<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>fermă &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/ferma/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Wed, 11 May 2022 11:45:07 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>fermă &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>INCENDIU la o fermă de ovine și porcine din țară (VIDEO)</title>
		<link>https://timpul.md/articol/incendiu-la-o-ferma-de-ovine-si-porcine-din-tara-video-95080.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/incendiu-la-o-ferma-de-ovine-si-porcine-din-tara-video-95080.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 12 Jul 2016 08:44:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[fermă]]></category>
		<category><![CDATA[incendiu]]></category>
		<category><![CDATA[ovine]]></category>
		<category><![CDATA[porcine]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/incendiu-la-o-ferma-de-ovine-si-porcine-din-tara-video-95080.html/</guid>

					<description><![CDATA[Incendiu pe teritoriul unei ferme de ovine și porcine, din satul Cotihana, raionul Cahul. Flăcările au izbucnit &#238;n această noapte, la ora 02:32.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Potrivit reprezentanţilor Serviciului Situaţiilor Excepţionale, la fața locului au intervenit trei autospeciale cu 15 pompieri și salvatori din cadrul Direcției situații excepționale Cahul. Pompierii au constatat că flăcările s-au propagat pe o suprafață de aproape 75 procente din fermă, din suprafață totală de 1600 metri pătrați.</p>
<p>Echipele de salvare au acționat pe trei sectoare de luptă, pentru localizare, salvarea restului clădirii și evacuării animalelor din fermă. La ora 04:14, pompierii anunță localizarea incendiului. &Icirc;n consecință, nici o persoană nu a avut de suferit, cei patru paznici de noapte evacu&acirc;ndu-se din zona de risc p&acirc;nă la venirea salvatorilor.</p>
<p>De flăcări și fum a fost afectată clădirea pe o suprafață de 75 procente, mistuiți fiind 1600 de baloți de furaj din interior, dar și 11 animale. Salvate au fost 120 de oi și 85 de porci.</p>
<p>Urmează să fie cercetate circumstanțele și cauza izbucnirii incendiului.</p>
<p>&Icirc;n context, oamenii sunt &icirc;ndemnați să respecte normele antiincendiare și să alerteze urgent Serviciul 901, &icirc;n cazul &icirc;n care observă situații excepționale. &nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/incendiu-la-o-ferma-de-ovine-si-porcine-din-tara-video-95080.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ferma de lipitori, o afacere cu „medicamente vii“</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ferma-de-lipitori-o-afacere-cu-medicamente-vii-93080.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ferma-de-lipitori-o-afacere-cu-medicamente-vii-93080.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 24 May 2016 14:09:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[fermă]]></category>
		<category><![CDATA[lipitori]]></category>
		<category><![CDATA[medicamente]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ferma-de-lipitori-o-afacere-cu-medicamente-vii-93080.html/</guid>

					<description><![CDATA[Ca să supraviețuiești &#238;n jungla capitalismului trebuie să fii ingenios. Unii răm&#226;n fideli vechilor tipare, &#238;n vreme ce alții aduc &#8222;culoare&#8220; peisajului prin afacerile neobișnuite pe care le pun &#238;n funcțiune. Așa a apărut &#238;n Rom&#238;nia &#238;n &#160;2009 și ferma de lipitori din localitatea C&#226;rligele, județul Vrancea, o afacere manageriată de doamna Veronica Burgă..]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Lipitorile medicinale sunt folosite astăzi &icirc;n medicina umană și veterinară, industria farmaceutică și &icirc;n cosmetică pentru realizarea unor produse ce conțin hirudina extrasă din aceste nevertebrate. Doamna Burgă este unul dintre pacienții care s-au convins de beneficiile tratamentului cu lipitori. Efectele terapeutice ale acestor viețuitoare au convins-o de importanța lor, dar și de potențialul economic pe care l-ar putea avea.</p>
<p>&Icirc;n 2009 hirudoterapia era puțin cunoscută și nu exista o biofabrică de lipitori &icirc;n Rom&acirc;nia. A fost așadar deschizătoare de drumuri. După ce s-a documentat privind tehnologia de creștere și reproducere a hotăr&acirc;t să &icirc;nființeze o fermă de lipitori. Aşa că a &icirc;nceput construcţia unei clădiri cu o suprafață de 625 mp, special proiectată pentru această activitate. Biofabrica a fost concepută la o capacitate de 1 milion de exemplare. Apoi a achiziționat primul lot de lipitori matcă. &Icirc;n 2010, la un an de la implementarea proiectului, a primit autorizație de funcționare, iar astăzi biofabrica are peste 150.000 de lipitori.</p>
<p>Proiectul dnei Burgă a rezistat pe piață, iar portofoliul societății cuprinde at&acirc;t clienți din țară, c&acirc;t și din străinătate &ndash; exportul a &icirc;nceput &icirc;ncă din 2010. Fără a intra &icirc;n detalii &bdquo;intime&ldquo; privind rentabilitatea afacerii, dna Burgă spune că este un sector de activitate către care se pot &icirc;ndrepta toți cei care au perseverență &icirc;n afaceri și care nu așteaptă c&acirc;știguri imediate. Pentru o fermă cu o capacitate de 400.000 de lipitori este nevoie de o investiție de 150.000 de euro, spune managerul din C&acirc;rligele.</p>
<p>Integral pe:<a href="http://http://lumeasatului.ro/articole-revista/2922-ferma-de-lipitori-o-afacere-cu-medicamente-vii.html"> lumeasatului.ro</a>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ferma-de-lipitori-o-afacere-cu-medicamente-vii-93080.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Riscuri în agricultură (I): Pe lângă bani, afacerile cu păsări aduc și multe bătăi de cap</title>
		<link>https://timpul.md/articol/riscuri-in-agricultura-i-pe-langa-bani-afacerile-cu-pasari-aduc-si-multe-batai-de-cap-68164.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/riscuri-in-agricultura-i-pe-langa-bani-afacerile-cu-pasari-aduc-si-multe-batai-de-cap-68164.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 14 Jan 2015 06:03:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[afaceri]]></category>
		<category><![CDATA[agricultura]]></category>
		<category><![CDATA[bani]]></category>
		<category><![CDATA[fermă]]></category>
		<category><![CDATA[pasari]]></category>
		<category><![CDATA[probleme]]></category>
		<category><![CDATA[riscuri]]></category>
		<category><![CDATA[Vadim Antoni]]></category>
		<category><![CDATA[Viorel Voinu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/riscuri-in-agricultura-i-pe-langa-bani-afacerile-cu-pasari-aduc-si-multe-batai-de-cap-68164.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;n ultimii ani, presa din R. Moldova a prezentat sute de afaceri de succes &#238;n agricultură, dar mai puțin s-a vorbit despre problemele pe care le implică acestea.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;ncep&acirc;nd cu astăzi, noi vom &icirc;ncerca să vă prezentăm riscurile din această sferă. &Icirc;n primul material vă spunem ce dificultăți &icirc;nt&acirc;mpină fermierii moldoveni care cresc păsări.</p>
<p>După ce mai bine de 10 ani a muncit &icirc;n țări precum Germania, Rusia sau Italia, Viorel Voinu a hotăr&acirc;t să revină acasă și să-și lanseze propria afacere. Bărbatul are 35 de ani, este din satul Stoianovca, raionul Cantemir, iar din 2007 se ocupă cu creșterea găinilor ouătoare. Afacerea a &icirc;nceput de la șase incubatoare trimise din Italia, ulterior s-a extins. Ferma are o capacitate de producere de aproape zece mii de ouă pe zi. &Icirc;n cadrul &icirc;ntreprinderii muncesc opt angajați și acum afacerea se dezvoltă cu succes, dar nu a fost așa mereu. De-a lungul timpului, producătorul s-a confruntat cu diferite probleme. Cu ajutorul lui vom &icirc;ncerca să evidențiem c&acirc;teva riscuri ale afacerii cu găini.</p>
<h2>Riscul major este lipsa oamenilor</h2>
<p>&bdquo;Riscul major al unei afaceri &icirc;n R. Moldova este lipsa forței de muncă. Nu sunt oameni. Nu are cine lucra. Nu sunt specialiști&rdquo;, așa a &icirc;nceput discuția cu fermierul Voinu. Agricultorul spune că mai bine de un an nu poate găsi un veterinar pentru ferma sa și nici contabil. Prin urmare, aceste două funcții este nevoit să le &icirc;ndeplinească chiar el. Un alt risc este dificultatea de a obține subvențiile de la stat chiar dacă acestea sunt promise. &bdquo;Cu timpul eu am găsit metoda cea mai bună. Aplic pentru subvenții la &icirc;nceput de an și le primesc la timp, dar majoritatea așteaptă ultimele luni, iar p&acirc;nă atunci resursele financiare se termină&rdquo;, punctează t&acirc;nărul.</p>
<p>O altă piedică specifică țării noastre remarcată de el este birocrația. &bdquo;Pentru cei care nu sunt implicați &icirc;n politică lucrurile se mișcă foarte greu, am observat acest lucru personal. Din acest motiv am intrat și eu &icirc;n politică, iar de atunci totul a devenit mai simplu&rdquo;, recunoaște bărbatul. </p>
<p>La &icirc;nceput de cale, Viorel vindea ouăle doar unui cumpărător, iar la un moment dat acesta a refuzat să le mai cumpere și producătorul a rămas cu producția &bdquo;&icirc;n aer&rdquo;. Situația l-a &icirc;nvățat că e riscant să colaborezi doar cu un agent economic, de aceea, &icirc;n prezent &icirc;și vinde producția mai multor cumpărători. &bdquo;Atunci c&acirc;nd vinzi ouă sau carne de găină, permanent există riscul să scadă puterea de v&acirc;nzare-cumpărare, de aceea este important să ai o rețea mai mare de clienți&rdquo;, precizează fermierul.</p>
<p>Viorel spune că toată producția o vinde pe teritoriul țării și, chiar dacă aceasta este ecologic pură, oricum este dificil să pătrunzi pe piața din UE, deoarece acolo calitatea este mai &icirc;naltă. </p>
<p>Bărbatul a ținut să le recomande viitorilor crescători de găini să-și angajeze specialiști buni, pentru că există riscul ca păsările să se &icirc;mbolnăvească, iar acest lucru poate pune capăt afacerii &icirc;n care s-a investit mai mulți ani de zile.</p>
<p>&Icirc;n final, Viorel a ajuns la concluzia că &bdquo;&icirc;n afaceri trebuie să mergi &icirc;nainte, indiferent de ce se &icirc;nt&acirc;mplă!&rdquo;.</p>
<h2>Dificultățile unui crescător de prepelițe</h2>
<p>Un alt fermier care crește păsări este Vadim Antoni din satul Grătiești, municipiul Chișinău. Acum cinci ani, el a cumpărat 1.500 de pui de prepeliță, iar acum creşte peste zece mii de capete și vinde săptăm&acirc;nal aproximativ 50 de kilograme de carne şi peste trei mii de ouă de prepeliţă. P&acirc;nă afacerea i-a adus profit, fermierul a &icirc;nt&acirc;mpinat mai multe greutăți. </p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/prepelite.jpg" width="650" height="457" alt="" /><br />
<span style="font-size: smaller"><em>Prepelițe</em></span></p>
<p>Vadim spune că cel mai dificil i-a fost să &icirc;nceapă totul. Inițial, bărbatul s-a g&acirc;ndit că va investi at&acirc;ta, c&acirc;t să nu fie o tragedie, dacă afacerea va eșua. Prin urmare, investiția primară a constituit &icirc;n jur de 10 mii de euro. Banii au fost cheltuiți pentru cumpărarea a 1800 de prepelițe de două săptăm&acirc;ni, confecționarea cuștilor, dotarea spațiilor, generator, moară de capacitate mică, dar și un automobil pentru transportarea hranei și a producției. </p>
<p>Prima dificultate cu care s-a confruntat agricultorul a fost birocrația. Prezența ei s-a făcut simțită atunci c&acirc;nd el a &icirc;nceput să propună spre comercializare ouăle de prepeliță. &bdquo;La &icirc;nceput a fost multă bătaie de cap, dar p&acirc;nă la urmă organele de control și de avizare, au fost &icirc;nțelegătoare și răbdătoare&rdquo;, a mai adaugat acesta.</p>
<p>Vadim menționează că mereu există riscul să nu-ți &icirc;ntorci banii investiți, de aceea afacerea trebuie pusă bine la punct.</p>
<p>La fel, agricultorul a recunoscut că a &icirc;ncercat să colaboreze și cu băncile, &icirc;nsă dosarul solicita mai multe documente și prin urmare a renunțat la idee.</p>
<h2>&bdquo;Boli sunt multe, dar imunitatea lor este puternică&rdquo;</h2>
<p>&Icirc;n același timp, el zice că nu &icirc;nt&acirc;mpină probleme cu creșterea și reproducerea păsărilor, &icirc;nsă evidențiază o altă problemă. &bdquo;Un moment dificil este atunci c&acirc;nd trebuie să &bdquo;&icirc;nnoim s&acirc;ngele&rdquo;. &Icirc;n R. Moldova nu există ferme puternice cu care să facem schimb. Acum căutăm prin țările vecine de la care o dată la doi ani să luăm ouă pentru incubarea rasei pe care o creștem&rdquo;, subliniază bărbatul.</p>
<p>&Icirc;n prezent, la ferma sa lucrează șapte persoane printre care și un veterinar. Vadim evidențiază importanța angajării unui asemenea specialist pentru ca păsările să nu se &icirc;mbolnăvească și precizează că: &bdquo;boli sunt multe, dar prepelița are o imunitate puternică și dacă se respectă regulile de &icirc;ntreținere, bolile sunt o raritate&rdquo;. </p>
<p>Dacă inițial fermierul vindea doar ouă, din 2010 a &icirc;nceput să v&acirc;ndă și carne de prepeliță, dar din vara anului 2014 comercializează deja prepelițe afumate și tăieței preparați cu ouă de prepeliță. Ca să evite riscul de a nu putea vinde producția la timp, Vadim s-a asigurat cu frigidere și congelatoare pentru păstrarea acestora, iar pentru sacrificarea păsărilor are și un abator din inox. Acum produsele din ferma sa se v&acirc;nd &icirc;n rețelele de magazine din Chișinău și la restaurante. </p>
<p>Specialiștii susțin că sunt două tipuri de ferme de prepelițe. Una de tip hobby, de la care ai venituri modeste, dar nu necesită multe investiții și a doua care cere implicare morală și financiară 24 din 24 de ore, dar ce poate deveni o adevărată afacere de familie. Vadim spune că tinde să ajungă le ce-a de-a doua variantă. </p>
<p>Așadar, fermierul a spus că cel mai mult &icirc;l deranjează concurența neloială din țară, dar și concurența sporadică și amăgitoare (contrabandă cu ouă de prepeliță etc.), care mereu figurează ca riscuri &icirc;ntr-o afacere de acest fel.</p>
<p><em>Ultimele date arată că &icirc;n ţara noastră există şase crescători de prepeliţe, iar statul oferă subvenţii &icirc;n valoare de 30 la sută din costul utilajului folosit la creşterea acestor păsări.&nbsp;</em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/riscuri-in-agricultura-i-pe-langa-bani-afacerile-cu-pasari-aduc-si-multe-batai-de-cap-68164.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>După ce a lucrat prin Portugalia și Spania a REVENIT ACASĂ unde și-a făcut o AFACERE PE BANI EUROPENI</title>
		<link>https://timpul.md/articol/dupa-ce-a-lucrat-prin-portugalia-si-spania-a-revenit-acasa-unde-si-a-facut-o-afacere-pe-bani-europeni-54492.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/dupa-ce-a-lucrat-prin-portugalia-si-spania-a-revenit-acasa-unde-si-a-facut-o-afacere-pe-bani-europeni-54492.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ala Coica]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 02 Feb 2014 06:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[afacere]]></category>
		<category><![CDATA[fermă]]></category>
		<category><![CDATA[iepuri]]></category>
		<category><![CDATA[mandrești]]></category>
		<category><![CDATA[proiect european]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/dupa-ce-a-lucrat-prin-portugalia-si-spania-a-revenit-acasa-unde-si-a-facut-o-afacere-pe-bani-europeni-54492.html/</guid>

					<description><![CDATA[Sunt foarte multe uși &#238;nchise la care noi trebuie să batem de nenumărate ori ca să reușim să le deschidem și să mergem mai departe.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Astfel descrie parcursul său &icirc;n lumea afacerilor t&acirc;nărul Roman Popa, originar din M&acirc;ndrești, Telenești, care acum doi ani a decis să investească &icirc;ntr-o crescătorie de iepuri toate economiile agonisite muncind peste hotare. </p>
<p>După ce a terminat colegiul, Roman nu a reușit să se angajeze, așa că a hotăr&acirc;t să plece la muncă peste hotare ca să-și c&acirc;știge existența. A muncit din greu timp de doi ani la construcția unor poduri &icirc;n Portugalia, apoi a plecat la lucru &icirc;n Maroc, după care a urmat Spania. Sătul să cutreiere lumea &icirc;n căutarea unui trai mai bun, t&acirc;nărul a decis să se &icirc;ntoarcă acasă, iar cu banii adunați să-și deschidă propriul business, ca să-și asigure astfel un venit stabil și să nu mai fie nevoit să mai muncească prin străini. </p>
<p>&bdquo;Mulți se străduiesc să plece și să-și ia familia acolo, &icirc;n străinătate, dar eu știu că părinții mei au muncit toată viața aici, ei n-au plecat niciodată și m-au convins să revin l&acirc;ngă ei, să-i pot ajuta, la bătr&acirc;nețe să le fiu alături&rdquo;, spune t&acirc;nărul antreprenor. </p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/slide-59-638(1).jpg" width="450" height="338" alt="" /></p>
<p><strong>Investiții și granturi europene</strong></p>
<p>Roman povestește că, atunci c&acirc;nd era mic, părinții creșteau iepuri acasă, așa că nu i-a fost greu să aleagă domeniul &icirc;n care să investească. &bdquo;&Icirc;ntr-adevăr e complicat să crești iepuri, dar deja știam ce presupune un asemenea business. &Icirc;n plus, eu aveam un garaj vechi cumpărat. M-am mai documentat și pe internet și am ajuns la concluzia că trebuie să fac o fermă de iepuri&rdquo;, remarcă t&acirc;nărul. </p>
<p>&Icirc;nceputul a fost anevoios. &Icirc;n 2011 a investit c&acirc;teva mii de euro pentru reutilarea garajului și amenajarea crescătoriei. Doar pentru conectarea viitoarei ferme la curent electric Roman a investit peste 3500 de euro. Iar din banii ce i-au mai rămas și-a construit c&acirc;teva cuști pentru femele. &Icirc;ntruc&acirc;t banii adunați la muncă peste hotare s-au dovedit a fi insuficienți, t&acirc;nărul antreprenor a aplicat la programul de granturi mici Remitențele Dezvoltă Comunitățile din Moldova implementat de Asociația Obștească &bdquo;Hilfswerk &rdquo;, Austria, finanțată de UE, și a c&acirc;știgat un grant &icirc;n valoare de 9 mii de euro. Cu acești bani Roman a importat din Italia 48 de cuști moderne pentru iepurașii săi. Ulterior, fermierul mai aplică la alte două proiecte de microfinanțare, și mai obține două granturi &icirc;n valoare totală de 6 mii de euro. Cu acești bani și-a procurat ventilatoare și cuști pentru &icirc;nsăm&acirc;nțarea femelelor. P&acirc;nă &icirc;n prezent, t&acirc;nărul a investit &icirc;n afacerea sa nu mai puțin de 50 mii de euro. </p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/slide-60-638.jpg" width="450" height="338" alt="" /></p>
<p><strong>Plan ambițios: &icirc;n 3 ani &#8211; 5 mii de iepuri</strong></p>
<p>Fermierul povestește că a &icirc;nceput afacerea acum doi ani cu 20 de femele. &Icirc;n prezent acesta are 150 de iepuri tineri, 60 de femele și 6 masculi. Dar t&acirc;nărul planifică ca &icirc;n următorii ani să crească capacitatea fermei de 20 de ori, ajung&acirc;nd la numărul de 5 mii de iepuri. Deocamdată t&acirc;nărul &icirc;și vinde marfa localnicilor și aprovizionează cu carne de iepure c&acirc;teva magazine din Telenești. Dar t&acirc;nărul speră să-și dezvolte afacerea. Mai mult, pe viitor Roman se g&acirc;ndește să deschidă și o linie de ambalare a cărnii de iepure. &bdquo;Pe viitor cred că va fi absolut necesar să fac asta pentru a putea vinde carnea de iepure. Deocamdată aceasta este doar la nivel de idee, dar sperăm să le realizăm&rdquo;, susține bărbatul.</p>
<p>Acesta este convins că tinerii trebuie să investească &icirc;n afacerile din Moldova și că mulți migranți &icirc;și pot deschide afaceri ca să nu mai fie nevoiți să plece la muncă peste hotare. </p>
<p>&bdquo;Dacă-ți deschizi un mic business, muncești pentru tine, că &icirc;n alte țări trebuie să muncești pentru altcineva. Plus la toate, mai dai o speranță la un vecin, la un om din sat că poate să mai lucreze și el, cre&acirc;nd locuri de muncă&rdquo;, remarcă t&acirc;nărul antreprenor din Telenești, care de mai bine de doi ani luptă cu birocrațiile și prejudecățile, ca să-și construiască un viitor prosper acasă. &nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/dupa-ce-a-lucrat-prin-portugalia-si-spania-a-revenit-acasa-unde-si-a-facut-o-afacere-pe-bani-europeni-54492.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Prima fermă sută la sută eco din lume ridicată în Munții Carpați</title>
		<link>https://timpul.md/articol/prima-ferma-suta-la-suta-eco-din-lume-ridicata-in-muntii-carpati-52975.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/prima-ferma-suta-la-suta-eco-din-lume-ridicata-in-muntii-carpati-52975.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 19 Dec 2013 05:17:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Timpul Liber]]></category>
		<category><![CDATA[Carpati]]></category>
		<category><![CDATA[ecologic]]></category>
		<category><![CDATA[fermă]]></category>
		<category><![CDATA[polonia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/prima-ferma-suta-la-suta-eco-din-lume-ridicata-in-muntii-carpati-52975.html/</guid>

					<description><![CDATA[C&#226;nd spun sută la sută eco mă refer total independentă de orice infrastructură obișnuită.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Există și un termen specific pentru așa ceva &icirc;n engleză și se numește off the grid. Și nu e doar asta senzațional, ci și faptul că ferma &icirc;n sine, construcțiile sunt făcute fără niciun fel de cui, numai prin &icirc;mbinarea lemnului. Și lemnul a fost transportat de către oameni, deci fără mașini care să polueze &icirc;n vreun fel. Și lemnul n-a fost tratat dec&acirc;t cu ulei de in, dar a fost recoltat &icirc;ntr-o anumită perioadă astfel &icirc;nc&acirc;t să aibă c&acirc;t mai puțină sevă, deci umiditate redusă. Și hai să &icirc;ncep cu &icirc;nceputul ca să-ți dai seama de ce este unic acest loc pentru că merită să afli că se poate trăi total independent și să te bucuri totodată de confort.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="http://i0.wp.com/adelaparvu.com/wp-content/uploads/2013/12/adelaparvu.com-about-EcoFrontiers-the-first-off-the-grid-ranch-in-the-world-Foto-Rafal-Lipski-3.jpg?resize=770%2C1030" width="620" height="829" alt="" /></p>
<p>Ferma asta este pe locul unui teren care &icirc;n perioada comunistă a aparținut statului polonez. &Icirc;n 1999 agenția statului polonez l-a scos la v&acirc;nzare, iar Andrzej și Agnieszka au cumpărat cele peste 60 de hectare aproape de granița cu Ucraina. Normal că lumea i-a considerat nebuni, mai ales că terenul nu era unul fertil, aici fiind &icirc;n principal pășuni și f&acirc;nețe, nu existau nici drumuri, nici electricitate, nimic. Dar Andrzej este doctor &icirc;n biologie, specialist &icirc;n castori, dar și un &icirc;mpătimit al t&acirc;mplăriei, pasionat de ecoturism, faună și floră sălbatică. Partenera lui de viață Agnieszka este inginer de mediu și eco-designer, de asemenea vegetariană convinsă și pasionată de grădinărit. Nici nu se putea un cuplu mai eco, ca să spun așa. Ei bine, ei au avut un VIS: ferma eco.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="http://i0.wp.com/adelaparvu.com/wp-content/uploads/2013/12/adelaparvu.com-about-EcoFrontiers-the-first-off-the-grid-ranch-in-the-world-Foto-Rafal-Lipski-24.jpg?resize=770%2C509" width="620" height="410" alt="" /></p>
<p>Au cumpărat ei &icirc;n 1999 terenul generos din Munții Carpați, dar pentru ca visul lor să capete contur au trecut ceva ani. Au stat și au planificat totul ca doi oameni de știință, iar &icirc;n 2003 au știut exact ce și cum vor să facă. Au trecut la acțiune cu planurile făcute ca să obțină aprobările necesare și să-și investească banii programat &icirc;n ceea ce urmau să facă. &Icirc;n primăvara anului 2004 au &icirc;nceput prin a curăța locul unde urmau să ridice casa, să construiască drumul, să caute apă, să descarce buștenii și să prepare fundația pentru casă. Din iulie 2004 munca grea a &icirc;nceput. Au &icirc;ntins două corturi ce urmau să fie locuința lor și a t&acirc;mplarilor pentru următorii doi ani de zile. Da, ai citit bine &ndash; doi ani de zile. Și-au făcut practic un atelier &icirc;n aer liber, iar t&acirc;mplarii, n-ai să crezi, dar au fost aduși din Ucraina, țară unde există super meseriași &icirc;n construcția caselor de lemn, niște oameni zdraveni și foarte harnici cunoscuți ca neamul huțulilor.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="http://i1.wp.com/adelaparvu.com/wp-content/uploads/2013/12/adelaparvu.com-about-EcoFrontiers-the-first-off-the-grid-ranch-in-the-world-Foto-Rafal-Lipski-22.jpg?resize=770%2C513" width="620" height="413" alt="" /><br />
<em>Agnieszka, inginer de mediu si Andrzej, doctor in biologie &ndash; cei doi proprietari care au construit Ecofrontiers, despre care spun ca e prima si singura ferma 100% eco off the grid din lume.</em></p>
<p>Prima dată au făcut fundația pentru casa principală, pentru care au turnat beton, iar prietenul lor Krzysiek, t&acirc;mplar de meserie, a &icirc;nceput cu construcția grajdurilor pentru cai. Da, cei doi oameni de știință vroiau să crească aici cai. Ucrainienii au venit &icirc;n septembrie și cuplul nostru eco i-a dus la Muzeul din Sanok pentru un scurt training &icirc;n privința construcției pe care și-o doreau fără cuie, fără chimicale, dar conform tehnicilor tradiționale vechi. &Icirc;n doar șase săptăm&acirc;ni, o mare parte din construcție a fost ridicată exclusiv manual, fără scule elctrice, fără apă la &icirc;ndem&acirc;nă, deci greu. &Icirc;n noiembrie 2004 au instalat prima eoliană mică, pe o vreme c&acirc;nd deja a &icirc;nceput să ningă. Au fost foarte fericiți, asta p&acirc;nă c&acirc;nd temperatura a cobor&acirc;t sub -15 grade Celsius, iar viața &icirc;n cort n-a mai fost deloc boemă. Au hotăr&acirc;t să se mute &icirc;ntr-o cameră a casei, deși aceasta nu era gata.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="http://i1.wp.com/adelaparvu.com/wp-content/uploads/2013/12/adelaparvu.com-about-EcoFrontiers-the-first-off-the-grid-ranch-in-the-world-Foto-Rafal-Lipski-26.jpg?resize=770%2C574" width="620" height="462" alt="" /></p>
<p>&Icirc;n casă, au improvizat pe timpul iernii un loc de stat, unde au instalat și o mică sobă pe lemne. A fost foarte frig și o iarnă grea, au fost rupți total de civilizație, așa că mai schiau, c&acirc;nd puteau, p&acirc;nă &icirc;n cel mai apropiat sat ca să cumpere cele necesare. &Icirc;n iunie 2005 au re&icirc;nceput construcția casei cu al doilea grup de t&acirc;mplari ucrainieni, iar &icirc;n acelaș an, &icirc;n decembrie, ferestrele mari ale casei au fost instalate. Gata, puteau să treacă la finisajele interioare și să se mute &icirc;n casă. Și grajdurile și anexele au fost finalizate. La mijlocul lui 2006 au terminat de tot, trasform&acirc;nd locul abandonat &icirc;ntr-unul perfect pentru practica sustenabilității ecologice. Ce &icirc;nseamnă asta? Ce crezi că am terminat? Nu, acum stai să-ți spun despre tehnologiile aplicate aici. E foarte interesant!</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="http://i0.wp.com/adelaparvu.com/wp-content/uploads/2013/12/adelaparvu.com-about-EcoFrontiers-the-first-off-the-grid-ranch-in-the-world-Foto-Rafal-Lipski-7.jpg?resize=770%2C1020" width="620" height="821" alt="" /></p>
<p>Nu știu dacă tu crezi sau nu &icirc;n Feng-Shui (care se pronunță fang-șoi), dar Andrzej și Agnieszka au conceput totul țin&acirc;nd cont de asta, at&acirc;t &icirc;n privința poziționării clădirilor pe teren, c&acirc;t și &icirc;n raport cu punctele cardinale. Ok, dar fii pe fază, toată energia electrică este produsă de două eoliene și de panouri fotovoltaice dotate cu baterii, sistemul fiind creat și instalat de către cei doi. C&acirc;nd condițiile meteo sunt defavorabile, electricitatea este asigurată de un generator care funcționează cu bio diesel. Nu calcă nimic pentru casă, totul este uscat natural și &icirc;ntins natural. Apa caldă este furnizată vara prin sistemul cu panouri fotovoltaice, iar iarna sobele pe lemne &icirc;ncălzesc și apa. De asemenea, sobele asigură și &icirc;ncălzirea apei din radiatoare și țevile trase prin pardoseală. Pentru grajd, căldura este asigurată cu ajutorul unui șemineu larg alimentat cu lemne.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="http://i1.wp.com/adelaparvu.com/wp-content/uploads/2013/12/adelaparvu.com-about-EcoFrontiers-the-first-off-the-grid-ranch-in-the-world-Foto-Rafal-Lipski-8.jpg?resize=770%2C1021" width="620" height="822" alt="" /></p>
<p>Acum hai să-ți spun c&acirc;t de ingenioase sunt sistemele de reciclare a apei menajere și a resturilor. &Icirc;nainte &icirc;nsă trebuie să-ți spun că au făcut un iaz &icirc;n care colectează toată apa de ploaie. Au &icirc;n apropiere și un r&acirc;u, populat cu castori. Există două stații de epurare a apelor reziduale și ambele sunt grădini! Da, ai citit bine grădini! Una purifică apelele uzate de la casa principală, cea de a doua tratează reziduurile provenite de la canalizare, adică urină și fecale. Andrzej și Agnieszka și-au folosit cunoștințele &icirc;n biologie pentru a alege plantele care pot curăța natural apele uzate. Spre exemplu, floarea soarelui poate face asta, iar semințele sunt date mai apoi, pe timp de iarnă, păsărilor. Cu apele purificate de plante udă mica livadă pe care au plantat-o l&acirc;ngă casă. Urina și fecalele de la cai sunt colectate separat și folosite pentru f&acirc;nețe, după ce se maturează timp de doi ani de zile. Practic sunt transformate &icirc;n fertilizator organic pentru orhideele sălbatice care cresc pe terenul lor.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="http://i2.wp.com/adelaparvu.com/wp-content/uploads/2013/12/adelaparvu.com-about-EcoFrontiers-the-first-off-the-grid-ranch-in-the-world-Foto-Rafal-Lipski-10.jpg?resize=770%2C1025" width="620" height="825" alt="" /></p>
<p>La interiorul casei totul este făcut de cei doi. Mare parte din mobilă a fost realizată din resturi  de lemn reciclate, dar și corpurile de iluminat și obiectele decorative sunt făcute de ei, &icirc;n principal de către Agnieszka. Soba de lut din living este construită tot de către ei, la fel și locul de gătit cu cărămidă refractară din bucătărie. Și saltelele sunt igienice și eco, iar ele sunt așezate pe paturi făcute de cei doi. Au muncit mult și cu pasiune. Ei spun că e primul și unicul loc de acest fel din lume. Au primit și certificări privind sustenabilitatea proiectului lor. Și este fantastic că &icirc;n tot acest timp n-au renunțat la slujbele lor pentru că cercetarea se face și pe teren, nu-i așa?</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="http://i1.wp.com/adelaparvu.com/wp-content/uploads/2013/12/adelaparvu.com-about-EcoFrontiers-the-first-off-the-grid-ranch-in-the-world-Foto-Rafal-Lipski-1.jpg?resize=770%2C513" width="620" height="413" alt="" /></p>
<p>Cert este că acum oricine se poate programa să stea la ei. Au deschis casa și &icirc;n regim de pensiune. Este ocazia perfectă ca &icirc;n timpul vacanței să afli tot ce &icirc;nseamnă o fermă eco chiar de le ei, care sunt oameni de știință, specialiști &icirc;n mediu. Acum au și fermă de cai, dar au grijă să atragă și păsările rare &icirc;n zonă, să contribuie la creșterea populație de castori și să &icirc;ncurajeze dezvoltarea faunei speciale (cum ar fi orhideele sălbatice). Viitorul lor proiect este să dezvolte soiurile vechi de pomi fructiferi și să facă aici o livadă &icirc;n toată regula. Cei doi oameni de știință afirmă că este primul și unicul loc de acest gen din lume, adică prima și unica fermă 100% eco, off the grid. Eu &icirc;nclin să-i cred tocmai pentru că s-au documentat și pentru că sunt specialiști &icirc;n domeniu. Uite, ai multe informații și pe site-ul lor ecofrontiers.net. Merită să intri și să zăbovești ore &icirc;ntregi că ai ce să găsești. P&acirc;nă atunci sper ca povestea lor și casa lor să te inspire și pe tine!</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="http://i0.wp.com/adelaparvu.com/wp-content/uploads/2013/12/adelaparvu.com-about-EcoFrontiers-the-first-off-the-grid-ranch-in-the-world-Foto-Rafal-Lipski-17.jpg?resize=770%2C1029" width="620" height="829" alt="" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="http://i0.wp.com/adelaparvu.com/wp-content/uploads/2013/12/adelaparvu.com-about-EcoFrontiers-the-first-off-the-grid-ranch-in-the-world-Foto-Rafal-Lipski-12.jpg?resize=770%2C1016" width="620" height="818" alt="" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="http://i2.wp.com/adelaparvu.com/wp-content/uploads/2013/12/adelaparvu.com-about-EcoFrontiers-the-first-off-the-grid-ranch-in-the-world-Foto-Rafal-Lipski-14.jpg?resize=770%2C1025" width="620" height="825" alt="" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="http://i2.wp.com/adelaparvu.com/wp-content/uploads/2013/12/adelaparvu.com-about-EcoFrontiers-the-first-off-the-grid-ranch-in-the-world-Foto-Rafal-Lipski-15.jpg?resize=770%2C1025" width="620" height="825" alt="" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="http://i2.wp.com/adelaparvu.com/wp-content/uploads/2013/12/adelaparvu.com-about-EcoFrontiers-the-first-off-the-grid-ranch-in-the-world-Foto-Rafal-Lipski-18.jpg?resize=770%2C511" width="620" height="411" alt="" /></p>
<p>Sursa foto: Rafal Lipski/ Weranda Country&nbsp;<br />
Sursa:&nbsp;<a href="http://adelaparvu.com/">adelaparvu.com</a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/prima-ferma-suta-la-suta-eco-din-lume-ridicata-in-muntii-carpati-52975.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Universitatea Agrară va avea propriul laborator zootehnic</title>
		<link>https://timpul.md/articol/universitatea-agrara-va-avea-propriul-laborator-zootehnic-51828.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/universitatea-agrara-va-avea-propriul-laborator-zootehnic-51828.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 28 Nov 2013 05:03:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[fermă]]></category>
		<category><![CDATA[laborator]]></category>
		<category><![CDATA[Universitatea agrară]]></category>
		<category><![CDATA[vaci]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/universitatea-agrara-va-avea-propriul-laborator-zootehnic-51828.html/</guid>

					<description><![CDATA[Viitorii medici veterinari care &#238;și fac studiile la Universitatea Agrară vor putea aplica testele practice &#238;n laboratoarele universității. Totul datorită unui proiect transfrontalier care va asigura cheltuielile pentru deschiderea unei ferme de animale la universitatea Agrară.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Costul estimativ al mini fermei de la Chişinău se cifrează la 160 de mii de euro. Produsele ecologice vor fi livrate la cantina studenţească şi la magazinele alimentare din imediata apropiere a Universităţii Agrare de Stat. La specialitatea medicină veterinară din cadrul acestei instituții &icirc;nvaţă circa 500 de studenţi.</p>
<p><strong>Sursa: Timpul.md</strong></p>
<div style="text-align: right">&nbsp;</div>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/universitatea-agrara-va-avea-propriul-laborator-zootehnic-51828.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>CĂLUGĂRII moldoveni practică agricultura ECOLOGICĂ</title>
		<link>https://timpul.md/articol/calugarii-moldoveni-practica-agricultura-ecologica-45348.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/calugarii-moldoveni-practica-agricultura-ecologica-45348.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 02 Jul 2013 04:02:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[agricultura]]></category>
		<category><![CDATA[eco]]></category>
		<category><![CDATA[fermă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/calugarii-moldoveni-practica-agricultura-ecologica-45348.html/</guid>

					<description><![CDATA[S&#226;mbătă, 29 iunie, la Mănăstirea &#8222;Nașterea Domnului&#8221;, din satul Zăbriceni, r-nul Edineț a avut loc Ziua Ușilor Deschise.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>La eveniment au participat numeroși vizitatori, precum și directorul organizației People In Need, Michael Schieder, reprezentantul Ambasadei Republicii Cehe &icirc;n Moldova, Daniela Dragalin, șefa secției Sisteme Agricole la Institutul de Cercetări pentru Culturi Agricole &bdquo;Selecția&rdquo;, Boris Boincean. Gazda acestuia a fost starețul Mănăstirii Zabriceni, părintele Damian, care a ținut să salute vizitatorii.&nbsp;</p>
<p>&Icirc;n cadrul &icirc;nt&acirc;lnirii, Boris Boincean, a accentuat importanța Agriculturii Ecologice (Organice), precum și faptul că este un lucru &icirc;mbucurător posibilitatea de a avea o recoltă &bdquo;sănătoasă.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/10-2012/1005720_1809085815899533_1704247112_n(1).jpg" width="400" height="300" alt="" /></p>
<p>Totodată, Michael Schieder, liderul organizației People In Need, care are drept scop dezvoltarea Societății Civile, precum și a Agriculturii, a ținut să remarce că munca călugărilor de la mănăstire este o mare realizare pentru ei și comunitate.</p>
<p>Ulterior, vizitatorii m&acirc;năstirii au fost invitați să guste din ceaiul preparat din ierburi plantate pe teritoriul mănăstirii, precum: melisă, mentă, calendulă, salvie, rozmarin, zburătoare și mușețel. Acestea sunt la mare căutare datorită calităților lor curative. Călugării au &icirc;nvățat de la experții cehi cum să crească și cum să facă amestecuri de plante. Pe teritoriul mănăstirii, circa 30 de ha, au fost construite sere, unde cresc o gamă largă legume și ierburi: pătrunjel, mărar, țelină, salată, busuioc, cimbru etc. De asemenea, cei 20 de călugări de la Mănăstirea Zabriceni au grijă și de o fermă unde cresc vaci, tauri, cai, nutrii, păsări ș.a. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/10-2012/942303_1809085775899537_1433336448_n.jpg" width="400" height="300" alt="" /></p>
<p>Prezentă la eveniment, Victoria Gaitur, directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor din Edineț, a subliniat că monahii ar avea nevoie de o tehnică modernă care ar ușura vădit munca acestora și ar economisi timp. O altă vizitatoare a evenimentului, Ada Țuțuianu, a spus că optează pentru consumul de produse organice, crescute fără &icirc;ngrășăminte chimice &ndash; &bdquo;din considerentul că sunt sănătoase chiar dacă prețurile la astfel de produse sunt exagerate &icirc;n comparație cu prețurile de pe piață&rdquo;.</p>
<p>Mănăstirea &bdquo;Nașterea Domnului&rdquo; din satul Zăbriceni, r-nul Edineț este amplasată &icirc;ntr-un loc pitoresc. &Icirc;nainte, acolo exista un sanatoriu de tratament și odihnă. După anul 1999, datorită Episcopului Dorimedont Cecan a fost fondată mănăstirea.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/calugarii-moldoveni-practica-agricultura-ecologica-45348.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Grâu modificat genetic, descoperit la o fermă din SUA</title>
		<link>https://timpul.md/articol/grau-modificat-genetic-descoperit-la-o-ferma-din-sua-44228.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/grau-modificat-genetic-descoperit-la-o-ferma-din-sua-44228.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 31 May 2013 04:43:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[fermă]]></category>
		<category><![CDATA[genetic]]></category>
		<category><![CDATA[grâu]]></category>
		<category><![CDATA[modificat]]></category>
		<category><![CDATA[SUA]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/grau-modificat-genetic-descoperit-la-o-ferma-din-sua-44228.html/</guid>

					<description><![CDATA[Un fermier din Oregon, SUA, a descoperit pe c&#226;mpul său o varietate de gr&#226;u modificat genetic care nu a fost niciodată aprobată de autorităţi, transmite realitatea.net]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Gr&acirc;ul descoperit &icirc;n Oregon a fost deja testat de Monsanto, &icirc;n mod legal, &icirc;n urmă cu 10 ani, inclusiv &icirc;n Oregon. Astfel, autorităţile susţin că gr&acirc;ul cu pricina poate fi consumat fără probleme.&nbsp;</p>
<p>Totuşi, oficialii americani investighează cum a ajuns respectiva varietate pe c&acirc;mpul omului, deoarece, nu este clar gr&acirc;ul a fost plantat de cineva &icirc;n mod conştient sau dacă a ajuns pe c&acirc;mpul fermierului &icirc;n mod spontan, dintr-un loc de testare.</p>
<p>Ultima variantă ar reprezenta o problemă serioasă pentru SUA, care şi-ar putea vedea produsele agricole respinse de la export.</p>
<p><strong>Timpul.md</strong><br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/grau-modificat-genetic-descoperit-la-o-ferma-din-sua-44228.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
