<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Iserlia &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/iserlia/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Tue, 03 May 2022 11:20:02 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>Iserlia &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Viața în canton</title>
		<link>https://timpul.md/articol/viata-in-canton-78317.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/viata-in-canton-78317.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ion Macovei]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 29 Aug 2015 07:10:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[basarabeasca]]></category>
		<category><![CDATA[Canton]]></category>
		<category><![CDATA[Iserlia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/viata-in-canton-78317.html/</guid>

					<description><![CDATA[Poate ați observat, c&#226;nd ați mers cu trenul, clădiri izolate pe marginea căii ferate, av&#226;nd o arhitectură din altă epocă. Cantoanele erau prevăzute pentru cei care aveau grijă de &#238;ntreținerea șinelor și traverselor. &#206;n viteza trenului, ele apar și dispar din văzul pasagerului ca o clipire.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Unele au fost distruse, &icirc;n altele &icirc;nsă mai trăiesc oameni, care și-au legat viața de calea ferată și bătaia roților de vagon. Ion Micleușan, din satul Iserlia, este unul din aceștia. </p>
<p>Iserlia este un sat la o margine de țară, &icirc;n raionul Basarabeasca. Un drum de pietriș coboară o vale, trece pe l&acirc;ngă o instalație pe care scrie &bdquo;Drujba&rdquo;, amintind de colhozul de altădată, și intersectează o cale ferată. Pe dreapta, prima casă este un canton roz ascuns după niște copăcei de liliac. &bdquo;De ce nu ați venit mai devreme?&rdquo;, ne &icirc;nt&acirc;mpină gospodarul casei Ion Micleușan. P&acirc;nă să-i explicăm că ne-a prins ploaia, că drumul se repară, că ne-a luat timp să ne orientăm, el ne ia pe dinainte glumeț &bdquo;De ce nu ați venit mai devreme să aduceți ploaia?&rdquo;. &Icirc;n ziua ceea precipitațiile au năvălit să răcorească păm&acirc;ntul după vreo două luni de secetă.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/1(1391).jpg" width="650" height="434" alt="" /><br />
<em>Drumul dintre satele Sadaclia și Iserlia</em></p>
<p>Cantonul &icirc;n care ne invită e o căsuță simpatică cu ogradă, beci și alte acareturi. C&acirc;ndva, de-a lungul căilor ferate din Moldova, era o sumedenie de astfel de construcții. Ele găzduiau brigadieri de linie care &icirc;ntrețineau un segment de cale ferată. Majoritatea au fost construite &icirc;ncă &icirc;n perioada țaristă, de aceea pentru istorici ar prezenta un mare interes, pentru că pot fi considerate adevărate monumente de arhitectură, la fel ca și gările vechi. Cantonul lui Ion Micleușan nu a suferit modificări de aspect, e aproape la fel ca &icirc;n 1905, c&acirc;nd a fost construită.</p>
<h2>Peste 40 de ani la calea ferată</h2>
<p>Ion Micleușan a &icirc;nceput să lucreze la căile ferate &icirc;n 1973. Avea pe atunci 24 de ani. Nu făcuse universitate sau altă instituție specializată, ci a &icirc;nvățat meseria din mers. &bdquo;Pur și simplu am ajuns să lucrez cu așa oameni, care nu erau mari cărturari, dar &icirc;n schimb știau lucrul la perfecție. Am prins firul de la d&acirc;nșii, pentru mine cuv&acirc;ntul lor era lege&rdquo;, povestește bărbatul. &Icirc;n cei peste 40 de ani de muncă a ajuns de la simplu ajutor la șef de linie. Nici nu-i venea să creadă că poate vreodată să ocupe o funcție de conducere. &Icirc;n fiecare dimineață, la ora 7, pleacă la Basarabeasca, la serviciu și se &icirc;ntoarce la 9 seara. De fapt, mulți din Iserlia lucrează &icirc;n CFM, pentru că e singura &icirc;ntreprindere care mai plătește bani. Soția lui, Dora, care uneori intervine &icirc;n discuția noastră cu mici precizări, zice că la ei &icirc;n casă funcționează zicala &bdquo;Jup&acirc;nul ține drumul, iar jup&acirc;neasa ține casa&rdquo;. Chiar dacă au trăit o viață pe l&acirc;ngă calea ferată, soții Micleușan spun că muncesc și la păm&acirc;nt, pentru că la sat e imposibil să trăiești dacă lenevești, iar seceta din vara aceasta i-a lovit și pe ei. De aceea erau bucuroși că ploua &icirc;n ziua c&acirc;nd i-am vizitat. </p>
<h2>
&bdquo;Cel mai greu a fost &icirc;n &lsquo;92&rdquo;</h2>
<p>
Ion Micleușan crede că cei mai interesanți ani au fost cei de la &icirc;nceput. Atunci era avid de cunoștințe, de noua meserie, astfel că la scurt timp a devenit șef de echipă cu muncitori mai maturi dec&acirc;t el. Perioada grea a venit &icirc;n anul 1992, c&acirc;nd a izbucnit războiul pe Nistru. Marfarele din Rusia și Ucraina au &icirc;ncetat să mai treacă din cauza faptului că nodul feroviar de la Bender era blocat. S-a ajuns p&acirc;nă la șapte luni de rețineri la salariu. Situația s-a &icirc;mbunătățit odată cu venirea la conducerea CFM a lui Miron Gagauz, susține interlocutorul meu. Atunci au fost achitați toți banii. Restanțele de salariu din ultimul timp &icirc;l &icirc;ngrijorează &icirc;nsă din nou. &bdquo;Pentru omul muncitor &icirc;i greu. Noi, cei de la țară, mai găsim o roșie, un castravete, dar cei care stau la etaj sunt nevoiți să fugă&rdquo;, spune &icirc;ng&acirc;ndurat Ion Micleușan. </p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/4(203).jpg" width="650" height="434" alt="" /><br />
<em>Cantonul a fost construit &icirc;n 1905</em></p>
<h2>
&bdquo;C&acirc;nd pleacă un om, răm&acirc;ne un loc pustiu&rdquo;</h2>
<p>Una din consecințele &icirc;nt&acirc;rzierii salariului pentru ultimele luni este faptul că mulți subalterni de-ai săi au &icirc;nceput să-și ia liber pe cont propriu. &bdquo;Iată la Basarabeasca am 21 de montatori de cale, dar la lucru vin șapte oameni. Care e &icirc;n concediu, care s-a eliberat și a plecat la Moscova sau &icirc;n alte parte. Tinerii &icirc;n schimb nu prea vin să se angajeze. Desigur, oameni de ne&icirc;nlocuit nu sunt, dar atunci c&acirc;nd pleacă un specialist bun, &icirc;n care să ai &icirc;ncredere, răm&acirc;ne un loc pustiu&rdquo;, adaugă bărbatul. Unul din motivele invocate la &icirc;ntreprindere este faptul că ar circula mai puține trenuri, iar &icirc;ntreținerea căii ferate e costisitoare. Ion Micleușan vine cu exemple: schimbarea unei traverse de beton costă &icirc;n jur de o mie de lei, o locomotivă are nevoie de 18 tone de motorină&hellip;Totuși bătr&acirc;nul speră că situația se va schimba &icirc;n bine, pentru că el este gata oric&acirc;nd să-i &icirc;nvețe pe cei mai tineri să devină maiștri profesioniști.</p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/3(314).jpg" width="650" height="434" alt="" /><br />
<em>Soții Micleușan locuiesc la canton peste 30 de ani</em></p>
<h2>Trenul spre Basarabeasca &#8211; așteptat de ucraineni</h2>
<p>
Cantonul lui Ion Micleușan se află exact &icirc;n zona de frontieră. Calea Ferată trece prin Iserlia, ajunge pe teritoriul Ucrainei unde parcurge 14 kilometri, după care intră din nou &icirc;n Republica Moldova, &icirc;n Basarabeasca. Pentru  satele de pe traseu Basarabeasca este cel mai apropiat oraș. Aici ucrainenii vin să-și v&acirc;ndă produsele lactate. Se &icirc;nt&acirc;mplă ca trenul de pasageri să fie plin, iar oamenii să stea și &icirc;n picioare. &Icirc;n general, &icirc;n Iserlia locuiesc și găgăuzi, și bulgari, și ucraineni, și moldoveni. &bdquo;&Icirc;nțeleg un pic limba bulgară, doar dacă omul vorbește &icirc;ncet, cu viteza &icirc;nt&acirc;i, dacă apasă pe accelerație, nu mai pricep nimic&rdquo;, r&acirc;de bătr&acirc;nul. Ion Micleușan se consideră un om &icirc;mplinit &#8211; are cinci feciori, doi dintre care lucrează cu el, și opt nepoți. Acum nu vrea dec&acirc;t să-i dea Dumnezeu sănătate ca să poate lucra &icirc;n continuare. </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/viata-in-canton-78317.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
