<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Ion &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/ion/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Sun, 15 May 2022 23:15:09 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>Ion &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>O fostă judecătoare cere de la un ex-procuror peste 200 de mii de lei. E vorba de fratele unui politician important</title>
		<link>https://timpul.md/articol/o-fosta-judecatoare-cere-de-la-un-ex-procuror-peste-200-de-mii-de-lei-e-vorba-de-fratele-unui-politician-important-127796.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/o-fosta-judecatoare-cere-de-la-un-ex-procuror-peste-200-de-mii-de-lei-e-vorba-de-fratele-unui-politician-important-127796.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 27 Feb 2018 15:01:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Diacov]]></category>
		<category><![CDATA[Ion]]></category>
		<category><![CDATA[Judecătoare]]></category>
		<category><![CDATA[procuror]]></category>
		<category><![CDATA[vasilevici]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/o-fosta-judecatoare-cere-de-la-un-ex-procuror-peste-200-de-mii-de-lei-e-vorba-de-fratele-unui-politician-important-127796.html/</guid>

					<description><![CDATA[Fosta judecătoare Lilia Vasilevici pretinde de la fostul procuror al municipiului Chișinău Ivan Diacov despăgubiri de 240 de mii de lei &#238;ntr-un dosar intentat pentru defăimare.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Ivan Diacov acuză abateri de &icirc;nregistrare a dosarului și spune că instanța de judecată trebuia să refuze punerea lui pe rol &icirc;ntruc&acirc;t a fost depășit termenul &icirc;n care putea fi intentat.</p>
<p>&Icirc;ntr-o conferință de presă la IPN, Ivan Diacov a spus că declarațiile pentru care a fost acționat &icirc;n judecată și pe care Lilia Vasilevici le consideră defăimătoare au fost făcute &icirc;n cadrul unor conferințe de presă &icirc;n anii 2013-2014. Deși, procedural, magistrata putea să-l acționeze &icirc;n judecată &icirc;n termen de 20 de zile, a făcut-o numai la un an distanță.</p>
<p>Fostul procuror mai spune că despăgubirile la care pretinde Lilia Vasilevici ar fi fost calculate lu&acirc;nd &icirc;n calul veniturile salariale pe care magistrata le-a ratat după ce a fost demisă prin decizia Consiliului Superior al Magistraturii. &bdquo;Stați oleacă, da ce eu am eliberat-o (din funcție)? CSM a eliberat-o. Ea a atacat p&acirc;nă la Curtea Supremă  (de Justiție), a trecut toate instanțele. Toți au recunoscut că a fost corect eliberată&rdquo;, a spus ex-procurorul.</p>
<p>Ivan Diacov a supus criticii activitatea fostei judecătoare, mențion&acirc;nd că a emis decizii care, după ce au fost atacate &icirc;n instanțele superioare, au fost anulate. Republica Moldova, din cauza Liliei Vasilevici, a pierdut mai multe dosare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a mai spus Ivan Diacov, care crede că magistrata a fost promovată &icirc;n funcție pe criterii politice și că  &icirc;n activitatea sa a executat comenzi politice.</p>
<p>Ivan Diacov suspectează că cineva are avea interes ca Lilia Vasilevici să revină &icirc;n sistem, iar dosarul &icirc;n care este &icirc;nvinuit de defăimare ar face parte din același scenariu. &bdquo;&Icirc;ntr-un stat normal, unde justiția activează &icirc;n interesul cetățenilor, demult trebuia dosar penal pentru acțiunile sale&rdquo;, a spus fostul procuror.</p>
<p>O decizie &icirc;n dosarul &icirc;n care este vizat Ivan Diacov ar urma să fie pronunțată pe 6 martie.&nbsp;</p>
<p><strong>Sursa: ipn.md</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/o-fosta-judecatoare-cere-de-la-un-ex-procuror-peste-200-de-mii-de-lei-e-vorba-de-fratele-unui-politician-important-127796.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Moarte învăluită în MISTER: Astăzi se împlinesc 22 de ani de la decesul interpreților Doina și Ion Aldea-Teodorovici</title>
		<link>https://timpul.md/articol/moarte-invaluita-in-mister-astazi-se-implinesc-22-de-ani-de-la-decesul-interpretilor-doina-si-ion-aldea-teodorovici-65387.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/moarte-invaluita-in-mister-astazi-se-implinesc-22-de-ani-de-la-decesul-interpretilor-doina-si-ion-aldea-teodorovici-65387.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 30 Oct 2014 08:19:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Aldea-Teodorovici]]></category>
		<category><![CDATA[Doina]]></category>
		<category><![CDATA[Ion]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/moarte-invaluita-in-mister-astazi-se-implinesc-22-de-ani-de-la-decesul-interpretilor-doina-si-ion-aldea-teodorovici-65387.html/</guid>

					<description><![CDATA[Astăzi, 30 octombrie, se &#238;mplinesc 22 de ani de la moartea regretaților interpreți Doina și Ion Aldea-Teodorovici. Aceștia au decedat &#238;n noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, &#238;ntr-un tragic accident rutier &#238;n drum de la București spre Chișinău.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Ion Aldea-Teodorovici și Doina Marin s-au căsătorit &icirc;n 1981, form&acirc;nd un duet, care a cutreierat satele Republicii Moldova și a c&acirc;ntat, &icirc;n perioada Renașterii Naționale, piese cu puternice mesaje patriotice, pe versuri de Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Ion Had&acirc;rcă, Anatol Ciocanu și alții.</p>
<p>2012 a fost declarat de către Parlament, Anul Ion și Doina Aldea-Teodorovici. &Icirc;n acest an a fost prezentat la Chișinău, primul documentar despre viața celor doi mari interpreți, realizat de regizorul Leontina Vatamanu.</p>
<p><span style="font-size: 11.8181819915771px">Soţii Teodorovici &ndash; rom&acirc;ni din Basarabia &#8211; au militat pentru unirea Basarabiei cu Rom&acirc;nia, imediat după revoluţie au &icirc;nceput activ propaganda pentru unire şi pentru introducerea limbii rom&acirc;ne &icirc;n Basarabia. Dacă astăzi se &icirc;nvaţă &icirc;n limba rom&acirc;nă şi dacă alfabetul latin a fost reintrodus &icirc;n Basarabia este &icirc;n parte meritul lor. </p>
<p>Soţii Teodorovici au fost cei care au c&acirc;ntat după 1989 despre Eminescu (domnul Eminescu &#8211; cum &icirc;l numeau ei) şi astfel l-au reintrodus &icirc;n cultura basarabeană ca pe o comoară pierdută şi regăsită. Glasul celor doi (care reuşise să anime at&acirc;t de mult pe rom&acirc;nii basarabeni şi sa obţină at&acirc;tea victorii politice) a trebuit să fie curmat&#8230;</p>
<p>Mașina &icirc;n care se deplasau spre Chisinau a intrat &icirc;ntr-un copac &icirc;n apropierea localităţii Coşereni. &Icirc;n maşină se aflau patru persoane, şoferul şi &icirc;nsoţitorul au scăpat fără nici o zg&acirc;rietură &icirc;n timp ce Doina şi Ion aflaţi pe bancheta din spate au fost striviţi &icirc;ntre greutatea maşinii şi copacii de pe marginea drumului. </p>
<p>Moartea celor doi a fost percepută la data respectivă ca o tragedie naţională. Cu toate astea autorităţile nu au făcut dreptate morţilor, catalog&acirc;nd totul drept un nefericit accident &icirc;n ciuda faptului că cele mai multe indicii duceau către crimă. Astăzi cei apropiaţi cuplului Teodorovici evită să răspundă la &icirc;ntrebarea: accident sau crimă? Mulţi spun că au dovezi dar nimeni nu le scoate la suprafaţă. Totuşi nu putem ignora unele amănunte care la vremea respectivă au fost făcute publice. </p>
<p>De exemplu faptul că ceilalţi doi pasageri ai maşini au scăpat teferi. Şoferul nu a fost condamnat iar celălalt pasager a dispărut fără urmă p&acirc;nă &icirc;n ziua de azi. Europa liberă a difuzat o ştire chiar &icirc;n noaptea &icirc;n care cei doi au murit, ştire &icirc;n care se vorbea despre apariţia pe sosea a unei maşini blindate care ar fi provocat accidentul. Scriitorul Grigore Vieru, prieten apropiat al soţilor Teodorovici a declarat că avea la cunoştinţă faptul că cei doi primeau telefoane şi scrisori &icirc;n care erau ameninţaţi cu moartea. Apoi un alt element prezentat chiar pe canalele media &icirc;n 1992 a fost relatarea privind sosirea ambulanţei la locul accidentului, Doina nu murise pe loc iar ambulanţa a refuzat să o transporte la spital şi a luat numai trupul fără viaţă al lui Ion. Doina s-a zbătut &icirc;ntre viaţă şi moarte un timp fără să primească ajutor. </p>
<p>După ce &icirc;ntr-un final a murit a fost ridicată de salvare&#8230; Cei doi au lăsat &icirc;n urmă un băieţel Cristofor care la vreme aceea avea 11 ani. Cristofor a fost crescut de mama Doinei, Eugenia Marin. Aceasta a declarat &icirc;n 2004 Ziarului de Garda din Chisinau: &ldquo;C&acirc;nd am declarat, &icirc;ntr&ndash;un cerc restr&acirc;ns, că voi depune o cerere pentru ca dosarul să fie reactivat, seara am şi fost telefonată de o persoană necunoscută şi ameninţată. &laquo;Să nu uiţi că ai copil&raquo;, mi&ndash;a spus vocea şi eu, cum am rămas numai cu Cristi, am renunţat&#8230;&rdquo;.&nbsp;</p>
<p>sursa: radiochisinau.md/miscarea.net<br />
</span><br style="font-size: 11.8181819915771px" /></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/moarte-invaluita-in-mister-astazi-se-implinesc-22-de-ani-de-la-decesul-interpretilor-doina-si-ion-aldea-teodorovici-65387.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Personalitatea zilei. Liviu Rebreanu, autorul romanului „Ion”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-liviu-rebreanu-autorul-romanului-ion-52169.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-liviu-rebreanu-autorul-romanului-ion-52169.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 04 Dec 2013 05:01:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[biografie]]></category>
		<category><![CDATA[Ion]]></category>
		<category><![CDATA[Liviu Rebreanu]]></category>
		<category><![CDATA[romana]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-liviu-rebreanu-autorul-romanului-ion-52169.html/</guid>

					<description><![CDATA[Liviu Rebreanu (1885 - 1944) a fost un romancier, dramaturg și academician rom&#226;n.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885 fiind primul din cei 14 copii ai &icirc;nvățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicăi. &Icirc;n tinerețe, mama era pasionată de teatru, fiind considerată &quot;primă diletantă&quot; pe scena Becleanului de baștină. <strong>Ambii părinți constituie modelele familiei Herdelea care apare &icirc;n &quot;Ion&quot;, &quot;Răscoala&quot;, &quot;Gorila&quot;, etc.</strong></p>
<p>&Icirc;n anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat &icirc;n comuna Maieru, pe valea Someșului. Potrivit afirmației scriitorului: &rdquo;&Icirc;<strong>n Maieru am trăit cele mai frumoase și mai fericite zile ale vieții mele. P&icirc;nă ce, c&icirc;nd să &icirc;mplinesc zece ani, a trebuit să merg la Năsăud, la liceu.</strong>&rdquo;</p>
<p>&Icirc;n scrierile sale de sertar, la &icirc;nceput &icirc;n limba maghiară, și apoi &icirc;n limba rom&acirc;nă, multe amintiri din copilărie aduc pe oamenii acestor locuri &icirc;n prim-plan.</p>
<p>A urmat &icirc;n anul 1895 două clase la Gimnaziul grăniceresc din Năsăud. &Icirc;n 1897 s-a transferat la Școala de băieți din Bistrița (&quot;Polg&aacute;ri fiu iskola&quot;), unde a urmat &icirc;ncă trei clase.</p>
<p>&Icirc;n anul 1898,<strong> &icirc;ndrăgostit fiind, liceanul de clasa a IV-a, scrie &quot;&icirc;nt&icirc;ia și ultima poezie&quot;. </strong>Fascinat de o t&icirc;nără acriță dintr-o trupă ambulantă ungurească (ingenua trupei, de care m-am &icirc;ndrăgostit nebunește), scrie un vodevil după modelul celui văzut. Mai t&acirc;rziu, aflat &icirc;n Budapesta, a cultivat, fără succes, același gen dramatic.</p>
<p>&Icirc;n 1900 a &icirc;nceput să urmeze <strong>Școala Reală Superioară de Honvezi din Sopron</strong> (&Ouml;denburg, &icirc;n nord-vestul Ungariei, l&icirc;ngă granița cu Austria).</p>
<p>La sf&icirc;rșitului anului I, a obținut calificativul &quot;eminent&quot;. Ca și la Bistrița, <strong>a manifestat o &icirc;nclinație deosebită pentru studiul limbilor străine.</strong>&nbsp;&Icirc;n 1902, după abateri de la regulamentul școlii, a fost retrogradat din funcția de chestor (inspector de poliție). La sf&icirc;rșitul celui de-al doilea an de școală reală, a primit doar distincția simplă. &Icirc;n cel de-al treilea an a pierdut și distincția simplă, din cauza mediei scăzute la &quot;purtare&quot;. D<strong>in 1903 p&icirc;nă &icirc;n 1906 a urmat Academia militară &quot;Ludoviceum&quot; din Budapesta</strong> (deși s-a simțit atras de medicină, ale cărei cursuri presupuneau cheltuieli inacceptabile pentru familia lui Rebreanu). Din nou, &icirc;n primul an, a primit distincția de eminent.</p>
<p>La 1 septembrie 1906 a fost repartizat ca sublocotenent la regimentul al doilea de honvezi regali din Gyula, &icirc;n sud-estul Ungariei. Aici, pe l&acirc;ngă &icirc;ndeletniciri cazone, Rebreanu a avut numeroase preocupări literare: lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice.&nbsp;</p>
<p>La 1 noiembrie 1909 a debutat &icirc;n presa rom&acirc;nească: la Sibiu, &icirc;n revista Luceafărul, condusă de O. Goga și O. Tăslăuanu, a apărut povestirea Codrea (Glasul inimii). &Icirc;n aceeași revistă, Rebreanu a mai publicat nuvelele <strong>Ofilire </strong>(15 decembrie 1908), <strong>Răfuială </strong>(28 ianuarie 1909) și <strong>Nevasta</strong> (16 iunie 1911).</p>
<p>A &icirc;nceput un nou jurnal de lector (Spicuiri), aplec&icirc;ndu-se &icirc;n mod deosebit asupra paginilor de critică și istorie literară din Viața rom&acirc;nească, aparțin&icirc;nd, mai ales, lui Garabet Ibrăileanu. A revenit asupra amintirilor din copilărie, scrise la Gyula, de data aceasta sub influența lui Creangă. <strong>A &icirc;ncearcat să traducă după o versiune germană, romanul Război și pace de Tolstoi.</strong></p>
<p>&Icirc;n traducerea lui, revista <strong>Țara</strong> noastră a publicat poemul <strong>Moartea șoimanulu</strong>i de M. Gorki. Din Prislop i-a trimis o scrisoare lui Mihail Dragomirescu, propun&icirc;ndu-i, spre publicare, o povestire. A scris nuvela<strong> M&icirc;na</strong> (prima variantă a nuvelei Ocrotitorul), sub influența lecturilor din Anton Pavlovici Cehov.</p>
<p>&Icirc;n data de 27 august 1916 Rom&acirc;nia a declarat război Austro-Ungariei. <strong>Fost ofițer s-a oferit voluntar &icirc;n armata rom&acirc;nă, dar nu i s-a aprobat cererea.</strong> &Icirc;n 6 decembrie armatele germane ocupă Bucureștiul. <strong>&quot;Fugarul&quot; se află &icirc;ntr-o situație dificilă. &Icirc;nchis &icirc;n casă, continuă să scrie la romanul Ion.</strong></p>
<p>&Icirc;ntre 12/13 mai1917, <strong>fratele său Emil Rebreanu, ofițer &icirc;n armata austro-ungară, este acuzat de dezertare și spionaj, fiind condamnat la moarte (ecouri &icirc;n lumea romanului Pădurea sp&acirc;nzuraților). &Icirc;</strong>n primăvara anului 1918 a fost arestat și anchetat de autoritățile de ocupație, dar Liviu a reușit &icirc;n cele din urmă să fugă. &Icirc;n luna mai, ajutat de socialiști, a trecut &icirc;n Moldova și a locuit o vreme la Iași. &Icirc;n luna noiembrie a revenit &icirc;n București. &Icirc;n vacanța din vara anului 1918 a călătorit cu soția &icirc;n Transilvania, Rebreanu document&acirc;ndu-se atent &icirc;n legătură cu sf&acirc;rșitul tragic al lui Emil.<strong> Re&icirc;ntors la București, prozatorul a &icirc;ncercat să scrie la Pădurea sp&acirc;nzuraților, fără să reușească să finalizeze romanul.</strong></p>
<p><strong>&Icirc;n decembrie 1929 a fost numit director al Teatrului Național din București, </strong>funcție pe care a deținut-o timp de un an. &Icirc;n 1929, la &icirc;nsărcinarea primului ministru, a lucrat la proiectele de organizare a Direcției Educației Poporului, al cărei conducător a devenit la &icirc;nceputul anului următor. Pe 19 noiembrie 1930, &icirc;n urma unor cumplite dezamăgiri &icirc;nregistrate &icirc;n conducerea treburilor publice, Rebreanu a demisionat din conducerea Direcției Educației Poporului. A cumpărat o casă și o vie la Valea Mare, l&acirc;ngă Pitești, unde au fost scrise majoritatea cărților sale de acum &icirc;ncolo.</p>
<p>La 4 aprilie 1944 fiind grav bolnav, s-a retras la Valea Mare, fără să mai revadă vreodată Bucureștiul (un control radiologic a semnalat, &icirc;ncă din ianuarie, opacitate suspectă la plăm&icirc;nul drept). La 7 iulie Rebreanu scria &icirc;n Jurnal: &rdquo;Perspective puține de salvare, dată fiind v&icirc;rsta mea, chistul din plăm&icirc;nul drept, emfizemul vechi și bronșita cronică.&rdquo;</p>
<p>La 1 septembrie 1944 la Valea Mare, a &icirc;ncetat din viață la v&icirc;rsta de 59 de ani. Peste c&icirc;teva luni a fost deshumat și re&icirc;nhumat la Cimitirul Bellu din București. &nbsp;</p>
<p>După<em> istoria.md, wikipedia</em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-liviu-rebreanu-autorul-romanului-ion-52169.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
