune că la summit-ul de la Cardiff se vor discuta şi modalităţi de a ajută Ucraina din punct de vedere militar pentru a face faţă ameninţării venită din Rusia &quot;Ucraina &icirc;şi urmează propriul drum. Acest lucru va fi demonstrat la summit unde vom avea o &icirc;nt&acirc;lnire NATO-Ucraina. Acolo vom decide ce putem face pentru a ajută Ucraina să-şi construiască noi capacităţi &icirc;n sectorul de securitate, să-l modernizeze&quot;. </p>
<h1>Obiectivele Rom&acirc;niei la summit-ul de la Cardiff</h1>
<p>Premierul Victor Ponta declara pe 25 august că unul dintre obiectivele Rom&acirc;niei la summitul crucial al NATO din septembrie (Ţară Galilor) este &quot;o prezenţa clară din punct de vedere militar a NATO &icirc;n Rom&acirc;nia&quot;, fără a spune &icirc;nsă dacă e vorba despre o nouă baza NATO sau prezenţa unor forţe aliate pe teritoriul Rom&acirc;niei. Un obiectiv similar fusese enunţat de preşedintele Traian Băsescu &icirc;n luna iulie. </p>
<p>Premierul Ponta a mai spus că alte obiective urmărite de Rom&acirc;nia la summitul NATO s&icirc;nt &quot;un angajament foarte clar pentru tot flancul estic de asigurare a securităţii şi a parteneriatului din această regiune&quot;, precum şi &quot;un sprijin foarte clar spre noii candidaţi la aderarea la UE, pentru Ucraina, Moldova, Georgia&quot;. </p>
<p>Ponta a mai spus că &quot;obiectivele Rom&acirc;niei au fost stabilite &icirc;ntre toate instituţiile statului&quot;, anunţ&icirc;nd că Executivul va fi reprezentat la summitul NATO din 4-5 septembrie prin ministrul Apărării, Mircea Dusă, şi ministrul de Externe, Titus Corlăţean. </p>
<p>&Icirc;n acest moment, cele mai multe trupe NATO s&icirc;nt dispuse &icirc;n American de Nord şi Europa de Vest (c&icirc;te 1,5 milioane), &icirc;n timp ce &icirc;n statele din Europa Centrală şi de Est s&icirc;nt dizlocaţi doar 300.000 de militari aliaţi. </p>
<p>Reamintim că Rom&acirc;nia este reprezentată la NATO de şeful statului, Traian Băsescu. </p>
<p>Preşedintele Băsescu a prezentat la final de iulie cele opt obiective ale Rom&acirc;niei la summit-ul NATO din luna septembrie, din Marea Britanie. Primul obiectiv este &quot;adoptarea de măsuri concrete pe termen lung şi echilibrarea geografică a resurselor militare ale Alianţei pe teritoriul Uniunii Europene&quot;, </p>
<p>Printre priorităţile enumerate de preşedintele Băsescu pentru summitul NATO se mai numără redefinirea relaţiei dintre NATO şi Rusia, ad&acirc;ncirea cooperării dintre NATO şi partenerii estici (Republica Moldova, Ucraina, Georgia) şi asumarea de către toate statele membre a alocării a 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare.&nbsp;</p>
<p><strong>hotnews.ro</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/nato-planuieste-noi-baze-in-estul-europei-pentru-a-contracara-amenintarea-rusiei-62750.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Kievul trimite propriul convoi cu ajutor umanitar în estul ţării</title>
		<link>https://timpul.md/articol/kievul-trimite-propriul-convoi-cu-ajutor-umanitar-in-estul-tarii-62385.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/kievul-trimite-propriul-convoi-cu-ajutor-umanitar-in-estul-tarii-62385.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 14 Aug 2014 10:09:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[est]]></category>
		<category><![CDATA[Kiev]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/kievul-trimite-propriul-convoi-cu-ajutor-umanitar-in-estul-tarii-62385.html/</guid>

					<description><![CDATA[Autorităţile ucrainene au anunţat joi că au trimis propriul convoi umanitar destinat populaţiei din bastioanele rebele Doneţk şi Lugansk, &#238;n timp ce un convoi rusesc este &#238;n drum spre frontiera ucraineană sub acelaşi pretext.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&quot;Joi, 14 august, la ora 11.00, va fi trimis, din trei oraşe ucrainene, Kiev, Dnipropetrovsk şi Harkov, un convoi de camioane cu ajutoare pentru locuitorii din Lugansk şi Doneţk&quot;, a informat serviciul de presă al preşedinţiei, &icirc;ntr-un comunicat.</p>
<p>&quot;Crucea Roşie va distribui acest ajutor populaţiei civile din regiunile Doneţk şi Lugansk&quot;, două bastioane ale insurgenţilor proruşi, adaugă comunicatul.</p>
<p>Convoiul ucrainean, format din 15 camioane care transportau 240 de tone de produse de primă necesitate, se va opri &icirc;n oraşul Starobilsk, aflat sub controlul Guvernului, la 97 de kilometri nord de Lugansk, de unde va fi preluat de Comitetul Internaţional al Crucii Roşii.<br />
&nbsp;<br />
Autorităţile ucrainene au decis miercuri să aloce 10 milioane de grivne (570.000 de euro) pentru nevoile umanitare ale populaţiei din estul ţării, afectată de patru luni de lupte &icirc;ntre insurgenţii proruşi şi forţele guvernamentale.</p>
<p>Ucraina şi Rusia sunt implicate &icirc;ntr-un conflict de c&acirc;teva zile privind modalităţile de distribuire a unui ajutor umanitar rusesc destinat bastioanelor rebele Doneţk şi Lugansk, asaltate de armata ucraineană şi care se confruntă cu o situaţie umanitară critică.</p>
<p>Ucraina, ca şi alte state occidentale, suspectează că acest convoi, care a plecat marţi dimineaţă de la o bază militară de l&acirc;ngă Moscova şi este staţionat &icirc;n prezent &icirc;n sudul Rusiei, ar putea fi folosit ca o acoperire pentru o eventuală intervenţie rusă &icirc;n Ucraina. Acest scenariu a fost calificat drept absurd de Ministerul rus al Afacerilor Externe.</p>
<p>Kievul a propus miercuri ca ajutorul să fie transportat şi distribuit la Lugansk de Crucea Roşie, după ce va fi inspectat la un post de frontieră din apropierea acestui oraş.</p>
<p><strong>Sursa: mediafax.ro</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/kievul-trimite-propriul-convoi-cu-ajutor-umanitar-in-estul-tarii-62385.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Nimic nou de pe frontul de Est</title>
		<link>https://timpul.md/articol/nimic-nou-de-pe-frontul-de-est-61847.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/nimic-nou-de-pe-frontul-de-est-61847.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Marin Basarab]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 04 Aug 2014 05:36:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[est]]></category>
		<category><![CDATA[luptă]]></category>
		<category><![CDATA[război]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/nimic-nou-de-pe-frontul-de-est-61847.html/</guid>

					<description><![CDATA[O parte din societatea noastră e cuprinsă de moleșeala caniculei și nu realizează că la c&#226;teva sute de kilometri depărtare are loc un război. Unii s-au deprins cu acest război și nici măcar nu-l observă.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Mai sunt și alte războaie, la fel de hidoase și cinice, cum ar fi bombardarea nemiloasă a Palestinei de către poporul lui Dumnezeu. &Icirc;nsă acest război se petrece departe, și ne oripilează doar de pe ecranele televizoarelor sau calculatoarelor. </p>
<p>Unii optimiști spun că &icirc;n Ucraina e vorba de un conflict sau, pur și simplu criză. Nu pot să fiu la fel de optimist și cred că se petrece un adevărat război după toate regulile. Faptul că acest război se petrece &icirc;n apropiata vecinătate ar trebui să ne țină &icirc;n gardă. Mai ales că avem și un sac cu pulbere numit Transnistria. Acest sac se arată deranjat de amplasarea rachetelor NATO &icirc;n Rom&acirc;nia. Să vezi că aceste rachete ar putea să debalanseze situația geopolitică din regiune. De parcă o armată rusă, care se află pe teritoriul Moldovei de c&acirc;teva decenii, nu debalansează situația. Nici ceata de maniaci injectați cu ideea Novorosiei nu debaleansează situația. Acești maniaci au omor&acirc;t deja sute de oameni nevinovați și au dobor&acirc;t un avion cu pasageri. E prematur să ne facem concluziile despre tragedia Boeing-ului care zbura din Olanda, &icirc;nsă o majoritate a societății europene vede m&acirc;na lui Putin &icirc;n această tragedie. Președintele Rusiei a mers prea departe &icirc;n &icirc;nfumurarea lui, acum riscă să devină un adevărat paria, respins de toată lumea civilizată. Putin s-a băgat &icirc;n niște ape din care s-ar putea să nu iasă. &Icirc;nsă acum nu mai poate da &icirc;napoi, călăii trimiși &icirc;n Ucraina nu mai pot fi opriți. Se duce o luptă aprigă pentru Ucraina și &icirc;n același timp pentru Rusia. Teroriștii orbiți de Novorosia stalinistă au o singură cale de a reveni acasă &#8211; &icirc;n frigidere. Rusia are nevoie de eroi, doar că de eroi morți. Pentru că acești maniaci nu mai pot fi opriți nici măcar de Putin. Președintele rus și-ar șifona imaginea &icirc;n fața milioanelor de alegători pe care i-a zombat timp de 15 ani cu un cult al personalității și un patriotism nesănătos, stalinist. Plebea putinistă vrea s&acirc;nge, și dacă nu i se face pe plac, va mușca m&acirc;na stăp&acirc;nului. </p>
<p>Ne așteaptă vremuri grele. Aș vrea să  fiu optimist și să greșesc. &Icirc;nsă această regiune &icirc;ncă  nu și-a  găsit stabilitatea geopolitică. Iar războiul pentru Ucraina ține de noi toți, e mai degrabă  un război pentru estul Europei. &nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/nimic-nou-de-pe-frontul-de-est-61847.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Criză din Ucraina: 14 persoane, dintre care 10 soldaţi ucraineni, au murit într-o ambuscadă în estul ţării</title>
		<link>https://timpul.md/articol/criza-din-ucraina-14-persoane-dintre-care-10-soldati-ucraineni-au-murit-intr-o-ambuscada-in-estul-tarii-61861.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/criza-din-ucraina-14-persoane-dintre-care-10-soldati-ucraineni-au-murit-intr-o-ambuscada-in-estul-tarii-61861.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 01 Aug 2014 09:49:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[est]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/criza-din-ucraina-14-persoane-dintre-care-10-soldati-ucraineni-au-murit-intr-o-ambuscada-in-estul-tarii-61861.html/</guid>

					<description><![CDATA[Paisprezece persoane, printre care cel puţin 10 soldaţi ucraineni, au murit &#238;n noaptea de joi spre vineri &#238;n luptele dintre forţele ucrainene şi separatişti la Sahtarsk, &#238;n estul Ucrainei, au declarat surse pentru AFP.&#160;<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&quot;Patru cadavre nu au fost deocamdată identificate şi poate să fie vorba at&acirc;t de soldaţi ucraineni c&acirc;t şi de terorişti&quot; (insurgenţii pro-ruşi), a declarat pentru AFP Olexi&iuml; Dmytrachkivski, purtător de cuv&acirc;nt al statului major ucrainean. </p>
<p>Forţele ucrainene indicau anterior că trupele au intrat &quot;&icirc;ntr-o ambuscadă&quot; a separatiştilor &icirc;n această localitate aflată la circa 25 de kilometri de zona &icirc;n care s-a prăbuşit avionul de linie malaysian MH17 şi la care &icirc;ncearcă să ajungă experţii internaţionali. &nbsp;</p>
<p><strong>Sursa: hotnews.ro</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/criza-din-ucraina-14-persoane-dintre-care-10-soldati-ucraineni-au-murit-intr-o-ambuscada-in-estul-tarii-61861.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>The Economist: Blocajul estic</title>
		<link>https://timpul.md/articol/the-economist-blocajul-estic-59282.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/the-economist-blocajul-estic-59282.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 21 May 2014 09:09:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[blocaj]]></category>
		<category><![CDATA[economie]]></category>
		<category><![CDATA[est]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/the-economist-blocajul-estic-59282.html/</guid>

					<description><![CDATA[Regiunile care se află &#238;ntre Marea Baltică și cea Neagră au avut multe nume: &#8222;păm&#226;nturile &#238;ns&#226;ngerate&#8221; (bloodlands) ale celui de-al doilea război mondial, &#8222;naţiunile captive&#8221; ale Războiului Rece, &#8222;fostele ţări comuniste&#8221; ale erei post-sovietice şi, pentru mulţi, &#8222;noile membre&#8221; ale Uniunii Europene. &#206;nainte de războiul din Iraq &#238;n 2003, Donald Rumsfeld, secretarul apărării SUA, a lăudat &#8222;noua Europă&#8221; ca fiind pro-americană, spre deosebire de &#8222;veche Europă&#8221; (Franţa şi Germania). La acea vreme, Preşedintele francez, Jacques Chirac, i-a mustrat pe estici că au &#8222;ratat o mare şansă de a tăcea&#8221;.<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Datorită Ucrainei, nomenclatura trebuie să se schimbe din nou. &Icirc;n răspunsul dat politicii de revanşardă a lui Putin, noua Europă a lui Rumsfeld se aseamănă remarcabil cu cea veche: &icirc;mpărţită &icirc;ntre nord şi sud. Polonia şi ţările Baltice sunt agresive, consider&acirc;nd că Rusia a schimbat &icirc;n mod irevocabil ordinea postbelică; Bulgaria şi Ungaria se numără printre ţările care se opun impunerii de sancţiuni dure şi speră că relaţiile cu Rusia se vor &icirc;ntoarce, cumva, la normal.</p>
<p>Această varietate ar putea fi un binevenit semn al reintrării &icirc;n normalitate, dacă mizele nu ar fi aşa de mari. Discrepanţele din estul Europei le agravează pe cele ale UE ca &icirc;ntreg. Nimeni nu le mai spune esticilor să tacă; chiar şi Franţa &icirc;i admiră. Dar, dacă ţările aflate cel mai aproape de Rusia, av&acirc;nd experienţa directă a ocupaţiei sovietice, nu se pot pune de acord asupra sancţiunilor, de ce ar trebui ca altele să &icirc;şi pună &icirc;n pericol economiile &icirc;ncă fragile?</p>
<p>Odată cu cea de-a zecea aniversare a datei la care UE a acceptat opt ţări estice, evenimentele din Ucraina justifică speranţa că aceasta va aduce securitate şi că va &icirc;ntări fundaţia democraţiei. Din punct de vedere economic, estul Europei a fost un succes remarcabil, combin&acirc;nd capitalul vestic cu m&acirc;na de lucru ieftină şi pricepută pentru a deveni parte integrală din maşinăria de export a Germania. &Icirc;n termeni ai puterii de cumpărare, Praga şi Bratislava sunt mai bogate dec&acirc;t fosta lor capitală imperială, Viena. Un raport &icirc;ntocmit &icirc;n acest an de către specialişti din Polonia şi Slovacia are drept concluzie următoarea afirmaţie: &bdquo;niciodată &icirc;n istoria ei nu a mai fost centrul Europei at&acirc;t de liber, sigur şi prosper&rdquo;. De asemenea, se precizează că ţările din regiune ar trebui să aibă un cuv&acirc;nt mai important de spus &icirc;n privinţa tuturor problemelor din Europa.<br />
Bună idee- cu excepţia faptului că &bdquo;grupul Visegrad&rdquo; al Poloniei, Republicii Cehă, Slovacia şi Ungaria este divizat &icirc;n privinţa Ucrainei. Un exemplu &icirc;n acest sens este declaraţia făcută de Premierul re-ales al Ungariei, Viktor Orban, &icirc;n cursul acestei săptăm&acirc;ni. Acesta a solicitat ca Ucraina să ofere minorităţii maghiare dublă cetăţenie, drepturi comunitare şi &bdquo;dreptul la autodeterminare&rdquo;. Văzută din Kiev, destabilizarea estului de către Rusia este acum agravată de faptul că Ungaria st&acirc;rneşte tensiuni etnice &icirc;n vestul ţării. Pentru Donald Tusk, aceste comentarii au fost &bdquo;tulburătoare&rdquo;.</p>
<p>Un motiv al discrepanţelor constă &icirc;n dependenţa de comerţul cu Rusia, &icirc;n special cel energetic. Bulgaria, văzută adesea drept calul troian al Kremlinului &icirc;n UE, depinde aproape total de gazul rusesc şi s-a &icirc;nscris cu entuziasm la proiectul South Stream menit să aducă gaz rusesc &icirc;n Europa ocolind Ucraina. Bulgaria &icirc;ncearcă să treacă peste regulile competiţiei stabilite de UE &icirc;n al treilea pachet energetic, reguli care prespun ca operatorii să deschidă conductele şi pentru rivali. De asemenea, şi Austria este un susţinător pasionat. &Icirc;n ciuda procesului Rusiei &icirc;n cadrul Organizaţiei Mondiale pentru Comerţ, comisia a declarat că nu va ceda preisunii să ofere proiectului South Stream şansa de a scăpa.<br />
UE dezbate acum opţiuni pentru sancţiuni de &bdquo;gradul trei&rdquo; &icirc;mpotriva Rusiei, trec&acirc;nd de la indivizi la o parte mai largă a economiei. Dată fiind opoziţia puternică din Europa, SUA susţine ideea folosiri unui &bdquo;scalpel&rdquo;: noile sancţiuni ar putea lăsa neatinse contractele energetice, dar ar preveni noi investiţii &icirc;n, spre exemplu, explorarea de resurse. Sau statele ar putea interzice exportul tehnologiei de &icirc;nalt nivel din industria armamentului. Criticii susţin că Rusia ar putea răspunde cu folosind un cuţit de măcelărie.</p>
<p>Cu toate acestea, dependenţa nu explică satisfăcător discrepanţele dintre opinii. Unele ţări, precum Lituania, depind &icirc;ntr-o mare măsură de Rusia, dar sunt foarte vocale &icirc;mpotriva agresiunii efectuate de Putin. Istoria joacă un rol foarte important. Pentru baltici, av&acirc;nd numeroase minorităţi de entie rusă, alegerea nu este &icirc;ntre sancţiuni şi non-acţiune, ci &icirc;ntre sancţiuni şi riscul dispariţiei. De asemenea, Polonia a fost distrusă de vecinii mai mari. Date fiind amintirile tancurilor sovietice care striveau zbaterile din Ungaria anului 1956 şi cele din Praga, &icirc;n 1968, este ciudat cum de Ungaria şi Republica Cehă nu sunt printre statele cele mai &icirc;nverşunate &icirc;mpotriva Rusiei. Poziţia lor s-ar putea datora unui amestec periculos &icirc;ntre instituţii slabe, corupţie, bani din Kremlin şi propaganda rusească agresivă.</p>
<p>Chiar şi aşa, ţările Europene sunt mult mai puternice dec&acirc;t cred. Se prea poate ca Putin să fie un tactician cinic şi inteligent, dar el nu are nici o idiologie atrăgătoare cu care să pună &icirc;n pericol democraţiile liberale, nici resursele să conducă un război economic prelungit.</p>
<p>Radek Sikorski, Ministrul de Externe polonez, susţine că multe dintre instrumentele cele mai puternice al Europei se află unde trebuie să fie şi că acestea trebuie doar folosite adecvat. Implementarea integrală a celui de-al treilea pachet energetic şi investirea &icirc;n mijlocele de interconectare &icirc;ntre gaz şi electricitate ar ajuta foarte mult la crearea unei pieţe energetice interne rezistente şi ar micşora puterea resurselor ruseşti. Tusk a propus o &bdquo;uniune energetică&rdquo;, inclusiv negocierea colectivă din partea UE cu Rusia &icirc;n privinţa preţului gazelor, aşa cum se &icirc;nt&acirc;mplă şi &icirc;n domeniul uraniului. Mai mult, europenii ar putea impune mai conştiincios legislaţia anti-corupţie existentă &icirc;n ceea ce &icirc;i priveşte pe magnaţii necinstiţi ruşi.</p>
<p>Pentru a face ca astfel de măsuri să aibă un efect nu sunt necesare noi sancţiuni. După alegerile din această lună din cadrul UE, o poziţie importantă la Bruxelles ar putea fi ocupată de un politician puternic şi competent din estul Europei. Acest eveniment ar ajuta mult la ştergerea umbrei Cortinei de Fier şi la transmiterea unui mesaj clar lui Putin.</p>
<p><strong>Traducere UVT</strong><br />
Articolul original este accesibil <a href="http://www.economist.com/news/europe/21602277-new-europe-divided-about-russia-old-europe-bad-consequences-all-eastern?zid=307&amp;ah=5e80419d1bc9821ebe173f4f0f060a07"><strong>aici.</strong></a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/the-economist-blocajul-estic-59282.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
