<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>johannis &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/johannis/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Wed, 27 Apr 2022 17:00:10 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>johannis &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>(ADIO ALIANȚĂ PRO-EUROPA?) Johannis întoarce spatele „monstruoasei coaliţii” pregătite de PLDM, PDM și PCRM</title>
		<link>https://timpul.md/articol/adio-alianta-pro-europa-johannis-intoarce-spatele-monstruoasei-coalitii-pregatite-de-pldm-pdm-si-pcrm-68533.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/adio-alianta-pro-europa-johannis-intoarce-spatele-monstruoasei-coalitii-pregatite-de-pldm-pdm-si-pcrm-68533.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 17 Jan 2015 11:27:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[johannis]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[Voronin]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/adio-alianta-pro-europa-johannis-intoarce-spatele-monstruoasei-coalitii-pregatite-de-pldm-pdm-si-pcrm-68533.html/</guid>

					<description><![CDATA[O adevărată bombă a explodat vineri seara la Chişinău, chiar &#238;n toiul negocierilor privind formării unei noi coaliţii de guvernăm&#226;nt, ca urmare a alegerilor din 30 noiembrie 2014. Klaus Johannis, preşedintele Rom&#226;niei, şi-a anulat vizita pe care trebuia să o efectueze &#238;n Republica Moldova &#238;ntre 21-23 ianuarie 2014, şi care urma, să fie prima sa vizită &#238;ntr-o altă ca preşedinte &#238;n funcţie.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Discuţiile despre formarea unei noi coaliţii nu au ajuns p&acirc;nă acum la niciun rezultat. &Icirc;nsă prelungirea negocierilor nu constituia pentru partea rom&acirc;nă un motiv de anulare a vizitei. Partidele pro-europene care se află la putere &icirc;n Republica Moldova din 2009 au obţinut 55 mandate din 101 şi se presupunea că se vor &icirc;nţelege cumva, &icirc;naintea vizitei, sau măcar după aceasta. Pe 8 ianuarie 2014, Johannis confirmase intenţia sa de a veni la Chişinău pe 21-23 ianuarie.</p>
<p>Nu prelungirea negocierilor politice a fost cauza anulării vizitei la Chişinău a preşedintelui Rom&acirc;niei. Pe 12 ianuarie, Vlad Filat (PLDM) şi Marian Lupu (PDM) au anunţat că negocierile cu Mihai Ghimpu (PL) sunt dificile şi, &icirc;n consecinţă, vor deschide discuţiile cu PCRM (Partidul Comuniştilor). Spectrul venirii la putere a comuniştilor şi riscul ca Johannis, sosit &icirc;n vizită la Chişinău, să fie nevoit să dea m&acirc;na cu Vladimir Voronin, liderul comunist proaspăt vopsit &icirc;n &bdquo;european&rdquo;, a dus la decizia de anulare a vizitei.</p>
<h1>PCRM &ndash; partidul urii antirom&acirc;neşti</h1>
<p>Prezenţa PCRM &icirc;n coaliţia de la Chişinău, ar răci foarte tare relaţiile dintre Rom&acirc;nia şi Republica Moldova. Regimul Voronin a prigonit Mitropolia Basarabiei aparţin&acirc;nd de Patriarhia Rom&acirc;nă şi a acuzat Rom&acirc;nia la Consiliul Europei de agresiune, din cauza reactivării acestei organizări bisericeşti. A &icirc;ncercat să scoată din şcoli manualele de &bdquo;Limba rom&acirc;nă&rdquo; şi &bdquo;Istoria Rom&acirc;nilor&rdquo; şi a fost &icirc;mpiedicat numai de manifestaţiile de masă, organizate de elevii, studenţii şi profesorii din Chişinău. Bolşevicii antirom&acirc;ni ai lui Voronin au dat o lege prin care cei care susţin identitatea rom&acirc;nească vor fi &bdquo;neutralizaţi&rdquo;. Actul normativ prevede &bdquo;neutralizarea&#8230;necontenitelor tentative de demoldovenizare, de negare a existenţei naţiunii moldoveneşti şi a statalităţii moldoveneşti, de discreditare a istoriei Moldovei, de ignorare a etnonimului &quot;moldoveni&quot; şi glotonimului &quot;limba moldovenească&quot;.</p>
<p>Demenţa comunistă a atins apogeul &icirc;n aprilie 2009. După alegerile din 5 aprilie 2009, c&acirc;ştigate de PCRM, pe 7 aprilie 2009, mii de demonstranţi, majoritatea studenţi, au protestat &icirc;mpotriva fraudelor electorale. Provocatori care s-au bucurat de sprijinul unor personaje din interiorul regimului comunist au incendiat clădirile Preşedinţiei şi Parlamentului. La ordinul Moscovei, Voronin a acuzat pe nedrept Rom&acirc;nia pentru violenţe şi a expulzat ambasadorul rom&acirc;n. Voronin a ordonat impunerea vizelor pentru cetăţenii rom&acirc;ni, &icirc;ncălc&acirc;nd astfel şi acordul UE-Moldova dar şi legea prin care Parlamentul R. Moldova a adoptat acordul respectiv.</p>
<p>Delirul a continuat şi &icirc;n campania electorală din 2010, c&acirc;nd Rom&acirc;nia a constituit principala temă a PCRM. Comuniştii au &icirc;ncercat să batjocorească ajutorul acordat cu generozitate de Rom&acirc;nia Republicii Moldova. Ca urmare a inundaţiilor din valea Prutului, Rom&acirc;nia a acordat un ajutor de 15 milioane de euro, cu care s-au construit de la temelie două sate distruse de inundaţii, Nemţeni şi Cotul Morii. PCRM a difuzat &icirc;n replică un film &icirc;n care pretindea că inundaţiile au fost provocate de rom&acirc;ni, care au aruncat dintr-un elicopter o bombă care a distrus digul de la Nemţeni.</p>
<h1>&bdquo;Europeanul&rdquo; Voronin este tot marioneta Moscovei</h1>
<p>Vlad Filat şi Marian Lupu pretind că PCRM s-a schimbat şi a devenit european, iar Voronin personal nu mai este unealta Moscovei ci este &bdquo;statalist&rdquo;. Dar Vladimir Voronin nu este deloc european. PCRM a refuzat să voteze &icirc;n Parlament Acordul de Asociere &icirc;ncheiat cu UE, deputaţii comunişti părăsind sala. Pentru această legislatură PCRM şi-a anunţat deja priorităţile. &Icirc;n primul r&acirc;nd &bdquo;&icirc;ntărirea neutralităţii&rdquo; Republicii Moldova. Aceasta este o directivă a Moscovei ce vizează &icirc;mpiedicarea apropierii Republicii Moldova de NATO. Un alt mare obiectiv al PCRM este &bdquo;sărbătorirea a 70 de ani de la Marea Victorie&rdquo;. Aceasta este o mare acţiune de propagandă a regimului Putin, desfăşurată sub pretextul victoriei URSS &icirc;n cel de-al doilea război mondial, la 9 mai 1945. La Chişinău, acest eveniment este transformat &icirc;ntr-un prilej de delir antirom&acirc;nesc. Intrarea trupelor sovietice &icirc;n Chişinău &icirc;n august 1944 este considerată &bdquo;eliberarea de sub jugul rom&acirc;no-fascist&rdquo;, iar anexarea Basarabiei la URSS &icirc;n 1940 este considerată tot eliberare.</p>
<p>Astfel, Vlad Filat şi Marian Lupu vor veni la Bucureşti cu m&acirc;na &icirc;ntinsă pentru sprijin financiar şi politico-diplomatic, &icirc;n timp ce la Chişinău vor serba &icirc;mpreună cu aliatul lor Voronin eliberarea de sub jugul invadatorilor rom&acirc;ni.</p>
<p>Un alt punct important pe care PCRM ar vrea să-l negocieze cu aliaţii din PLDM şi PDM este &bdquo;acordarea unui statut special, social-cultural raionului Taraclia&rdquo;. Taraclia este un raion cu majoritate bulgărească iar sintagma PCRM &icirc;nseamnă de fapt acordarea statutului de autonomie teritorială pe criterii etnice, după modelul Găgăuziei. Acesta este o comandă a Moscovei care doreşte să ameninţe Republica Moldova cu secesiunea unor raioane etnice &icirc;n cazul apropierii de UE-NATO. Voronin, pe care Lupu şi Filat &icirc;l prezintă ca &bdquo;statalist&rdquo;, are deja un plan pentru dezmembrarea Republicii Moldova.</p>
<p>Neruşinarea lui Voronin este maximă, pentru că reprezentantul său la negocierile cu Filat şi Lupu este Artur Reşetnicov, fostul director al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS). Pe timpul regimului comunist, Reşetnicov transformase SIS &icirc;ntr-o unealtă antirom&acirc;nească a FSB, cum se numeşte &icirc;n prezent KGB-ul rusesc. &Icirc;n anul 2011 Procuratura Generală a stabilit că, &icirc;n anul 2009, SIS a ascultat telefoanele lui A. Tănase, M. Godea, V. Nagacevschi, pe atunci vicepreşedinţi &icirc;n PLDM, partidul lui Filat. Dar pe Filat nu-l deranjează. Poate ne va spune acum că şi fostul şef al securiştilor moldoveni este un mare european, la fel ca Voronin.</p>
<p>Sub mandatul lui Reşetnicov, SIS a &icirc;ntreprins mai multe operaţiuni subversive &icirc;mpotriva Rom&acirc;niei, at&acirc;t singur c&acirc;t şi &icirc;mpreună cu FSB-ul rusesc, aşa că apariţia lui Reşetnicov ca negociator al unei &bdquo;coaliţii europene&rdquo; nu poate dec&acirc;t să ridice multe spr&acirc;ncene la Bucureşti, acolo de unde Filat şi Lupu aşeaptă un sprijin &bdquo;necondiţionat, ferm şi constant&rdquo;. Este de ajuns să mai adăugăm doar că Reşetnicov a ameninţat Rom&acirc;nia cu dezmembrarea teritorială. </p>
<p>Dacă PCRM este reprezentat &icirc;n comisia de negocieri de Reşetnicov, fostul său securist-şef, PDM, partidul lui Marian Lupu şi Vlad Plahotniuc este reprezentat la aceleaşi negocieri de Sergiu (Serghei) S&icirc;rbu, fostul jurist al PCRM, vopsit &icirc;n &bdquo;democrat european&rdquo;. Cei doi negociază o &bdquo;coaliţie europeană&rdquo;, iar Rom&acirc;nia ar trebui să aplaude rezultatul muncii lor, &icirc;n numele &bdquo;stabilităţii&rdquo; şi &bdquo;integrării europene&rdquo; şi să finanţeze la greu un viitor guvern de bandiţi sovietici cu mască europeană.</p>
<p>Guvernul de la Chişinău a scos &icirc;n anul 2010 gardul de s&acirc;rmă ghimpată de la frontiera cu Rom&acirc;nia, ce data din perioada sovietică. Gestul a &icirc;nfuriat PCRM care a declanşat o campanie apocaliptică prin care cerea menţinerea &bdquo;gardului protector&rdquo; de la Prut. &Icirc;n lipsa acestuia, mistreţii ar veni din Rom&acirc;nia şi ar strica ogoarele basarabenilor. &Icirc;n schimb, vacile şi oile din Republica Moldova, lăsate fără &bdquo;gardul protector&rdquo; ar sări ca proastele &icirc;n Prut şi s-ar &icirc;neca. &bdquo;Democratul&rdquo; Sergiu S&acirc;rbu, pe atunci deputat comunist, a declarat &icirc;n parlament că, &icirc;n lipsa s&acirc;rmei ghimpate ce separa rom&acirc;nii, lupii din Rom&acirc;nia trec Prutul şi devorează moldoveni. </p>
<h1>Coaliţia pune punct parcursului european</h1>
<p>O coaliţie parlamentară a PLDM şi PDM cu PCRM ar &icirc;nsemna sf&acirc;rşitul parcursului european al Republicii Moldova. PCRM s-a manifestat virulent &icirc;mpotriva integrării europene, prin boicot parlamentar, acţiuni de stradă şi altele de acelaşi gen. Cine poate garanta că aceşti indivizi vor susţine integrarea europeană de acum &icirc;ncolo?</p>
<p>Republica Moldova are mari restanţe &icirc;n ce priveşte reformele, deşi pretinde că ar fi &bdquo;premiantul&rdquo; Parteneriatului Estic. UE este interesată &icirc;n special de reforma &icirc;n justiţie, &icirc;nsă Republica Moldova are cea mai coruptă justiţie din lume, situ&acirc;ndu-se pe locul 144 &icirc;n topul alcătuit de World Economic Forum. Aceeaşi republică, avidă de bani europeni şi rom&acirc;neşti, este şi pe locul 102 &icirc;n lume &icirc;n ce priveşte &bdquo;risipa banilor publici&rdquo;. Din asemenea motive, există serioase reticenţe &icirc;n UE privind presupusa integrare europeană a Republicii Moldova. Succesele &icirc;n această privinţă au fost obţinute &icirc;n primul r&acirc;nd ca urmare a unor extraordinare insistenţe şi presiuni ale reprezentanţilor rom&acirc;ni la Consiliul European, Comisia Europeană, guvernele statelor membre UE etc, &icirc;n ajutorul &bdquo;fraţilor de peste Prut&rdquo;. Se pune &icirc;ntrebarea ce motivaţie ar mai avea Rom&acirc;nia să facă aşa ceva &icirc;n sprijinul unei coaliţii ce include comuniştii.</p>
<p>La r&acirc;ndul lor, &bdquo;europenii&rdquo; din conducerea de la Chişinău au arătat multe dovezi de ostilitate faţă de Rom&acirc;nia, de la ura lui Marian Lupu &icirc;mpotriva denumirii de &bdquo;limba rom&acirc;nă&rdquo; la tentativa lui Filat de &icirc;nlocuire a manualelor de &bdquo;Istoria Rom&acirc;nilor&rdquo; sau &icirc;nscenarea organelor moldoveneşti &icirc;mpotriva ataşatului rom&acirc;n al Apărării.</p>
<p>Unica şansă a Republicii Moldova de a scăpa de dependenţa gazului rusesc este gazoductul Iaşi-Ungheni, &icirc;n care Rom&acirc;nia a investit milioane de euro, diferenţa fiind acoperită de fonduri UE, acordate tot ca urmare a insistenţelor Rom&acirc;niei. &Icirc;n schimb, partea de conductă de pe malul moldovenesc a costat dublu pe unitatea de măsură faţă de segmentul rom&acirc;nesc, deşi lucrările au fost executate de aceeaşi firmă. Conducta din Republica Moldova a ieşit pe malul Prutului cu c&acirc;teva sute de metri &icirc;n amonte de conducta ce vine din Rom&acirc;nia, prin &icirc;ncălcarea proiectului, ceea ce a dus la noi &icirc;nt&acirc;rzieri. Conducta trebuia să treacă pe terenurile cumpărate anterior de nişte şmecheri de dragul banilor plătiţi pentru terenurile expropiate. Tot moldovenii au orchestrat o campanie &icirc;n presa lor prin care au avut neruşinarea să &icirc;ncerce să atribuie părţii rom&acirc;ne &icirc;nt&acirc;rzierile. A apărut astfel suspiciunea că guvernanţii moldoveni nu sunt interesaţi at&acirc;t de independenţa energetică, c&acirc;t aveau nevoie de gazoductul Iaşi-Ungheni ca argument pentru a obţine de la ruşi comisioane c&acirc;t mai mari la importul de gaze de la Gazprom. Rom&acirc;nia a suportat multe afronturi din partea &bdquo;europenilor&rdquo; de la Chişinău, g&acirc;ndindu-se la binele celor aproape trei milioane de rom&acirc;ni basarabeni, nicidecum la guvernanţii corupţi şi antirom&acirc;ni. Includerea partidului antirom&acirc;nesc PCRM &icirc;n coaliţie ar fi &icirc;nsă o insultă gravă, de neacceptat pentru Rom&acirc;nia, practic cel mai important susţinător al Republicii Moldova.</p>
<p><strong>Sursa: </strong><a href="http://www.puterea.ro/politica/johannis-intoarce-spatele-monstruoasei-coalitii-din-chisinau-107276.html"><strong>Puterea.ro</strong></a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/adio-alianta-pro-europa-johannis-intoarce-spatele-monstruoasei-coalitii-pregatite-de-pldm-pdm-si-pcrm-68533.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Iohannis vs Ponta. Ce-au votat basarabenii pe 2 noiembrie</title>
		<link>https://timpul.md/articol/iohannis-vs-ponta-ce-au-votat-basarabenii-pe-2-noiembrie-65759.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/iohannis-vs-ponta-ce-au-votat-basarabenii-pe-2-noiembrie-65759.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Silviu Tănase]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 07 Nov 2014 09:05:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[2014]]></category>
		<category><![CDATA[ALEGERI]]></category>
		<category><![CDATA[johannis]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[Ponta]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/iohannis-vs-ponta-ce-au-votat-basarabenii-pe-2-noiembrie-65759.html/</guid>

					<description><![CDATA[Duminică, 21.980 de cetățeni ai Republicii Moldova care dețin și cetățenie rom&#226;nească au participat la alegerile prezidențiale ale Rom&#226;niei.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>La scrutinul prezidențial din 2 noiembrie peste 8 200 de cetățeni (37%) au votat candidatul PSD, Victor Ponta.  Klaus Iohannis, candidatul dreptei, &icirc;naintat de  Alianţa Creştin-Liberală, a acumulat aproape șapte mii de voturi (31%). El este urmat de liderul Partidului Mişcarea Populară, Elena Udrea, pentru candidatura căreia au votat peste 3 600 de moldoveni (16%). Următoarea, &icirc;n clasamentul preferințelor moldovenilor, este fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, care a obținut puțin peste 2 300 din sufragii (10.5 %).</p>
<p>Scorul obținut de Victor Ponta nu este o surpriză. Cetățenii rom&acirc;ni din R.Moldova au votat de cele mai multe ori &icirc;n favoarea celui care reprezintă statul rom&acirc;n. &Icirc;n 2004 Adrian Năstase (fiind premier al Rom&acirc;niei) a acumulat  &icirc;n jur de 50% din voturi, iar Traian Băsescu &#8211; &icirc;n jur de 32%, deci nu putem spune că electoratul din Basarabia ar fi detașat &bdquo;de dreapta&rdquo;. Președintele Rom&acirc;niei Traian Băsescu a declarat &icirc;n anul 2009 că unirea ar fi posibilă. La alegerile din toamnă, acesta a primit voturile a 95% din participanții turului doi &icirc;n RM. &Icirc;n anul 2012 a avut loc un referendum ce viza demitirea lui T. Băsescu, 60% din votanții din RM au spus &bdquo;Nu&rdquo;, deși la nivel național 88.7% din votanți au ales &bdquo;Da&rdquo;. Votul acordat de către cetățenii din RM &icirc;n favoarea celui care reprezintă statul rom&acirc;n este logic, deși ne arată că electoratul din RM privește simplist la evoluțiile politicii interne.</p>
<h1>Basarabenii și PSD</h1>
<p>Rom&acirc;nii basarabeni, &icirc;n virtutea istoriei tragice pe care au avut-o după ocupația sovietică din 1940 și 1944, tratează relația cu Rom&acirc;nia &icirc;ntr-o manieră mai mult sentimentală dec&acirc;t pragmatică. Acest detaliu important a marcat mereu opțiunile lor electorale. &Icirc;n vara anului 2006, Mircea Geoană (candidat PSD pentru funcția de președinte al Rom&acirc;niei &icirc;n 2009) declară că &bdquo;<strong>rom&acirc;nii din Basarabia și Bucovina de Nord trebuie să dob&acirc;ndească cetățenia rom&acirc;nă după principiul Loteriei Americane&quot;. </strong>Această declarație a fost taxată de electorat prin susținerea masivă a lui Băsescu, iar voturile rom&acirc;nilor din diasporă au determinat victoria la limită &icirc;n alegerile din 2009. </p>
<h1>De ce Klaus Iohannis a obținut un scor bun &icirc;n Moldova</h1>
<p>Klaus Iohannis nu a fost nicioadă &icirc;n Moldova și este practic necunoscut  pentru rom&acirc;nii de la Chișinau, dar a reușit totuși să obțină 31% din voturi, aproape c&acirc;t a avut Băsescu &icirc;mpotriva lui Năstase &icirc;n 2004. Republica Moldova  este strangulată de spațiul informațional rusesc și nu cunoaște prea bine evoluțiile din viața politică din București și actorii ei. Cu at&acirc;t mai mult, nu-i cunoaște pe cei care au intrat &icirc;n politica mare recent, cum este cazul lui Iohannis. Un alt motiv al reticenței l-a constituit atitudinea oarecum ezitantă a domnului Iohanis față de unirea cu Republica Moldova, care a declarat urmatoarele: &bdquo;<em>Nu cred că trebuie să fie obiectiv naţional. Nu putem să pornim de la abordarea că dacă sunt unii mai mici ca noi, să ne impunem punctul de vedere. Istoriile Rom&acirc;niei şi ale Moldovei au evoluat diferit. Trebuie să fim conştienţi de asta, de faptul că mixul etnic din Moldova nu mai e cel din anii patruzeci</em>&rdquo;. La scurt timp a urmat declarația dlui Klaus Johannis, care, de astă dată a afirmat &icirc;n discursul oficial de lansare a candidaturii că politicienii rom&acirc;ni au nevoie de un nou Pact de la Snagov, prin care să se asume &icirc;n mod clar <strong>o nouă politică faţă de Republica Moldova şi care să vizeze Reunirea celor două state rom&acirc;neşti. </strong> </p>
<p>Candidatul Victor Ponta a avut un avantaj față de Klaus Iohannis deoarece, pe parcursul ultimilor ani, Guvernul Romaniei a oferit sprijin masiv pentru Republica Moldova (autobuse pentru școli, finanțarea renovării a zeci de gradinițe, inaugurarea serviciului SMURD, renovarea Muzeului Național de Artă și a Sălii cu Orgă etc).  </p>
<h1>Sunt oare rom&acirc;nii copţi pentru un preşedinte german?</h1>
<p>Această &icirc;ntrebare și-o pune jurnalistul Thomas Schmid, &icirc;ntr-un articol din publicația germană <em>Berliner Zeitung</em>. Autorul berlinez face diferența necesară  dintre cetăţenie, pe de o parte, și originea etnică germană, preciz&acirc;nd că Iohannis nu e cetăţean german, ci rom&acirc;n. Reporterul mai notează că, &icirc;n caz de victorie, Iohannis n-ar fi primul german ajuns şef al statului rom&acirc;n, fiind precedat de Regele Carol I al Rom&acirc;niei (Hohenzollern). </p>
<p>Pe 16 noiembrie, cetățenii Republicii Moldova care dețin și cetățenia romană, vor trebuie și ei sa raspundă la intrebarea dacă sunt gata să aleagă un președinte care nu este etnic rom&acirc;n. &nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/iohannis-vs-ponta-ce-au-votat-basarabenii-pe-2-noiembrie-65759.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
