<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>FMI &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/fmi/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Wed, 27 May 2026 05:36:43 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>FMI &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Banca Mondială: Datoria publică a Moldovei va ajunge la 44% din PIB</title>
		<link>https://timpul.md/articol/banca-mondiala-datoria-publica-a-moldovei-va-ajunge-la-44-din-pib.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/banca-mondiala-datoria-publica-a-moldovei-va-ajunge-la-44-din-pib.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 27 May 2026 05:36:39 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[chisinau]]></category>
		<category><![CDATA[datoria publica]]></category>
		<category><![CDATA[FMI]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=538858</guid>

					<description><![CDATA[Veniturile fiscale ale Republicii Moldova s-ar putea stabiliza la aproximativ 33% din PIB, pe fondul redresării economice și al îmbunătățirii conformării fiscale. Estimarea apare în prognoza Băncii Mondiale, prezentată marți jurnaliștilor de la Clubul de Presă Economică. Potrivit instituției, deficitul bugetar va rămâne ridicat, în contextul strategiei autorităților de a majora cheltuielile asociate Planului de &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Veniturile fiscale ale Republicii Moldova s-ar putea stabiliza la aproximativ 33% din PIB, pe fondul redresării economice și al îmbunătățirii conformării fiscale. Estimarea apare în prognoza Băncii Mondiale, prezentată marți jurnaliștilor de la Clubul de Presă Economică.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit instituției, deficitul bugetar va rămâne ridicat, în contextul strategiei autorităților de a majora cheltuielile asociate Planului de creștere economică. Acestea vor fi susținute inclusiv prin finanțarea oferită de Uniunea Europeană pentru investiții și convergență.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Banca Mondială estimează că veniturile totale ar putea scădea ușor, din cauza reducerii granturilor, însă mobilizarea veniturilor interne va rămâne puternică.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Instituția salută reformele care urmăresc consolidarea bazei impozabile, creșterea echității și eficienței fiscale. Printre măsurile menționate se numără extinderea bazei impozabile, simplificarea și consolidarea mai multor regimuri de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, sprijinirea investițiilor prin reinvestirea impozitului pe profit și simplificarea scutirii de TVA.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La capitolul cheltuieli, Banca Mondială estimează că acestea vor atinge un vârf în 2026, după care vor scădea treptat. Totuși, ele vor rămâne peste nivelurile istorice, pe fondul eforturilor de investiții publice.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cheltuielile de capital ar urma să crească constant până la 4% din PIB până în 2028, susținute de îmbunătățirea gestionării investițiilor publice și de finanțarea extinsă în cadrul Planului de creștere al UE.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Experții Băncii Mondiale prognozează că deficitul fiscal și datoria publică vor rămâne peste nivelurile de dinaintea pandemiei. Datoria publică ar putea ajunge la aproximativ 44% din PIB până în 2028.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Deși scenariul de bază este considerat, în general, favorabil, instituția avertizează că riscurile rămân orientate în jos. Acestea includ riscuri externe ridicate, constrângeri structurale interne și vulnerabilități macrofinanciare emergente.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocuri externe, în special din partea principalilor parteneri comerciali, inclusiv România, care are o pondere importantă în exporturi. În cazul energiei, riscurile directe legate de aprovizionare sunt atenuate de dependența Moldovei de România, însă principalele canale de transmitere a șocurilor globale rămân prețurile de import și inflația, nu volumele.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Banca Mondială mai atrage atenția că deficiențele de guvernare internă, politizarea și corupția pot afecta implementarea reformelor și absorbția fondurilor europene, cu riscul întârzierii proiectelor de investiții și al încetinirii creșterii economice.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Totodată, deficitele gemene persistente, cel fiscal și cel de cont curent, creează presiuni structurale de finanțare. În acest context, instituția subliniază necesitatea consolidării fiscale susținute, a unei mai bune coordonări a politicilor și a reformelor structurale pentru sporirea rezilienței economice.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit Băncii Mondiale, combinația dintre o piață a muncii tensionată, o politică fiscală expansionistă, inclusiv creșterea investițiilor și a salariilor, inflația ridicată și o politică monetară relativ relaxată ar putea crea presiuni prociclice, complicând controlul inflației și sporind vulnerabilitățile macrofinanciare.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/banca-mondiala-datoria-publica-a-moldovei-va-ajunge-la-44-din-pib.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Moldova, în top 20 al țărilor cu cele mai mari datorii către FMI raportat la PIB</title>
		<link>https://timpul.md/articol/moldova-in-top-20-al-tarilor-cu-cele-mai-mari-datorii-catre-fmi-raportat-la-pib.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/moldova-in-top-20-al-tarilor-cu-cele-mai-mari-datorii-catre-fmi-raportat-la-pib.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 30 Apr 2026 05:37:25 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[datorii la fmi]]></category>
		<category><![CDATA[FMI]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=537342</guid>

					<description><![CDATA[Republica Moldova se află pe locul 16 din 83 de țări după ponderea datoriei față de Fondul Monetar Internațional în PIB. În termeni nominali, țara ocupă locul 27 în clasamentul debitorilor FMI. Potrivit datelor publicate de Visual Capitalist, datoria Republicii Moldova față de FMI este de aproximativ 1,016 miliarde de dolari, echivalentul a circa 4,6% &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Republica Moldova se află pe locul 16 din 83 de țări după ponderea datoriei față de Fondul Monetar Internațional în PIB. În termeni nominali, țara ocupă locul 27 în clasamentul debitorilor FMI.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit datelor publicate de Visual Capitalist, datoria Republicii Moldova față de FMI este de aproximativ 1,016 miliarde de dolari, echivalentul a circa 4,6% din PIB. În clasament, Moldova este poziționată între Benin și Madagascar.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Datele au fost publicate pe 28 aprilie 2026 de platforma analitică Visual Capitalist, specializată în prezentarea vizuală a datelor economice complexe. Platforma este utilizată de investitori și analiști pentru evaluarea rapidă a tendințelor globale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Analiza arată nivelul de dependență al statelor de finanțarea externă, în contextul creșterii poverii datoriilor la nivel global și al volatilității piețelor. Indicatorii evidențiază economiile mai vulnerabile și mai dependente de sprijinul FMI.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Argentina rămâne cel mai mare debitor al Fondului Monetar Internațional, cu datorii de peste 60 de miliarde de dolari. Suma este de aproape patru ori mai mare decât cea a următorului mare debitor și reflectă problemele macroeconomice persistente ale țării, inclusiv inflația și crizele valutare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Printre marii debitori ai FMI se numără și Egiptul, Ucraina și Pakistanul, state care au atras frecvent finanțări din partea Fondului pentru stabilizarea economiilor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit analizei, geografia debitorilor se concentrează tot mai mult în rândul țărilor în curs de dezvoltare. Cele mai multe state debitoare se află în Africa, chiar dacă datoriile lor sunt, de regulă, mai mici în termeni absoluți.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Raportată la PIB, povara datoriei față de FMI este mai mare în cazul economiilor mici și vulnerabile, unde împrumuturile Fondului reprezintă o parte importantă din produsul național. Acest indicator este folosit frecvent pentru evaluarea riscurilor privind sustenabilitatea datoriei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În Europa de Est, situația diferă de la o țară la alta. Ucraina rămâne unul dintre cei mai mari beneficiari ai finanțării FMI, pe fondul provocărilor militare și economice. România și Rusia sunt practic independente de împrumuturile Fondului, iar Belarus are o interacțiune limitată cu FMI.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Analiza confirmă că FMI rămâne o sursă importantă de finanțare mai ales pentru economiile în curs de dezvoltare și pentru cele aflate în criză.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Totodată, concentrarea datoriei în anumite state, precum Argentina, scoate în evidență dezechilibrele structurale ale sistemului financiar global, în care sustenabilitatea depinde tot mai mult de capacitatea unei economii de a-și onora obligațiile externe.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/moldova-in-top-20-al-tarilor-cu-cele-mai-mari-datorii-catre-fmi-raportat-la-pib.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Avans record de 53% pentru PIB-ul Moldovei: Optimismul FMI</title>
		<link>https://timpul.md/articol/avans-record-de-53-pentru-pib-ul-moldovei-optimismul-fmi.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/avans-record-de-53-pentru-pib-ul-moldovei-optimismul-fmi.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 21 Apr 2026 06:10:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[chisinau]]></category>
		<category><![CDATA[crestere economica]]></category>
		<category><![CDATA[FMI]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=536751</guid>

					<description><![CDATA[Republica Moldova ar putea înregistra cea mai rapidă creștere a PIB-ului pe cap de locuitor din lume în următorii ani, potrivit prognozelor FMI, cu un avans estimat de 53%. Cifra pare spectaculoasă și plasează țara în fruntea economiilor emergente, dar experții atrag atenția că realitatea este mai nuanțată. Creșterea economică există, dar se resimte prea &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Republica Moldova ar putea înregistra cea mai rapidă creștere a PIB-ului pe cap de locuitor din lume în următorii ani, potrivit prognozelor FMI, cu un avans estimat de 53%. Cifra pare spectaculoasă și plasează țara în fruntea economiilor emergente, dar experții atrag atenția că realitatea este mai nuanțată.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Creșterea economică există, dar se resimte prea puțin în viața de zi cu zi. În context, economiștii avertizează că astfel de prognoze trebuie privite cu prudență, deoarece o economie mică, precum cea a Republicii Moldova, este mult mai vulnerabilă la schimbări interne și externe.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Analiza Fondului Monetar Internațional arată că Republica Moldova ar putea avea cea mai rapidă creștere a PIB-ului pe cap de locuitor din lume, în perioada 2026–2030, estimată la 53%. În acest clasament, este urmată de state precum Guyana, Turkmenistan și Serbia. Deși, la prima vedere, pare impresionantă, economiștii susțin că această creștere nu e chiar imposibil de realizat.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Estimările optimiste ale FMI ar putea veni pe fondul unei ușoare redresări economice înregistrate la finalul anului trecut. Marin Gospodarenco crede că această prognoză ar putea deveni realitate, însă doar dacă autoritățile vor corecta restanțele existente și vor valorifica mai bine domeniile în care economia deja performează.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Marin Gospodarenco, expert economic: „Cu alte cuvinte, consumăm mai mult decât reușim să valorificăm din producție și export. Iar acest lucru face ca creșterea economică să fie slabă și insuficientă pentru a produce schimbări mari în nivelul de trai. De aceea, această cifră trebuie privită cu realism. Este mai bine decât stagnare sau recesiune, dar este sub ceea de ce are nevoie republica noastră.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Țara, de fapt, are nevoie de o economie care produce mai mult aici, exportă mai competitiv, creează locuri de muncă mai bune și păstrează mai multă valoare în interiorul țării. Abia atunci vom putea spune că economia țării nu crește doar în statistici, ci și în buzunarul cetățeanului R. Moldova.”</p>



<p class="wp-block-paragraph">Economistul Viorel Gârbu spune, însă, că astfel de estimări trebuie tratate cu prudență deoarece, de multe ori, ele nu reflectă pe deplin realitatea. În opinia sa, economia mică a Republicii Moldova este mult mai vulnerabilă la schimbări imprevizibile, ceea ce face ca orice prognoză pe termen lung să fie dificil de realizat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Viorel Gârbu, expert economic: „Primul aspect la care trebuie să vă referiți, atunci când analizați această știre, este să facem o analiza a modului în care se îndeplinesc pronosticurile făcute de FMI, dar și de alte instituții internaționale. Cel puțin experiența mea este că analizele respective sunt foarte mult diferite față de situația reală, care se întâmplă. Deci eu aș fi un pic mai relaxat în partea ce ține de capacitatea de a veni cu anumite pronosticuri. Sunt evoluții pe plan internațional care cu greu pot fi prognozate, greu poate fi înțeles modul în care evolua aceste influențe.”</p>



<p class="wp-block-paragraph">PIB-ul este unul dintre cei mai importanți indicatori economici și arată valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse într-o țară într-un an. Cu alte cuvinte, cât de mult produce o economie. Totuși, această creștere nu se traduce automat într-un trai mai bun pentru fiecare cetățean. Diferența o fac modul în care sunt create locurile de muncă, nivelul salariilor și felul în care sunt distribuite beneficiile economice.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/avans-record-de-53-pentru-pib-ul-moldovei-optimismul-fmi.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>FMI reduce prognoza de creștere economică a Moldovei pentru 2026 la 1,9%</title>
		<link>https://timpul.md/articol/fmi-reduce-prognoza-de-crestere-economica-a-moldovei-pentru-2026-la-19.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/fmi-reduce-prognoza-de-crestere-economica-a-moldovei-pentru-2026-la-19.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 16 Apr 2026 12:09:33 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[FMI]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=536525</guid>

					<description><![CDATA[Fondul Monetar Internațional a redus prognoza de creștere a produsului intern brut (PIB) al Republicii Moldova pentru anul 2026 de la 2,3% la 1,9%. Potrivit raportului „World Economic Outlook” publicat în aprilie, revizuirea are loc în contextul unei încetiniri a creșterii economice globale, estimată la 3,1% în 2026 și 3,2% în 2027, pe fondul tensiunilor &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Fondul Monetar Internațional a redus prognoza de creștere a produsului intern brut (PIB) al Republicii Moldova pentru anul 2026 de la 2,3% la 1,9%.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit raportului „World Economic Outlook” publicat în aprilie, revizuirea are loc în contextul unei încetiniri a creșterii economice globale, estimată la 3,1% în 2026 și 3,2% în 2027, pe fondul tensiunilor geopolitice, inclusiv războiul din Orientul Mijlociu, și al presiunilor inflaționiste.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru anul 2027, experții FMI au ajustat în jos prognoza de creștere economică a Moldovei cu 0,3 puncte procentuale, până la 2,2%.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În același timp, instituția estimează că inflația medie anuală în Republica Moldova va ajunge la 6,4% în 2026 și la 5% în 2027. La sfârșitul anului, inflația este prognozată la 7,1% pentru 2026 și 4,8% pentru 2027.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Raportul indică și menținerea unor dezechilibre externe semnificative. Deficitul de cont curent al Republicii Moldova este estimat la 21,9% din PIB în 2026, 20,4% în 2027 și 15,6% în 2031.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Anterior, și Banca Mondială a revizuit în scădere prognoza de creștere economică a Republicii Moldova pentru 2026, de la 2,7% la 1,9%, menținând însă estimarea pentru 2027 la nivelul de 3,8%.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/fmi-reduce-prognoza-de-crestere-economica-a-moldovei-pentru-2026-la-19.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>FMI: Continuarea războiului din Iran riscă să declanșeze o recesiune economică mondială</title>
		<link>https://timpul.md/articol/fmi-continuarea-razboiului-din-iran-risca-sa-declanseze-o-recesiune-economica-mondiala.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/fmi-continuarea-razboiului-din-iran-risca-sa-declanseze-o-recesiune-economica-mondiala.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 14 Apr 2026 15:43:09 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[FMI]]></category>
		<category><![CDATA[Iran]]></category>
		<category><![CDATA[război]]></category>
		<category><![CDATA[recesiune globala]]></category>
		<category><![CDATA[SUA]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=536402</guid>

					<description><![CDATA[O escaladare suplimentară a conflictului din Iran riscă să declanșeze o recesiune globală, o inflație galopantă și o reacție violentă pe piețele financiare, a avertizat marți Fondul Monetar Internațional (FMI), potrivit The Guardian și BBC News. Pe fondul unei volatilități din ce în ce mai mari, instituția cu sediul la Washington afirmă că pagubele economice cauzate de conflictul &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>O escaladare suplimentară a conflictului din Iran riscă să declanșeze o recesiune globală, o inflație galopantă și o reacție violentă pe piețele financiare, a avertizat marți Fondul Monetar Internațional (FMI), potrivit The Guardian și BBC News.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe fondul unei volatilități din ce în ce mai mari, instituția cu sediul la Washington afirmă că pagubele economice cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu sunt în continuă creștere, FMI reducând previziunile de creștere pentru 2026 pe baza impactului de până acum al războiului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În raportul său semestrial, FMI estimează că Marea Britanie va suferi cea mai bruscă revizuire în jos a creșterii economice și va înregistra cea mai mare rată a inflației din țările membre G7 în acest an, chiar dacă efectele costurilor energetice în creștere pot fi ținute sub control până la jumătatea lui 2026.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cu toate acestea, în cel mai pesimist scenariu – „scenariul grav” -, care implică un război prelungit și prețuri la energie constant ridicate, FMI spune că creșterea globală ar putea scădea sub 2% în 2026 și că lumea s-ar confrunta cu „o situație critică de recesiune globală” care „a avut loc de doar patru ori din 1980 și până în prezent”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Prețurile energiei au crescut constant în ultimele șase săptămâni, de când a început conflictul dintre SUA-Israel și Iran, iar FMI estimează că, în cel mai rău caz, petrolul ar putea ajunge la 110 dolari pe baril în acest an și la 125 dolari pe baril în 2027.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Prețurile petrolului au sărit din nou peste 100 de dolari pe baril luni, pe fondul tranzacționării instabile pe piețele globale, după ce negocierile cruciale de weekend dintre SUA și Iran s-au încheiat cu un impas și odată cu începerea blocadei americane asupra strâmtorii Ormuz și a porturilor iraniene. Marți, țițeiul Brent a scăzut cu 0,9%, la 98,5 dolari pe baril, pe fondul speranțelor privind continuarea negocierilor de pace.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Astfel, luând în calcul creșterea prețurilor țițeiului și gazelor, blocarea strâmtorii Ormuz și eșecul negocierilor de pace, inflația globală ar putea ajunge până la 6% anul viitor, ceea ce, la rândul său, ar putea determina băncile centrale să majoreze dobânzile.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În timp ce miniștrii de finanțe și șefii băncilor centrale din întreaga lume se reunesc la Washington pentru reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, fondul afirmă că războiul a întunecat perspectivele de creștere globală.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Avertizând că țările din întreaga lume se vor confrunta cu o creștere economică mai lentă și o inflație mai ridicată, FMI mai spune că importatorii de energie și țările în curs de dezvoltare vor fi cei mai afectați.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Subliniind modul în care aceste consecințe afectează gospodăriile americane, pe fondul declarațiilor contradictorii ale președintelui Donald Trump cu privire la obiectivele Washingtonului în Orientul Mijlociu, FMI și-a redus prognoza privind creșterea economică a SUA pentru 2026 cu 0,1 puncte procentuale, până la 2,3%.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cu toate acestea, cea mai drastică revizuire în jos dintre toate țările G7 vizează Marea Britanie, FMI reducând prognoza cu 0,5 puncte procentuale, la 0,8%, avertizând în același timp că inflația va urca la aproape 4%.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Noua estimare vine în contextul în care ministrul de Finanțe al Regatului Unit, Rachel Reeves, se pregătește să profite de reuniunile FMI pentru a îndemna țările din întreaga lume să organizeze un răspuns coordonat la consecințele economice ale războiului. Reeves, care urmează să sosească la Washington marți seara, este de asemenea așteptată să prezinte, în timpul vizitei sale în SUA, abordarea guvernului britanic privind acordarea unui sprijin țintit și temporar pentru întreprinderi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ca răspuns la raportul FMI, Reeves a declarat: „Războiul din Iran nu este războiul nostru, dar va avea un cost pentru Regatul Unit. Acestea nu sunt costuri pe care mi le-am dorit, dar sunt costuri la care va trebui să răspundem. Am promis că abordarea mea economică față de această criză va fi atât adaptată la o lume în schimbare, cât și responsabilă în interesul național, menținând inflația și ratele dobânzilor sub control pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile.”</p>



<h2 class="wp-block-heading">Trei scenarii</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Pe fondul intensificării presiunilor asupra economiei mondiale, FMI a prezentat trei scenarii posibile privind războiul din Orientul Mijlociu în raportul său „Perspectivele economice mondiale” („World Economic Outlook” – WEO) – în care chiar și un conflict de scurtă durată ar afecta creșterea economică și ar alimenta inflația, comparativ cu previziunile anterioare, formulate în toamna anului trecut.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pierre-Olivier Gourinchas, economistul-șef al FMI, a declarat: „În ciuda știrilor recente privind un armistițiu temporar, unele daune sunt deja făcute, iar riscurile de deteriorare rămân ridicate.”</p>



<p class="wp-block-paragraph">Într-o „prognoză de referință” centrală – bazată pe ipoteza că perturbările aduse economiei mondiale de război se vor estompa până la jumătatea anului 2026 – creșterea globală ar scădea de la 3,4% anul trecut la 3,1% în 2026, o revizuire în jos cu 0,1 puncte procentuale față de raportul WEO anterior al fondului, publicat toamna trecută.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Reflectând impactul actual asupra nivelului de trai cauzat de creșterea prețurilor la energie, inflația globală ar urca, de asemenea, la 4,4%.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cu toate acestea, în cazul în care conflictul se prelungește, FMI avertizează că o închidere mai îndelungată a strâmtorii Ormuz și deteriorarea suplimentară a facilităților de foraj și rafinare ar perturba economia globală mai profund și pentru o perioadă mai lungă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Prezentând un „scenariu nefavorabil” care să reflecte acest risc – în care prețul global al petrolului rămâne la 100 de dolari în acest an, înainte de a scădea la 75 de dolari în 2027 – creșterea economică ar scădea la 2,5% în acest an, iar inflația ar urca la 5,4%.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Într-un „scenariu grav – în care un război mai îndelungat și mai intens ar menține prețul petrolului peste 110 dolari până în 2027 – creșterea economică globală s-ar prăbuși la aproximativ 2% în acest an, un prag considerat pe scară largă ca fiind echivalentul unei recesiuni mondiale. FMI estimează că, din 1980, creșterea economică globală a scăzut sub acest nivel de doar patru ori, cel mai recent în timpul pandemiei de COVID din 2020 și după criza financiară din 2008”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Într-o lovitură care va afecta gospodăriile, inflația ar depăși, de asemenea, 6% – forțând băncile centrale din întreaga lume să majoreze ratele dobânzilor pentru a împiedica ca șocul să permită consolidarea creșterii rapide a prețurilor de consum.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Având în vedere amenințarea unei escaladări a conflictului din Orientul Mijlociu, FMI a afirmat că cea mai bună modalitate de a limita daunele economice este încetarea conflictului. În plus, a solicitat băncilor centrale să rămână vigilente și a îndemnat guvernele care iau în considerare utilizarea sprijinului financiar de urgență să se concentreze pe măsuri temporare și țintite, deoarece majoritatea țărilor au niveluri de îndatorare nesustenabil de ridicate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Măsurile nețintite – plafoane de preț, subvenții și intervenții similare – sunt populare. Dar ele sunt adesea prost concepute și costisitoare”, a spus Pierre-Olivier Gourinchas.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/fmi-continuarea-razboiului-din-iran-risca-sa-declanseze-o-recesiune-economica-mondiala.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>La final de februarie, FMI va anunța un nou program cu Republica Moldova</title>
		<link>https://timpul.md/articol/la-final-de-februarie-fmi-va-anunta-un-nou-program-cu-republica-moldova.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/la-final-de-februarie-fmi-va-anunta-un-nou-program-cu-republica-moldova.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 20 Feb 2026 08:06:27 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[alexandru munteanu]]></category>
		<category><![CDATA[FMI]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=532510</guid>

					<description><![CDATA[Bordul Fondul Monetar Internațional urmează să anunțe, la sfârșitul lunii, negocierea unui nou program cu Republica Moldova. Declarația aparține premierului Alexandru Munteanu, care menționează că noul program cu FMI va consolida credibilitatea externă a statului, fără a implica un nou pachet financiar. În contextul acuzațiilor venite din partea opoziției, potrivit cărora premierul nu a prezentat &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Bordul Fondul Monetar Internațional urmează să anunțe, la sfârșitul lunii, negocierea unui nou program cu Republica Moldova. Declarația aparține premierului Alexandru Munteanu, care menționează că noul program cu FMI va consolida credibilitatea externă a statului, fără a implica un nou pachet financiar.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">În contextul acuzațiilor venite din partea opoziției, potrivit cărora premierul nu a prezentat încă un raport oficial în legislativ, Alexandru Munteanu a explicat că a ales alte modalități de comunicare publică.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Eu m-am prezentat în fața cetățenilor. Am căutat alte forme de prezentare. Am fost foarte activ pe platformele sociale. Mă întâlnesc cu cetățenii, cu societatea civilă, antreprenorii, primarii. Este o altă formă de prezentare, dar voi veni și cu un raport în fața Parlamentului. Cred că se va întâmpla la sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Vom discuta cu deputații când este binevenit”, a declarat premierul Alexandru Munteanu în cadrul unei emisiuni la TV8.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Premierul a precizat că intenționa să vină în fața deputaților cu un bilanț bazat pe rezultate concrete și a confirmat data la care FMI va face anunțul oficial privind noul program.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Înțeleg această cutumă, dar și unele tradiții trebuie să fie uneori schimbate. Așteptam să vin cu un bilanț, cu rezultate tangibile. Pe 27 februarie, la Washington va fi o discuție a Consiliului de directori FMI, va fi anunțat că FMI va negocia un nou program cu Republica Moldova”, a explicat Alexandru Munteanu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Șeful Guvernului a subliniat că noul program nu presupune un acord de finanțare. Potrivit premierului, Republica Moldova nu are în prezent nevoie de injecții financiare, ci de o validare a performanțelor economice.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Într-adevăr nu este un program financiar, dar sincer vorbind, Republica Moldova, bugetul nostru, deocamdată nu are nevoie de injectări financiare. Are nevoie de o certificare și de o recunoaștere a performanțelor noastre macro-economice pentru a ne trasa următoarele acțiuni. Certificarea din partea FMI e mai importantă decât banii în sine”, a conchis premierul.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/la-final-de-februarie-fmi-va-anunta-un-nou-program-cu-republica-moldova.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Moldova va împrumuta circa 21 de miliarde lei în 2026</title>
		<link>https://timpul.md/articol/moldova-va-imprumuta-circa-21-de-miliarde-lei-in-2026.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/moldova-va-imprumuta-circa-21-de-miliarde-lei-in-2026.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 27 Dec 2025 15:52:42 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[datoria publica]]></category>
		<category><![CDATA[dobanzi]]></category>
		<category><![CDATA[FMI]]></category>
		<category><![CDATA[imprumuturi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=529415</guid>

					<description><![CDATA[Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI), iar autoritățile de la Chișinău se bazează tot mai mult pe finanțarea oferită de Uniunea Europeană, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu acordat publicației Ziua. Potrivit expertului, absența unui acord cu FMI explică și atitudinea relativ relaxată a Guvernului în raport &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI), iar autoritățile de la Chișinău se bazează tot mai mult pe finanțarea oferită de Uniunea Europeană, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu acordat publicației Ziua.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit expertului, absența unui acord cu FMI explică și atitudinea relativ relaxată a Guvernului în raport cu dezechilibrele bugetare. „Republica Moldova nu va avea acord FMI. Acest acord nu-l vom avea. Și atunci apare întrebarea: de unde ne finanțăm? Guvernul stă relaxat pentru că, în ultimii ani, sursa principală de finanțare s-a schimbat radical”, a afirmat Ioniță.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Economistul susține că, până în urmă cu aproximativ cinci ani, circa 70% din finanțarea externă a Republicii Moldova provenea din surse condiționate, precum FMI, care impuneau reforme clare și disciplină fiscală. „Astăzi, aproximativ 80% din finanțare vine din partea Uniunii Europene”, a precizat acesta.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În opinia lui Veaceslav Ioniță, această schimbare a transformat finanțarea externă dintr-una economică într-una politică. „Am trecut de la finanțare condiționată – faceți reforme, faceți ordine – la o finanțare politică. Contextul războiului din Ucraina face ca Uniunea Europeană să închidă ochii la multe probleme structurale”, a spus economistul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Totodată, el avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă: venituri slabe, cheltuieli orientate preponderent spre consum curent și investiții insuficiente. „FMI îți spune direct: așa structură de stat nu poate fi finanțată, te duci spre faliment. Dacă ar fi granturi, aș mai înțelege, cum a fost în anii 2010. Dar acum sunt împrumuturi, iar povara datoriei crește”, a subliniat Ioniță.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Un semnal de alarmă îl reprezintă și costurile tot mai mari ale datoriei publice. Potrivit economistului, anul viitor Republica Moldova intenționează să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din această sumă va fi utilizată doar pentru plata dobânzilor. „Nu am mai avut o astfel de situație”, a declarat el.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Veaceslav Ioniță a mai explicat că finanțarea din partea Uniunea Europeană vine prin mai multe mecanisme: atât direct de la Comisia Europeană, cât și prin instituții financiare europene, precum Banca Europeană de Investiții. „Dacă le cumulăm pe toate, ponderea Uniunii Europene în finanțarea Republicii Moldova este și mai mare”, a concluzionat economistul.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/moldova-va-imprumuta-circa-21-de-miliarde-lei-in-2026.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>FMI trage semnalul de alarmă: Moldova, prinsă între creștere falsă și reforme ratate</title>
		<link>https://timpul.md/articol/fmi-trage-semnalul-de-alarma-moldova-prinsa-intre-crestere-falsa-si-reforme-ratate.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/fmi-trage-semnalul-de-alarma-moldova-prinsa-intre-crestere-falsa-si-reforme-ratate.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 18 Dec 2025 10:10:32 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[dezastru economic]]></category>
		<category><![CDATA[FMI]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[reforme ratate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=528990</guid>

					<description><![CDATA[Fondul Monetar Internațional constată că Republica Moldova a reușit să evite derapaje majore după o succesiune de crize fără precedent – pandemia, războiul din Ucraina și șocurile energetice – și se află într-o fază de recuperare graduală. Totuși, această revenire este fragilă și profund dependentă de ritmul reformelor. FMI avertizează că menținerea unei creșteri economice &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Fondul Monetar Internațional constată că Republica Moldova a reușit să evite derapaje majore după o succesiune de crize fără precedent – pandemia, războiul din Ucraina și șocurile energetice – și se află într-o fază de recuperare graduală. Totuși, această revenire este fragilă și profund dependentă de ritmul reformelor. FMI avertizează că menținerea unei creșteri economice sustenabile nu mai poate fi bazată pe consum și cheltuieli curente, ci pe investiții eficiente, disciplină bugetară, reforme fiscale și consolidarea instituțiilor statului. Integrarea europeană este văzută drept o oportunitate istorică pentru accelerarea dezvoltării și creșterea nivelului de trai, însă succesul depinde exclusiv de capacitatea autorităților de a implementa politici coerente, de a combate corupția și de a folosi responsabil finanțarea externă, într-un context regional și geopolitic marcat de riscuri ridicate.</strong></p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Context economic general</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Republica Moldova a fost profund afectată de mai multe șocuri în ultimii ani. În prezent, economia se află într-un proces de redresare treptată. Fondul Monetar Internațional prognozează o creștere economică de 2,7% în acest an și de 2,3% în anul următor.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Creșterea a fost susținută de un consum robust și de o politică fiscal-bugetară expansionistă, însă acest model a contribuit și la adâncirea dezechilibrelor externe.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Inflație și riscuri macroeconomice</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Inflația continuă să scadă și este estimat că va reveni în intervalul-țintă stabilit de Banca Națională a Moldovei până la sfârșitul anului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Totuși, riscurile rămân ridicate, în special din cauza contextului regional și geopolitic, dar și a întârzierilor în implementarea reformelor și a utilizării ineficiente a resurselor financiare disponibile.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Probleme structurale cronice</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Republica Moldova continuă să fie afectată de probleme structurale de lungă durată, precum emigrația masivă și pierderea competitivității economice. Aceste vulnerabilități limitează potențialul de creștere pe termen mediu și lung.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Oportunitatea aderării la Uniunea Europeană</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Aderarea la Uniunea Europeană și Planul de creștere al UE reprezintă o oportunitate unică pentru accelerarea dezvoltării economice și îmbunătățirea nivelului de trai.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru a valorifica această oportunitate, Republica Moldova are nevoie de reforme ambițioase, care să abordeze problemele structurale și să mențină stabilitatea macroeconomică.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Reforme bugetare și fiscale</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">FMI subliniază necesitatea unor reforme fiscale și bugetare ambițioase, orientate spre susținerea creșterii economice. Acestea presupun investiții mai eficiente, o utilizare mai bună a banilor publici și consolidarea veniturilor bugetare, inclusiv prin îmbunătățirea guvernanței investițiilor publice.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Cheltuieli capitale și investiții</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru anul viitor, bugetul prevede creșteri mai ambițioase ale cheltuielilor capitale. Aceste cheltuieli vor pune presiune asupra deficitului fiscal și asupra datoriei publice, însă sunt considerate esențiale pentru tranziția de la un model de creștere bazat pe consum la unul bazat pe investiții.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Infrastructură energetică și de transport</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Sunt necesare investiții majore în infrastructura energetică și de transport. Implementarea acestora necesită alocări mai eficiente către investiții și o îmbunătățire semnificativă a procesului de execuție bugetară.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Deficiențe în execuția bugetară</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Existența mai multor rectificări bugetare anuale, prin care fondurile sunt realocate către cheltuieli curente din cauza subexecutării cheltuielilor capitale, evidențiază deficiențe în planificarea și controlul finanțelor publice.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Managementul finanțelor publice</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">FMI consideră necesară construirea unui sistem de gestionare a finanțelor publice mai transparent, coerent și eficient. Acest lucru presupune o planificare bugetară mai riguroasă, o execuție consecventă și respectarea strictă a normelor legale.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Venituri fiscale și sistemul de impozitare</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Veniturile fiscale ale Republicii Moldova sunt reduse, iar sistemul fiscal este complex și distorsionat. FMI recomandă simplificarea sistemului fiscal și reducerea distorsiunilor, în special în ceea ce privește TVA-ul, alături de o administrare fiscală mai eficientă.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Politici monetare și stabilitate financiară</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Politicile fiscale și monetare prudente sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice. FMI consideră că, în prezent, nu există spațiu pentru o relaxare monetară suplimentară.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cerințele ridicate de rezerve pentru depozitele bancare ar trebui reduse treptat, doar după apariția unor semnale clare de diminuare a inflației.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Sistemul bancar și creditarea</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Sistemul bancar este solid, bine capitalizat, lichid și profitabil. Cu toate acestea, FMI atrage atenția asupra creșterii rapide a creditării și a prețurilor la locuințe, care necesită o monitorizare atentă.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Programul „Prima Casă”</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">În cadrul programului „Prima Casă”, FMI recomandă ca cerințele aplicabile debitorilor să fie aceleași ca în cazul creditării standard, pentru a evita riscuri suplimentare în sistemul financiar.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Reforme structurale și guvernanță</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru stimularea creșterii economice, sunt necesare reforme structurale robuste. Autoritățile trebuie să consolideze securitatea energetică, să reia reformele anticorupție și să sprijine participarea pe piața muncii și creșterea productivității.</p>



<h2 class="wp-block-heading"><strong>Concluzie FMI</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Aderarea la Uniunea Europeană poate debloca potențialul de creștere economică al Republicii Moldova. Modul în care această oportunitate va fi valorificată depinde de ritmul și calitatea reformelor implementate de autorități.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/fmi-trage-semnalul-de-alarma-moldova-prinsa-intre-crestere-falsa-si-reforme-ratate.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Denis Șova: Granturile de la UE sunt tot mai puține. FMI a refuzat să acorde credite</title>
		<link>https://timpul.md/articol/denis-sova-granturile-de-la-ue-sunt-tot-mai-putine-fmi-a-refuzat-sa-acorde-credite.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/denis-sova-granturile-de-la-ue-sunt-tot-mai-putine-fmi-a-refuzat-sa-acorde-credite.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 11 Dec 2025 13:27:48 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[denis sova]]></category>
		<category><![CDATA[FMI]]></category>
		<category><![CDATA[granturile ue]]></category>
		<category><![CDATA[Partidul Nostru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=528509</guid>

					<description><![CDATA[În cadrul emisiunii Exclusiv TV, consilierul în CMC din partea Partidului Nostru, Denis Șova, a declarat că guvernarea din Moldova își pierde încrederea partenerilor de dezvoltare, pe măsură ce granturile de la UE sunt tot mai puține. „Să nu uităm că peste 60% din veniturile băncilor provin din creditarea bugetului de stat. Băncile comerciale câștigă &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>În cadrul emisiunii Exclusiv TV, consilierul în CMC din partea Partidului Nostru, Denis Șova, a declarat că guvernarea din Moldova își pierde încrederea partenerilor de dezvoltare, pe măsură ce granturile de la UE sunt tot mai puține.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">„Să nu uităm că peste 60% din veniturile băncilor provin din creditarea bugetului de stat. Băncile comerciale câștigă pe seama noastră, a cetățenilor, pentru că o parte din banii pe care îi așteptam de la donatori externi la dobândă mică nu au venit. Guvernul a fost nevoit să se împrumute intern, iar costul întreținerii datoriei a crescut deja cu 1,9 miliarde de lei – până la 6,3 miliarde”, a precizat Denis Șova.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit consilierului, această situație s-a creat din cauza faptului că „autoritățile au folosit fondurile primite de la partenerii externi pentru consum, și nu pentru dezvoltare”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„UE reduce sprijinul prin granturi: în proiectul bugetului pentru 2026, volumul granturilor scade la jumătate – de la 4,5 la 2,3 miliarde de lei. Donatorii au refuzat deja de două ori finanțarea, indicând că banii în Moldova nu sunt investiți în economie, ci în consum. Sprijinul Uniunii Europene este, din păcate, în prezent mai mult vorbe și credite, iar granturile promise de Uniunea Europeană scad de la an la an. Ni se sugerează că încrederea în noi scade încet, dar sigur”, a subliniat Șova.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Amintim că Republica Moldova a ratat în noiembrie o tranșă de circa 170 de milioane de dolari de la FMI. Autoritățile au menționat anterior că ultima tranșă nu a fost debursată pentru că pe parcursul anului nu au fost desfășurate misiuni de evaluare, iar programul de finanțare a expirat pe 19 octombrie.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/denis-sova-granturile-de-la-ue-sunt-tot-mai-putine-fmi-a-refuzat-sa-acorde-credite.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>FMI: R. Moldova, printre statele cu cele mai mici datorii publice din lume</title>
		<link>https://timpul.md/articol/fmi-r-moldova-printre-statele-cu-cele-mai-mici-datorii-publice-din-lume.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/fmi-r-moldova-printre-statele-cu-cele-mai-mici-datorii-publice-din-lume.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 03 Dec 2025 07:46:08 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[datoria publica]]></category>
		<category><![CDATA[FMI]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=527974</guid>

					<description><![CDATA[Datoria publică brută la nivel global se ridică la 111 trilioane de dolari în 2025, în creștere cu 8,3 trilioane față de 2024. Republica Moldova are una dintre cele mai mici datorii publice din lume relevă datele World Economic Outlook al FMI. Deși datoria publică globală este mai mică decât maximele din timpul pandemiei în &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Datoria publică brută la nivel global se ridică la 111 trilioane de dolari în 2025, în creștere cu 8,3 trilioane față de 2024. Republica Moldova are una dintre cele mai mici datorii publice din lume relevă datele World Economic Outlook al FMI.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Deși datoria publică globală este mai mică decât maximele din timpul pandemiei în termeni reali, aceasta rămâne încăpățânat ridicată la 111 trilioane de dolari, constată VisualCapitalist, pe baza datelor din cel mai recent raport World Economic Outlook al FMI.</p>



<h2 class="wp-block-heading">SUA și China dețin 51,8% din datoria guvernamentală mondială</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Cea mai mare datorie revine Statelor Unite şi depășește 38 de trilioane de dolari în 2025, reprezentând 125% din PIB şi o cotă de 34,5% din datoria publică globală.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În ultimii cinci ani, plățile nete de dobânzi la datoria națională a SUA aproape s-au triplat. Se preconizează că acestea se vor dubla din nou până în 2035, ajungând la 1,8 trilioane de dolari pe an.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cu o datorie de 18,7 trilioane de dolari, China se situează pe locul al doilea. În 2025, datoria a crescut cu aproape 2,2 trilioane de dolari, determinată de stimulentele guvernamentale și de veniturile mai mici din terenuri, având în vedere o piață imobiliară aflată în dificultate.&nbsp;Împreună, SUA și China dețin 51,8% din datoria guvernamentală mondială.</p>



<h3 class="wp-block-heading">Top 10 state după datoria publică</h3>



<p class="wp-block-paragraph">Urmează Japonia cu o datorie de 9,8 trilioane de dolari, echivalentul a 230% din PIB. Chiar dacă datoria rămâne extrem de mare, noul prim-ministru al țării, Sanae Takaichi, propune 92,2 miliarde de dolari în cheltuieli de stimulare și subvenții.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Regatul Unit și Franța completează cele mai mari poveri ale datoriei, ambele situându-se în jurul valorii de 4 trilioane de dolari. Franța, în special, s-a confruntat cu o instabilitate politică semnificativă pe fondul propunerilor controversate de reducere a bugetului sau majorare a vârstei de pensionare şi impozitare a marilor averi trecând prin cinci prim-miniștri în ultimii doi ani.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Top 10 state cu cele mai mari datorii este completat de Italia &#8211; cu circa 3,48 trilioane dolari (echivalentul a 136,8% din PIB), &nbsp;India &#8211; 3,36 trilioane (81,4% din PIB), Germania &#8211; 3,23 trilioane (64,4% din PIB), Canada &#8211; 2,6 trilioane (113,9% din PIB) şi Brazilia &#8211; 2,06 trilioane de dolari (91,4% din PIB). Împreună cele 10 puteri economice concentrează circa 81% din datoria publică mondială.</p>



<h3 class="wp-block-heading">Moldova are una dintre cele mai mici datorii publice</h3>



<p class="wp-block-paragraph">Raportul relevă că Republica Moldova are o datorie publică relativ mică şi se află abia pe locul 142 în lume după mărimea datoriei publice estimate în 2025 la 7,44 miliarde de dolari (37,8% din PIB) echivalentă cu 0,01% din cea globală.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">Între statele candidate la aderarea la UE, menţionăm că Serbia are o datorie publică de circa 43,94 miliarde de dolari (43,9% din PIB), Albania &#8211; de 16,25 miliarde de dolari (54,1% din PIB), Macedonia de Nord &#8211; de 9,9 miliarde (52,9% din PIB), Georgia &#8211; de 12,83 miliarde de dolari (34,2% din PIB), iar Muntenegru &#8211; de 5,7 miliarde de dolari (60,82% din PIB).</p>



<p class="wp-block-paragraph">România are o datorie publică echivalentă cu 0,2% din datoria globală şi este evaluată la 258,6 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 61,2% din PIB în 2025, potrivit sursei citate.</p>



<figure class="wp-block-image"><img decoding="async" src="https://i.simpalsmedia.com/point.md/news/thumbnails/large/44f97d9e9d1fce5207ea9c43d798a3fd.webp" alt=""/></figure>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/fmi-r-moldova-printre-statele-cu-cele-mai-mici-datorii-publice-din-lume.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
