<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>fonduri ue &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/fonduri-ue/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 07 Aug 2026 06:44:11 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>fonduri ue &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>O clădire veche de peste 130 de ani din Fălești va fi restaurată cu fonduri europene</title>
		<link>https://timpul.md/articol/o-cladire-veche-de-peste-130-de-ani-din-falesti-va-fi-restaurata-cu-fonduri-europene.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/o-cladire-veche-de-peste-130-de-ani-din-falesti-va-fi-restaurata-cu-fonduri-europene.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 07 Aug 2026 06:44:03 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[falesti]]></category>
		<category><![CDATA[fonduri ue]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=542833</guid>

					<description><![CDATA[O clădire cu o istorie de peste 130 de ani din orașul Fălești va fi restaurată cu fonduri europene și transformată într-un centru de promovare a turismului și a meșteșugurilor tradiționale. Este vorba despre fosta școală primară de fete și băieți, construită în anul 1890 și inclusă în Registrul monumentelor de arhitectură de importanță națională. &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>O clădire cu o istorie de peste 130 de ani din orașul Fălești va fi restaurată cu fonduri europene și transformată într-un centru de promovare a turismului și a meșteșugurilor tradiționale. Este vorba despre fosta școală primară de fete și băieți, construită în anul 1890 și inclusă în Registrul monumentelor de arhitectură de importanță națională.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit muzeografei Svetlana Șoldan, de la Muzeul de Istorie și Etnografie „Lazăr Dubinovschi”, edificiul a avut, de-a lungul timpului, mai multe destinații.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Pentru prima dată, în această școală au învățat împreună fete și băieți, doar în primele patru clase. De-a lungul anilor, clădirea a găzduit școala de muzică, iar mai târziu o secție a Inspectoratului de Poliție. În prezent, aceasta este abandonată”, a declarat Svetlana Șoldan.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pentru unii locuitori ai orașului, clădirea reprezintă și un loc încărcat de amintiri.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Am mers la școală aici. Acum am 86 de ani și tot aici am făcut clasa întâi. Am început școala după război. Mă duceam desculț, aveam doar pantaloni”, a povestit Iulian, locuitor al orașului Fălești.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Restaurarea monumentului face parte din proiectul transfrontalier „CBC – Rute către rădăcini culturale”, finanțat prin Programul Interreg NEXT România – Republica Moldova, cu un buget total de aproximativ 1,5 milioane de euro.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/o-cladire-veche-de-peste-130-de-ani-din-falesti-va-fi-restaurata-cu-fonduri-europene.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Chiveri: UE ar putea contribui financiar la fondul de convergență pentru reintegrarea statului</title>
		<link>https://timpul.md/articol/chiveri-ue-ar-putea-contribui-financiar-la-fondul-de-convergenta-pentru-reintegrarea-statului.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/chiveri-ue-ar-putea-contribui-financiar-la-fondul-de-convergenta-pentru-reintegrarea-statului.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 03 Apr 2026 06:02:42 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[fonduri ue]]></category>
		<category><![CDATA[transtria]]></category>
		<category><![CDATA[UE]]></category>
		<category><![CDATA[Valeriu Chiveri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=535743</guid>

					<description><![CDATA[Uniunea Europeană ar putea avea un rol esențial în susținerea financiară a fondului de convergență, destinat apropierii economice și sociale dintre cele două maluri ale Nistrului. Declarația aparține vicepremierului pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, care a subliniat necesitatea implicării partenerilor europeni în acest mecanism. Vicepremierul a menționat că autoritățile de la Chișinău au propus un rol &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Uniunea Europeană ar putea avea un rol esențial în susținerea financiară a fondului de convergență, destinat apropierii economice și sociale dintre cele două maluri ale Nistrului. Declarația aparține vicepremierului pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, care a subliniat necesitatea implicării partenerilor europeni în acest mecanism.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Vicepremierul a menționat că autoritățile de la Chișinău au propus un rol activ al UE în administrarea fondului. „Am propus partenerilor noștri din Uniunea Europeană un rol determinant în gestionarea fondului de convergență. Avem nevoie de puterea economică și financiară a Uniunii Europene, care ar putea contribui financiar la acest fond de convergență”, a declarat vicepremierul Valeriu Chiveri în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la JurnalTV.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit lui, sprijinul UE ar putea facilita implementarea unor proiecte concrete în regiunea transnistreană, în special în domeniul infrastructurii. „Fondul de convergență va fi folosit pentru realizarea a două tipuri de proiecte, proiecte sociale și proiecte de infrastructură. Dacă partea socială ar putea fi realizată relativ simplu, când vorbim de proiecte de infrastructură în regiune, va fi mai complicat. De exemplu, reparația unui pod peste Nistru sau reabilitarea drumului spre Tighina, unde un segment mai apropiat de oraș, este destul de deteriorat”, a explicat vicepremierul pentru reintegrare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Valeriu Chiveri a precizat că autoritățile își propun ca fondul de convergență să fie alimentat nu doar din surse interne, ci și din contribuții externe, pentru a-i crește atractivitatea și impactul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Fondul de convergență va fi creat din taxe. Dar intenția noastră este să existe și contribuția altor state care ar face fondul mai atractiv. Cei din stânga Nistrului ar înțelege că acest fond nu se creează doar din taxe vamale și TVA, ci și din alte contribuții”, a mai spus vicepremierul.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/chiveri-ue-ar-putea-contribui-financiar-la-fondul-de-convergenta-pentru-reintegrarea-statului.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Presa maghiară e stupefiată și acuză: Ursula von der Leyen bagă miliarde de euro în România! E fără precedent</title>
		<link>https://timpul.md/articol/presa-maghiara-e-stupefiata-si-acuza-ursula-von-der-leyen-baga-miliarde-de-euro-in-romania-e-fara-precedent.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/presa-maghiara-e-stupefiata-si-acuza-ursula-von-der-leyen-baga-miliarde-de-euro-in-romania-e-fara-precedent.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 08 Jan 2026 06:27:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[fonduri ue]]></category>
		<category><![CDATA[investitii]]></category>
		<category><![CDATA[UE]]></category>
		<category><![CDATA[ursula von der leyen]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=530015</guid>

					<description><![CDATA[Presa&#160;maghiară&#160;se arată stupefiată de miliarde de euro din fonduri europene care vin spre România. E fără precedent, acuză jurnaliștii care fac și o analiză a situației. Ce s-a schimbat Publicațiile maghiare scriu că „ceva s-a schimbat” și că&#160;Ursula von der Leyen&#160;propulsează România cu miliarde de euro – un flux de fonduri „fără precedent”. Articolul publicat &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Presa&nbsp;maghiară&nbsp;se arată stupefiată de miliarde de euro din fonduri europene care vin spre România. E fără precedent, acuză jurnaliștii care fac și o analiză a situației.</strong></p>



<h2 class="wp-block-heading" id="ce-s-a-schimbat"><strong>Ce s-a schimbat</strong></h2>



<p class="wp-block-paragraph">Publicațiile maghiare scriu că „ceva s-a schimbat” și că&nbsp;Ursula von der Leyen&nbsp;propulsează România cu miliarde de euro – un flux de fonduri „fără precedent”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Articolul publicat de Világgazdaság descrie accelerarea fluxului de fonduri din Uniunea Europeană către economia românească în ultimele șase luni, scrie Mediafax.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a scris pe Facebook că fondurile ajung în economia românească de cinci ori mai repede decât înainte. În doar câteva luni, România a reușit să recupereze întârzierea de câțiva ani.</p>



<h2 class="wp-block-heading" id="absorbtia-fondurilor-europene-a-accelerat-fara-precedent">Absorbția fondurilor europene a accelerat fără precedent</h2>



<p class="wp-block-paragraph">În ultimele șase luni, absorbția fondurilor de coeziune s-a accelerat într-un ritm fără precedent. Pe baza cererilor de plată depuse la Comisia Europeană, rata de absorbție a crescut de la 9,9% la 20,4% – practic s-a dublat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Sumele efectiv rambursate au crescut semnificativ. După cele 2,9 miliarde de euro care au intrat în anii precedenți, alte 2,3 miliarde de euro au intrat în vistieria statului în șase luni.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„În timp ce între 2021 și jumătatea anului 2025, România a primit în medie 86 de milioane de euro pe lună, în ultimele șase luni această sumă a depășit 450 de milioane de euro”, a scris ministrul. Rata lunară a rambursărilor a crescut de aproape șapte ori.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pîslaru a subliniat, conform Maszol, că ultimele șase luni reprezintă doar o zecime din întreaga perioadă bugetară 2021-2027. Totuși, 37% din toate plățile și 43% din rambursările de la Comisia Europeană au fost efectuate în această jumătate de an.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Fondurile UE joacă un rol cheie în reducerea deficitului bugetar. Obiectivul pentru 2026 este de a injecta peste 5 miliarde de euro din fondurile de coeziune în economia românească.</p>



<h2 class="wp-block-heading" id="comisia-europeana-suspendase-mai-multe-plati">Comisia Europeană suspendase mai multe plăți</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Privind Planul Național de Redresare (PNRR), ministrul a reamintit că la jumătatea anului 2025 îndeplinirea obiectivelor intermediare stagnat. Comisia Europeană a suspendat mai multe plăți.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În ultimele șase luni, planul a fost renegociat cu Bruxelles, transparența a fost sporită. Aproximativ o treime din fondurile extrase până acum din fondul de redresare al UE au fost utilizate în această perioadă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„În 2026, ministerul dorește să utilizeze 10 miliarde de euro din fondurile de redresare ale UE, iar un total de cel puțin 15 miliarde de euro din fondurile UE vor fi cheltuite pentru investiții în sănătate, educație, infrastructura de transport și competitivitatea economică”, a scris Pîslaru.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Maszol menționează și că prețurile benzinei și motorinei au crescut cu zeci de bani pe litru. La începutul anului, guvernul român a majorat accizele pentru a doua oară în cinci luni.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Benzina a crescut cu 34 de bani pe litru, iar motorina cu 31 de bani. Măsura face parte dintr-un pachet de austeritate.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/presa-maghiara-e-stupefiata-si-acuza-ursula-von-der-leyen-baga-miliarde-de-euro-in-romania-e-fara-precedent.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>2</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>TEN-T deschide accesul la fonduri UE pentru proiecte majore de infrastructură</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ten-t-deschide-accesul-la-fonduri-ue-pentru-proiecte-majore-de-infrastructura.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ten-t-deschide-accesul-la-fonduri-ue-pentru-proiecte-majore-de-infrastructura.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 25 Nov 2025 19:23:07 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[fonduri ue]]></category>
		<category><![CDATA[infrastructura]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[ten-t]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=527453</guid>

					<description><![CDATA[Republica Moldova a fost inclusă în vara anului 2024 în rețeaua TEN-T, ceea ce permite accesul la fonduri europene pentru proiecte majore de infrastructură rutieră și feroviară. Într-un interviu pentru IPN, secretarul de stat al MIDR, Mircea Păscăluță, a declarat că rețeaua TEN-T reprezintă principalele lanțuri logistice care asigură interconexiunea eficientă între statele Uniunii Europene. &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Republica Moldova a fost inclusă în vara anului 2024 în rețeaua TEN-T, ceea ce permite accesul la fonduri europene pentru proiecte majore de infrastructură rutieră și feroviară. Într-un interviu pentru IPN, secretarul de stat al MIDR, Mircea Păscăluță, a declarat că rețeaua TEN-T reprezintă principalele lanțuri logistice care asigură interconexiunea eficientă între statele Uniunii Europene.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Responsabilul din cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a precizat că întreaga rețea feroviară a Republicii Moldova face parte din coridorul de bază Iași-Chișinău-Odesa. În acest context, statul derulează două proiecte majore: electrificarea rutei Iași-Ungheni și elaborarea studiului de prefezabilitate pentru prima rețea de cale ferată cu ecartament european, care va conecta Chișinăul de Iași.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe segmentul rutier, includerea în rețeaua TEN-T oferă acces la fonduri europene pentru construcția viitoarei autostrăzi Chișinău-Iași-Odesa. Totodată, rețeaua comprehensivă acoperă numeroase drumuri din Republica Moldova, care devin eligibile pentru finanțare nerambursabilă din partea Uniunii Europene.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mircea Păscăluță a explicat că finanțarea proiectelor prin mecanismul Connecting Europe Facility (CEF) se realizează după principiul 50/50: jumătate din fonduri sunt asigurate de Uniunea Europeană, iar cealaltă jumătate de statul moldovean, care poate utiliza și împrumuturi preferențiale pentru a-și acoperi contribuția.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Proiectele sunt de mare anvergură și costisitoare, dar pe termen lung vor aduce avantaje economice considerabile. Infrastructura TEN-T stimulează dezvoltarea afacerilor și creșterea economică, iar țara noastră poate angaja resursele necesare în următorii ani, beneficiind de sprijinul UE și de alte mecanisme financiare”, a menționat secretarul de stat la MIDR.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mircea Păscăluță susține că, în cadrul procesului de integrare europeană, Republica Moldova beneficiază împreună cu România de oportunități financiare importante, mecanismul de cofinanțare de 50% fiind valabil și pentru partea română. Potrivit lui, colaborarea este strânsă și orientată spre interesul cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Cooperarea se extinde și la Ucraina, prin grupuri de lucru mixte cu Moldova, România, Ucraina și Comisia Europeană, pentru elaborarea și interconectarea proiectelor CEF, în special prin coridorul TEN-T care leagă Moldova de Odesa.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ten-t-deschide-accesul-la-fonduri-ue-pentru-proiecte-majore-de-infrastructura.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Proiecte UE transformate în muniție electorală: primarii ținuți în troacă</title>
		<link>https://timpul.md/articol/proiecte-ue-transformate-in-munitie-electorala-primarii-tinuti-in-troaca.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/proiecte-ue-transformate-in-munitie-electorala-primarii-tinuti-in-troaca.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 22 Aug 2025 09:21:28 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[corupție electorală]]></category>
		<category><![CDATA[descentralizare]]></category>
		<category><![CDATA[fonduri ue]]></category>
		<category><![CDATA[pas]]></category>
		<category><![CDATA[politică locală]]></category>
		<category><![CDATA[presiune politică]]></category>
		<category><![CDATA[primari]]></category>
		<category><![CDATA[satul european]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=521349</guid>

					<description><![CDATA[Partidul de guvernământ, PAS, folosește fonduri europene ca instrument electoral. Primarii care vor să acceseze proiecte de infrastructură — în special în cadrul programului „Satul European” — sunt condiționați să-și manifeste clar sprijinul față de guvernare, sugerează criticii locali. S-au semnalat cazuri în care primarii trebuie să adere la formațiunea guvernamentală pentru a asigura aprobarea &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Partidul de guvernământ, PAS, folosește fonduri europene ca instrument electoral. Primarii care vor să acceseze proiecte de infrastructură — în special în cadrul programului „Satul European” — sunt condiționați să-și manifeste clar sprijinul față de guvernare, sugerează criticii locali. S-au semnalat cazuri în care primarii trebuie să adere la formațiunea guvernamentală pentru a asigura aprobarea finanțărilor pentru localitățile lor. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Scandalul a escaladat după declarațiile lui Andrei Spînu: „este incorect ca un primar care nu crede în Uniunea Europeană să aplice la fonduri europene”. Astfel, loialitatea politică devine criteriu de eligibilitate pentru investiții în comunitate. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Mai mult, Slusari, fost deputat și membru în CA Energocom, acuză Guvernul că transformă fondurile UE în promisiuni electorale pripite, chiar în pragul campaniei. Legea „Buget +PLUS”, care include respectivele fonduri, ar fi fost elaborată fără consultări publice și aplicată în ritm de „fugă” pentru impact electoral. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Reacțiile partidelor din opoziție nu au întârziat. PSDE și alte formațiuni pro-europene cer responsabilizare: proiectele europene nu pot fi tolerate ca instrumente de corupere și presiune asupra primarilor aleși democratic. Atragerea sprijinului trebuie să fie transparentă, nu un monopol al unui partid. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Criticii susțin că acest model slăbește descentralizarea reală și crește dependența autorităților locale de voința politică a guvernării. Fondurile, care ar fi trebuit să servească dezvoltarea comunităților, devin pârghie de influență și control politic. <br><br>Astfel, banii destinați dezvoltării comunităților ajung să fie folosiți ca pârghie electorală, iar primarii riscă să fie privați de investiții dacă nu se aliniază politic.<br><br><br></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/proiecte-ue-transformate-in-munitie-electorala-primarii-tinuti-in-troaca.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Estul şi Sudul îşi dispută banii!</title>
		<link>https://timpul.md/articol/estul-si-sudul-isi-disputa-banii-21306.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/estul-si-sudul-isi-disputa-banii-21306.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 10 Mar 2011 08:23:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[europa de est]]></category>
		<category><![CDATA[fonduri ue]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/estul-si-sudul-isi-disputa-banii-21306.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;n timp ce Uniunea Europeană pregăteşte un program de susţinere economică şi politică pentru ţările din Africa de Nord aflate &#238;n tranziţie, unele state membre insistă pentru ca vecinătatea orientală a Europei, mai ales Caucazul, să nu fie uitată. Cine este mai &#238;ndreptăţit să primească fonduri UE? Revoluţionarii arabi sau opoziţia din Europa de Est? Această dezbatere a divizat profund statele membre din estul şi sudul Uniunii Europene. La sf&#226;rşitul săptăm&#226;nii, cei Douăzeci şi Şapte se vor căzni să potolească cearta.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Recenta propunere a şase ţări din sudul Europei, de a transfera sprijinul financiar acordat ţărilor vecine din estul UE spre cele de pe malul meridional al Mediteranei, a făcut valuri &icirc;n capitalele Europei Centrale. Franţa, Spania, Grecia, Slovenia, Cipru şi Malta susţin că &bdquo;nu există nicio justificare&rdquo; ca Egiptul să primească doar 1,8 euro pe cap de locuitor din bugetul UE alocat pentru sprijinul ţărilor vecine, şi Tunisia doar şapte euro, &icirc;n timp ce Moldova &#8211; 25 de euro. Fără a mai pune la socoteală faptul că fondurile pentru ajutorul Europei de Sud sunt aproape sleite&#8230; Statele membre din sudul UE suportă cea mai mare parte din povara fluxurilor de refugiaţi provocate de revoluţia arabă. Evenimentele de acolo sunt de o importanţă vitală pentru Europa, susţin aceste ţări meridionale şi partizanii lor. Acest lucru este valabil şi pentru ceea ce se &icirc;nt&acirc;mplă la graniţele noastre din est, se răspunde &icirc;n Europa Centrală, unde cifrele prezentate de meridionali sunt de altfel contestate. Ţările din Europa Centrală subliniază că mai multe &bdquo;conflicte &icirc;ngheţate&rdquo; pe flancul estic al Europei menţin o tensiune constantă. Cu prilejul Forumului Securităţii Globale din Bratislava, la &icirc;nceputul lui martie, se pare că şi teama de Rusia continuă să domine &icirc;n fostele state membre comuniste ale UE.</p>
<p><strong>Neliniştea ţărilor din Europa Centrală şi de Est<br />
</strong><br />
Războiul dintre Rusia şi Georgia privind Osetia de Sud &icirc;n 2008 a provocat o mare traumă. &bdquo;Iar acum Nagorno-Karabah e pe cale să explodeze&rdquo;, se teme Oksana Antonenko de la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice din Londra. Ea vede aici aceleaşi semne prevestitoare ca la vremea respectivă &icirc;n Osetia de Sud. Şi regimurile din Asia Centrală sunt deosebit de vulnerabile. &bdquo;Mari pericole planează asupra regiunii, mai ales atunci c&acirc;nd trupele americane vor fi părăsit Afganistanul. Sunt foarte pesimistă&rdquo;, a spus ea. </p>
<p>Miniştrii de Externe din Georgia şi Moldova, prezenţi la Bratislava, au lăudat meritele unui sprijin european &icirc;n favoarea modernizării ţărilor lor. Iar ministrul ungar de Externe, Janos Martonyi, a trimis deja un avertisment omologilor săi din sudul Europei: &bdquo;Sprijinul Sudului nu trebuie să se facă &icirc;n detrimentul ajutorului pentru Est&rdquo;. Tonul e dat pentru şedinţa din 10 martie a miniştrilor de Externe&#8230; Stefan F&uuml;le, Comisarul pentru politica europeană de vecinătate, a &icirc;ncercat să liniştească ţările din Europa Centrală: &bdquo;Unii susţin că UE ar trebui să-şi concentreze eforturile asupra Sudului. Nu, angajamentul nostru faţă de Est răm&acirc;ne neschimbat&rdquo;. Bugetul existent nu permite transferul cu uşurinţă de fonduri de la un post la altul. &bdquo;Cu toate acestea, am reuşit să găsim 17 milioane de euro &icirc;n plus pentru Tunisia. Şi studiem modul &icirc;n care bugetul existent de 80 de milioane de euro pentru perioada 2007-2013 poate fi utilizat mai eficient. Pentru Egipt, reflecţia nu este &icirc;ncă &icirc;ncheiată. Dar căutăm &icirc;mpreună cu instituţiile monetare o nouă abordare&rdquo;, a declarat F&uuml;le.</p>
<p><strong>&bdquo;Mai mult pentru mai mult&rdquo;: noul slogan al politicii de vecinătate<br />
</strong><br />
Politica Europeană de Vecinătate (PEV) nu se confruntă doar cu dificultăţi financiare. Ea are doi poli a căror abordare e destul de diferită. &Icirc;n lumea arabă, regimurile au fost sprijinite pentru a se asigura că petrolul continuă să vină şi cei care şi-au &icirc;ncercat norocul au fost ţinuţi &icirc;n afară. &Icirc;n Est cooperarea a fost stabilită &icirc;nainte de toate cu societatea civilă şi opoziţia politică. Cu toate acestea, regiunea de est, ca urmare a declinului democraţiei &icirc;n ţări precum Belarus, a &icirc;nceput să semene din ce &icirc;n ce mai mult cu Sudul de dinainte de izbucnirea revoluţiilor. Recent, Stefan F&uuml;le şi-a cerut oficial scuze pentru sprijinul european adus timp de ani de zile unor dictatori. &Icirc;n viitor, va trebui deci ca lucrurile să se schimbe. Politica Europeană de Vecinătate este un instrument pentru a atinge un obiectiv. Dar care e acest obiectiv? Pentru moment, nu reiese foarte clar, recunoaşte Stefan F&uuml;le. </p>
<p>Aderarea la UE ? Accesul la piaţa europeană? Sau doar asigurarea că vecinii nu reprezintă o ameninţare pentru UE? Mai mult, odată ce o evaluare va fi avut loc, fondurile acordate &icirc;n cadrul noii Politici Europene de Vecinătate vor trebui alocate &icirc;n mod diferit. &bdquo;Trebuie să formulăm obiective foarte clare, precum respectul statului de drept, al democraţiei, o bună administraţie şi un sprijin &icirc;n lupta &icirc;mpotriva terorismului. Cu c&acirc;t un partener va tinde mai mult spre aceste obiective, cu at&acirc;t mai multe ajutoare va primi&rdquo;. Noul slogan pentru politica Europei faţă de vecinii săi: &bdquo;Mai mult pentru mai mult&rdquo;.</p>
<p>După <strong>www.presseurop.eu</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/estul-si-sudul-isi-disputa-banii-21306.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
