<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>george pruteanu &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/george-pruteanu/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 14 Apr 2022 13:27:48 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>george pruteanu &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Au cuvânt detractorii lui Eminescu: „scria rău” și era „traficant de carne vie”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/au-cuvant-detractorii-lui-eminescu-scria-rau-si-era-traficant-de-carne-vie-40044.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/au-cuvant-detractorii-lui-eminescu-scria-rau-si-era-traficant-de-carne-vie-40044.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 18 Jan 2013 07:09:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[detractorii]]></category>
		<category><![CDATA[eminescu]]></category>
		<category><![CDATA[george pruteanu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/au-cuvant-detractorii-lui-eminescu-scria-rau-si-era-traficant-de-carne-vie-40044.html/</guid>

					<description><![CDATA[Am urmărit și anul acesta, pe 15 ianuarie, ziua de naștere a lui M. Eminescu, penibilele gesturi de iubire ale politicienilor față de Eminescu, pentru care s-au găsit aceleași &#8222;expresii zaharisite și chifligite de-at&#226;ta zicere&#8221;: &#8222;poetul nepereche&#8221; și &#8222;Luceafărul poeziei rom&#226;nești&#8221;.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Oamenii noștri politici &icirc;și manifestau cu generozitate &icirc;n fața camerelor de luat vederi necunoașterea lui Eminescu, recit&acirc;nd, cu greșeli, trunchiat și b&acirc;lb&acirc;it versuri din creația acestuia. Pe un canal TV, o jună aspirantă la gloria de jurnalistă a croit un fel de reportaj &icirc;n care cita din versurile lui Eminescu &icirc;nghițind toate formele pronumelui posesiv (a, al, ai, ale) lăs&acirc;nd vie doar una singură: a. &Icirc;nfocatul statalist moldovean Dodon l-a numit pe Eminescu &bdquo;versificator&rdquo;, crez&acirc;nd că-l laudă.&nbsp;</p>
<p>Există două feluri ur&acirc;te de a jigni memoria lui Eminescu: detract&acirc;ndu-i opera și iubindu-l fără a-i cunoaște opera. Despre detractorii lui Eminescu la noi s-a vorbit mai puțin. Consider că e nevoie să revenim la ei, fiindcă avem ce &icirc;nvăța de la aceștia. Despre unii dintre ei a vorbit convingător și inspirat regretatul filolog și politician  rom&acirc;n George Pruteanu. Cititorii mai &icirc;n v&acirc;rstă &icirc;și mai amintesc de emisiunea acestuia de la TVR Doar o vorbă săț-i mai spun (1997-1999 și din nou &icirc;n 2006). Reluăm una din aceste emisiuni, din15 ianuarie 1999.</p>
<p><strong>Constantin Tănase</strong></p>
<h1>George Pruteanu: EMINESCU, LIMBA ROM&Acirc;NĂ ŞI DETRACTORII (1999, TVR)</h1>
<p>Doamnelor şi domnilor, bună seara, azi e 15 ianuarie, ziua lui Eminescu şi vă rog din suflet să nu cumva să folosiţi două expresii zaharisite şi chifligite de-at&acirc;ta zicere: &bdquo;poetul nepereche&rdquo; şi &bdquo;Luceafărul poeziei rom&acirc;neşti&rdquo;).</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/george-pruteanu.jpg" width="350" height="300" alt="" /><br />
<strong>George Pruteanu</strong></p>
<p>Ceea ce am să vă spun azi e antifestivist: vreau să vă arăt că nu numai acum, c&acirc;nd nişte juni turbulenţi &icirc;i scrijelesc statuia, ci şi pe vremea sa, Eminescu era contestat. Atacul principal era că Eminescu scria rău! &Icirc;ncălca tot ce se poate &icirc;ncălca, şi ceva pe deasupra! </p>
<p>Spunea cineva despre Franz Liszt că el compunea concerte nu pentru pian, ci unele, parcă, &icirc;mpotriva pianului, at&acirc;t de mult &icirc;i forţau capacităţile. Ei bine, aş putea să mut vorba aceasta isteaţă şi asupra lui Eminescu. M&acirc;nat de uraganul ideilor sale (&bdquo;ale patimilor orcane&rdquo;, cum zice chiar el), poetul scria adesea &icirc;mpotriva limbii, sfid&acirc;ndu-i datele şi datinile, impun&acirc;ndu-i vrerea sa şi descoperindu-i libertăţi de care p&acirc;nă la el nu se ştia, iar după el, nu pot fi reluate dec&acirc;t pic&acirc;nd &icirc;n epigonism. Tr&acirc;nta sau h&acirc;rjoneala marelui poet cu limba rom&acirc;nă a analizat-o cel mai bine Călinescu, &icirc;n monografia Opera lui Mihai Eminescu:</p>
<p>&bdquo;La drept vorbind, limba este pentru orice mare poet o piedică, ce nu se poate &icirc;nlătura dec&acirc;t sărind pe deasupra ei. Ca orice mare creator, Eminescu siluieşte limba rom&acirc;nă, inventează cuvinte, suceşte timpurile şi persoanele verbelor, face construcţii proprii. Cine ia azi pe Eminescu drept pildă de bună limbă rom&acirc;nească, veştejind inventivitatea altora, greşeşte, deoarece niciun scriitor n-a alergat cu ea mai vijelios peste drumurile obişnuite. De altfel, limbă rom&acirc;nească obştească, frumoasă &icirc;n sine, nu există. Limba e o unealtă particulară, adevărată prin raport la cel care-o vorbeşte, &icirc;n str&acirc;nsă legătură cu finalitatea ei. Numai un creator &icirc;şi poate &icirc;ngădui &icirc;nsă de a-i grăbi mersul şi de a-i lărgi mijloacele, fără a-i răpi mireasma proprie, şi de fapt o limbă creşte zilnic, &icirc;n vorbe şi &icirc;n farmec, cu tot ce spiritul creator aduce &icirc;n ea, pentru trebuinţele g&acirc;ndirii şi ale poeziei&rdquo;.</p>
<p>(&#8230;) &Icirc;ntre contemporani, cum şade bine unui om de valoare, Eminescu era destul de disputat, iar &icirc;n privinţa atitudinii sale faţă de limba rom&acirc;nă, cu excepţia lui Maiorescu, a lui Gherea şi a c&acirc;torva alte spirite comprehensive, era aproape un consens că e prea de tot ce face băiatul ăsta din Bucovina! Iată un exemplu şi anume ce scria poetul Anghel Demetriescu &icirc;n 1875: </p>
<p>&bdquo;Aşadar, poet &icirc;n suflet, dacă vreţi, dar aşa de puţin format &icirc;nc&acirc;t nici nu ştie să exprime ceea ce poate că simte, &icirc;ntrebuinţ&acirc;nd figuri ne&icirc;nţelese, &icirc;nşir&acirc;nd unele după altele cuvinte care nu produc nici un sens, sfid&acirc;nd gramatica (!aici avea dreptate!; n.gp) şi analiza logică, şi prin urmare fără farmec şi precizie &icirc;n limbaj, tortur&acirc;nd necontenit rima şi ritmul, şi prin urmare fără uşurinţă posibilă &icirc;n versificare &ndash; iată cum ne apare dl Eminescu. Persistăm a crede că, dacă, &icirc;n locul laudelor exagerate care au putut umfla vanitatea poetului fără de a-i creşte meritul, s-ar fi dat de la &icirc;nceput d-lui Eminescu sfaturi severe dar juste, studiul, reflecţiunea, cercetarea mai cu amănuntul a versurilor sale l-ar fi &icirc;mpiedicat de a mai da publicului nişte producţiuni at&acirc;t de incorecte, de neterminate, &icirc;nc&acirc;t mulţimea greşelilor formei ne &icirc;mpiedică a zări chiar sc&acirc;nteia inspiraţiunii&rdquo;. </p>
<p>Mulţimea greşelilor &icirc;l &icirc;mpiedica pe mediocrul Anghel Demetriescu să vadă sc&acirc;nteia inspiraţiei (sc&acirc;nteie? p&acirc;rjol!!), &icirc;n schimb Călinescu nu se sfia, &icirc;n Istoria literaturii rom&acirc;ne de la origini p&acirc;nă &icirc;n prezent, să scrie fără niciun protocol: &bdquo;Judecăţile lui Anghel Demetriescu sunt ale unui cretin&quot;. </p>
<p>(&#8230;)          După Anghel Demetriescu, de care am r&acirc;s ieri, a venit r&acirc;ndul Ardealului să izvodească un reprezentant care să-şi dea &icirc;n petec. E vorba de canonicul Alexandru Grama din Blaj, care &icirc;n 1891 a publicat un pretins studiu critic intitulat Mihail Eminescu, din care am să vă citez ca să vă &icirc;ngrozesc: </p>
<p>&bdquo;Eminescu n-a fost nice geniu, nice cuprins de lumea ideală, ci un biet versificatoriu, tare de r&acirc;nd, t&acirc;mpit pentru lumea aceasta prin natura sa, prin ocupaţiunile şi tendinţele sale&rdquo;&#8230;</p>
<p>Suntem &icirc;n 1891, la doi ani de la moartea poetului, după ce Maiorescu pusese ca o lespede de marmură afirmaţia premonitorie că secolul următor-lui-Eminescu va sta sub semnul geniului său. Dar Grama din Blaj, care era exponentul unei anume categorii existente şi azi, vedea altfel lucrurile! Poezia Mortua est? </p>
<p>&bdquo;&Icirc;n poezia aceasta, Eminescu umblă fără treabă prin rai şi prin iad, sparge ceriul, cerne lumile şi zdrobeşte harfa, oricum stricată, merge p&acirc;nă la capătul lumii şi apoi, umilit, plouat şi ostenit, &icirc;nc&acirc;t de-abia suflă, se trezeşte băt&acirc;nd la uşă la Schopenhauer&rdquo;.<br />
Aşa cum voi avea cinstea să vă arăt şi ceva mai departe, &icirc;n citatul acesta, gura păcătosului rosteşte involuntar şi c&acirc;teva adevăruri, cărora trebuie doar să le schimbăm semnul: e drept că Eminescu umblă, ca toţi marii poeţi (Virgiliu, Dante, Milton, Byron, Rimbaud, Arghezi) prin rai şi prin iad, dar nicidecum &bdquo;fără treabă&rdquo;; şi tot drept este, nu e un neadevăr, că el &bdquo;sparge cerul şi cerne lumile&rdquo;, cu condiţia să dăm sensul firesc pozitiv acestei observaţii.</p>
<p>A dat Eminescu un sens &icirc;nalt şi totodată abisal şi cosmic dragostei? Ei, aş! </p>
<p>&bdquo;Nicăieri el nu caută şi nu-i trebuie &icirc;n femeie dec&acirc;t ochi mari negri, braţe rotunde, păr lung, &icirc;nc&acirc;t &icirc;i vine omului a crede că o fi un emisar al haremului spre a aduna dintre rom&acirc;ni femei frumoase pentru magnaţii desfr&acirc;naţi ai Orientului&rdquo;.</p>
<p>Recunoaşteţi că la asta nu vă aşteptaţi, nu ştiaţi c&acirc;tă imaginaţie are Răul: Eminescu comis-voiajor &icirc;n comerţul cu dame, traficant de carne vie, patronul unui (&icirc;l citez pe Grama) &bdquo;adevărat lupanar literar&rdquo; (adică bordel). Dar pregătiţi-vă, că abia acum vine apoteoza: cu ce se &icirc;ncununează la noi, la rom&acirc;ni, un atac &icirc;mpotriva cuiva? Cu afirmaţia că e antirom&acirc;n, că e duşman al poporului. Eh, habotnicul din Blaj a slobozit şi această anatemă: după ce-l &icirc;nvinuieşte pe poet că a fost &bdquo;german cu trup şi suflet&rdquo; &icirc;n tot ce a făcut, Grama tună verdictul final:<br />
&bdquo;Purtat-a bietul rom&acirc;n &icirc;n urma tristelor &icirc;mprejurări ale timpului destule juguri. Aşa ruşinos &icirc;nsă ca jugul lui Eminescu n-a fost niciunul&rdquo;.<br />
Cum vă spuneam, gura păcătosului (care a rămas &icirc;n istorie aproape ca simbol al denigrării, aşa cum e Caion pentru Caragiale sau Ernest Pinard pentru Flaubert şi Baudelaire) a nimerit-o iarăşi din plin, numai că el bătea &icirc;n partea cealaltă. &Icirc;ntr-adevăr, suntem &icirc;ncă sub dulcele jug al lui Eminescu şi&#8230; am &icirc;ncheiat lungul şi năucitorul citat, al cărui damf &icirc;ncerc să-l spulber, amintindu-vă din prevestitoarea Scrisoare &icirc;nt&acirc;i: &bdquo;Poate vrun pedant cu ochii cei verzui, peşte un veac, / Printre tomuri brăcuite aşezat şi el, un brac, / Aticismul limbii tale o să-l pună la c&acirc;ntari / Colbul ridicat din carte-ţi, l-o sufla din ochelari&#8230; / Neput&acirc;nd să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire?&quot; </p>
<p>Să nu se bucure zadarnic agramaţii şi flecarii, care abia se t&acirc;răsc ţin&acirc;ndu-se de virgulele dintre subiect şi predicat, Eminescu nu e lecţie de mers, ci de zbor, n-are voie boul ce are voie Jupiter, şi chiar dacă nu de boi e vorba, ci de naivi ispitiţi să imite nesupunerea lui Eminescu, binevoiască dumnealor să audă vocea lui, bl&acirc;nd-răzbătătoare: Non idem est si duo dicunt idem: Spun doi la fel, dar nu-i acelaşi lucru&#8230;<br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/au-cuvant-detractorii-lui-eminescu-scria-rau-si-era-traficant-de-carne-vie-40044.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
