<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Iarkutsk &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/iarkutsk/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 13 May 2022 01:35:08 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>Iarkutsk &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Expedițiile Memoriei (III): Românii/moldovenii din Irkutsk</title>
		<link>https://timpul.md/articol/expeditiile-memoriei-iii-romanii-moldovenii-din-irkutsk-99110.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/expeditiile-memoriei-iii-romanii-moldovenii-din-irkutsk-99110.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Octavian Țîcu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 24 Oct 2016 05:07:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[expeditiile memoriei]]></category>
		<category><![CDATA[Iarkutsk]]></category>
		<category><![CDATA[moldoveni]]></category>
		<category><![CDATA[români]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/expeditiile-memoriei-iii-romanii-moldovenii-din-irkutsk-99110.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;n vederea realizării unui activism civic printre tinerii din R. Moldova şi generarea unui consens social &#238;n societatea legată de problema trecutului istoric, am considerat oportun &#238;n anul 2013, atunci c&#226;nd exercitam funcţia de ministru al Tineretului şi Sportului, iniţierea unui program social pentru tineret &#8211; Expediţiile Memoriei - care avea drept scop atragerea sa &#238;ntr-un proces de cunoaştere aplicativă a istoriei noastre, prin implicarea nemijlocită a tinerilor &#238;n descoperirea acelor repere ale identităţii care ne-a modelat &#238;n timp.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Unul din elementele cele mai importante ale cunoaşterii istorice este memoria deportărilor din anii 1941 şi 1949, &icirc;n timpul cărora mii de rom&acirc;ni/moldoveni, ruşi, ucraineni, găgăuzi, bulgari, evrei şi alte naţionalităţi ale Basarabiei istorice au fost deplasaţi de către regimul totalitar sovietic spre regiunile &icirc;ndepărtate ale Uniunii Sovietice.</p>
<p>Intuiam desigur că amploarea proiectului va depăși estimările inițiale, pentru că practicile de strămutare a populației Basarabiei &icirc;n regiunile &icirc;ndepărtate ale URSS au fost variate și extrem de complexe. Doar să ne imaginăm, că la sf&acirc;rșitul Uniunii Sovietice, &icirc;n afara granițelor Rom&acirc;niei locuiau peste patru milioane de rom&acirc;ni, dintre care circa jumătate de milion &icirc;n afara frontierelor RSS Moldovenească. Datorită acestor procese, &icirc;n perioada de după pulverizarea statului sovietic avem un mozaic pestriț și variat al repartizării rom&acirc;nilor/moldovenilor &icirc;n spațiul ex-sovietic. Conform recensăm&acirc;ntului din 2004 realizat &icirc;n Republica Moldova 2,564,849 oameni (din totalul de 3,383,332) sau 78 la sută din populaţia acesteia s-au declarat rom&acirc;ni/moldoveni. Cu Transnistria numărul cuplat al celor două categorii se ridică la 2,741,849 oameni. &Icirc;n acelaşi timp, recensăm&acirc;ntul din 2001 din Ucraina a numărat 258,600 moldoveni şi 150,989 rom&acirc;ni. 172,330 rom&acirc;ni/moldoveni au fost număraţi &icirc;n recensăm&acirc;ntul din 2002 din Federaţia Rusă, majoritatea dintre aceştia locuind &icirc;n Moscova, dar de asemenea &icirc;n Kuban, Siberia de Sud şi Extremul Orient Rus, unde au fost deportaţi &icirc;n perioada stalinistă sau au migrat &icirc;n contextul politicilor sovietice de colonizare. &Icirc;n jur de cincisprezece mii de rom&acirc;n/moldoveni locuiesc &icirc;n Kazahstan, majoritatea &icirc;n regiunea Karaganda, dar de asemenea &icirc;n regiunile industriale ale nordului și sudului ţării, o altă ţintă a deportărilor şi politicilor de colonizare și strămutare sovietice. Dacă exceptăm rom&acirc;nii/moldovenii plecaţi &icirc;n Occident după 1991, care sunt raportaţi la recensăm&acirc;ntul din R. Moldova, atunci aceştia mai locuiesc &icirc;n fostele republici sovietice: Belarus (4,300 &icirc;n 1999), Letonia (1,894 &icirc;n 2010), K&acirc;rg&acirc;zstan (778 &icirc;n 1999), Lituania (704 &icirc;n 2001),  Estonia (645 &icirc;n 2000), Tadjikistan (300 &icirc;n 2000) etc.</p>
<p>Din această avalanșă de date statistice putem desprinde două concluzii preliminare. Prima şi cea fundamentală este că la nivelul percepţiei etnice locuitorii Moldovei istorice sunt divizaţi &icirc;ntre a se considera a fi rom&acirc;ni şi a fi moldoveni, o chestiune, care except&acirc;nd cazul Rom&acirc;niei, are o puternică conotaţie distinctivă at&acirc;t la nivel etnic, c&acirc;t şi la nivel politic. Ce de-a doua concluzie este legată de diversitatea geografică a răsp&acirc;ndirii rom&acirc;nilor/moldovenilor, ceea ce face extrem de interesant un studiu asupra modelării percepţiei lor identitare, dar și asupra felului cum s-a realizat această dispersare pe teritoriile actuale ale fostei Uniuni Sovietice, lucru pe care l-am constatat &icirc;n timpul primelor două ediții ale Expedițiilor Memoriei, pe care le-am organizat &icirc;n 2013 și 2014 &icirc;n Kazahstan. </p>
<p>&Icirc;n acele două expediții, studenți și profesori de la Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat, Universitatea Liberă Internațională,  Universitatea &bdquo;Al.I. Cuza&rdquo; Iași și Universitatea din București, cercetători de la Institutul de Istorie a Academiei de Ştiinţe, jurnalişti de la postul de televiziune &bdquo;TV Moldova 1&rdquo; și TVR Iași, precum și oameni de film (regizor și producător de la OWH), au vizitat regiunile Almat&icirc; și Karaganda. Despre rezultatele acestor expediții s-a relatat pe larg &icirc;n paginile TIMPULUI, iar din aceste călătorii au reieșit două producții documentare și o culegere de documente despre prizonierii de război rom&acirc;ni din lagărul nr. 99 Spassk.</p>
<p>&Icirc;n acest an, tot datorită suportului statului rom&acirc;n, &icirc;n perioada 19-28 septembrie, un grup de expediționari s-au deplasat &icirc;n regiunea Irkutsk din Federația Rusă, unde timp de zece zile au desfășurat mai multe investigații de arhivă și de teren, &icirc;nt&acirc;lniri cu reprezentanții diasporei rom&acirc;nești/moldovenești și cu mediul de cercetare din această parte a Siberiei Orientale. Alegerea regiunii Irkutsk ca țintă a acestor expediții a fost &icirc;ntr-un fel explicată &icirc;n numărul anterior al ziarului, ea fiind determinată de faptul că &icirc;n anul 1949, &icirc;n timpul celui mai mare val de deportări din Basarabia, aici au fost aduși circa șase mii de basarabeni. &Icirc;n plus, această regiune s-a aflat &icirc;n epicentrul mai multor construcții sovietice grandioase, cum ar fi Centrala hidro-electrică de la Bratsk și Magistrala Baikal-Amur, care ne indica prin recensăm&acirc;nt existența unei comunități de c&acirc;teva mii de rom&acirc;ni/moldoveni la Irkutsk. </p>
<p>Rom&acirc;nii/moldovenii au venit relativ t&acirc;rziu, cam printre ultimele dintre cele circa o sută de naționalități ale regiunii Irkutsk. Cele mai mari comunități de p&acirc;nă la ei le-au alcătuit ucrainenii, veniți aici &icirc;n două valuri mari, unul &icirc;n perioada interbelică, ca rezultat al marii terori staliniste, altul din Ucraina de Vest, alipită la URSS &icirc;n timpul și după cel de-al Doilea Război Mondial; apoi comunitatea poloneză și belarusă, care a avut același traseu cronologic și istoric, cea a germanilor de pe Volga, la care după război s-au adăugat reprezentanții țărilor baltice, &icirc;n mod esențial lituanieni, aduși aici forțat &icirc;n 1948, deci cu un an &icirc;naintea basarabenilor. </p>
<p>Investigațiile preliminare asupra comunității rom&acirc;nești/moldovenești ne arată că aceasta poate fi &icirc;mpărțită convențional &icirc;n trei generații. Prima este generația celor deportați &icirc;n 1949 și a urmașilor acestora, pe care i-am găsit &icirc;n mai multe raioane ale regiunii Irkutsk. Cea de-a doua parte sunt cei care au venit &bdquo;de bună voie&rdquo; (cum le place să glumească), adică cei veniți la construcția marilor proiecte sovietice, gen Bratsk sau BAM, dar și cei veniți cu alte interese personale sau de serviciu &icirc;n perioada sovietică. &Icirc;n sf&acirc;rșit mai există o categorie, a celor veniți &icirc;n regiune după 1991, &icirc;n mare parte ca rezultat al faptului că nu s-au regăsit acasă, prefer&acirc;nd să vină aici pentru a &icirc;ncepe afaceri, &icirc;n special cu lemn, și care s-au sedentarizat cu timpul trăg&acirc;nd după ei și alți moldoveni. </p>
<p>Repartizarea lor geografică &icirc;n regiune este de asemenea spectaculoasă și interesant de urmărit. Documentele de arhivă ne arată că &icirc;n anul 1949 toți basarabenii deportați au fost descărcați la stația Taișet, aflată la circa 800 km nord-vest de Irkutsk, acolo unde se termina calea ferată. De aici ei erau urcați &icirc;n căruțe, mergeau pe jos sau &icirc;mbarcați pe bacuri și transportați pe r&acirc;u spre diferite locații din taigaua siberiană. La acel moment locațiile nici măcar nu aveau denumiri, unele fiind denumite convențional &bdquo;kilometrul 92&rdquo; sau &bdquo;kilometrul 195&rdquo;. &Icirc;n unele localități existau alte comunități de ucraineni, belaruși sau lituanieni. Actualele raioane Taișet și Ciunsk, aflate l&acirc;ngă Bratsk, au fost principalele locații de dislocare a basarabenilor, &icirc;n mod special localitățile Usolisk (circa 150 basarabeni); Tulun &ndash; circa 100 persoane; Zima &ndash; aproximativ 100 persoane; Nijne Udinsk &ndash; sub 100 persoane; Taișet (Kvitok) &ndash; peste 300 persoane; Alzamai &ndash; 44 persoane; Muhina &ndash; 130 persoane; Veselyi &ndash; 510 persoane; Sosonovka &ndash; 559 persoane; Izykan &ndash; 56 persoane; Parcium (Parcium 92) &ndash; 470 persoane; Novociunka 115 (Novociunka 120) &ndash; 411 persoane. Majoritatea celor aflați &icirc;n această regiune erau folosiți la tăierea pădurii, prelucrarea lemnului și defrișarea păm&acirc;ntului, la construcția caselor și ridicarea satelor. Cel mai renumit este cazul satului Veselyi, ridicat &icirc;n totalitate de basarabeni. La &icirc;nceput locuiau &icirc;n 6 corturi mari &icirc;n mijlocul pădurii, după care au &icirc;nceput tăierea copacilor și defrișarea teritoriului, unde actualmente se află localitatea. Casele din Veselyi sunt un amestec de case rusești cu elemente de casă moldovenească, &icirc;n care veranda este un decor distinctiv, la fel ca și diferitele ornamente de la ferestre și uși, care nu se regăsesc la casele tradiționale ruse. &Icirc;n acest sat exista chiar și strada Moldovenească (actualmente Matrosov), iar expediționarii au găsit familii de basarabeni care au fost deportați &icirc;ncă &icirc;n 1949 (cel mai cunoscut este cazul familiei Lopata-B&acirc;rlădean, soția fiind din Orhei, iar soțul din Anenii Noi). De asemenea, pe parcursul expediției am aflat de existența satului Moldovanca, l&acirc;ngă Novociunka, dispărut deja, &icirc;n care au locuit doar rom&acirc;ni/moldoveni, amestecați cu ucraineni și din care a rămas doar cimitirul cu mormintele basarabenilor decedați acolo.</p>
<p>O altă parte a basarabenilor deportați &icirc;n 1949 vor fi duși &icirc;n regiunea Bodaibo, la minele de aur, unde &icirc;n anul 1952 erau raportați că există 646 persoane. &Icirc;n total, &icirc;n anul 1952 &icirc;n regiunea Irkutsk erau 3 326 basarabeni, deci cu peste 2 500 mai puțini dec&acirc;t fuseseră deportați, despre soarta lor &icirc;ncă urm&acirc;nd să ne clarificăm documentar. </p>
<p>Actualmente &icirc;n regiunea Irkutsk locuiesc, după recensăm&acirc;ntul din 2002, circa 2200 de moldoveni, ceea ce reprezintă 0, 08 la sută din populația regiunii, ei fiind a 15 comunitate națională ca mărime &icirc;n Irkutsk. Aici există mai multe atestări ale prezenței comunității rom&acirc;nești/moldovenești, printre care strada Moldovenească, aflată &icirc;n partea dreaptă a r&acirc;ului Angara, care desparte orașul &icirc;n două. Dar printre locuitorii regiunii se găsesc și mulți cu numele de familie Moldavschii, unul dintre ei, Evghenii Moldavschii, contact&acirc;ndu-ne ulterior pentru a ne spune că este unul din descendenții populației de basarabeni deportați &icirc;n 1949. </p>
<p>Valorificarea potențialului Expedițiilor Memoriei oferă o perspectivă neordinară asupra istoriei noastre, dar dincolo de acest aspect științific, proiectul are o componentă importantă de interconexiuni: &icirc;ntre mediul academic din R. Moldova, Rom&acirc;nia și Federația Rusă, &icirc;ntre studenții noștri și cei ruși, &icirc;ntre cele două state rom&acirc;nești și numeroasele comunități de rom&acirc;ni/moldoveni, pentru care prezența expediționarilor constituie o posibilitate de a te simți acasă și de a vedea un interes al Patriei istorice lor față de ei. </p>
<p><strong>(Continuare &icirc;n pagina 20)</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/expeditiile-memoriei-iii-romanii-moldovenii-din-irkutsk-99110.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
