<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Europa &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/europa/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Tue, 03 Mar 2026 06:39:45 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>Europa &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Alertă de securitate: Rachetele iraniene ar putea ajunge până în Europa</title>
		<link>https://timpul.md/articol/alerta-de-securitate-rachetele-iraniene-ar-putea-ajunge-pana-in-europa.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/alerta-de-securitate-rachetele-iraniene-ar-putea-ajunge-pana-in-europa.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 03 Mar 2026 06:39:37 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[alerta de securitate]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[Iran]]></category>
		<category><![CDATA[război]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=533310</guid>

					<description><![CDATA[Ministerul Afacerilor Externe al Israelului a publicat luni, pe Instagram, o imagine care arată raza de acțiune a rachetelor balistice iraniene. Potrivit hărții prezentate, acestea ar putea ajunge până aproape de centrul Poloniei, iar România ar fi acoperită integral. În descrierea postării, instituția israeliană transmite un avertisment ferm:&#160;„Capacitatea balistică a Iranului se extinde dincolo de &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ministerul Afacerilor Externe al Israelului a publicat luni, pe Instagram, o imagine care arată raza de acțiune a rachetelor balistice iraniene. Potrivit hărții prezentate, acestea ar putea ajunge până aproape de centrul Poloniei, iar România ar fi acoperită integral.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">În descrierea postării, instituția israeliană transmite un avertisment ferm:&nbsp;„Capacitatea balistică a Iranului se extinde dincolo de Orientul Mijlociu. Regimul ayatollahilor iranieni amenință pacea mondială”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Imaginea publicată sugerează că România s-ar afla în întregime în raza de acțiune a rachetelor iraniene. Distanța aeriană dintre România și Iran este de aproximativ 2.876 de kilometri, ceea ce indică faptul că Teheranul ar putea deține cel puțin rachete cu rază medie de acțiune.</p>



<h2 class="wp-block-heading">Ce este o rachetă balistică</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Rachetele balistice sunt proiectile care sunt propulsate inițial de motoare de rachetă, iar ulterior își continuă traiectoria fără propulsie, în cădere liberă, până la atingerea țintei. Distanța maximă pe care o pot parcurge depinde de puterea motoarelor și de greutatea încărcăturii transportate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru a crește raza de acțiune, rachetele pot fi construite în mai multe trepte, într-o configurație numită „etajare”, în care mai multe motoare sunt plasate unul deasupra celuilalt. Potrivit organizației Arms Control Association, această tehnologie permite extinderea semnificativă a distanței de zbor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Rachetele balistice sunt împărțite în patru categorii principale, în funcție de distanța pe care o pot parcurge. Rachetele cu rază scurtă de acțiune au o autonomie de sub 1.000 de kilometri. Cele cu rază medie pot atinge distanțe între 1.000 și 3.000 de kilometri, iar cele cu rază intermediară ajung între 3.000 și 5.500 de kilometri. Rachetele balistice intercontinentale, cunoscute drept ICBM, pot depăși 5.500 de kilometri.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În general, rachetele cu rază scurtă și medie sunt denumite „rachete balistice de teatru”, în timp ce ICBM-urile sau rachetele cu rază lungă sunt considerate „rachete balistice strategice”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Un alt criteriu de clasificare este tipul de combustibil utilizat. Rachetele pot funcționa pe bază de combustibil lichid sau solid. Cele cu combustibil solid sunt mai ușor de întreținut și necesită un timp mai scurt de pregătire pentru lansare, deoarece combustibilul și oxidantul sunt deja combinate. În cazul rachetelor cu combustibil lichid, cele două componente trebuie păstrate separat până în momentul lansării, ceea ce presupune operațiuni suplimentare de pregătire.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/alerta-de-securitate-rachetele-iraniene-ar-putea-ajunge-pana-in-europa.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Iarna începe în forță, cu ger și zăpezi în Europa</title>
		<link>https://timpul.md/articol/iarna-incepe-in-forta-cu-ger-si-zapezi-in-europa.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/iarna-incepe-in-forta-cu-ger-si-zapezi-in-europa.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 20 Nov 2025 09:14:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[iarna]]></category>
		<category><![CDATA[ninsori]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=527114</guid>

					<description><![CDATA[Potrivit prognozei lunare, în noaptea dintre ani se anunță o temperatură de -3°C și cer parțial noros, urmând ca temperaturile să-și mențină valoarea primele zile ale lunii ianuarie ale anului viitor. Iarna din aceast an se anunţă mai severă ca cele din anii trecuţi. Potrivit MSN Weather, în prima parte a lunii pe bucureșteni îi &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Potrivit prognozei lunare, în noaptea dintre ani se anunță o temperatură de -3°C și cer parțial noros, urmând ca temperaturile să-și mențină valoarea primele zile ale lunii ianuarie ale anului viitor.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Iarna din aceast an se anunţă mai severă ca cele din anii trecuţi. Potrivit MSN Weather, în prima parte a lunii pe bucureșteni îi așteaptă mai multe zile de lapoviță și ninsoare, de luni până joi, în perioada 1-4 decembrie, urmând ca vineri, 5 decembrie, să se aștearnă primul strat de zăpadă.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="p-2">În prima săptămână a lunii decembrie, temperaturile se mențin la valoarea de 0°C sau chiar sub această valoare, atât ziua, cât și noaptea, singura excepție fiind data de 1 Decembrie, când s-ar putea înregistra 5°C pe timpul zilei. În restul zilelor se anunță temperaturi negative.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="p-3">În cea de-a doua săptămână a lunii decembrie, vremea va fi ceva mai schimbătoare. Vremea se va încălzi pe parcursul săptămânii, iar temperaturile pe timpul zilei cresc, până la valoarea maximă de 12°C, înregistrate pe timpul zilei, și 4°C noaptea pentru cea de-a doua vineri din luna decembrie. Prima zi din lună în care cerul va fi ușor însorit, urmând ca cea de-a doua săptămână să se încheie cu ploi.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="p-4">Cea de-a doua jumătate a lunii decembrie începe cu cer însorit și temperaturi pozitive pe timpul zilei, urmând ca precipitațiile să revină în a doua jumătate a săptămânii. În ultime două săptămâni din acest an, perioada 21 – 31 decembrie, cerul rămâne noros, însă cu câteva raze de soare, temperaturile pe timpul zilei se mențin pozitive, iar pe timpul nopții, temperaturile rămân negative.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="p-5">Potrivit prognozei lunare, în noaptea dintre ani se anunță o temperatură de -3°C și cer parțial noros, urmând ca temperaturile să-și mențină valoarea primele zile ale lunii ianuarie ale anului viitor.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="p-6">Pentru că prognoza pe termen lung este una estimativă, pe parcursul perioadei, ar putea apărea schimbări de temperatură.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://www.romaniatv.net/wp-content/uploads/2025/11/screenshot-1222.webp" alt="" class="wp-image-9254830"/></figure>



<h3 class="wp-block-heading">Iarna începe în forță, cu ger și zăpezi în Europa. La Niña și Vortexul Polar dau peste cap prognozele pentru decembrie. Ce ne așteaptă</h3>



<p class="wp-block-paragraph" id="p-8">Iarna 2025/2026 se apropie, iar cele mai recente date meteo indică un început mai rece decât se anticipa în Europa. Primele episoade cu temperaturi scăzute și ninsori sunt posibile încă de la începutul lunii decembrie, din cauza unei combinații rare: o La Niña slabă și un eveniment de Încălzire Stratosferică Bruscă (SSW), care ar putea duce la o slăbire semnificativă sau chiar la o „prăbușire” a Vortexului Polar, potrivit&nbsp;severe-weather.eu.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="p-9">La Niña, aflată acum într-o fază rece de intensitate slabă spre moderată, favorizează transportul maselor de aer arctic către emisfera nordică. Pentru Europa, aceasta înseamnă adesea temperaturi mai scăzute în nord și centru și condiții mai potrivite pentru ninsori.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="p-10">Cel mai influent factor este însă Vortexul Polar. Modelele arată o încălzire masivă a stratosferei în noiembrie – un fenomen extrem de rar atât de devreme. În ultimii 70 de ani, evenimente comparabile s-au înregistrat doar în 1958, 1968 și 2000, iar în toate acele sezoane decembrie a fost remarcabil de rece în nordul și centrul Europei.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="p-11">Pentru decembrie 2025, scenariile actuale indică presiune ridicată în nord și presiune scăzută în regiunile centrale și sudice ale continentului, ceea ce permite un flux de aer rece dinspre nord-est. Temperaturile sunt prognozate ca normale sau ușor sub medie în vestul și centrul Europei, cu episoade de ninsoare care pot avansa treptat spre sud.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="p-12">România ar putea fi influențată direct de aceste intrări reci dinspre est, lucru ce poate aduce episoade de frig timpuriu și ninsori în zonele centrale și montane.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="p-13">Modelul ECMWF pentru ianuarie sugerează o schimbare parțială a circulației atmosferice. Presiunea ar putea crește în vestul și centrul continentului, ceea ce duce la un climat mai blând în apropierea Atlanticului. În schimb, în centrul și estul Europei, inclusiv în România, pot apărea perioade mai reci, generate de transportul de aer polar dinspre zona scandinavă.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="p-14">Precipitațiile sunt estimate să fie sub medie în multe zone europene, ceea ce indică un regim mai uscat, cu ninsori mai puține decât în decembrie, dar cu potențial de episoade reci punctuale.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="p-15"><strong>Februarie 2026: posibilă revenire la temperaturi peste normal</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph" id="p-16">Ultima lună a iernii ar putea arăta diferit. Modelele sugerează o reconfigurare a circulației atmosferice, cu presiune ridicată în cea mai mare parte a Europei și temperaturi peste normal, deși nu excesive. Aceasta ar putea semnala regenerarea Vortexului Polar, care ar limita scăpările de aer rece spre sud.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="p-17">Cu toate acestea, probabilitatea ca februarie să fie o lună uniform caldă este scăzută. Temperaturile ar putea varia considerabil: un început mai rece, urmat de o încălzire treptată, sau scenariul invers. În ansamblu, februarie este mai puțin probabil să repete frigul din decembrie.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="p-18">Per total, iarna 2025/2026 are șanse mari să fie mai rece decât indica inițial prognoza sezonieră, în special în prima ei parte. Dacă evoluția actuală se menține, Europa – inclusiv România – ar putea avea parte de un început de sezon cu adevărat hibernal, după mai mulți ani în care decembrie a fost neobișnuit de blândă.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/iarna-incepe-in-forta-cu-ger-si-zapezi-in-europa.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Prăpastia dintre Vest și Est: Moldova și Ucraina, în coada Europei la PIB</title>
		<link>https://timpul.md/articol/prapastia-dintre-vest-si-est-moldova-si-ucraina-in-coada-europei-la-pib.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/prapastia-dintre-vest-si-est-moldova-si-ucraina-in-coada-europei-la-pib.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 10 Nov 2025 22:05:13 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[decalaj Vest-Est]]></category>
		<category><![CDATA[economie]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[FMI]]></category>
		<category><![CDATA[inegalitate economică]]></category>
		<category><![CDATA[pib]]></category>
		<category><![CDATA[republica moldova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=526438</guid>

					<description><![CDATA[Un nou clasament al Fondului Monetar Internațional scoate la iveală, din nou, contrastul dur dintre țările bogate ale Europei și cele de la periferia economică. Republica Moldova înregistrează un PIB de doar 8.300 de dolari pe cap de locuitor, iar Ucraina abia atinge 6.300 – cifre care o plasează printre cele mai sărace țări de &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Un nou clasament al Fondului Monetar Internațional scoate la iveală, din nou, contrastul dur dintre țările bogate ale Europei și cele de la periferia economică. Republica Moldova înregistrează un PIB de doar 8.300 de dolari pe cap de locuitor, iar Ucraina abia atinge 6.300 – cifre care o plasează printre cele mai sărace țări de pe continent. Deși Rusia stă ceva mai bine, cu 14.300 de dolari, diferența față de România este uriașă: statul vecin a ajuns la 21.400 de dolari, de peste două ori mai mult decât Chișinăul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În Europa de Vest, contrastul este aproape ireal. Liechtenstein conduce detașat cu un PIB pe cap de locuitor de peste 169.000 de dolari, urmat de Elveția, care depășește 100.000. Danemarca și Olanda trec de 70.000 de dolari, iar țări precum Germania și Franța se mențin confortabil în jurul valorii de 60.000. Diferențele de dezvoltare nu mai sunt doar cifre reci, ci realități care separă două lumi – una a prosperității și alta a supraviețuirii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Economiștii explică decalajul prin factori istorici și structurali: dependența de agricultură, lipsa investițiilor, exodul forței de muncă și slaba capacitate de inovare mențin Estul într-o zonă de vulnerabilitate cronică. Moldova, în special, suferă din cauza pieței interne restrânse și a dependenței de importuri, ceea ce limitează creșterea reală a veniturilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">România, care a reușit o transformare rapidă în ultimii 15 ani, este văzută drept exemplu regional al unei economii care a profitat de fondurile europene și de stabilitatea politică. Prin comparație, Republica Moldova se mișcă lent, prinsă între reforme amânate, corupție persistentă și o piață de muncă în continuă scădere.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În timp ce Europa bogată investește în energie verde, tehnologie și inovație, Moldova și Ucraina rămân pe harta roșie a disperării economice. Prăpastia nu se mai măsoară doar în dolari, ci și în șanse — de dezvoltare, de prosperitate și de speranță.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/prapastia-dintre-vest-si-est-moldova-si-ucraina-in-coada-europei-la-pib.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Europa și Ucraina pregătesc un plan de pace în 12 puncte pentru oprirea războiului</title>
		<link>https://timpul.md/articol/europa-si-ucraina-pregatesc-un-plan-de-pace-in-12-puncte-pentru-oprirea-razboiului.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/europa-si-ucraina-pregatesc-un-plan-de-pace-in-12-puncte-pentru-oprirea-razboiului.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 21 Oct 2025 21:02:34 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[armistițiu]]></category>
		<category><![CDATA[Donald Trump]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[plan de pace]]></category>
		<category><![CDATA[reconstrucție]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[sancțiuni]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=525248</guid>

					<description><![CDATA[Europa și Ucraina lucrează la un plan de pace în 12 puncte, menit să pună capăt celui mai sângeros conflict pe continent de la Al Doilea Război Mondial încoace. Potrivit surselor Bloomberg, documentul stabilește bazele unui armistițiu negociat, cu scopul de a opri luptele și de a crea condiții pentru stabilitatea regională. Printre prevederile-cheie se &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Europa și Ucraina lucrează la un plan de pace în 12 puncte, menit să pună capăt celui mai sângeros conflict pe continent de la Al Doilea Război Mondial încoace. Potrivit surselor Bloomberg, documentul stabilește bazele unui armistițiu negociat, cu scopul de a opri luptele și de a crea condiții pentru stabilitatea regională. Printre prevederile-cheie se numără încetarea focului, înghețarea frontului pe linia actuală și revenirea la un dialog politic sub supraveghere internațională.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Planul include și măsuri umanitare esențiale, cum ar fi întoarcerea copiilor ucraineni deportați în Rusia și schimburi masive de prizonieri de război între cele două părți. Aceste elemente sunt considerate pași obligatorii pentru construirea încrederii reciproce. În paralel, documentul prevede garanții de securitate pentru Ucraina, menite să împiedice repetarea agresiunii ruse și să consolideze arhitectura de apărare a țării.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Un alt pilon important al planului vizează reconstrucția Ucrainei. Proiectele de refacere a infrastructurii vor fi finanțate cu sprijin internațional, printr-un mecanism coordonat de țările G7 și Uniunea Europeană. Sancțiunile împotriva Rusiei vor fi ridicate gradual, în funcție de nivelul de cooperare al Moscovei și de contribuția financiară pe care aceasta o va aduce la reconstrucție.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Din punct de vedere juridic, teritoriile ocupate de Rusia nu vor fi recunoscute oficial, chiar dacă linia frontului va fi înghețată. Această formulă este menită să creeze un echilibru între realitățile de pe teren și principiile dreptului internațional, oferind Ucrainei garanții politice și diplomatice clare. Planul nu înseamnă o capitulare, ci o schemă de tranziție de la război deschis la o soluție negociată, menită să prevină escaladarea.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru a asigura implementarea acordului, ar urma să fie creat un Consiliu pentru Pace, condus de fostul președinte american Donald Trump. Acesta ar supraveghea respectarea angajamentelor și ar media eventualele dispute între Kiev și Moscova. Inițiativa marchează un moment decisiv în eforturile internaționale de a pune capăt conflictului, dar succesul ei va depinde de disponibilitatea reală a celor două părți de a face concesii majore.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/europa-si-ucraina-pregatesc-un-plan-de-pace-in-12-puncte-pentru-oprirea-razboiului.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Moldova la răscruce: Europa sau orbita Moscovei</title>
		<link>https://timpul.md/articol/moldova-la-rascruce-europa-sau-orbita-moscovei.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/moldova-la-rascruce-europa-sau-orbita-moscovei.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 01 Sep 2025 21:23:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[alegeri parlamentare]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[geopolitică]]></category>
		<category><![CDATA[independență]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[suveranitate]]></category>
		<category><![CDATA[vot]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=521997</guid>

					<description><![CDATA[Republica Moldova se află în fața celui mai decisiv scrutin din ultimele decenii. În mai puțin de o lună, pe 28 septembrie, cetățenii vor alege direcția politică și geopolitică a țării, iar miza este uriașă. Alegerea nu este doar între partide, ci între un viitor european, cu reforme și integrare, și o apropiere de influența &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Republica Moldova se află în fața celui mai decisiv scrutin din ultimele decenii. În mai puțin de o lună, pe 28 septembrie, cetățenii vor alege direcția politică și geopolitică a țării, iar miza este uriașă. Alegerea nu este doar între partide, ci între un viitor european, cu reforme și integrare, și o apropiere de influența directă a Rusiei, cu toate consecințele negative care decurg din aceasta.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Experții avertizează că o guvernare pro-rusă ar putea readuce Moldova în izolarea internațională, impunerea unei federalizări dictate din exterior și blocarea deciziilor la nivelul Chișinăului prin veto-uri rusești. Mai mult, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană ar putea fi pus sub semnul întrebării, iar țara ar fi tăiată de Occident printr-o nouă „cortină de fier pe Prut”. Aceasta ar afecta direct economia, comerțul și securitatea energetică a statului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mecanismele de influență rusești sunt deja vizibile: fonduri și resurse financiare sunt direcționate către partide-satelit prin intermediul oligarhului Ilan Șor, cu scopul clar de a controla viitorul Parlament. Strategia Kremlinului include propaganda, campanii media și mobilizarea selectivă a electoratului pentru a garanta rezultate favorabile în alegeri.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cetățenii sunt, de fapt, singura forță capabilă să schimbe cursul: participarea masivă la vot este esențială. Absența de la urne ar echivala cu un cec în alb pentru Moscova, permițând influenței externe să dicteze agenda politică și geopolitică a țării. Mobilizarea și informarea alegătorilor devin astfel cheia apărării independenței și suveranității Moldovei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Viitorul Republicii Moldova se află acum într-un echilibru fragil. Decizia fiecărui cetățean contează: fie consolidarea parcursului european, cu transparență și dezvoltare, fie revenirea sub influență rusă, cu riscuri economice, politice și sociale majore. Alegerile din 28 septembrie sunt, mai mult decât un vot, o alegere istorică pentru întreaga națiune.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/moldova-la-rascruce-europa-sau-orbita-moscovei.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Moldova, captivă în sărăcie: diferența față de UE se adâncește</title>
		<link>https://timpul.md/articol/moldova-captiva-in-saracie-diferenta-fata-de-ue-se-adanceste.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/moldova-captiva-in-saracie-diferenta-fata-de-ue-se-adanceste.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 21 Aug 2025 07:04:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[economie]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[inflație]]></category>
		<category><![CDATA[investiții]]></category>
		<category><![CDATA[migrație]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[nivel de trai]]></category>
		<category><![CDATA[pensii]]></category>
		<category><![CDATA[pib]]></category>
		<category><![CDATA[sărăcie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=521247</guid>

					<description><![CDATA[Republica Moldova se menține într-o situație economică extrem de dificilă, clasându-se pe locul 90 la nivel global în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor, cu doar 8.260 de dolari anual. Această sumă este de peste cinci ori mai mică decât media Uniunii Europene, ilustrând prăpastia tot mai adâncă dintre Moldova și statele dezvoltate. În &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Republica Moldova se menține într-o situație economică extrem de dificilă, clasându-se pe locul 90 la nivel global în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor, cu doar 8.260 de dolari anual. Această sumă este de peste cinci ori mai mică decât media Uniunii Europene, ilustrând prăpastia tot mai adâncă dintre Moldova și statele dezvoltate. În regiune, țara rămâne în coada Europei, depășită de Albania, Serbia sau chiar de câteva state mici din Balcani și Caucaz.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În comparație cu liderii economici mondiali, situația Moldovei devine și mai dramatică. Luxemburg, Irlanda sau Elveția depășesc 100.000 de dolari pe cap de locuitor, arătând o diferență uriașă față de nivelul de trai de la Chișinău. Această discrepanță nu este doar statistică, ci reflectă lipsa investițiilor, migrația masivă a forței de muncă și ineficiența politicilor economice interne.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Economistul Mihail Poisic atrage atenția că, în ultimii ani, PIB-ul a stagnat, creșterile fiind simbolice și insuficiente pentru a susține nivelul de trai al populației. În același timp, inflația ridicată și pensiile insuficient indexate împing sute de mii de moldoveni în sărăcie extremă, în timp ce tinerii aleg să plece în străinătate în căutarea unui viitor stabil.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Diferențele regionale sunt, de asemenea, alarmante. Nordul Moldovei suferă de lipsa locurilor de muncă și de investiții insuficiente, în timp ce sudul și capitala se confruntă cu scumpiri dramatice la energie și produse de bază. Autoritățile continuă să raporteze cifre optimiste, însă realitatea de pe teren arată o economie blocată și dependență tot mai mare de remitențele diasporei și creditele externe.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Specialiștii avertizează că, fără politici economice coerente, stimularea investițiilor și crearea de locuri de muncă bine plătite, Moldova riscă să rămână mult timp în coada Europei și să se apropie de zonele sărace ale lumii, alături de economii mici din Caraibe sau Pacific. Situația necesită decizii urgente pentru a preveni deteriorarea și mai accentuată a nivelului de trai al cetățenilor.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/moldova-captiva-in-saracie-diferenta-fata-de-ue-se-adanceste.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Salariul minim din Moldova, rușinea Europei în 2025</title>
		<link>https://timpul.md/articol/salariul-minim-din-moldova-rusinea-europei-in-2025.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/salariul-minim-din-moldova-rusinea-europei-in-2025.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 10 Aug 2025 21:30:57 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[economie]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[inflație]]></category>
		<category><![CDATA[Luxemburg]]></category>
		<category><![CDATA[republica moldova]]></category>
		<category><![CDATA[salariu minim]]></category>
		<category><![CDATA[sărăcie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=520572</guid>

					<description><![CDATA[În anul 2025, Republica Moldova continuă să mențină unul dintre cele mai mici salarii minime brute din Europa, cu doar 285 de euro pe lună. Această sumă modică plasează țara alături de state precum Albania și Ucraina, rămânând foarte departe de standardele europene. De exemplu, în Luxemburg, salariul minim depășește 2.700 de euro lunar, o &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">În anul 2025, Republica Moldova continuă să mențină unul dintre cele mai mici salarii minime brute din Europa, cu doar 285 de euro pe lună. Această sumă modică plasează țara alături de state precum Albania și Ucraina, rămânând foarte departe de standardele europene. De exemplu, în Luxemburg, salariul minim depășește 2.700 de euro lunar, o diferență uriașă care accentuează decalajele economice regionale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Într-un context în care inflația și costurile vieții cresc constant, autoritățile moldovene nu au reușit să ajusteze veniturile astfel încât să asigure un trai decent pentru cetățeni. Astfel, sute de mii de angajați rămân prinși într-un cerc al sărăciei, în ciuda muncii lor zilnice.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În regiune, alte state au adoptat măsuri clare de creștere a salariilor minime, recunoscând nevoia urgentă de a proteja puterea de cumpărare și calitatea vieții populației. Moldova însă pare să bată pasul pe loc, lipsită de reforme și viziune economică coerentă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Situația reflectă și inegalitățile profunde din societate, unde diferențele între capitală și zonele rurale se adâncesc, iar migrația economică continuă să fie un fenomen masiv. În fața acestor realități, românii de acasă și diasporenii resimt tot mai acut nevoia unor politici sociale responsabile.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În concluzie, salariul minim actual nu este doar o cifră, ci o povară greu de suportat, care compromite dezvoltarea durabilă a țării și pune în pericol coeziunea socială. Fără intervenții urgente, Moldova riscă să rămână marginalizată economic și social în cadrul Europei.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/salariul-minim-din-moldova-rusinea-europei-in-2025.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>28 martie 1923: Este promulgată prin decret regal Constituția României Mari, una dintre cele mai avansate și democratice constituții din Europa acelui timp</title>
		<link>https://timpul.md/articol/28-martie-in-istorie-1923-este-promulgata-prin-decret-regal-constitutia-romaniei-mari-una-dintre-cele-mai-avansate-si-democratice-constitutii-din-europa-acelui-timp-153998.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/28-martie-in-istorie-1923-este-promulgata-prin-decret-regal-constitutia-romaniei-mari-una-dintre-cele-mai-avansate-si-democratice-constitutii-din-europa-acelui-timp-153998.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 28 Mar 2024 14:12:04 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[28 martie]]></category>
		<category><![CDATA[Constituția]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[regal]]></category>
		<category><![CDATA[România mare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/28-martie-in-istorie-1923-este-promulgata-prin-decret-regal-constitutia-romaniei-mari-una-dintre-cele-mai-avansate-si-democratice-constitutii-din-europa-acelui-timp-153998.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Constituțiunea României din 29 martie 1923 (cunoscută și sub numele, incomplet și incorect, de „Constituția din 1923” &#8211; deoarece, constituțiilor li se precizează întotdeauna ziua, luna și anul intrării în vigoare) este Constituția României adoptată după Marea Unire. A fost în vigoare până la adoptarea Constituției din 1938 și apoi (cu restricții) în perioada 1944-1947.</strong></p>
<p>Elaborat în 1923, proiectul Constituției a fost supus dezbaterii parlamentare. După ce a fost adoptată de Parlament, a fost sancționată și promulgată de Regele Ferdinand I la data de 28 martie 1923 și publicată în Monitorul Oficial No. 282 din 29 martie 1923, dată la care a intrat în vigoare.</p>
<p>Potrivit Constituției din 1923, România era o monarhie constituțională, stat național, unitar, indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Constituția unificării, cum mai e numită, consfințește realizarea României Mari și are la bază constituția din 1866, dovadă fiind faptul că din cele 138 de articole, 78 s-au păstrat din cea de la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vieții politice. El exercita puterea executivă, numea și revoca miniștrii, sancționa și promulga legile, era șeful Armatei, avea drept de veto, putea bate monedă, conferea decorații, avea drept de amnistie și grațiere, convoca și dizolva Parlamentul, încheia tratate (acestea devenind valabile după ce erau aprobate de Parlament). Parlamentul constituia puterea legislativă în cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul și Adunarea deputaților) și avea rolul de a vota legile, de a le abroga și avea drept de control asupra activității guvernului.</p>
<p><strong>Această constituție legifera principiul separării puterilor statului:<br />
</strong><br />
&#8211; puterea legislativă &#8211; exercitată colectiv de Adunările legislative (Senat și Adunarea Deputaților) și Rege;</p>
<p>&#8211; puterea executivă &#8211; încredințată Regelui, care o exercita „în modul regulat prin Constituțiune” (prin intermediul Guvernului format de partidul sau alianța care câștigă alegerile parlamentare). Formula sintetică care exprima acest principiu, larg cunoscut de public, era Regele domnește, nu guvernează.<br />
&#8211; puterea judecătorească &#8211; atribuită Înaltei Curți de Casație și Justiție și instanțelor de judecată.</p>
<p>Această constituție a contribuit la consolidarea Marii Uniri și a creat cadrul democratic al vieții politice din România până în anul 1938, când s-a adoptat prin plebiscit Constituția României din 1938.</p>
<p>Întrucât Constituția din 1938 avea un caracter autoritar (fiind elaborată sub presiunea politică a creșterii totalitarismului nazist și sovietic în întreaga Europă), după evenimentele de la 23 august 1944, Regele Mihai a repus în vigoare Constituția din 1923. Dpdv juridic, ea a fost în vigoare (cu multe restricții și încălcări de facto, generate de ocupația militară sovietică și de creșterea continuă a influenței politice a comuniștilor) până la <strong>lovitura de stat de la 30 decembrie 1947</strong>, când Partidul Comunist Român, ajutat de ocupanți, a obținut, prin șantaj și amenințare cu forța, semnătura Regelui pe un act nelegal de abdicare. În aceeași seară, printr-o ședință măsluită a Adunării Deputaților (care se afla în vacanță parlamentară, aleșii nefiind nici măcar prezenți, ci plecați în circumscripțiile teritoriale!), comuniștii au dat o aparență de legalitate loviturii de stat, „desființând” (sic!) nu doar instituția Monarhiei, ci și Constituția în vigoare. A urmat o perioadă de vid constituțional, până la adoptarea Constituției a Republicii Populare Române, survenită la 13 aprilie 1948.</p>
<p><a href="https://60m.ro/28-martie-in-istorie-1923-este-promulgata-prin-decret-regal-constitutia-romaniei-mari-una-dintre-cele-mai-avansate-si-democratice-constitutii-din-europa-acelui-timp/">https://60m.ro</a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/28-martie-in-istorie-1923-este-promulgata-prin-decret-regal-constitutia-romaniei-mari-una-dintre-cele-mai-avansate-si-democratice-constitutii-din-europa-acelui-timp-153998.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Boala mortală care se răspăndește în Europa a ajuns la granițele României. Ce animal de casă o poate transmite</title>
		<link>https://timpul.md/articol/boala-mortala-care-se-raspandeste-in-europa-a-ajuns-la-granitele-romaniei-ce-animal-de-casa-o-poate-transmite.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/boala-mortala-care-se-raspandeste-in-europa-a-ajuns-la-granitele-romaniei-ce-animal-de-casa-o-poate-transmite.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 13 Mar 2024 11:36:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<category><![CDATA[animal]]></category>
		<category><![CDATA[boala]]></category>
		<category><![CDATA[Casă]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/boala-mortala-care-se-raspandeste-in-europa-a-ajuns-la-granitele-romaniei-ce-animal-de-casa-o-poate-transmite.html</guid>

					<description><![CDATA[O nouă epidemie a izbucnit în Europa, iar răspândirea ei s-a accelerat în cursul acestui an. În Ungaria, la granița cu România, au fost înregistrate cinci cazuri mortale. Infecția bacteriană, prezentă și în alte țări europene, inclusiv Ungaria, este considerată o boală febrilă și periculoasă, avertizează Organizația Mondială a Sănătății, informează idnex.hu. Cunoscută sub numele]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>O nouă epidemie a izbucnit în Europa, iar răspândirea ei s-a accelerat în cursul acestui an. În Ungaria, la granița cu România, au fost înregistrate cinci cazuri mortale. Infecția bacteriană, prezentă și în alte țări europene, inclusiv Ungaria, este considerată o boală febrilă și periculoasă, avertizează Organizația Mondială a Sănătății.</strong></p>
<p>Cunoscută sub numele de psitacoza sau febra papagalică, această infecție bacteriană se manifestă în majoritatea cazurilor prin simptome ușoare, precum dureri de cap, dureri musculare, tuse uscată, febră și frisoane, apărând după o perioadă de incubație de 5-14 zile. Studiile au arătat totuți că această boală se transmite rar de la o persoană la alta. Care este animalul care o transmite? Boala se transmite prin mușcătura unei păsări bolnave sau prin contactul cu ciocul acesteia. Cu toate acestea, creșterea numărului de cazuri este îngrijorătoare. Sunt raportate tot mai multe cazuri în care persoana infectată nu a călătorit sau nu a intrat în contact cu păsări sălbatice.</p>
<p><strong>De anul trecut, 18 cazuri confirmate au fost raportate în Austria, iar în Germania au fost diagnosticate 19 cazuri de febră papagalilor, dintre care 16 au fost spitalizate.</strong></p>
<p>Zeci de cazuri raportate Dintre cei peste 20 de pacienți din Danemarca, 15 au fost spitalizați cu complicații de pneumonie, iar patru au murit din cauza bolii. În Suedia, cei 26 de pacienți înregistrați la sfârșitul anului 2023 au crescut cu 13 în acest an, în timp ce în Țările de Jos numărul de cazuri a ajuns la 21 la sfârșitul lunii februarie. A existat și un deces.</p>
<p>Virusul este prezent și în Ungaria, cu 3 pacienți confirmați infectați până acum numai în 2024. Virusul nu este o apariție recentă, fiind înregistrate șapte cazuri între 2018 și 2022. Majoritatea acestor pacienți au intrat în contact cu păsări sălbatice sau domestice de companie. OMS face apel la deținătorii de păsări să evite supraaglomerarea în cuști, să le păstreze curate și să sporească practicile de igienă, inclusiv spălarea frecventă și temeinică a mâinilor.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/boala-mortala-care-se-raspandeste-in-europa-a-ajuns-la-granitele-romaniei-ce-animal-de-casa-o-poate-transmite.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cel mai activ vulcan din Europa s-a trezit. A fost ridicat nivelul de alertă (VIDEO)</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cel-mai-activ-vulcan-din-europa-s-a-trezit-a-fost-ridicat-nivelul-de-alerta-video.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cel-mai-activ-vulcan-din-europa-s-a-trezit-a-fost-ridicat-nivelul-de-alerta-video.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 13 Nov 2023 10:13:15 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[activ]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[vulcan]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=507183</guid>

					<description><![CDATA[Pe insula italiană Sicilia a avut loc o nouă erupție a vulcanului Etna. Erupția a provocat căderi de cenușă de lavă peste mai multe orașe de pe coasta Mării Ionice. Din craterul sud-estic al vulcanului sicilian, cel mai înalt și mai activ din Europa, s-a ridicat duminică o coloană de foc de aproximativ 4.500 de &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Pe insula italiană Sicilia a avut loc o nouă erupție a vulcanului Etna. Erupția a provocat căderi de cenușă de lavă peste mai multe orașe de pe coasta Mării Ionice.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Din craterul sud-estic al vulcanului sicilian, cel mai înalt și mai activ din Europa, s-a ridicat duminică o coloană de foc de aproximativ 4.500 de metri înălțime.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Vulcanul este acum liniștit, iar activitatea sa a revenit la normal. Noua fază a erupției Etnei nu a afectat activitatea aeroportului internațional din Catania.</p>



<figure class="wp-block-embed is-type-rich is-provider-twitter wp-block-embed-twitter"><div class="wp-block-embed__wrapper">
<blockquote class="twitter-tweet" data-width="550" data-dnt="true"><p lang="en" dir="ltr"><img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f534.png" alt="🔴" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /> BREAKING<a href="https://twitter.com/hashtag/ETNA?src=hash&amp;ref_src=twsrc%5Etfw">#ETNA</a>, 24 MIN FA <a href="https://t.co/8JsdmDbjk9">pic.twitter.com/8JsdmDbjk9</a></p>&mdash; GaLucio (@galluzzilucio) <a href="https://twitter.com/galluzzilucio/status/1723954385942630517?ref_src=twsrc%5Etfw">November 13, 2023</a></blockquote><script async src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script>
</div></figure>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cel-mai-activ-vulcan-din-europa-s-a-trezit-a-fost-ridicat-nivelul-de-alerta-video.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
