<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>iulia kviatkovski &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/iulia-kviatkovski/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 19 May 2022 04:35:07 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>iulia kviatkovski &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>În culisele Istoriei /// Iulia Kviatkovski, medicul din Chișinău care a tratat răniții în timpul luptelor de la Mărășești</title>
		<link>https://timpul.md/articol/in-culisele-istoriei-iulia-kviatkovski-medicul-din-chisinau-care-a-tratat-ranitii-in-timpul-luptelor-de-la-marasesti-83978.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/in-culisele-istoriei-iulia-kviatkovski-medicul-din-chisinau-care-a-tratat-ranitii-in-timpul-luptelor-de-la-marasesti-83978.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Iurie Colesnic]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 12 Dec 2019 05:03:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[iulia kviatkovski]]></category>
		<category><![CDATA[maria roscovschi]]></category>
		<category><![CDATA[medicina]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/in-culisele-istoriei-iulia-kviatkovski-medicul-din-chisinau-care-a-tratat-ranitii-in-timpul-luptelor-de-la-marasesti-83978.html/</guid>

					<description><![CDATA[Prieteniile &#238;ntre intelectuali se leagă foarte greu, dar sunt şi cele mai durabile. Drept exemplu este această nemaipomenită prietenie dintre două doctoriţe &#8211; Maria Raşcovici şi Iulia Kviatkovski.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>S-au cunoscut fiind colege la Cursurile medicale pentru femei, s-au cunoscut &icirc;ntr-un moment dificil pentru Iulia Kviatkovski, atunci c&acirc;nd fratele ei Alexandru a fost executat &icirc;n 4 noiembrie 1880 ca membru al organizaţiei poporaniste &bdquo;Narodnaia volea&rdquo;, ca participat la pregătirea unui act terorist. Deşi etnic Iulia Kviatkovski făcea parte dintr-un neam polonez, creștinizat, şi se născuse &icirc;n 1859 la Tomsk, &icirc;n Siberia, unde tatăl ei primise ca zestre c&acirc;teva mine de aur.</p>
<p>Familia era numeroasă, ea fiind al cincisprezecelea copil. Tatăl care fusese important funcționar de stat, s-a pensionat și din cauza că a distrus viața unei fiice pe care a căsătorit-o &icirc;mpotriva voinței cu asociatul său, după moartea ei s-a alcoolizat și peste un timp s-a ruinat.</p>
<p>T&acirc;năra gimnazistă, care &icirc;n vacanțele școlare obișnuia să călărească &icirc;n costum bărbătesc, ceva neobișnuit pentru femeile din acea vreme, a fost nevoită singură să c&acirc;ştige banii necesari pentru studii ocup&acirc;ndu-se cu prepararea altor eleve. Tot ea dirija treburile familiei, căci mama ei se dovedi a fi o fire moale și neputincioasă să conducă gospodăria. A absolvit gimnaziul  din Tomsk cu medalie de argint şi, &icirc;n 1879, a luat drumul Petersburgului ca să facă studii medicale. Ajunsă  la Petersburg a fost primită la cursurile medicale pentru femei de pe l&acirc;ngă Spitalul militar &icirc;n numele cneazului Nikolai. </p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/2_%20kviatkovski%20si%20Raskovici(1).jpg" width="429" height="637" alt="" /></p>
<p>De fapt, sugestia era a fraţilor mai mari care &icirc;nvăţau acolo. Poporanistul Alexandru Kviatkovski era pentru ea un model de dăruire și sacrificare pentru un ideal.</p>
<p>Dar perioada studiilor a fost marcată de arestarea  fratelui şi de moartea lui. Atunci a cunoscut ce &icirc;nseamnă percheziția, pușcăria &icirc;n care nu ai acces dec&acirc;t la &icirc;nt&acirc;lnirile permise cu supraveghere. Și desigur toate acțiunile ei erau ghidate de speranța că &icirc;n cele din urmă Alexandru va fi grațiat. Dar n-a fost să fie&#8230;</p>
<p>Această lecție dură a făcut-o să aleagă o altă cale de eliberare a poporului, calea umanismului cultivat. Adică luminarea și ajutoarea păturilor nevoiașe pe toate căile posibile. Și pe parcursul &icirc;ntregii vieți a promovat un narodnicism specific, individual. Un altfel de mers &icirc;n popor. Adică a fost și a rămas o reprezentantă exponențială a generației sale.</p>
<p>&Icirc;n 1886 Iulia Kviatkovski și Maria Rașkovici au primit diplomele care atestau studiile lor medicale şi care le permitea să activeze doar &icirc;n secțiile destinate femeilor. De atunci &icirc;ncolo au mers nedespărţite &icirc;mpreună.</p>
<p>Au lucrat un timp &icirc;n spitalele zemstvei din Moscova, dar la invitaţia doctorului A. Cepurkovski, responsabil de medicină &icirc;n zemstva basarabeană, au hotăr&acirc;t să vină &icirc;n Basarabia.</p>
<p>Iulia Kviatkovski a  sosit la Chişinău la 2 martie 1893. Și orașul capitală de gubernie arăta astfel:</p>
<p>&bdquo;Chișinăul de atunci după aspect se deosebea mult de cel de astăzi: nu erau case mari cu două nivele, erau pavate doar străzile din partea de sus, mai sus de strada Haralambie (azi Alexandru cel Bun), care pe atunci era unica stradă comercială a Chișinăului. Toate magazinele și prăvăliile erau amplasate aici și de aceea ea era denumită strada de Aur. </p>
<p>Pe această stradă și pe strada Gubernială care ulterior s-a numit Pușkin, circula tramvaiul cu cai. Vagonul era cărat de două gloabe slăbănoage, iar atunci c&acirc;nd mergea la deal era &icirc;nhămat și al treilea cal. Eu evitam  asemenea mod de  transport din sentiment de milă pentru bietele animale, care cărau prin supraefort vagonul supra&icirc;ncărcat cu peste 20  de pasageri. Strada Livezilor (azi A. Mateevici) de la strada Pușkin și p&acirc;nă la panta Buiucanilor nu era construită, și acolo unde azi se află parcul era o gunoiște.</p>
<p>Primăria veche la aripa st&acirc;ngă avea un turn pentru pompieri, fiindcă aici se afla și detașamentul de pompieri. Străzile  și casele erau iluminate cu gaz lampant, care era transportat &icirc;n balerci. Primar era C.A. Șmidt, care s-a aflat &icirc;n această funcție timp de 25 de ani și care a contribuit mult la amenajarea orașului. Iluminatul electric și tramvaiul electric au fost introduse c&acirc;nd era primar Iurie I. Levinschi.&rdquo;(Iulia Kviatkovski, Maria Rașcovici &bdquo;Amintiri&rdquo; (Paris, 1937), pag.86-87).</p>
<p>&Icirc;n 1894 &icirc;nfiinţează primul ambulatoriu de vaccinare și tot &icirc;n același an deschide o clinică privată  de oftalmologie. &Icirc;n 1896, a &icirc;nfiinţat un orfelinat şi o ceainărie pe l&acirc;ngă azilul de noapte al săracilor. Contribuie la deschiderea unei farmacii municipale. </p>
<p>&Icirc;n 1899 deschide un staționar oftalmologic pentru zece bolnavi.</p>
<p>Spitalul pe care ea l-a ctitorit &icirc;n anii 1909-1910 este astăzi sediul Mitropoliei Moldovei (foto), de pe strada București 119. Iar istoria apariției lui Iulia Kviatkovski o scrie &icirc;n cartea de &bdquo;Amintiri&rdquo; (Paris, 1937):</p>
<p>&bdquo; &Icirc;n acest timp, se pare că &icirc;n 1904-1905 vine la mine moșierul Anghel, pacientul meu și-mi propune să primesc de la el 10 mii de ruble pentru Clinica mea oftalmologică. Această sumă, foarte consistentă pentru acele vremuri, desigur, pentru mult timp mi-ar fi ușurat povara financiară precară, dar ea nu putea asigura existența clinicii pentru totdeauna. Am decis să transmit acești bani la Primăria Chișinău, ca să fie utilizați la construcția Clinicii Oftalmologice, gest aprobat și de G. Anghel. Cu participarea juristului A.H. Gheorghiu a fost &icirc;ntocmit documentul prin care banii erau transmiși primarului P.V. Sinadino. Orașul a atribuit un teren pentru construcție și au repartizat o anumită sumă din banii publici.&rdquo;(pag.91-92).</p>
<p>Clădirea ridicată avea două nivele și prin această clinică treceau zilnic p&acirc;nă la o sută pacienți, iar pe an erau p&acirc;nă la 35 mii de vizitatori.</p>
<p>Peste drum, tot pe strada București 118, mai există casa &icirc;n care a lucrat Iulia Kviatkovski. E clădirea Clinicii Oftalmologice pentru copii, construită &icirc;n 1905, după proiectul lui Vladimir Ț&acirc;ganco, care avea proiectat spitalul de boli infecțioase a lui Toma Ciorbă, Muzeul Zemstvei și clădirile c&acirc;torva licee din oraș.</p>
<p>Terenul pentru construcție era donat de Liubov Artamonovna, văduva unui general. Casa e cu un singur nivel are zece odăi și se &icirc;nscria perfect &icirc;n arhitectura cartierului.</p>
<p>Dar &icirc;n cele din urmă ctitorul a două clinici oftalmologice Iulia Kviatkovski răm&acirc;ne fără lucru din cauza unui conflict cu medicul secund Varvara S. Kossovici, care a venit la clinică &icirc;n 1910,  s-a dovedit a fi o femeie dură, autoritară, agresivă și cu relații, care a și preluat conducerea clinicii&#8230;</p>
<p>&Icirc;n luna mai 1916 Iulia Kviatkovski a &icirc;ncheiat cariera de șef al spitalului pe care ea l-a și creat.</p>
<p>&Icirc;n timpul Primului Război Mondial, din toamna lui 1916 conduce o echipă sanitară la T&acirc;rgu Ocna, B&acirc;rlad şi Bacău, lucr&acirc;nd &icirc;n cadrul unui detașament condus de A.K. Șmidt, primarul Chișinăului.</p>
<p>A fost medic &icirc;n timpul luptelor de la Mărășești c&acirc;nd armatele aliate rom&acirc;ne și ruse au oprit ofensiva germană. Tot ea a fost martoră la anarhizarea armatei ruse, la bolșevizarea ei și la părăsirea frontului  rom&acirc;nesc prin dezertare. Detașamentul ei sanitar a fost ferit de molima bolșevizării grație caracterului ferm de care a dat dovadă Iulia Kviatkovski care a curmat orice tentativă de anarhizare a serviciului sanitar. Să remarcăm faptul că pe atunci ea trecuse de v&acirc;rsta de 59 de ani.</p>
<p>&Icirc;n 1917 e membră a Dumei din Chişinău, responsabilă de instituţiile medicale, dar &icirc;n 1918 Duma a &icirc;ncetat să mai existe şi ea n-a mai fost invitată să participe la treburile obşteşti. Fiind &icirc;ndepărtată de la activitățile medicale ea a preferat să se ocupe cu viticultura şi pomicultura şi la Expoziţia agricolă din 1915 recolta ei a obţinut medalia de aur. &Icirc;n 1926, acordă un mare ajutor refugiaţilor transnistreni care, risc&acirc;nd viaţa, evadau din raiul comunist al URSS.</p>
<p>Prietenia celor două intelectuale şi-a găsit oglindirea &icirc;n volumul memorialistic comun, un fel de istorie a medicinei basarabene expusă pe &icirc;nţelesul tuturor:  Рашкович, М. Воспоминания врачей Юлии Ал. Квятковской и Марии Рошкович. (Paris, 1937) din care am citat intitul&acirc;nd-o drept &bdquo;Amintiri&rdquo;.</p>
<p>&Icirc;n finalul compartimentului său din această carte  Iulia Kviatkovski face o totalizare:</p>
<p>&bdquo;&Icirc;n 1936 din inițiativa unui grup de medici consiliul comunal al Chișinăului, (și statul rom&acirc;n &#8211; n.a.) a recunoscut contribuția mea la ajutorarea populației orășenești și mi-a fixat o pensie &icirc;n mărime de 30 mii de lei anual. O asemenea atitudine a reprezentanților societății &icirc;mi aduce &icirc;ntr-o anumită măsură o satisfacție morală șterg&acirc;ndu-mi din obidele și din neplăcerile pe care le-am suportat atunci c&acirc;nd &icirc;n lucrul meu &icirc;mi propuneau să realizez un scop sau altul.&rdquo;(pag.103).</p>
<p>Regretăm că p&acirc;nă azi n-am aflat data exactă a decesului acestei distinse personalităţi fie din lipsă de timp, fie din lipsă de surse ori din obişnuinţa care ne-a fost cultivată decenii la r&acirc;nd de-a uita tot ce au creat predecesorii noştri p&acirc;nă la 1940&hellip;</p>
<p>Casa &icirc;n care ea a locuit s-a păstrat p&acirc;nă astăzi pe str. Alexei Mateevici, făc&acirc;nd parte din corpul de clădiri a Ambasadei SUA &icirc;n Moldova și poate că acolo ar fi trebuit să fie amplasată o placă comemorativă &icirc;n memoria unei femei extraordinare&#8230;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/in-culisele-istoriei-iulia-kviatkovski-medicul-din-chisinau-care-a-tratat-ranitii-in-timpul-luptelor-de-la-marasesti-83978.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
