<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>exil &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/exil/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Sat, 21 Oct 2023 08:00:37 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>exil &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Rușii din exil sunt „ținte” pentru serviciile de securitate rusești, avertizează un scriitor disident</title>
		<link>https://timpul.md/articol/rusii-din-exil-sunt-tinte-pentru-serviciile-de-securitate-rusesti-avertizeaza-un-scriitor-disident.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/rusii-din-exil-sunt-tinte-pentru-serviciile-de-securitate-rusesti-avertizeaza-un-scriitor-disident.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 21 Oct 2023 08:00:30 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[exil]]></category>
		<category><![CDATA[ruși]]></category>
		<category><![CDATA[scriitor]]></category>
		<category><![CDATA[servicii de securitate rusești]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=506347</guid>

					<description><![CDATA[Rușii care trăiesc în exil în Europa ar trebui să fie în gardă, deoarece vocile critice la adresa Kremlinului și a războiului din Ucraina sunt acum „ținte”, avertizează scriitorul disident Serghei Lebedev, potrivit Hotnews.ro. „Această comunitate de emigranți din Europa este acum una dintre cele mai importante ținte pentru serviciile de securitate rusești”, a declarat &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph" id="1"><strong>Rușii care trăiesc în exil în Europa ar trebui să fie în gardă, deoarece vocile critice la adresa Kremlinului și a războiului din Ucraina sunt acum „ținte”, avertizează scriitorul disident Serghei Lebedev, potrivit <a href="https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-26621912-rusii-din-exil-sunt-tinte-pentru-serviciile-securitate-rusesti-avertizeaza-scriitor-disident.htm">Hotnews.ro</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph" id="2">„Această comunitate de emigranți din Europa este acum una dintre cele mai importante ținte pentru serviciile de securitate rusești”, a declarat scriitorul în vârstă de 42 de ani într-un interviu acordat AFP la Târgul de carte de la Frankfurt, în Germania.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="3">„Vor exista tentative de infiltrare, informatori și, bineînțeles, tentative de asasinat”, prezice autorul, care trăiește de cinci ani în Germania împreună cu soția sa.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="4">Germania este un „hub” pentru rușii din exil, subliniază scriitorul, care a venit să își prezinte cea mai recentă carte la unul dintre cele mai mari evenimente europene, care are loc săptămâna aceasta.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="5">De la începutul războiului, el își ia măsuri de precauție suplimentare atunci când face schimb de informații considerate sensibile.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="6">Și le cere compatrioților săi să facă același lucru: în opinia sa, rușii din Europa nu iau amenințarea suficient de în serios: „Ei nu se simt foarte preocupați de securitate”</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="7">Romanul său „Începătorul”, scris înainte de începerea invaziei rusești din februarie 2022 și publicat în Franța anul trecut, reflectă aceste temeri: spune povestea unui om de știință care a dezvoltat o otravă nedetectabilă folosită de Rusia pentru a asasina adversarii politici.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="8">Cartea a fost inspirată de otrăvirea fostului agent dublu Serghei Skripal în Anglia în 2018.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="9">Un alt caz foarte mediatizat este cel al opozantului rus Alexei Navalnîi, care a fost victima otrăvirii cu Novitciok în august 2020.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="10">Moscova a negat întotdeauna orice responsabilitate din partea serviciilor sale secrete.</p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/rusii-din-exil-sunt-tinte-pentru-serviciile-de-securitate-rusesti-avertizeaza-un-scriitor-disident.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Catalonia a format un nou guvern fără membri în exil sau în închisori</title>
		<link>https://timpul.md/articol/catalonia-a-format-un-nou-guvern-fara-membri-in-exil-sau-in-inchisori-131148.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/catalonia-a-format-un-nou-guvern-fara-membri-in-exil-sau-in-inchisori-131148.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 30 May 2018 08:39:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[exil]]></category>
		<category><![CDATA[guvern. membrii]]></category>
		<category><![CDATA[închisoare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/catalonia-a-format-un-nou-guvern-fara-membri-in-exil-sau-in-inchisori-131148.html/</guid>

					<description><![CDATA[Noul preşedinte al provinciei spaniole Catalonia, Quim Torra, a format, ieri, 29 mai, un guvern regional fără membri &#238;n exil, &#238;n &#238;nchisori sau urmăriţi penal, anunţă AFP.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Liderul de la Barcelona a semnat un nou decret de nominalizare a miniştrilor catalani, arată un comunicat oficial al autorităţilor provinciale.</p>
<p>După ce a obţinut mandatul de preşedinte (premier al guvernului Cataloniei), Torra a sfidat guvernul Spaniei propun&acirc;nd patru miniştri catalani aflaţi &icirc;n &icirc;nchisori sau &icirc;n străinătate, reaminteşte AFP. Pe noua listă a executivului regional nu se mai regăsesc politicieni aflaţi &icirc;n astfel de situaţii. Se deschide astfel perspectiva deblocării situaţiei politice create după declaraţia de independenţă a Cataloniei din octombrie anul trecut, urmată de preluarea guvernării directe a provinciei de către guvernul de la Madrid.</p>
<p><strong>Sursa: <a href="https://radiochisinau.md/catalonia-a-format-un-guvern-regional-fara-membri-in-exil-sau-in-inchisori---68762.html">radiochisinau.md</a></strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/catalonia-a-format-un-nou-guvern-fara-membri-in-exil-sau-in-inchisori-131148.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un Cantacuzino în exil politic la Bruxelles</title>
		<link>https://timpul.md/articol/un-cantacuzino-in-exil-politic-la-bruxelles-72863.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/un-cantacuzino-in-exil-politic-la-bruxelles-72863.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ana Gherciu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 16 Apr 2015 06:18:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[arhitect]]></category>
		<category><![CDATA[exil]]></category>
		<category><![CDATA[Matei Cantacuzino]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/un-cantacuzino-in-exil-politic-la-bruxelles-72863.html/</guid>

					<description><![CDATA[De la o familie boierească rom&#226;nă, cu origini bizantine, care a făcut domni &#238;n Țara Rom&#226;nească și Moldova, familia Cantacuzino a dat rădăcini &#238;n toată lumea, numele Cantacuzinilor purt&#226;ndu-l specialiști care se evidențiază și &#238;n prezent. Bunăoară, unul dintre ei este arhitectul Matei Cantacuzino, care a stat &#238;n azil politic timp de 20 de ani &#238;n Belgia, unde talentul și s&#226;rguința nu l-au lăsat &#238;n umbră.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>S-a născut &icirc;n 1936, &icirc;ntr-o Rom&acirc;nie interbelică ce trecea prin criză economică. Era fiu de tată jurist la bancă și mamă asistent social și avea o soră mai mare cu cinci ani. Primii ani de școală i-a făcut la Institutul Francez. &Icirc;n casa Cantacuzinilor se discuta mult &icirc;n franceză, iar copiii aveau o guvernantă nemţoaică, de aceea se vorbea şi germana. Atmosfera aristocrată nu a durat &icirc;nsă mult. </p>
<p>Unchiul eroului nostru, Gheorghe M. Cantacuzino, unul dintre cei mai mari arhitecți ai statului rom&acirc;n, a vrut să fugă, &icirc;nsă a fost prins alături de fratele său, cumnata și cei doi copii ai lor. Au vrut să fugă pe mare, prin Constanța. &bdquo;Cel care le-a v&acirc;ndut barca, le-a dat-o spartă. &Icirc;n timp ce apa intra, v&acirc;nzătorul a chemat securitatea, toți au fost prinși, &icirc;nsă unchiul meu a reușit să &icirc;noate și a ajuns la castelul Posada. Prin bunica mea suntem rude cu familia Bibescu, iar George Bibescu a fost principele Munteniei p&acirc;nă &icirc;n 1848. Așadar, unchiul meu o cunoștea pe scriitoarea Marta Bibescu și pe cei din castel și aceia l-au ascuns&rdquo;, &icirc;și amintește Matei Cantacuzino. </p>
<h2>&bdquo;Erau niște inculți, habar n-aveau cine sunt Cantacuzinii&rdquo;</h2>
<p>&Icirc;n timp ce &icirc;l căuta pe Gheorghe M., securitatea l-a &icirc;nchis pe tatăl lui Matei. &bdquo;L-au bătut ca să-i spună unde-i frate-su, de parcă tata știa&hellip;&rdquo;, spune arhitectul. C&acirc;t timp acesta era ținut de comuniști la &icirc;nchisoare, mama  a v&acirc;ndut &icirc;ncetul cu &icirc;ncetul  monedele de aur, argintărie și covoare ca să le dea copiilor de m&acirc;ncare. &bdquo;După ce l-au găsit pe unchiul meu, i-au dat drumul și lui tata. A intrat cu 78 de kile și a ieșit cu 50 și a așa a rămas. Unchiul meu a fost numit trădător de țară, &icirc;n timp ce toată familia lui era &icirc;n Anglia. Vă dați seama &icirc;n ce context ne-am dezvoltat noi? Și &icirc;n Moldova a fost greu, dar aici a fost cumplit, fiindcă a fost regimul cel mai str&acirc;ns și cel mai odios care există&rdquo;, mă asigură Matei Cantacuzino.<br />
C&acirc;nd a ieșit din &icirc;nchisoare, nimeni nu mai dorea să-l angajeze ca fost deținut politic. Așadar, bărbatul a fost nevoit să urmeze o școală muncitorească de calificare și a fost luat ca muncitor &icirc;ntr-o fabrică. &bdquo;Grație acestui fapt nu am avut probleme &icirc;n școală &#8211; eram fiu de muncitor. Erau niște inculți, habar n-aveau cine sunt Cantacuzinii&rdquo;, &icirc;și amintește cu sc&acirc;rbă de anii &lsquo;50 arhitectul.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/DSCN3770.JPG" width="650" height="488" alt="" /></p>
<p>A terminat liceul cu 61 de ani &icirc;n urmă, urm&acirc;nd studiile la Colegiul Național &bdquo;Sf&acirc;ntul Sava&rdquo;, apoi, după două eșecuri, a absolvit și Școala de Arhitectură, după care a fost repartizat la Bacău, la Institutul Regional de Proiectare. &bdquo;Acolo am &icirc;nvățat ceva meserie. Am avut două proiecte pe care le-am preluat de la un arhitect care a plecat &icirc;n Israel din Bacău &#8211; un hotel care atunci se numea &bdquo;Dunărea&rdquo; și clădirea tribunalului&rdquo;, povestește arhitectul. </p>
<h2>&bdquo;M-a scos prințul Bernard al Olandei din țară&rdquo;</h2>
<p>Matei Cantacuzino a fost căsătorit de două ori. Cu prima sa soție și-au unit drumurile &icirc;n anul 1959, c&acirc;nd s-a mutat la București, unde a fost implicat la &bdquo;Proiect-București&rdquo; și unde a lucrat p&acirc;nă a plecat din Rom&acirc;nia, &icirc;n ianuarie 1972. &Icirc;n acea perioadă, să pleci din țară era foarte greu, iar Matei, după cum spune, a ieșit cu pile. &bdquo;M-a scos prințul Bernard al Olandei care era soțul reginei Iuliana. Prima mea nevastă, mama băiatului meu, fugise cu cinci ani &icirc;naintea mea și a tras de m&acirc;ini și de picioare să ne scoată pe am&acirc;ndoi. Ea i-a scris prințului. Printr-un noroc chior acesta a fost invitat de Ceaușescu &icirc;n Rom&acirc;nia, unii zic că la v&acirc;nătoare, alții &#8211; pentru afaceri&rdquo;, povestește arhitectul. Ei bine, prințul Bernard al Olandei l-ar fi anunțat pe Ceaușescu că acesta vrea să plece, după care Matei Cantacuzino a fost chemat la Secția de pașapoarte și i-a fost permis să plece &icirc;n maximum o lună. &bdquo;Așa am și făcut și dus am fost. Douăzeci de ani n-am mai venit&rdquo;, spune el. Avea 35 de ani c&acirc;nd a plecat &icirc;n Belgia, nu mai vroia să trăiască &icirc;n comunism, a suferit destul, mai ales că a fost un anticomunist toată viața, iar tatăl i-a fost &icirc;ntemnițat pe nedrept.</p>
<h2>Arhitect apreciat la Bruxelles</h2>
<p>&bdquo;Pe vremea aia se ieșea cumplit de greu. C&acirc;nd am ajuns acolo erau aproximativ 600 de rom&acirc;ni, iar acum sunt peste nouă mii. E adevărat că cei de v&acirc;rsta mea, care au ajuns &icirc;n Occident &icirc;n anii 70, s-au acomodat. Cei care plecau pe vremea aia erau doctori, profesori, avocați&rdquo;, &icirc;mi zice arhitectul. Se consideră un norocos căci cunoștea limba franceză la perfecție, iar datorită verișorului său drept George Matei Cantacuzino, arhitect la Londra, a avut ușa deschisă &icirc;n mai multe birouri de arhitectură cu care lucrase respectivul. &bdquo;Am schimbat vreo trei birouri &icirc;ntre timp. Nu m-au dat afară, căutam eu să fie mai bine. Am găsit un birou unde am lucrat timp de trei ani, &icirc;nsă eram foarte prost plătit și cam exploatat. Dacă trebuia cineva să vină s&acirc;mbăta și duminica, c&acirc;nd nu se lucrează, pentru a termina un proiect, cine venea? Cantacuzino venea! Lucram și ceva mai repede dec&acirc;t ei, care pe vremea aia erau cam lenți. Atunci nu se lucra la computer, ci la planșetă&rdquo;, povestește Cantacuzinul, care a preferat să plece la alt birou de arhitectură, unde s-a reținut timp de 35 de ani și unde s-a pensionat. <br />
&Icirc;n perioada c&acirc;nd a ajuns &icirc;n Belgia, cu o populație de nouă milioane de locuitori, activau peste nouă mii de arhitecți. &bdquo;Vă dați seama ce bătălie era. Așa că am rămas la patroni și mulțumesc lui Dumnezeu, căci acum am o pensie din care pot trăi&rdquo;, se bucură acesta. Printre proiectele cele mai dragi sufletului, arhitectul &icirc;și amintește de clădirea Justus Lipsius, care găzduiește Consiliul Europei la Bruxelles și clădirea Ministerului Afacerilor Externe. </p>
<h2>&bdquo;Țara mea e Rom&acirc;nia, Belgia e țara de exil&rdquo;</h2>
<p>După o despărțire de 20 de ani, &icirc;n iulie 1991, Matei Cantacuzino, alături de cea de-a doua soție, a revenit &icirc;n Rom&acirc;nia. &bdquo;Tot cu o rom&acirc;ncă m-am căsătorit, o fată care pe atunci era asistentă &icirc;n radiologie. Ea fiind de aici și toată familia ei afl&acirc;ndu-se &icirc;n Rom&acirc;nia, a vrut să revenim. Am locuit la fratele ei, căci &icirc;n altă parte nu aveam unde să stăm. &Icirc;ncetul cu &icirc;ncetul, &icirc;n fiecare vară, veneam aici, fiindcă țara mea e Rom&acirc;nia, Belgia e țara de exil&rdquo;, mărturisește Matei. </p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/DSCN3772.JPG" width="650" height="488" alt="" /></p>
<p>&Icirc;n primul an, a venit cu mașina. Și-a dorit să simtă &icirc;ntoarcerea &bdquo;pă șoselele rom&acirc;nești, de la frontieră, p&acirc;nă la Constanța&rdquo;. Cantacuzinul recunoaște că a fost dezamăgit să găsească o țară distrusă completamente. &bdquo;C&acirc;nd am plecat, era curată, frumoasă, organizată. Puțurile pe șosele funcționau, puteai să te oprești, să iei apă, nu era găleata furată. Am găsit o țară distrusă, de parcă trecuseră invadatorii. &Icirc;ncetul cu &icirc;ncetul țara s-a transformat, s-a occidentalizat, &icirc;n anumite domenii &icirc;ntr-o prostie, &icirc;nsă s-a dezvoltat. Desigur, mai e mult de făcut, probabil că &icirc;n toate țările ex-socialiste e la fel&rdquo;, spune arhitectul. </p>
<p>De atunci petrec c&acirc;te jumătate de an &icirc;n ambele țări. Acum c&acirc;nd nevasta sa are 71 de ani, iar el &#8211; 78, și sănătatea &icirc;ncepe să sc&acirc;rț&acirc;ie. &bdquo;C&acirc;nd eram &icirc;n formă așa făceam &#8211; vara &icirc;n Rom&acirc;nia, iarna &icirc;n Belgia. Ei, acum e pe invers, m-am cam săturat de iernile belgiene, de umezeală, v&acirc;nt și ceață. Aici e liniște, stăm l&acirc;ngă un parc, nevastă-mea &icirc;ngrijește florile, dorm mai bine&rdquo;, &icirc;mi spune &icirc;ng&acirc;ndurat arhitectul. <br />
&Icirc;n luna mai trebuie să se &icirc;ntoarcă &icirc;n Belgia, p&acirc;nă atunci, &icirc;nsă, soții Cantacuzino &icirc;și caută de bătr&acirc;nețe savur&acirc;nd zilnicele plimbări pe litoralul Constanței.</p>
<p><strong><em>Cantacuzinii și-au atins apogeul &icirc;n a doua jumătate a secolului al XVII-lea, c&acirc;nd domnia lui Șerban Cantacuzino a marcat victoria lor &icirc;n dauna rivalilor Băleni. Toți cei cinci frați ai lui Șerban au deținut mari dregătorii, fapt fără precedent &icirc;n istoria țării. Dintre ei, se remarcă marele cărturar Constantin Cantacuzino, care și-a pus amprenta asupra politicii externe a statului &icirc;n timpul domniei lui Constantin Br&acirc;ncoveanu. Scurta domnie a lui Ștefan Cantacuzino, curmată &icirc;n anul 1716 de otomani, a fost ultima domnie a unui principe local &icirc;naintea instaurării domniilor fanariote &icirc;n Principatele Rom&acirc;ne.</em></strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/un-cantacuzino-in-exil-politic-la-bruxelles-72863.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Analist german: Mihail Hodorkovski ar putea deveni un nou Soljeniţîn</title>
		<link>https://timpul.md/articol/analist-german-mihail-hodorkovski-ar-putea-deveni-un-nou-soljenitin-53179.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/analist-german-mihail-hodorkovski-ar-putea-deveni-un-nou-soljenitin-53179.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 22 Dec 2013 07:24:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[exil]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/analist-german-mihail-hodorkovski-ar-putea-deveni-un-nou-soljenitin-53179.html/</guid>

					<description><![CDATA[Fostul magnat al petrolului Mihail Hodorkovski, graţiat de Vladimir Putin după zece ani de detenţie, nu va face politică, ci ar putea urmă calea disidentului sovietic Aleksandr Soljeniţ&#238;n, susţine analistul german specializat &#238;n Rusia, Alexander Rahr, potrivit AFP.&#160;<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Rahr, un membru al Clubului Valdai apropiat Kremlinului, care reuneşte foşti lideri, jurnalişti şi experţi străini şi ruşi din Rusia, a fost implicat &icirc;n transferul &icirc;n Germania al lui Hodorkovski. </p>
<p>&quot;Nu cred că va face politică, şi aş putea chiar aproape să exclud acest lucru&quot;, a declarat Rahr &icirc;ntr-un interviu pentru RTVi, difuzat vineri seară. </p>
<p>&quot;Voi exagera poate un pic, dar ar putea lua calea lui Soljeniţ&icirc;n&quot;, a estimat analistul german. </p>
<p>Rahr a amintit că autorul cărţii Arhipelagul Gulag a fost constr&acirc;ns la exil şi a ajuns &icirc;n Germania &icirc;n 1974, &icirc;nainte de a merge &icirc;n Elveţia şi apoi &icirc;n Statele Unite. </p>
<p>El ar putea &quot;scrie cărţi, să vorbească, ar putea să se g&acirc;ndească la viitor şi, evident, la Rusia&quot;, a adăugat analistul german. </p>
<p>&quot;El evaluează foarte sobru situaţia din Rusia &icirc;n lume. Se interesează mult de acest lucru. Am fost foarte uimit să văd cum, &icirc;n pofida faptului că a fost rupt de informaţii timp de zece ani, el &icirc;nţelege ce face lumea să respire&quot;, a subliniat el. </p>
<p>Rahr a oferit ulterior c&acirc;teva detalii despre circumstanţele eliberării lui Hodorkovski, subliniind rolul &quot;diplomaţiei secrete a Germaniei&quot;. </p>
<p>&quot;A fost trezit la ora 2:00 dimineaţă de directorul &icirc;nchisorii&quot;, care l-a &icirc;ntrebat dacă acceptă să plece &icirc;n străinătate, a povestit aanalistul german. </p>
<p>Hodorkovski a acceptat şi a fost dus &icirc;n oraş. De acolo, &quot;un elicopter l-a dus la Sankt-Petersburg&quot;, de unde a luat un avion privat către Germania, a continuat el. </p>
<p>&quot;A fost &icirc;nt&acirc;mpinat de Hans-Dietrich Genscher (fost ministru german de Externe), care l-a felicitat pentru eliberare şi l-a dus cu maşină la hotelul Adlon&quot;, a adăugat Rahr. </p>
<p>Potrivit analistului german, Hodorkovski &quot;este foarte bucuros că a fost eliberat după zece ani. Este viu, este &icirc;ntr-o stare de spirit bună, vrea să se exprime şi să ia decizii &icirc;n legătură cu rolul pe care &icirc;l va juca &icirc;n Europa, &icirc;ntr-un fel sau &icirc;n altul&quot;. </p>
<p>Prima fotografie a lui Hodorkovski după eliberare &icirc;l arată pe acesta cu Genscher pe aeroportul din Berlin. &Icirc;n plan &icirc;ndepărtat poate fi observat Alexander Rahr. </p>
<p>Contactat de AFP, acesta din urmă a declarat că rolul sau s-a rezumat la cel de &quot;traducător pentru Genscher&quot;. </p>
<p>Cancelarul german Angela Merkel a declarat că Berlinul a lucrat &quot;din culise&quot; pentru eliberarea fostului magnat al petrolului Mihail Hodorkovski, graţiat de Vladimir Putin şi ajuns vineri &icirc;n Germania, imediat după eliberare. </p>
<p>Fostul ministru german al Afacerilor Externe, Hans-Dietrich Genscher, &quot;s-a ocupat de dosar (Hodorkovski) din culise de manieră intensivă. S-a implicat puternic pentru a lucra cu succes la soluţii, cu susţinerea cancelarului şi a ministerului Afacerilor Externe&quot;, a precizat purtătorul de cuv&acirc;nt al Angelei Merkel, Steffen Seibert, &icirc;ntr-un comunicat. </p>
<p>La r&acirc;ndul sau, Genscher, primit de două ori de preşedintele rus Vladimir Putin pe marginea acestui dosar, a confirmat că l-a primit pe fostul oligarh la cobor&acirc;rea acestuia dintr-un avion privat, la Berlin. &nbsp;</p>
<p>Sursa: AFP</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/analist-german-mihail-hodorkovski-ar-putea-deveni-un-nou-soljenitin-53179.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Fragmente din dosarul de urmărire al Regelui Mihai I al României &#8211; 42 de ani, prin ochii SECURITĂŢII</title>
		<link>https://timpul.md/articol/fragmente-din-dosarul-de-urmarire-al-regelui-mihai-i-al-romaniei-42-de-ani-prin-ochii-securitatii-50439.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/fragmente-din-dosarul-de-urmarire-al-regelui-mihai-i-al-romaniei-42-de-ani-prin-ochii-securitatii-50439.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 31 Oct 2013 05:13:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[comuniști]]></category>
		<category><![CDATA[dosarele securitatii]]></category>
		<category><![CDATA[exil]]></category>
		<category><![CDATA[Principesa Margareta]]></category>
		<category><![CDATA[regele mihai]]></category>
		<category><![CDATA[Regina Ana]]></category>
		<category><![CDATA[securitatea]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/fragmente-din-dosarul-de-urmarire-al-regelui-mihai-i-al-romaniei-42-de-ani-prin-ochii-securitatii-50439.html/</guid>

					<description><![CDATA[Cei peste 40 de ani au fost adunaţi &#238;n dosarul cu numărul 6096. Acest dosar-document este o bucată din istoria Rom&#226;niei, care cuprinde perioada de exil a Regelui Mihai, văzută prin ochii spionilor care l-au urmărit.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>&bdquo;Alegeți una, restul se confiscă&rdquo;</strong></p>
<p>Pe 3 ianuarie 1948, la 4 zile de la abdicarea forţată, Regele Mihai pleacă &icirc;n Elveţia, fără să ştie că va fi o vizită fără &icirc;ntoarcere.</p>
<p>&bdquo;Toate bagajele le-am dus eu la gară. N-a plecat cu nici un aur, cu nici un tablou, cu nimic. A venit de la Controlul Economic și i-a controlat fiecare bagaj. Fiecare geamantan era &icirc;nsemnat cu cretă. N-a avut voie să aibă nimic de valoare. Absolut nimic, dec&acirc;t lucruri personale. Așa i-a făcut și Reginei Elisabeta. I-a spus: &bdquo;aveți voie să vă luați toate bijuteriile&rdquo;. Și c&acirc;nd le-a scos, i-a zis: &bdquo;v-alegeți una din tot ce aveți. Restul se confiscă&rdquo;, &icirc;și amintește Nicolae Moldoveanu, fostul șofer al Regelui Mihai I al Rom&acirc;niei. </p>
<p>Mim&acirc;nd legalitatea acestei percheziții comuniștii au notat pe niște bucățele de h&acirc;rtie tot ce-au confiscat. Copii ale acestor bilete scrise de m&acirc;nă au fost păstrate &icirc;n toți acești ani &icirc;n dosarele Securității. </p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/regelee.JPG" width="450" height="670" alt="" /></p>
<p><strong>Viața Regelui &icirc;n exil &ndash; &icirc;n 500 de file</strong></p>
<p>Despre momentul plecării Regele Mihai scria mai t&acirc;rziu: &bdquo;Ieșeam dintr-un infern al tuturor ca să intru &icirc;n unul rezervat numai mie&rdquo;. </p>
<p>Astfel cursul istoriei Rom&acirc;niei s-a schimbat iremediabil la fel ca și viața unei familii forțate să părăsească țara cu c&acirc;teva valize. Sunt amănunte care nu s-au știut p&acirc;nă acum pentru că toate au fost ținute sub mare secret &icirc;ntr-un dosar. </p>
<p>Tot ce făcea Regele &icirc;n exil era transcris și transmis &icirc;n țară sub forma unor telegrame cu limbaj cifrat. Pe parcursul a celor 42 de ani de supraveghere comunistă fostul monarh a avut trei nume conspirative Leon, Rex și Străinul. Doar &icirc;n primele note informative din 1948 c&acirc;nd Securitatea &icirc;ncă nu era constituită ca instituție, i se spunea simplu Mihai, sau fostul Rege al Rom&acirc;niei. </p>
<p>Cele mai multe documente sunt din anii 1948-1949 &ndash; 121 de documente. Dar există o ruptură din 1953 p&acirc;nă dincolo de mijlocul anilor 70. Nu este exclus ca o parte dintre informații să fi fost distruse intenționat. Chiar și așa dosarul are peste 500 de file care au fost decriptate de trei analiști ai Centrului de Studiere a Arhivelor Securității timp de mai bine de un an. </p>
<p><strong>Securitatea a &icirc;ncercat să-l compromită <br />
</strong><br />
Potrivit dosarului de urmărire a monarhului, ajuns &icirc;n exil, Regele Mihai I &icirc;ncearcă să spună lumii &icirc;ntregi ce mare nedreptate i s-a făcut. Dar nu i se permite să facă declarații nici &icirc;n Elveția, nici &icirc;n Franța. Prima țară care-l primește cu brațele deschise este Marea Britanie, dar declarația transmisă de BBC, nu are nici o reacție din partea liderilor statelor occidentale. </p>
<p>Securitatea comunistă a &icirc;ncercat să-l compromită prin diverse metode, răsp&acirc;ndind informația că regele și-a abandonat țara, că nu face nimic &icirc;n exil pentru poporul său. Presa din Rom&acirc;nia a scris luni &icirc;ntregi despre averile imense cu care ar fi plecat Regele Mihai din țară, despre sărăcia &icirc;n care s-a zbătut poporul &icirc;n timp ce el trăia &icirc;n lux. Mai mult, comuniștii v&acirc;nau orice informații &icirc;n speranța că vor mai descoperi averi neștiute ale regelui. </p>
<p><strong>Regele &#8211; fermier, v&acirc;nzător și pilot<br />
</strong><br />
Documentele arată că, după exil, familia regală a locuit &icirc;n Elveția, &icirc;ntr-o casă &icirc;nchiriată, dar &icirc;n lipsa banilor, aceștia decid să se mute &icirc;n Anglia, unde &icirc;nchiriază o clădire veche nemobilată, dar cu o grădină imensă. Aici Regele Mihai I &icirc;mpreună cu Regina Ana hotărăsc să facă o fermă. Au &icirc;nceput cu șase pui de găină dăruiți de mama Reginei Ana, iar &icirc;ntr-un an au ajuns la 800 de păsări. Făceau totul singuri. Regina vindea ouă și legume din poartă-n poartă. Sunt documente care atestă că și regele a făcut același lucru. C&acirc;t a ținut ferma a v&acirc;ndut ouă, legume, trandafiri și crizanteme din grădină ca să-și &icirc;ntrețină familia. Primii clienți au fost vecinii, iar după ce producția a crescut, le-a dus &icirc;n piețe și &icirc;n magazinele din apropierea casei. </p>
<p>Principesa Margareta a Rom&acirc;niei povestește că, de-a lungul anilor, pentru a-și &icirc;ntreține familia Regele Mihai a fost fermier, pilot, agent la bursă. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/regeleee.jpg" width="450" height="643" alt="" /></p>
<p><strong>Cel mai sărac rege din exil<br />
</strong><br />
Agenții Securității scriu &icirc;n rapoartele lor că: Mihai e cel mai sărac rege din exil. Regele avea parte de o mulțime de blocaje din partea Securității comuniste. Mai mult, acesta nu putea să participe la &icirc;nt&acirc;lniri oficiale, pentru că nu putea susține financiar protocolul. </p>
<p>&Icirc;n 1973 securitatea făcea un raport complet al situației Casei Regale după 27 de ani de exil. &bdquo;Este considerat ca fiind cel mai sărac dintre foștii regi, aflați &icirc;n exil. Nu scrie și nu-și face nici un fel de publicitate. Iar presa străină &icirc;l prezintă ca fiind un element muncitor și modest cu evidente preocupări pentru mecanică, automobilism, turism și familie. Din ultimele date rezultă că nu se bucură de atenție din partea americanilor fapt pentru care organele specializate ale SUA &icirc;l supraveghează permanent, &icirc;i verifică toate relațiile și &icirc;i interceptează at&acirc;t convorbirile telefonice c&acirc;t și corespondența&rdquo;, se arată &icirc;n notele informative ale Securității. </p>
<p><strong>Dosarul 6096 <br />
</strong><br />
&Icirc;ncercarea regelui de a forma un guvern &icirc;n exil prin &icirc;nființarea Comitetului Național Rom&acirc;n a fost un eșec. Securitatea făcea tot posibilul să &icirc;mpiedice eventualele &icirc;ntrunii ori ședințe de lucru &icirc;ntre membrii exilului &icirc;n diferite locuri din Europa ori America. </p>
<p>Singura modalitate prin care regele mai putea să-și facă vocea auzită &icirc;n țara lui era la radio. &Icirc;ncep&acirc;nd din 1948 a transmis mesajele sale la Europa Liberă. Le &icirc;nregistra singur acasă, ajutat de Regina Ana. Iar rom&acirc;nii &icirc;l ascultau pe furiș, cu urechea lipită de difuzor. </p>
<p>Dosarul 6096 se &icirc;ncheie cu o notă telegrafică scrisă de m&acirc;nă: &bdquo;Av&acirc;nd &icirc;n vedere că Străinul, &icirc;n prezent, nu mai constituie obiectivul muncii noastre propunem să se aprobe &icirc;nchiderea dosarului&rdquo;. </p>
<p>Potrivit dosarului Securității, pe Regele Mihai I l-au spionat şi duşmanii, şi prietenii, iar casa i-a fost devastată &icirc;n lipsă. &Icirc;n 42 de ani, Regele a fost spionat de sute de oameni, unii racolaţi de regimul comunist, alţii care au vrut să facă acest lucru pentru bani. Regele Mihai a aflat tot adevărul &icirc;n ziua &icirc;n care şi-a citit dosarul de la CNSAS. <br />
<strong><br />
Timpul.md via </strong><a href="http://www.antena3.ro/politica/42-de-ani-prin-ochii-securitatii-fragmente-din-dosarul-de-urmarire-al-regelui-mihai-i-232750.html"><strong>antena3.ro</strong></a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/fragmente-din-dosarul-de-urmarire-al-regelui-mihai-i-al-romaniei-42-de-ani-prin-ochii-securitatii-50439.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Povestea moldoveanului care a scăpat din exil pentru a cuceri cerul</title>
		<link>https://timpul.md/articol/povestea-moldoveanului-care-a-scapat-din-exil-pentru-a-cuceri-cerul-31737.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/povestea-moldoveanului-care-a-scapat-din-exil-pentru-a-cuceri-cerul-31737.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ion Surdu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 24 Feb 2012 06:08:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[baskiria]]></category>
		<category><![CDATA[exil]]></category>
		<category><![CDATA[marea azov]]></category>
		<category><![CDATA[nicolae stratulat]]></category>
		<category><![CDATA[Vadul lui Vodă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/povestea-moldoveanului-care-a-scapat-din-exil-pentru-a-cuceri-cerul-31737.html/</guid>

					<description><![CDATA[La &#238;nceputul anului, pragul redacţiei TIMPUL l-a păşit un bărbat de v&#226;rsta a treia.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Omul a venit să ne spună povestea impresionantă a vieţii sale. Este trist &#8211; nu prea a cunoscut sprijin din partea celor două surori ale sale rămase &icirc;n viaţă, iar cei doi copii, preocupaţi de propriile griji, nu prea s-au interesat de destinul tatălui lor. Din fericire, a trăit şi mulţi ani frumoşi. Uimitor este că această parte a vieţii sale nu şi-a petrecut-o pe păm&acirc;nt, l&acirc;ngă semenii săi, ci acolo unde nu v-aţi g&acirc;ndit vreodată &#8211; &icirc;n aer, printre cocost&acirc;rci, ciori şi raţe sălbatice, acolo unde problemele cotidiene se prefac &icirc;n punctişoare efemere, iar legea o fac norii albi şi razele soarelui.</p>
<h1>&bdquo;Ruşii l-au arestat pe tata şi ne-au luat casa&rdquo;</h1>
<p>P&acirc;nă atunci &icirc;nsă, Nicolae Stratulat a fost nevoit să cunoască teroarea stalinistă, care s-a abătut şi asupra familiei lui. Mi-a spus că nu mai are mult de trăit, de aceea a venit la TIMPUL să ne relateze despre &bdquo;filmul&rdquo; &icirc;n care a avut nenorocul să joace, &bdquo;ca să afle şi copiii mei cine a fost tatăl lor&rdquo;. &bdquo;M-am născut la Chişinău, la 5 mai 1933, &icirc;ntr-o familie de muncitori rom&acirc;ni. &Icirc;n 1940, c&acirc;nd mă pregăteam să plec la şcoală, au venit ruşii şi l-au arestat pe tata, care lucra pe tramvai. &Icirc;mpreună cu mama şi cele două surori ne-am urcat &icirc;n căruţă şi ne-am pornit să-l căutăm. Acolo un poliţai a &icirc;ntrebat-o pe mama: &bdquo;Şto hoceşi, ţ&icirc;ganka?&rdquo;&#8230; Apoi un nacialnik i-a ordonat să-şi ia familia şi să părăsească &icirc;n 24 de ore casa, &icirc;n caz contrar, o să-l aresteze deja pentru mai mult timp. Am &icirc;ncărcat &icirc;n căruţă tot ce ne-a trebuit, am luat vaca şi c&acirc;inele cu noi. &Icirc;nainte de plecare, tata a bătut nişte sc&acirc;nduri la ferestre şi la uşă. Şi-a şters lacrimile şi ne-am pornit. Am umblat toată Moldova aşa, nimeni nu ne primea pentru că eram mulţi copii. Dormeam pe unde ne apuca noaptea. Tata făcea focul, iar mama &#8211; mămăligă. Ne-am oprit &icirc;ntr-o localitate &#8211; la Ghidighici. Un moşneag ne-a dat un sarai. Tata s-a apucat să facă un cotlon şi pl&acirc;ngea. L-am &icirc;ntrebat de ce pl&acirc;nge, el a clătinat din cap şi nu a spus nimic&#8230; Asta a fost p&acirc;nă la &icirc;nceputul războiului, p&acirc;nă la 1941, c&acirc;nd era sovetskaia vlast&rsquo;&#8230;&rdquo;.</p>
<h1>Exilat &icirc;n Başkiria pentru o şotie</h1>
<p>Nicolae Stratulat a făcut două clase la rom&acirc;ni, &icirc;n 1941-1943. Doar at&acirc;t. &bdquo;Un an mai t&acirc;rziu, ruşii l-au luat pe tata şi nu l-am mai văzut, iar &icirc;n &rsquo;49, &icirc;mpreună cu doi prieteni, am fost judecaţi şi condamnaţi la şase ani de &icirc;nchisoare pentru că am fi furat nişte bani&rdquo;. Astăzi, Nicolae Stratulat vrea ca toată lumea să ştie că el a fost condamnat pe nedrept. &bdquo;Infracţiunea&rdquo; a constituit-o faptul că, &icirc;nainte de a merge la şcoală, un rus care stătea &icirc;n casa familiei Stratulat i-a sugerat lui şi prietenului său să se strecoare pe aerodromul din Chişinău şi să spargă roţile avioanelor nemţeşti. Iar propunerea soldatului li s-a părut tentantă copiilor&#8230; Regimul stalinist i-a dus pe băieţi &icirc;n Başkiria, acolo unde erau hrăniţi cu 600 de grame de p&acirc;ine şi puşi la munci silnice &icirc;n fiecare zi. &bdquo;De-aţi şti c&acirc;t păm&acirc;nt am aruncat &icirc;n Başkiria! Nimeni nu mi-a dat nicio explicaţie pentru ce am fost pedepsiţi şi pentru ce am fost nevoit să-mi pierd copilăria &icirc;n aşa mod&rdquo;. Din fericire pentru Nicolae Stratulat, calvarul nu a durat at&acirc;t c&acirc;t prevedea fişa sa de condamnare. Peste trei ani, dictatorul Stalin a murit, iar sute de moldoveni, desigur dintre cei care au supravieţuit, au revenit acasă.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" width="460" height="697" alt="" src="/uploads/images/02-2012/samaliot.jpg" /><br />
<span style="font-size: x-small"><strong>Nicolae Stratulat (dreapta).&nbsp;Anul 1981, oraşul Orel, Rusia.<br />
</strong></span><br />
După armată şi o &bdquo;aventură militară&rdquo; prin Ungaria, unde şi-a fracturat m&acirc;na, dar şi după patru ani de curse lungi &icirc;ntre Moldova şi Rusia, unde ducea fructe şi vin, a &icirc;nceput şi partea frumoasă a vieţii sale. Care semăna mai mult cu o răsplată pentru ceea ce trăise p&acirc;nă atunci.</p>
<h1>De la Vadul lui Vodă p&acirc;nă deasupra Mării Azov şi &icirc;napoi</h1>
<p>&bdquo;Eu iubeam foarte mult avioanele, iar &icirc;n anii &rsquo;60 am aflat că pe actualul bulevard Moscova este un aerodrom. Am mers acolo să-mi &icirc;ncerc norocul şi am dat peste şeful aerodromului, Andrei Grosu. &bdquo;Tovarăşe, trebuie să ai obrazovanie (studii &#8211; n.n.) şi opt clase&rdquo;, mi-a spus, dar mi-a dat o şansă: &bdquo;Să &icirc;ncercăm, să vedem cum te vei descurca&rdquo;&#8230; De atunci, 25 de ani i-a petrecut mai mult &icirc;n aer dec&acirc;t pe păm&acirc;nt. &bdquo;Am &icirc;nceput să zbor cu planorul &#8211; un aparat asemănător cu avionul, dar fără motor şi benzină. Acest sport a devenit pentru mine un mod de viaţă, trebuie să-l iubeşti ca să-l poţi trăi&rdquo;. Cel mai mult, Nicolae Stratulat s-a ţinut &icirc;n aer şase ore şi 19 minute, pe o distanţă de 600 de kilometri &#8211; un adevărat record. Iar traseul a fost următorul: şi-a luat zborul de la Vadul lui Vodă şi a trecut deasupra oraşelor ucrainene Pervomaisk, Kahovka, Voznesensk, Melitopol, p&acirc;nă la Berdeansk, &icirc;n apropierea Mării Azov, unde tuna, ploua şi a fost nevoit să se &icirc;ntoarcă acasă. Aici &icirc;nsă, surpriză! &Icirc;n loc să fie lăudat pentru că a parcurs o asemenea distanţă, s-a ciocnit de o reticenţă agresivă din partea conducătorilor aeroclubului de la Vadul lui Vodă. &bdquo;Recordul mondial &icirc;i aparţine unui american care a zburat cu planorul pe o distanţă de 1300 km. Atunci m-am convins c&acirc;t de mult suntem umiliţi. Să fi fost rus, primeam o serie de medalii şi ovaţii, dar dacă-s moldovean &#8211; la păm&acirc;nt. Toţi se uitau rău la mine, pentru că eu am parcurs o asemenea distanţă, şi nu ei&#8230; Uite-aşa toată viaţa &#8211; fie &icirc;n vreme de război, fie &icirc;n vreme de pace &#8211; am fost desconsideraţi&rdquo;.</p>
<h1>Barurile au &icirc;nlocuit cerul</h1>
<p>&Icirc;nainte de a părăsi redacţia noastră, Nicolae Stratulat a ţinut să-şi manifeste regretul faţă de tinerii din ziua de azi care se tem de &icirc;nălţimi, &icirc;n schimb &bdquo;populează&rdquo; seară de seară barurile şi restaurantele din subsolurile urbane&#8230;</p>
<p><em><strong>Nicolae Stratulat este unul dintre fondatorii şcolii de planorism din Moldova. A obţinut numeroase premii la competiţiile aviatice republicane, fiind ne&icirc;ntrecut de nimeni la proba zbor de viteză. Multe dintre performanţe, care constituiau adevărate recorduri, nu au fost &icirc;nregistrate din diferite cauze. Numele maestrului &icirc;n sport Nicolae Stratulat &icirc;l găsim şi &icirc;n &bdquo;Enciclopedia Sovietică Moldovenească&rdquo; (vol. V, 1975) la capitolul planorism: &bdquo;&Icirc;n RSSM planorismul a &icirc;nceput să fie cultivat din 1950. Performanţe remarcabile au obţinut maeştrii &icirc;n sport ai URSS V. H&acirc;ncu, N. Stratulat, V. Ursu, A. Cupoveţ, V. Tobultoc, L. Cliuev&rdquo;.&nbsp;</strong></em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/povestea-moldoveanului-care-a-scapat-din-exil-pentru-a-cuceri-cerul-31737.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
