<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Filip Cunună &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/filip-cununa/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 14 Apr 2022 14:47:11 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>Filip Cunună &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>(Iurie Colesnic) În culisele istoriei: Destinul unui om &#8211; Filip Cunună</title>
		<link>https://timpul.md/articol/iurie-colesnic-in-culisele-istoriei-destinul-unui-om-filip-cununa-44033.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/iurie-colesnic-in-culisele-istoriei-destinul-unui-om-filip-cununa-44033.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Iurie Colesnic]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 27 May 2013 05:40:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Culisele Istoriei]]></category>
		<category><![CDATA[destin]]></category>
		<category><![CDATA[Filip Cunună]]></category>
		<category><![CDATA[om]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/iurie-colesnic-in-culisele-istoriei-destinul-unui-om-filip-cununa-44033.html/</guid>

					<description><![CDATA[Copil de ţărani, Filip Cunună, a absolvit gimnaziul şi universitatea, unde băiatului de la Dolna i-au schimbat numele &#238;n Conunov. A făcut o frumoasă carieră devenind director de bancă.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Pe Alexandru Conunov (12.IX.1912, Chişinău &#8211; 16.VI.1992, Chişinău), fiul lui Filip, spre marele meu regret l-am cunoscut t&acirc;rziu. Activam la &bdquo;Moldova-Film&rdquo; c&acirc;nd el m-a contactat. Lucrase şi el odinioară aici ca redactor şi scenarist, reuşind să aducă pe ecrane c&acirc;teva filme ce ne fac onoare şi astăzi: &bdquo;Omul merge după soare&quot;, cu regizorul Mihail Calic,&nbsp;&bdquo;Poienile roşii&rdquo;, &bdquo;Această clipă&rdquo;, &bdquo;Aşteptaţi-ne &icirc;n zori&rdquo;, &bdquo;Lăutarii&rdquo;, cu regizorul Emil Loteanu  pe care &icirc;l aprecia foarte mult, dedic&acirc;ndu-i chiar şi o minimonografie.<br />
A fost captivat şi de tematica filmului documentar scriind mai multe scenarii reuşite: &bdquo;Ion C. Ciobanu&rdquo;, &bdquo;Scripca lăutarului&rdquo;, &bdquo;Andrei Lupan&rdquo;,&bdquo;Dirijorul&rdquo; ş.a.</p>
<p>&Icirc;n cinematografie a ajuns accidental. A absolvit Liceul nr.2 din Chişinău şi Academia de &Icirc;nalte Studii Comerciale şi&nbsp;Industriale din Bucureşti (1935). Şi dacă nu venea anul 1940 cu ocupaţia sovietică a Basarabiei&nbsp;ar fi activat liniştit &icirc;ntr-un domeniu foarte depărtat de taluzurile şi tensiunile platourilor de filmare. Dar a fost arestat &icirc;n 1940 şi trimis &icirc;n GULAG de unde s-a &icirc;ntors un alt om.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/DSCN1151(1).jpg" width="450" height="338" alt="" /></p>
<p>L-au dus iniţial la Kat&icirc;ni, unde fuseseră omor&acirc;ţi cei peste 20 000 de ofiţeri polonezi. El aflase despre soarta lor de pe o inscripţie de pe peretele celulei: &bdquo;Suntem ofiţeri polonezi. Vom fi &icirc;mpuşcaţi&rdquo;. Pe basarabeni &icirc;i aştepta aceeaşi soartă, dar a &icirc;nceput războiul şi linia frontului se mişca rapid spre Est şi s-a decis să fie duşi &icirc;n Siberia&hellip;</p>
<p>&Icirc;mi mărturisea cum după primul an de detenţie din cauza alimentării foarte proaste s-a &icirc;mbolnăvit de orbul găinii şi risca să piardă definitiv vederea. &Icirc;n lagăr erau medici cu renume şi l-au consultat recomand&acirc;ndu-i să măn&acirc;nce &icirc;n stare crudă un ficat de porc sau vită. Dar de unde să iei &icirc;n detenţie ficat de animal?  Dar şi aici s-au găsit oameni săritori la nevoie şi prin bucătarii din lagăr s-a făcut rost de un ficat şi Alexandru Conunov a fost salvat. Aşa s-a produs neaşteptata lui trecere de la comerţ la artă. Dorinţa de a scrie şi lupta pentru oamenii adevăraţi a devenit o cauză a vieţii.<br />
Revenit din detenţie a fost &icirc;nvăţător, apoi redactor la &nbsp;Editura &bdquo;Şcoala sovietică&rdquo;, c&acirc;ştig&acirc;nd bani şi ca traducător, căci era un bun cunoscător al limbii rom&acirc;ne. Din 1958 şi p&acirc;nă &icirc;n 1973, c&acirc;nd se pensionează, lucrează la studioul &bdquo;Moldova-Film&rdquo;, &icirc;n calitate de&nbsp;şef al secţiei de scenarii şi redactor. Fiind deja liber de angajamentele studioului a scris un volum de proză Madona şi Lupul (1988), &icirc;n prefaţa căruia prozatorul Ion C. Ciobanu a scris: &bdquo;&#8230;&Icirc;ntr-o vreme el se ţinea mai aproape de poezie.</p>
<p>Prin 1953 (c&acirc;nd lucra la Secţia raională de &icirc;nvăţăm&acirc;nt Străşeni) venea regulat la gazeta &bdquo;Tinerimea Moldovei&rdquo; cu parodii şi epigrame. Pe atunci semna parodiile şi epigramele cu pseudonimul &bdquo;A. Cunună&rdquo;. Avea un scris caustic, prindea metehnele poeziei, deficienţele ei de stil, de limbă. Nu puţini dintre cei &bdquo;vizaţi&rdquo; se supărau pe parodiile şi epigramele lui.<br />
&#8211;	Cine-i, de unde l-aţi găsit? &icirc;l &icirc;ntreabă pe Anatol Gugel Fiodor Ponomari.<br />
&Icirc;ntrase &icirc;ntr-un suflet &icirc;n cabinetul secretarului de redacţie de la &bdquo;Tinerimea Moldovei&rdquo; şi vroia să afle tot atunci cine este A. Cunună care &icirc;i defăimează poemul satiric, proaspăt tipărit &icirc;n paginile revistei &bdquo;Octombrie&rdquo;, publicaţie ce avea &icirc;n frunte chiar pe autorul poemului &icirc;n cauză. Şi să vedeţi, membrii colegiului redacţional &icirc;i aprobase lucrarea, dar iată că un oarecare Cunună a &icirc;ndrăznit să facă&hellip; praf din acel poem.<br />
&#8211; &bdquo;Vocea poporului &#8211; vocea domnului&rdquo;, &#8211; &icirc;ncerca să-l calmeze pe F. Ponomari secretarul de redacţie al &bdquo;Tinerimii&rdquo; cu ajutorul acestui dicton latin. <br />
&#8211; E un &icirc;nvăţător din Străşeni&hellip;Trece din c&acirc;nd &icirc;n c&acirc;nd pe la redacţie&hellip;<br />
&#8211;  A-a&hellip;Din Străşeni, zici ? Atunci spuneţi-i să treacă şi pe la revista &bdquo;Octombrie&rdquo;, că avem şi noi nevoie de satiră şi umor, &#8211; s-a potolit p&acirc;nă la urmă oaspetele &icirc;mpricinat.</p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/%D0%B0%D0%BF%D1%80%D0%B5%D0%BB%D1%8C%202013%20019.jpg" width="450" height="338" alt="" /></p>
<p>Şi A. Cunună a trecut şi pe la redacţia revistei, şi pe la alte publicaţii&hellip; Dar parodiile şi epigramele nu le-a mai adunat niciodată &icirc;ntre copertele vreunei cărţi&hellip; S-a stabilit cu traiul la Chişinău, s-a &icirc;ncadrat la munca de redactare la Editura &bdquo;Şcoala Sovietică&rdquo;, la Editura de Stat a Moldovei, &icirc;n colegiul pentru scenarii de la &bdquo;Moldova-Film&rdquo;, a muncit harnic pe tăr&acirc;mul traducerilor, tălmăcind cărţi din literatura rusă şi din cea universală. Zeci de scenarii au fost citite, discutate şi redactate de d&acirc;nsul. Mulţime de cărţi originale şi traduse au fost redactate şi şlefuite de pana lui A. Cunună&hellip;&rdquo;. <br />
Şi-ar fi dorit să scrie mai mult. O carte despre Chişinăul pe care l-a cunoscut el, cu oamenii din acea epocă. Căci chiar pe strada din centru unde locuise, avea vecini celebri, ca istoricul bisericii basarabene Nicolae Popovschi ori mai t&acirc;nărul publicist de pe atunci, preotul Vasile Ţepordei. Iar o altă carte ar fi vrut s-o scrie despre basarabenii &icirc;n GULAG. Şi desigur o carte avea de g&acirc;nd  să-i dedice lui Gheorghe Savici Chicu, de la Dolna, despre care a publicat c&acirc;teva pagini &icirc;n revista Nistru, lăs&acirc;nd &icirc;n manuscris mai multe notiţe biografice despre această originală figură basarabeană.  Dar vremurile s-au schimbat prea t&acirc;rziu. Ne-am &icirc;nt&acirc;lnit &icirc;n c&acirc;teva r&acirc;nduri, am mers agale prin Chişinău identific&acirc;nd case vechi şi proprietarii lor, &icirc;nsă moartea a venit pe neaşteptate, răpindu-l&hellip; Aşa şi a rămas caietul meu de notiţe cu c&acirc;teva pagini de &icirc;nsemnări şi multe pagini neacoperite cu amintiri&hellip;</p>
<p>Ca acea curioasă istorioară despre simpaticul om politic şi primar de Chişinău şi Odesa, Gherman P&acirc;ntea, care fusese judecat de un tribunal local la o zi de &icirc;nchisoare. Dimineaţa au venit prietenii cu trăsura, cu lăutari, l-au urcat şi cu alai l-au dus la puşcărie, unde l-au lăsat ca seara, să revină &icirc;n aceeaşi componenţă şi să-l ia &icirc;n primire, să meargă la un local şi să petreacă p&acirc;nă &icirc;n zori&hellip;. Alţi oameni, alte vremi, alte obiceiuri&hellip;</p>
<p>&Icirc;n memoria lui Alexandru Conunov, pe zidul casei părinteşti de pe str. 31 August 1989, 151 (fosta Kiev şi Ferdinand 1), fiul Boris Conunov, regizor de film, a fixat&nbsp;o placă comemorativă (sculptor V. Covaliov, arhitect &#8211; S. Gareonişev) pe care &icirc;n c&acirc;teva cuvinte e &icirc;nveşnicit destinul unui om deosebit. Nepoata lui Alexandru Conunov,  Elena  este un strălucit muzicolog, iar o altă filă &icirc;n istoria acestei familii o scrie strănepoata lui, Alexandra Conunov, o mare vioristă, care e celebritate europeană&hellip; </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/iurie-colesnic-in-culisele-istoriei-destinul-unui-om-filip-cununa-44033.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
