<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>jurnal &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/jurnal/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Sun, 01 May 2022 10:30:12 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>jurnal &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Telejurnal Moldova, în direct din Studioul TVR Chişinău</title>
		<link>https://timpul.md/articol/telejurnal-moldova-in-direct-din-studioul-tvr-chisinau-74583.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/telejurnal-moldova-in-direct-din-studioul-tvr-chisinau-74583.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 20 May 2015 09:33:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[jurnal]]></category>
		<category><![CDATA[studio]]></category>
		<category><![CDATA[tvr]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/telejurnal-moldova-in-direct-din-studioul-tvr-chisinau-74583.html/</guid>

					<description><![CDATA[Telejurnalul dedicat publicului din Republica Moldova se difuzează &#238;n direct din studioul Televiziunii Rom&#226;ne de la Chişinău.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Programul de ştiri se transmite de luni p&acirc;nă vineri, de la ora 19:00, pe canalul TVR Moldova şi este prezentat de Dorina Gherganov, jurnalist cunoscut &icirc;n această ţară. Sub sloganul E dreptul tău să ştii! Alege informaţia echidistantă!, echipa Telejurnalului Moldova realizează şi difuzează zilnic 30 de minute de ştiri cuprinz&acirc;nd informaţii din toate domeniile, sport şi meteo, dar şi reportaje sau interviuri.</p>
<p>Telejurnalul Moldova a fost lansat la 1 noiembrie 2014, iniţial fiind realizat şi difuzat din studioul TVR de la Bucureşti. Jurnalul este unul generalist şi cuprinde informaţii relevante din Republica Moldova şi din Rom&acirc;nia, cu accent pe relaţia cu Uniunea Europeană.</p>
<p>Echipa Știrilor TVR Moldova poate fi contactată la numerele de telefon: 022 810 473; 022 810 479 și la adresa de email: stiriletvrmd@tvr.ro. Studioul TVR Chișinău este situat pe strada Alexei Șciusev la nr. 31.</p>
<p>Televiziunea Rom&acirc;nă a reluat transmisia &icirc;n Republica Moldova, la 1 decembrie 2013. TVR a lansat grila pentru Republica Moldova, după semnarea, la 12 septembrie 2013, a Acordului de soluţionare amiabilă a Cererii nr. 36398/08, depusă de TVR &icirc;mpotriva Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, la 1 august 2008.</p>
<p>sursa: tvr.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/telejurnal-moldova-in-direct-din-studioul-tvr-chisinau-74583.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Decizia de anulare a regimului de vize pentru moldoveni a fost PUBLICATĂ în Jurnalul Oficial UE</title>
		<link>https://timpul.md/articol/decizia-de-anulare-a-regimului-de-vize-pentru-moldoveni-a-fost-publicata-in-jurnalul-oficial-ue-57662.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/decizia-de-anulare-a-regimului-de-vize-pentru-moldoveni-a-fost-publicata-in-jurnalul-oficial-ue-57662.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 08 Apr 2014 10:22:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[jurnal]]></category>
		<category><![CDATA[moldoveni]]></category>
		<category><![CDATA[UE]]></category>
		<category><![CDATA[vize]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/decizia-de-anulare-a-regimului-de-vize-pentru-moldoveni-a-fost-publicata-in-jurnalul-oficial-ue-57662.html/</guid>

					<description><![CDATA[(UPDATE 12.21)&#160;Decizia cu privire la eliminarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova a fost publicată &#238;n Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Liberalizarea vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova este prevăzută &#238;n Regulamentul UE nr. 539/2001.<br />
<br />
<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>(Știre inițială) Decizia de anulare a vizelor impuse pentru cetățenii moldoveni care intenționează să călătorească &icirc;n ţările Uniunii Europene, urmează să fie publicată astăzi, 8 aprilie, &icirc;n Jurnalul Oficial al comunităţii.&nbsp;</p>
<p>Prin urmare, &icirc;n 20 de zile, adică pe 28 aprilie, această decizie va intra &icirc;n vigoare, iar moldovenii vor putea călători liber, adică fără vize, &icirc;n spaţiul Schengen.</p>
<p>Menționăm că, vizele vor fi anulate pentru deţinătorii paşapoartelor biometrice &icirc;n ţările membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Marii Britanii şi Irlandei. De asemenea, moldovenii vor putea călători fără vize &icirc;n Rom&acirc;nia, Bulgaria, Croaţia şi Cipru, precum şi &icirc;n Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein.</p>
<p>Cetăţenii ţării noastre se vor putea afla &icirc;n spaţiul comunitar timp de 90 de zile, pe parcursul a şase luni. anularea vizelor nu &icirc;nseamnă &icirc;nsă şi obţinerea dreptului de a munci &icirc;n Uniunea Europeană.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/1(133).jpg" width="650" height="405" alt="" /><br />
<strong>sursa: publika.md</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/decizia-de-anulare-a-regimului-de-vize-pentru-moldoveni-a-fost-publicata-in-jurnalul-oficial-ue-57662.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Două posturi TV au fost sancționate de CCA</title>
		<link>https://timpul.md/articol/doua-posturi-tv-au-fost-sanctionate-de-cca-56742.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/doua-posturi-tv-au-fost-sanctionate-de-cca-56742.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 19 Mar 2014 12:04:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Accent]]></category>
		<category><![CDATA[cca]]></category>
		<category><![CDATA[jurnal]]></category>
		<category><![CDATA[TV]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/doua-posturi-tv-au-fost-sanctionate-de-cca-56742.html/</guid>

					<description><![CDATA[Consiliul Coordonator al Audiovizualului a sancţionat cu avertizare publică&#160;două posturi de televiziune pentru &#238;ncălcarea Codului Audiovizualului.<br />
Posturile Accent TV şi Jurnal TV au fost &#238;nvinuite că nu au respectat&#160;echilibrul şi pluralismul politico-social &#238;n cadrul emisiunilor informative,<br />
monitorizate &#238;n perioada 10-19 ianuarie.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Potrivit raportului prezentat la şedinţa CCA din 19 martie, Accent TV a oferit&nbsp;cea mai mare parte din emisie partidului politic PCRM, conotaţia reflectării&nbsp;fiind preponderent pozitivă şi neutră. Alte partide, ca PDM , PLDM, PL şi PLR,&nbsp;au fost reflectate cu conotaţie preponderent negativă.</p>
<p>&Icirc;n raport se mai menţionează că Accent TV a pus pe post subiecte &icirc;n care au&nbsp;fost vizate negativ mai multe instituţii, fără să li se ofere dreptul la<br />
replică. Directorul postului, Roman Malinovski, s-a justificat spun&acirc;nd că&nbsp;reprezentanţii acestor structuri nu au fost de găsit pentru a obţine de la ei o<br />
declaraţie. Totuşi, a adăugat că şi-a atenţionat colegii, autorii materialelor,&nbsp;să depună eforturi pentru a nu repeta situaţia pe viitor.</p>
<p>&Icirc;n cel de-al doilea caz, CCA a constatat că marea majoritatea a emisiunilor&nbsp;difuzate de către postul Jurnal TV au avut conotaţie negativă. &quot;Totul ce este&nbsp;reflectat de către Jurnal TV este negativ. Doar 38 de secunde pozitive. &Icirc;n&nbsp;rest totul este negativ&quot;, a menţionat unul dintre membrii CCA.</p>
<p>De cealaltă parte, Jurnal TV a expediat o scrisoare la adresa CCA, acuz&acirc;nd&nbsp;membrii consiliului de cenzură şi lichidarea libertăţii de exprimare.</p>
<p><strong>sursa: ipn.md</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/doua-posturi-tv-au-fost-sanctionate-de-cca-56742.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Plahotniuc dezvăluie că aşa-zisul dosar penal din România, este de fapt o sesizare depusă de Val Butnaru, în numele trustului Jurnal</title>
		<link>https://timpul.md/articol/plahotniuc-dezvaluie-ca-asa-zisul-dosar-penal-din-romania-este-de-fapt-o-sesizare-depusa-de-val-butnaru-in-numele-trustului-jurnal-55178.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/plahotniuc-dezvaluie-ca-asa-zisul-dosar-penal-din-romania-este-de-fapt-o-sesizare-depusa-de-val-butnaru-in-numele-trustului-jurnal-55178.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 13 Feb 2014 15:23:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[jurnal]]></category>
		<category><![CDATA[presa]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/plahotniuc-dezvaluie-ca-asa-zisul-dosar-penal-din-romania-este-de-fapt-o-sesizare-depusa-de-val-butnaru-in-numele-trustului-jurnal-55178.html/</guid>

					<description><![CDATA[Aşa-zisul dosar privind identitatea dublă a democratului Vlad Plahotniuc este o nouă tentativă de manipulare organizată de reprezentanţii trustului Jurnal, potrivit unui comunicat transmis de Partidul Democrat, care face refererire la declaraţiile oficalului.<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Acesta susţine că &rdquo;informaţiile&rdquo; respective au apărut &icirc;n urma unui demers al lui Val Butnaru de la Trustul Jurnal şi este o continuare a campaniilor de manipulare ale acestei instituţii media. &Icirc;n plus, potrivit lui Plahotniuc, Butnaru a &icirc;ncercat chiar să-i convingă pe jurnalişti din Rom&acirc;nia să scrie despre acest subiect.</p>
<p>&rdquo;O dovada a celor afirmate mai sus, este și mailul transmis de domnul Val Butnaru mai multor jurnaliști romani, &icirc;n care &icirc;i implora să publice acest subiect și să insiste asupra defăimarii mele, d&acirc;ndu-le chiar indicații editoriale asupra modului &icirc;n care să abordeze această temă. (Mailul mi-a fost transmis de unul dintre destinatari și &icirc;l pot pune la dispoziția tuturor celor care doresc să aibă și această dovada a modului josnic &icirc;n care s-a &icirc;ncercat manipularea opiniei publice)&rdquo;, susţine Plahotniuc.</p>
<p>El explică faptul că este nevinovat şi că deţine dovezi şi acte eliberate de autorităţile din Rom&acirc;nia care confirmă acest lucru. &rdquo;Ceea ce nu știu autorii sesizării este ca &icirc;n urma cu c&acirc;teva luni, tot ca urmare a unei campanii murdare pregătite de trustul Jurnal și PCRM, am anticipat evoluția acestei campanii și am solicitat din Rom&acirc;nia mai multe documente care arata ca m-am aflat și ma aflu &icirc;n legalitate &icirc;n ceea ce privește subiectul cetățeniei. Am primit documentele din Rom&acirc;nia, nu le-am făcut &icirc;nsă publice pentru ca am considerat ca e un moment potrivit ca acești denigradori sa se mai facă o data de ras &icirc;n fata opiniei publice&rdquo;, susţine Plahotniuc.</p>
<p>Plahotniuc menţionează şi faptul că &icirc;n privinţa sa nu este deschis niciun dosar &rdquo;Simplul fapt al &icirc;nregistrării unui astfel de demers (pl&acirc;ngere, denunț, sesizare) are ca și consecință firească &icirc;nregistrarea acestui demers la unul din organele de cercetare și urmărire penală căruia i se adresează. &Icirc;nregistrarea demersului implică atribuirea unui număr unic de &icirc;nregistrare. Ori potrivit legislației din Rom&acirc;nia, atunci c&acirc;nd se face referire la un număr de &icirc;nregistrare a unui demers (sau un număr de dosar), nu se are &icirc;n vedere o anumită fază a procesului penal. Felul &icirc;n care autorul sesizării a &icirc;ncercat sa prezinte acest caz presei, este evident murdar și manipulator&rdquo;.</p>
<p>Acesta accentuează că este vorba de &icirc;ncă o campanie de manipulare organizată de persoane care şi-au pierdut credibilitatea. &rdquo;Consider ca aceasta noua &icirc;ncercare de manipulare are &icirc;n spate disperarea celor care &icirc;ncearcă de at&acirc;ția ani să deruleze campanii murdare &icirc;mpotriva mea și după ce au vazut că &icirc;n Moldova nu mai au credibilitate, &icirc;ncearcă să păcălească din nou opinia publica lans&acirc;nd diferite acțiuni din afara țării. Urmează ca timpul să dea calificările necesare tuturor acestor acțiuni, asa cum s-a &icirc;nt&acirc;mplat pana acum și cu celelalte campanii de denigrare lansate la adresa mea, care s-au dovedit &icirc;n timp a fi false, lipsite de probe și au dezvăluit interesele reale care au stat &icirc;n spatele lor&rdquo;, potrivit lui Vlad Plahotniuc.</p>
<p>sursa: <a href="http://hotnews.md/articles/view.hot?id=24277"><strong>hotnews.md</strong></a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/plahotniuc-dezvaluie-ca-asa-zisul-dosar-penal-din-romania-este-de-fapt-o-sesizare-depusa-de-val-butnaru-in-numele-trustului-jurnal-55178.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Dragoș Galbur: De ce a picat JurnalTV?</title>
		<link>https://timpul.md/articol/dragos-galbur-de-ce-a-picat-jurnaltv-53781.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/dragos-galbur-de-ce-a-picat-jurnaltv-53781.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 14 Jan 2014 12:18:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[galbur]]></category>
		<category><![CDATA[jurnal]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/dragos-galbur-de-ce-a-picat-jurnaltv-53781.html/</guid>

					<description><![CDATA[Ieri, am fost printre primii, dacă nu chiar primul, care a postat pe facebook despre faptul că la ora 00.13, operatorul de cablu, SunTV a stopat emiterea postului JurnalTV și &#238;ncă a 2 posturi, AccentTV (postul PCRM), și RTR (televiziunea rusă).&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Deja p&acirc;nă la amiază, &icirc;n jur de 10 operatori de cablu din Republica Moldova au stopat și ei emiterea JurnalTV-ului, argument&acirc;nd că s-au conformat deciziei Consiliului Coordonator al Audiovizualului. CCA zice că JurnalTV a manipulat opinia publică și că nu s-au conformat nu știu căror standarte noi, mai &icirc;n scurt &#8211; apă chioară. Este clar că &icirc;nchiderea robinetului celor de la JurnalTV are tentă politică.</p>
<p>Eu am scris și mai scriu, da, &icirc;mi pare rău că nu mai am JurnalTV la televizor, nu c-aș fi urmărit știrile și emisiunile sale, dar seara, &icirc;n pătuc, &icirc;nainte de somn, mai priveam c&acirc;te un film bunișor, chiar dacă puteam să-l privesc la comp, &icirc;mi este mai comod la TV. &Icirc;n fine, doar de asta mi-e jale că Jurnalul a dispărut de la TV, &icirc;n rest nu simt nicio compasiune. Chiar dacă &icirc;i cunosc pe 80% dintre angajații Jurnalului și chiar dacă mi-au umplut news-feed-ul pe facebook cu mesaje că &rdquo;Mafia atacă presa&rdquo;, că Plahotniuc se răzbună și că &rdquo;JurnalTV ești tu!&rdquo;, asta nu schimbă nimic. C&acirc;nd au &icirc;nchis NIT-ul, aplaudați și postați mesaje de bucurie pe facebook și nu vă g&acirc;ndeați că zeci de oameni au rămas fără loc de muncă. Acuma &icirc;ncercați să vă lingușiți și să vă victimizați, după ce, din lipsă evidentă de profesionalism, ați asigurat chiar voi, dispariția JurnalTV-ului de pe ecranele noastre! Voi, mă refer la cei care conduc acest trust media. Nu trebuia să politizați acest post TV și să-i permiteți lui Sergiu Mocanu să facă PR politic și diferite manevre electorale at&acirc;t pe jurnal.md, c&acirc;t și la JurnalTV. Asta a fost greșeala voastră, după cum se vede, fatală. Din start, de c&acirc;nd frații Țopa au preluat Jurnalul, acesta a devenit o platformă de a bate &icirc;n Plahotniuc. Bine, bate bre, dar mai scrie și despre altceva nu doar despre asta. Era o perioadă, c&acirc;nd Filat &icirc;ncă nu era &icirc;n alianță cu Plahotniuc, c&acirc;nd Jurnalul posta c&acirc;te 6-7 știri la r&acirc;nd despre crimele lui Plahotniuc, după care veneau alte 5 știri că Filat e &icirc;ngerul păzitor al Moldovei. După ce, c&acirc;nd ăștia 2 și-au dat m&acirc;na, v-ați căcat pe voi și ați &icirc;nceput a lovi și &icirc;n Filat deja, iar lui Sergiu Mocanu cum nu i-a tăcut gura, așa și nu-i tace. Bani și interese, la mijloc. Vezi tu, fostul consilier prezidențial a lui Voronin, vine să ne vorbească adevărul, doar la JurnalTV, cel mai liber post TV din țară. Nu e necesar să absolvești jurnalismul ca să &icirc;nțelegi că la capitolul știri, editoriale, emisiuni, absolut totul este &icirc;ndreptat asupra celui care controlează totul, inclusiv CCA-ul, Vlad Plahotniuc. P&acirc;nă și mașinile JurnalTV-ului se alimentează la Petrom, apoi ce mai vreți? Clar că o să vă &icirc;nchidă robinetul. Era doar o chestiune de timp. Voi doar l-ați ajutat și stimulat, prin Sergiu Mocanu.<br />
&nbsp;<br />
&Icirc;mi pare rău pentru fiecare t&acirc;năr angajat al JurnalTV-ului, care are acum de suferit, dar care s-a lăsat manipulat de Sergiu Mocanu și de frații Țopa, &icirc;n conflictele sale de interese cu Plahotniuc. Mă uitam chiar ieri, la ora 12.00, c&acirc;nd au ieșit angajații Jurnalului la protest &icirc;n fața CCA, cine a politizat evenimentul? Cine a venit cu pancarde, stegulețe și semne electorale? Corect, Sergiu Mocanu. Pentru că e an electoral și pentru că se poate de scos dividende din cazul JurnalTV. G&acirc;ndiți-vă la asta și nu vă lăsați prostiți de cei care vă conduc. Credeți că degeaba au plecat de la JurnalTV, Elena Robu, Rita Ursalovschi, Nata Albot, Oleg Brega, Nicolae Negru și Petru Bogatu? Fiți serioși.</p>
<p>Acuma fiecare poate să &icirc;ntoarcă cum vrea povestea stopării emiterii JurnalTV-ului la televizor, &icirc;nsă așa cum știu cum mă cheamă, așa știu că motivul principal din care se &icirc;nt&acirc;mplă tot acest rahat, este politizarea postului TV și transformarea lui &icirc;ntr-un ring de luptă dintre frații Țopa &amp; Sergiu Mocanu &icirc;mpotriva lui Plahotniuc. Că Plahotniuc e mafiot, că e controversat, că e nu știu cum&#8230; haideți bre, toată lumea știe deja cine e Plahotniuc. Voi arătați-ne cine sunt frații Țopa, de ce stau după hotare, de unde au bani pentru JurnalTV, c&acirc;t de curat e Sergiu Mocanu, din ce bani trăiește, din ce bani și-a cumpărat avion, puneți-l pe Mocanu să ne explice de ce a profitat de Rom&acirc;nia, atunci c&acirc;nd băieții lui au bătut un t&acirc;năr la o discotecă din Chișinău, după care s-au ascuns &icirc;n ambasada Rom&acirc;niei, iar astăzi, vicepreședintele mișcării pe care o conduce, mă atacă, pe facebook, și-mi zice că eu sunt acela care profit de Rom&acirc;nia. Pffff&#8230; Să știți, presa care manifestă parțialitate ori partizanat politic, e sortită din start eșecului.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/dragos-galbur-de-ce-a-picat-jurnaltv-53781.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Pocaznoi atenționează: CCA trebuie să fie notificată dacă operatorul de cablu schimbă lista din oferta de programe</title>
		<link>https://timpul.md/articol/pocaznoi-atentioneaza-cca-trebuie-sa-fie-notificata-daca-operatorul-de-cablu-schimba-lista-din-oferta-de-programe-53740.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/pocaznoi-atentioneaza-cca-trebuie-sa-fie-notificata-daca-operatorul-de-cablu-schimba-lista-din-oferta-de-programe-53740.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 13 Jan 2014 15:08:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[cca]]></category>
		<category><![CDATA[jurnal]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/pocaznoi-atentioneaza-cca-trebuie-sa-fie-notificata-daca-operatorul-de-cablu-schimba-lista-din-oferta-de-programe-53740.html/</guid>

					<description><![CDATA[CCA va investiga situatia creata in cazul Jurnal TV, dar nu poate obliga operatorii de cablu sa transmita acest post<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Operatorii de cablu nu sunt obligaţi să includă &icirc;n grile postul de televiziune Jurnal TV sau alt post de televiziune autohton, a explicat luni preşedintele Consiliului Coordonator al Audiovizualului Marian Pocaznoi, &icirc;n urma acuzaţiilor aduse de acest post de televiziune.</p>
<p>Pocaznoi a explicat faptul că &icirc;n 2009 CCA a adoptat o decizie prin care a obligat operatorii de cablu să includă gratis &icirc;n grila de emisie posturile autohtone care transmit semnalul gratuit. Nu este ideea că operatorii de cablu trebuie să preia toate posturile TV autohtone, dar că sunt obligate ca să nu ceară bani de la acestea.</p>
<p><a href="http://timpul.md/articol/cca-jurnal-tv-a-manipulat-publicul-si-a-incalcat-pluralismul-de-opinie-53737.html"><span><strong>CCA: Jurnal TV a manipulat publicul şi a &icirc;ncălcat pluralismul de opinie</strong></span></a></p>
<p>&Icirc;n acest fel, CCA a negat acuzaţiile că operatorii de cablu ar fi &icirc;ncălcat actele normative atunci c&acirc;nd au decis să excludă anumite posturi din grilă.</p>
<p><a href="http://timpul.md/articol/schimb-de-acuzaii-intre-jurnal-tv-i-cca-53730.html"><span><strong>Schimb de acuzații &icirc;ntre Jurnal TV și CCA</strong></span></a></p>
<p>&Icirc;n acelaşi timp, Pocaznoi a anunţat  că CCA  va investiga situaţia creată şi a recomandat operatorilor de cablu să respecte cu stricteţe listele aprobate de CCA, să ţină cont de interesele publicului &icirc;n cazul schimbărilor &icirc;ntreprinse şi le aminteşte că, potrivit legislaţiei, au obligaţia de a notifica consiliului intervenţiile făcute la listele din oferta de programe.<a href="http://timpul.md/articol/schimb-de-acuzaii-intre-jurnal-tv-i-cca-53730.html"><span><strong><br />
</strong></span></a><br />
sursa: politik.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/pocaznoi-atentioneaza-cca-trebuie-sa-fie-notificata-daca-operatorul-de-cablu-schimba-lista-din-oferta-de-programe-53740.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Jurnal de călătorie: Italia noastră</title>
		<link>https://timpul.md/articol/jurnal-de-calatorie-italia-noastra-53581.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/jurnal-de-calatorie-italia-noastra-53581.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Octavian Țîcu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 13 Jan 2014 05:08:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[Italia]]></category>
		<category><![CDATA[jurnal]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/jurnal-de-calatorie-italia-noastra-53581.html/</guid>

					<description><![CDATA[Al doilea an consecutiv ajunul Crăciunului mă prinde &#238;n Italia. Sunt implicat &#238;ntr-un proiect internaţional gestionat de Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe din Moldova, proiect coordonat de dr. Silvia Corlăteanu-Granciuc şi care se desfăşoară &#238;n colaborare cu Institutul de Studiere a Societăţilor Mediteranei din oraşul Napoli, Italia.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Proiectul are ca preocupare majoră cercetarea proceselor de modernizare a aspectelor politice, sociale şi economice dintre cele două ţări &icirc;n retrospectivă istorică şi de actualitate, care presupune dincolo de natura sa de cercetare, un schimb de vizite reciproce anuale &icirc;n cadrul seminarelor științifice organizate &icirc;n comun. &Icirc;n 2013 am desfăşurat două activităţi academice importante &icirc;n acest sens: un seminar ştiinţific internaţional organizat la Chişinău pe data de 15 noiembrie, unde colegii noştri italieni au prezentat o perspectivă asupra proceselor de modernizare &icirc;n zona Mediteranei (1800-1950) şi o conferinţă internaţională asupra problemelor frontierelor &icirc;n regiunea mediteraneană şi Europa de Est, unde &icirc;n perioada 17-23 decembrie am participat &icirc;mpreună cu dr. Silvia Corlateanu-Granciuc, dr. Valentin Constantinov şi cercetătorul științific Nicolae Bodean. Dincolo de aceste preocupări, am folosit această deplasare pentru o escapadă la Milano, unde am avut &icirc;nt&acirc;lnire cu reprezentanţii clubului de fotbal &bdquo;Inter&rdquo; Milano pentru a vedea publicată &icirc;n limba italiană cartea despre păm&acirc;nteanul nostru Nicolae Simatoc, care &icirc;n perioada 1947-1949 a jucat la acest mare club italian. Dacă &icirc;ntr-un fel mă simt deja napolitan, datorită şi faptului că merg acolo deja trei ani la r&acirc;nd, iar diversitatea experienţelor şi oamenii pe care &icirc;i cunosc mă fac să mă simt acolo ca acasă, atunci vizita de la Milano, unde mergeam pentru prima oară, o aşteptam cu mare emoţie.</p>
<p><strong>Milano: un oraş al modei, culturii şi fotbalului<br />
</strong><br />
Primul lucru pe care &icirc;l conştientizezi atunci c&acirc;nd te afli &icirc;n Italia este faptul că nu există o singură Italie, ci mai multe Italii, iar deşi acest fapt poate fi spus şi &icirc;n cazul multor altor ţări, aici mai mult ca oriunde diversitatea istorică, culturală sau lingvistică este ancorată &icirc;ntr-un set de tradiţii particulare marcate de intensitatea trăirilor istorice anterioare şi a bogăţiei spirituale pe care se bazează această specificitate. Mai mult ca oriunde această diversitate este prezentă deopotrivă &icirc;n particularismul regiunilor istorice, dar şi &icirc;n existenţa unor repere de unitate care face Italia unul din cele mai importante state ale Uniunii Europene şi ale lumii. Drumul de la Napoli la Milano convinge asupra acestui fapt, un observator atent put&acirc;nd uşor sesiza schimbările de relief şi cultură, de la energia şi haotismul aparent al sudului mediteranean, spre sobrietatea şi exigenţa nordului prioritar industrial, unde se fac sesizabile influenţele germane. </p>
<p>Oraşul a fost fondat de celţii din Italia de Nord &icirc;n jurul anului 400 &icirc;. Hr. fiind cucerit de către romani &icirc;n jurul anului 222 &icirc;. Hr., care i-au dat numele de Mediolanum, adică &bdquo;&icirc;n mijlocul c&acirc;mpului&rdquo;. Milano este unul dintre centrele financiare şi comerciale de primă importanţă ale lumii, renumit prin compania de automobile Alfa Romeo localizată aici, pentru producţia de mătase şi prin faptul că este unul dintre liderii mondiali &icirc;n modă şi design. </p>
<p>Dincolo de multitudinea bisericilor, monumentelor, magazinelor sau străzilor superbe, care vrăjesc efectiv orice vizitator oric&acirc;t de versat ar fi, trei lucruri m-au impresionat &icirc;n mod deosebit la Milano. Primul a fost Domul din Milano, a doua biserică ca mărime din Italia şi a treia din &icirc;ntreaga lume, care adăposteşte cea mai mare colecţie de statui de marmură de pe mapamond şi este &icirc;ncununată de chiar simbolul oraşului &#8211; Madunina (mica Madonă). Apoi nu mai puţin emoţionantă a fost intrarea &icirc;n Castelul Sforzesco (Castello Sforzesco), una din marile fortăreţe europene ale secolului XVI-XVII, construită &icirc;n secolul XV de Francesco Sforza, Ducele de Milano. Remodelat de Luca Beltrami &icirc;n 1891-1905, castelul este actualmente o &bdquo;fortăreaţă a muzeelor&rdquo;, unde se află opt dintre cele mai importante muzee şi colecţii de artă ale Italiei. </p>
<p>Dar ce m-a copleşit &icirc;n mod definitiv a fost stadionul San-Siro, &bdquo;citadela&rdquo; fotbalului milanez, unde datorită &icirc;nt&acirc;mplării, care, aşa cum zicea Aristotel, conţine &icirc;n sine m&acirc;na divinităţii, am avut posibilitatea să vizionez marele derby al fotbalului milanez şi italian dintre &bdquo;Inter&rdquo; şi &bdquo;AC Milan&rdquo;. Am scris şi &icirc;n alte circumstanţe că italienii sunt nebuni după fotbal şi din mai multe puncte de vedere, revendică paternitatea jocului cu balonul rotund. După cum relatează documentele timpului, &icirc;n oraşele Renaşterii din secolul XIII, Florenţa, Siena, Bologna, oamenii practicau prin centrele urbane şi la periferii aşa-numitul &bdquo;gioco del calcio&rdquo;. &Icirc;n acea perioadă, se mai juca fotbal şi &icirc;n alte părţi, cu precădere &icirc;n Franţa şi Anglia, dar spre deosebire de acestea, &icirc;n Italia acest joc era practic organizat, &icirc;n dimensiuni bine conturate şi conform&acirc;ndu-se unor regulamente riguroase, stabilite cu precizie. După cum ştim, chiar şi actualmente, &icirc;n anumite oraşe din Italia, spre exemplu Florenţa, se mai practică o dată &icirc;n an un astfel de joc, care se dispută &icirc;n costume de epocă şi respect&acirc;nd tradiţiile de c&acirc;ndva.</p>
<p>Fotbalul milanez este dominat de o rivalitate acerbă &icirc;ntre două cluburi de fotbal legendare &ndash; AC Milan şi FC &bdquo;Internazionale&rdquo;, iar faptul că aici a ajuns să joace marele nostru Simatoc, ne face să simţim o m&acirc;ndrie aparte. Clubul la care a venit Simatoc a fost fondat la 9 martie 1908 &icirc;n urma unei scindări produse &icirc;n Clubul de Fotbal şi Cricket Milan, c&acirc;nd un grup de 44 de membri, italieni şi elveţieni, şi-au exprimat protestul şi nemulţumirea faţă de dominaţia italienilor la AC Milan şi s-au separat, cre&acirc;nd &bdquo;Internazionale&rdquo;. Denumirea echipei a derivat din dorinţa fondatorilor săi de a face echipa cu adevărat internaţională, &icirc;n care să fie acceptaţi deopotrivă italieni şi jucători străini. Pictorul Giorgio Muggiani, unul dintre membrii fondatori ai noului club, a fost autorul logo-ului clubului milanez. &bdquo;Schisma&rdquo; produsă &icirc;n s&acirc;nul familiei fotbalistice milaneze la &icirc;nceputul secolului XX a generat una dintre cele mai mari rivalităţi fotbalistice cunoscute vreodată &icirc;n interiorul unui oraş, al unui campionat, iar actualmente chiar şi &icirc;n competiţiile internaţionale. </p>
<p>Această rivalitate nu este un fenomen izolat &icirc;n fotbalul italian. &Icirc;n Italia este cunoscut faptul că ataşamentul şi loialitatea faţă de un club reflectă de multe ori identificarea cu o anumită categorie socială. &Icirc;n mai multe oraşe mari ale ţării există două echipe rivale, care &icirc;şi dispută supremaţia pentru &bdquo;inimile&rdquo; şi &bdquo;sufletele&rdquo; concitadinilor. Vechea capitală industrială a Piedmontului, Torino, o are pe &bdquo;Juventus&rdquo;, considerată echipa patronilor şi a concernului automobilistic FIAT, şi pe AC Torino, echipa muncitorilor de la aceeaşi companie, ceea ce constituie o rivalitate nu numai &icirc;n sens competiţional, ci şi social. &Icirc;n Liguria, la Genova, o rivalitate acerbă există &icirc;ntre &bdquo;Sampdoria&rdquo; şi &bdquo;Genoa&rdquo;, iar &bdquo;oraşul etern&rdquo; Roma este marcat, din punct de vedere fotbalistic, de o &bdquo;&icirc;ncleştare eternă&rdquo; &icirc;ntre AS Roma şi &bdquo;Lazio&rdquo;.</p>
<p>Cele nouăzeci de minute de joc m-au făcut să &icirc;nţeleg mai bine italienii. Am văzut multe stadioane şi derby-uri, de la Nou Camp din Barcelona, la Anfield Row din Liverpool sau &bdquo;Dinamo&rdquo;-&bdquo;Shahter&rdquo; de pe &bdquo;Olimpiiski&rdquo; din Kiev. Nicăieri &icirc;n lume &icirc;nsă nu există un derby fotbalistic citadin care să conţină &icirc;n sine at&acirc;ta spirit comunitar, tradiţie, dar şi cultură sportivă aşa cum există la Milano. Fotbalul a ajuns să reflecte mai mult ca orice activitate socio-umană esenţa unui oraş şi a unei naţiuni.</p>
<p><strong>Chemarea latină<br />
</strong><br />
Comunitatea noastră istorică este un aspect constatat permanent pe tot parcursul aflării mele &icirc;n Italia, din multe puncte de vedere istoria italienilor fiind asemănătoare cu cea a noastră, a rom&acirc;nilor. Am moştenit multe dintre fundamentele civilizaţiei romane, pe care le-am purtat &icirc;n timp şi le-am conservat, indiferent de numeroasele popoare barbare care au trecut peste noi, am cunoscut perioade extinse şi intense de ocupaţie străină fără a pierde din esenţa latinităţii. Am realizat cu puţin &icirc;naintea italienilor primul stat unitar rom&acirc;n, deşi spre deosebire de italieni, care au realizat acest fapt &icirc;n integritate şi deplin &icirc;n 1861, rom&acirc;nii au trebuit să suporte vicisitudini ale timpului mult mai complicate, realiz&acirc;nd integritatea sa naţională abia &icirc;n anul 1918. Italia a fost statul alături de care am fost &icirc;n Primul Război Mondial şi ţara care a susţinut realizare unităţii naţionale rom&acirc;neşti la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919, iar Italia, alături de Franţa, Marea Britanie şi Japonia, a fost statul care a recunoscut reunirea Basarabiei cu Rom&acirc;nia, prin semnarea Convenţiei (sau Protocolului) basarabean din 28 octombrie 1920, care &icirc;nsemna recunoaşterea internaţională a actului din 27 martie 1918. </p>
<p>&Icirc;mpreună cu Italia am mers şi &icirc;n cel de-al Doilea Război Mondial, &icirc;mpreună am avut forţa să ieşim din coaliţia antifascistă şi să luptăm contra nazismului, iar la Conferinţa de la Paris din 1947 at&acirc;t Rom&acirc;nia, c&acirc;t şi Italia au fost considerate state-inamic, fiindu-le impuse tratate punitive de pace. Spre deosebire &icirc;nsă de Italia, care răm&acirc;nea &icirc;n lumea liberă şi va face un efort remarcabil de democratizare şi refacere economică, pentru a deveni cur&acirc;nd unul din fondatorii Comunităţii Economice Europene, Rom&acirc;nia va fi ocupată de sovietici, care vor instaura aici un regim comunist şi vor anexa Basarabia, expusă la r&acirc;ndul său unui proces intens de deznaţionalizare şi de anihilare a identităţii sale rom&acirc;neşti şi latine. <br />
După căderea comunismului &icirc;n Rom&acirc;nia şi destrămarea URSS, at&acirc;t Rom&acirc;nia, c&acirc;t şi Republica Moldova, au rămas unicul spaţiu de latinitate european care nu era integrat &icirc;n dimensiunea de civilizaţie euroatlantică. Rom&acirc;nia, printr-un efort remarcabil de democratizare şi transformare, a reuşit să devină &icirc;n anul 2004 membru al Alianţei Nord-Atlantice, iar din anul 2007 este membru al Uniunii Europene. A venit r&acirc;ndul nostru acum să ne definim din acest punct de vedere.</p>
<p>Un al doilea lucru important pe care l-am simţit &icirc;n Italia mai mult ca oriunde, deşi am stat perioade &icirc;ndelungate deopotrivă &icirc;n Franţa şi &icirc;n Spania, este chemarea latină, conştientizarea faptului că dincolo de orice experienţă istorică pe care am suferit-o ca individ de-a lungul timpului, expus ca mulţi alţii unor procese de rusificare, sovietizare, &bdquo;moldovenizare&rdquo;, ulterior unor procese de căutare de sine &icirc;n tumultul multiplelor transformări pe care le-am cunoscut ca societate şi ţară, unica pornire autentică şi firească este cea a s&acirc;ngelui, cea latină. Acest lucru vine de la sine, de la felul cum te simţi la Roma, unde istoria te domină &icirc;n fiecare respiraţie şi &icirc;ţi oferă repere identitare clare, sentiment de m&acirc;ndrie şi &icirc;nălţare pentru faptul că aparţii acestei familii latine care se revendică de la civilizaţia romană. Dar acest fapt &icirc;l simţi deopotrivă la Napoli, Florenţa sau Milano, &icirc;n primul caz frivolitatea şi dezinvoltura locuitorilor săi, simţul umorului şi arta gesticulării nu te lasă să uiţi că de fapt suntem aceiaşi, iar &icirc;n al doilea caz, sobrietatea construcţiilor şi &icirc;ncărcătura estetică a operelor de artă, nu-ţi lasă altă opţiune dec&acirc;t să te identifici plenar cu această cultură şi să simţi că &icirc;ntr-un fel asumarea acestei identităţi te face parte integrantă a latinităţii, care a dat lumii asemenea dimensiune de civilizaţie.</p>
<p>Suntem latini prin faptul că vorbim aceeaşi limbă, care de multe ori nici nu are nevoie de traducere, pentru că după o perioadă anumită de aflare ajungi să te obişnuieşti cu g&acirc;ndul că de fapt sunt limbi aproape identice, ce izvorăsc din limba latină. Acest fapt e recunoscut şi că suntem membri ai Uniunii Latine, care se consacră elaborării, &icirc;n dialog permanent cu statele membre şi cu organismele interguvernamentale, &icirc;n special cu cele regionale, unor acţiuni bazate pe principiile de complementaritate şi de subsidiaritate, orientate către promovarea limbilor noastre şi moştenirii comune &icirc;n slujba unei viziuni profund &icirc;ncrezătoare &icirc;n rolul comunităţii latine &icirc;n lumea de azi.</p>
<p>Suntem un popor latin al cărui viitor este alături de restul neamului, alături de peste alte patruzeci de state ale lumii care vorbesc o limbă derivată din latină şi care concentrează forţele economice majore ale lumii. După experienţele istorice tragice care ne-au marcat timp de două secole, avem o şansă unică de a redeveni parte a acestui spaţiu de cultură şi civilizaţie, care a oferit lumii multe dintre reperele fundamentale pe care aceasta se aşază actualmente. Depinde de fiecare dintre noi asumarea acestei identităţi &icirc;n parte şi a societăţii ca totalitate pentru ca acest lucru să devină realitate prin procesul de integrare europeană şi transformare democratică, pe măsura celorlalte state latine din Europa şi din restul lumii.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/jurnal-de-calatorie-italia-noastra-53581.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>(FĂRĂ COMENTARII) Scrisoarea săptămânii: Din banii CUI a fost creat Trustul Jurnal?</title>
		<link>https://timpul.md/articol/fara-comentarii-scrisoarea-saptamanii-din-banii-cui-a-fost-creat-trustul-jurnal-50678.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/fara-comentarii-scrisoarea-saptamanii-din-banii-cui-a-fost-creat-trustul-jurnal-50678.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 05 Nov 2013 09:23:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[banii]]></category>
		<category><![CDATA[jurnal]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/fara-comentarii-scrisoarea-saptamanii-din-banii-cui-a-fost-creat-trustul-jurnal-50678.html/</guid>

					<description><![CDATA[SCRISOARE DESCHISĂ&#160;moderatorului talk-show-ului &#8222;Cabinetul din umbră&#8221; de la &#8222;Jurnal TV&#8221;, Dlui Val Butnaru]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Stimate Domnule Val Butnaru,</p>
<p>Sunt nevoit să mă adresez Dvs. prin intermediul acestei scrisori deschise ca urmare a comportamentului de care aţi dat dovadă Dvs. &icirc;n cadrul emisiunii &bdquo;Cabinetul din umbră&rdquo; din 31 octombrie 2013, c&acirc;nd V-aţi permis grave devieri de la normele deontologiei profesionale, dar şi de la prevederile legale, &icirc;ncerc&acirc;nd să manipulaţi opinia publică, &icirc;n cazul companiei &bdquo;NormaTelecom&rdquo;, administrator al căreia sunt. &Icirc;n cele ce urmează mă voi referi &icirc;n detalii la acest subiect, nu &icirc;nainte &icirc;nsă de a expune succint esenţa problemei.</p>
<p>Astfel, la 18 martie 2005, &icirc;ntre firma de producere &bdquo;Norma&rdquo; SRL şi &Icirc;ntreprinderea de Stat &bdquo;Calea Ferată din Moldova&rdquo; a fost &icirc;ncheiat un contract av&acirc;nd ca obiect proiectarea, construcţia şi exploatarea liniilor de fibră optică &icirc;n zona de expropriere a căii ferate din Republica Moldova pe segmentul Chişinău &ndash; Ungheni &#8211; Frontiera de Stat. Contractul a fost executat parţial de ambele părţi contractante şi anume: a fost construită reţeaua de transport de date prin fibră optică pe segmentul Frontiera de Stat cu Rom&acirc;nia &ndash; Ungheni şi finalizate lucrările de proiectare pe segmentul Ungheni &ndash; Corneşti &ndash; Chişinău.</p>
<p>Ulterior, la 26.05.2006, &Icirc;S &bdquo;Calea Ferată din Moldova&rdquo;, prin scrisoarea nr. 236/Hmax, adresată FP &bdquo;Norma&rdquo; SRL, a cerut sistarea executării lucrărilor de construcţie a reţelei de transport de date din motivul &bdquo;apariţiei unor circumstanţe&rdquo;. Prin scrisoarea nr. H- 4/327 din 22.06.06, &Icirc;S &bdquo;Calea Ferată din Moldova&rdquo; explică acţiunile sale de sistare a lucrărilor prin interdicţia impusă de Procesul verbal din 12.06.2006, al consfătuirii comune a Miniştrilor Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi Dezvoltării Informaţionale (vezi hotăr&acirc;rea Curţii de Apel Chişinău din 18.01.2008).</p>
<p>Constat&icirc;nd imposibilitatea executării contractului nr. 8500507 din 18.03.2005 din motivele indicate &icirc;n procesul-verbal al consfătuirii comune a Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi Ministerul Dezvoltării Informaţionale din 12.06.2006, F.P. &bdquo;Norma&rdquo; S.R.L. s-a adresat &icirc;n instanţa de judecată cu cerere de contestare a procesului-verbal din 12.06.2006.</p>
<p>La 18 ianuarie 2008, Curtea de Apel Chişinău a admis acţiunea FP &bdquo;Norma&rdquo; SRL &icirc;mpotriva Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, intervenienţi accesorii &Icirc;.S. &bdquo;Calea Ferată din Moldova&rdquo;, Agenţia Naţională pentru Reglementare &icirc;n Telecomunicaţii şi Informatică, SRL &bdquo;Edata trans&rdquo; cu privire la contestarea actului administrativ, a anulat procesul-verbal din 12.06.2006 al consfătuirii comune a Miniştrilor Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi Dezvoltării Informaţionale ca fiind act administrativ ilegal &icirc;n fond şi emis contrar prevederilor legii, a obligat Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor al Republicii Moldova de a nu crea obstacole &icirc;n executarea de către &Icirc;S &bdquo;Calea Ferată din Moldova&rdquo; să procedeze imediat la executarea contractului nr. 8500507 din 18 martie 2005.</p>
<p>Hotăr&acirc;rea Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2008, menţionată mai sus, a fost atacată cu recurs de către &Icirc;S &bdquo;Calea Ferată din Moldova&rdquo;, Ministerul Dezvoltării Informaţionale al Republicii Moldova la Curtea Supremă de Justiţie. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05 martie 2008, dosarul nr. 3r-500/08, recursul a fost respins, hotăr&acirc;rea Curţii de Apel Chişinău din 18 ianuarie 2008 fiind menţinută.</p>
<p>Prin &Icirc;ncheierea Colegiului Civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie nr. 3rh-65/08 din 16.04.2008 cererile de revizuire au fost respinse ca fiind inadmisibile.</p>
<p>Statul, prin instituţiile sale, a făcut tot posibilul ca hotăr&acirc;rea judecătorească să răm&acirc;nă neexecutată. Mai mult ca at&acirc;t, interesul sporit al statului &icirc;n neexecutarea Hotăr&acirc;rii Curţii de Apel Chişinău nr. 3-318/08 din 18.01.2008, menţinută prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05.03.2008 nr.3r-500/08, se urmăreşte şi prin faptul, că Guvernul, prin intermediul Procurorului General al Republicii Moldova, a depus la Curtea de Apel Economică o cerere privind recunoaşterea nulităţii contractului nr. 8500507 din 11.03.2005 (&icirc;n fapt din 18.03.2005), &icirc;ncheiat &icirc;ntre FP &bdquo;Norma&rdquo; SRL şi &Icirc;S &bdquo;Calea ferată din Moldova&rdquo;. Procurorul General nu avea temeiuri legale de a se adresa &icirc;n judecată, dat fiind faptul că Deciziile judecătoreşti nr. 3-318/08 din 18.01.2008 şi nr.3r-500/08 din 05.03.2008, fiind definitive şi irevocabile, sunt executorii şi au puterea lucrului judecat.</p>
<p>La 22.05.2008 Curtea de Apel Economică, prin &icirc;ncheierea nr. 2e-698/08, a admis demersul procurorului şi a suspendat executarea lucrărilor ce reies din contractul nr. 8500507 din 18.03.2008 &icirc;ntre FP &bdquo;Norma&rdquo; SRL şi &Icirc;S &bdquo;Calea Ferată din Moldova&rdquo;, motiv&acirc;nd prin faptul că &bdquo;este mai raţional de a fi suspendate continuarea lucrărilor &icirc;ntruc&acirc;t la moment nu se poate de apreciat rezultatul hotăr&acirc;rii ce va fi emisă&rdquo;.</p>
<p>&Icirc;nţeleg&acirc;nd că executarea contractului nr. 8500507 din 18.03.2008 este tergiversată de intervenţia directă a statului, prin intermediul organelor sale, că este &icirc;ncălcat dreptul la proprietate al FP &bdquo;Norma&rdquo; SRL, constituit din prejudiciul material direct, adus prin neexecutarea hotăr&acirc;rilor judecătoreşti definitive şi executori, că executorul judecătoresc a tergiversat executarea hotăr&acirc;rii judecătoreşti prin stabilirea termenelor repetate pentru ca Guvernul să obţină emiterea &Icirc;ncheierii Curţii de Apel Economice nr. 2e-698/08 din 22.05.2008, prin care ilegal se stopează executarea hotăr&acirc;rii judecătoreşti, că Guvernul printr-o simplă &Icirc;ncheiere judecătorească blochează executarea unei hotăr&acirc;ri judecătoreşti definitive şi irevocabile, FP &bdquo;Norma&rdquo; SRL pe data de 04.08.2008 a adresat CEDO o cerere privind violarea dreptului la proprietate şi a cerut o satisfacţie echitabilă. Prin hotăr&acirc;rea sa definitivă nr. 38503/08 din 03.11.2011, Curtea a declarat cererea &bdquo;Norma&rdquo; SRL admisibilă şi a constatat că a avut loc violarea articolului 6 al Convenţiei şi a articolului 1 al Protocolului nr. 1, chestiunea privind satisfacţia echitabilă fiind rezervată pentru o hotăr&acirc;re separată.</p>
<p>Calvarul prin care trece &icirc;ntreprinderea noastră &icirc;nsă nu a luat sf&acirc;rşit aici. La 25 iulie 2013, Judecătoria sectorului R&acirc;şcani al capitalei a admis doar parţial cererea noastră de reparare a prejudiciului pe care le-am suportat. De fapt, s-a decis să se achite cu titlu de prejudiciu sume mult mai mici dec&acirc;t cele reale şi &icirc;n situaţia creată noi am fost nevoiţi să ne adresăm Curţii de Apel cu cerere de apel pentru modificarea hotăr&icirc;rii instanţei de fond. Dosarul este acum pe rol.</p>
<p>Aceasta este situaţia reală, iar mai jos mă voi referi la modul &icirc;n care aţi prezentat Dvs. acest caz.<br />
Astfel, &icirc;n talk-show-ul din 31.10.2013, aţi declarat că aveţi dosarul &bdquo;Norma&rdquo; pe masă, aţi demonstrat c&acirc;teva mape, care, potrivit spuselor Dvs., conţin materiale privind cazul &bdquo;Norma&rdquo;. Domnia Voastră, ca un clovn adevărat, pe arena unui circ, aţi inversat lucrurile şi aţi deplasat accentele. Spectatorului i s-a sugerat cu totul altceva, precum că Norma ar fi un escroc şi ar pretinde pe nemeritate la nişte prejudicii. Dacă aveaţi pe masă măcar Hotăr&acirc;rea CEDO nr. 38503/08 din 03.11.2011 &icirc;n cazul &bdquo;Norma&rdquo; vs Moldova, nu făceaţi declaraţii aberante despre &bdquo;justiţia Păpuşarului&rdquo;. &Icirc;n Hotăr&acirc;rea menţionată succint sunt expuse circumstanţele cazului &bdquo;Norma&rdquo;. Este absolut clar expusă situaţia cum statul Republica Moldova, &icirc;n persoana guvernanţilor de atunci (Voronin, Grecian&acirc;i, Ursu, Molojen, Gurbulea, etc.), şi-au bătut joc de firma comercială &bdquo;Norma&rdquo;, au distrus afacerea, iar apoi preţ de c&acirc;ţiva ani nu au executat hotăr&acirc;rile instanţelor judecătoreşti naţionale irevocabile şi definitive, ceea ce a condus la condamnarea R. Moldova de către CEDO. Ce legătură are &bdquo;Păpuşarul&rdquo; cu dosarul &bdquo;Norma&rdquo;? De ce &icirc;n emisiune se vorbeşte de cazul &bdquo;Norma&rdquo;, iar la subtitre &#8211; despre &bdquo;Justiţia din buzunarul Păpuşarului&rdquo;? Este absolut evident că despre &bdquo;Păpuşar&rdquo; s-a menţionat special pentru a da altă coloratură cazului. Opinia publică este deprinsă cu g&acirc;ndul că &bdquo;Păpuşarul&rdquo; este simbolul răului şi atunci cazul &bdquo;Norma&rdquo; apare &icirc;n altă lumină, una foarte proastă. E onest să procedaţi aşa? E corect ca, fără nici o dovadă, să ne puneţi alături de &bdquo;Păpuşar&rdquo; pentru ca să ne şifonaţi imaginea? Este oare acesta un jurnalism imparţial?</p>
<p>Din alt punct de vedere, vreau să Vă atrag atenţia, Dle Butnaru, că aţi comis o ingerinţă &icirc;n actul de justiţie. Cine poate face aprecieri pe un caz care este pe rol &icirc;n instanţa de judecată?  <br />
De asemenea, vreau să Vă atrag atenţia asupra faptului că aţi invitat &icirc;n studiou analişti politici, formatori de opinie, dar nespecialişti &icirc;n drept, şi aţi &icirc;ncercat să-i atrageţi &icirc;ntr-o discuţie pe marginea unui caz pe care ei nu-l cunosc şi mai ales aflat pe rol &icirc;n instanţa de judecată. Ar trebui să-i mulţumiţi Domnului pentru faptul că invitaţii Dvs., chiar dacă nu sunt jurişti, au avut inteligenţa să nu susţină discuţia pe care aţi &icirc;ncercat să le-o impuneţi. </p>
<p>Oare nu Vă este clar, Domnule Butnaru, că amestecul presei &icirc;n actul de justiţie are efect extrem de negativ pentru justiţiabili? Atenţie, noi vorbim nu despre critica din partea presei, dar despre un amestec la etapa soluţionării litigiului. Oare comportamentul judecătorului Oleg Melniciuc, care a tergiversat examinarea dosarului &bdquo;Norma&rdquo; 17 luni nu este produsul amestecului presei? Nu dorim să discutăm decizia  pronunţată de Judecătoria R&acirc;şcani &#8211; ilegalitatea Deciziei răm&acirc;ne pe conştiinţa judecătorilor care au pronunţat-o. At&acirc;ta timp c&icirc;t nu este pronunţată o Decizie judecătorească definitivă, nu avem dreptul să ne expunem public poziţia. Este foarte important ca cetăţeanul să &icirc;nţeleagă că amestecul &icirc;n actul de justiţie la etapa examinării lui nu este permisă. Or, amestecul oricui, inclusiv a presei, la această etapă, aduce prejudicii uneia din părţi. Noi, &bdquo;NormaTelecom&rdquo;, niciodată nu am făcut zarvă &icirc;n presă p&acirc;nă la soluţionarea definitivă a cazului, deşi aveam mai multe decizii judecătoreşti definitive pronunţate &icirc;n favoarea noastră, inclusiv Hotăr&acirc;rea CEDO din 03.11.2011.</p>
<p>Pentru noi este absolut ne&icirc;nţeleasă intervenţia Domniei Voastre &icirc;n acest caz, Domnule Butnaru. Doar din materialele dosarului &bdquo;Norma&rdquo;, pe care pretindeţi că le cunoaşteţi, este absolut clară situaţia, este probat că statul ne-a distrus afacerea, ne-a prejudiciat enorm de mult. Este probat faptul că afacerea &bdquo;Norma&rdquo; a fost distrusă &icirc;n interesul companiei de stat SA &bdquo;Moldtelecom&rdquo;, că beneficiarul acestor acţiuni ilegale ale statului a fost doar SA &bdquo;Moldtelecom&rdquo;. Este probat faptul că, &icirc;n urma distrugerii afacerii &bdquo;Norma&rdquo;, SA &bdquo;Moldtelecom&rdquo; a rămas monopolist pe piaţa de telecomunicaţii pe toată perioada neexecutării hotăr&acirc;rilor judecătoreşti definitive pe parcursul a peste trei ani. &Icirc;n această perioadă, SA &bdquo;Moldtelecom&rdquo; a beneficiat de postura de monopolist şi, ca urmare, a avut supraprofituri. Este altă problemă cum au fost utilizate aceste supraprofituri. Deci, &bdquo;Norma&rdquo; nu pretinde la careva despăgubiri la care nu ar avea dreptul. &Icirc;n fapt, prejudiciul material este mult, mult mai mare. </p>
<h1>Jurnal TV fondat din banii plătiți de RM despăgubiri pentru un proces &quot;fictiv&quot; ?</h1>
<p>
<strong>Domnule Butnaru, poate &icirc;ncercaţi să faceţi o incursiune &icirc;n istoria contemporană a Moldovei şi să Vă amintiţi de cazul &bdquo;Unistar Ventures&rdquo; GmbH contra Moldovei, cazul &icirc;n care Moldova a achitat &icirc;n 2008, cu titlu de prejudiciu material acestei companii, 6 700 000 Euro.  De altfel, din c&acirc;te ştiu, anume din aceşti bani a fost construită afacerea &bdquo;Jurnal TV&rdquo;. Cazul &bdquo;Unistar Ventures&rdquo; GmbH contra Moldovei este absolut similar cazului &bdquo;Norma&rdquo; contra Moldovei. Doar cu o mică diferenţă: &icirc;n cazul &bdquo;Unistar Ventures&rdquo; GmbH contra Moldovei beneficiari ai despăgubirii sunt proprietarii &bdquo;Jurnal TV&rdquo;. De ce nu aţi făcut zarvă că statul Republica Moldova a fost prejudiciat de această firmă? Nu V-aţi  g&acirc;ndit niciodată că &bdquo;Norma&rdquo; este &icirc;ntr-o situaţie similară? <br />
</strong><br />
Mai mult, Domnule Val Butnaru, dacă Vă consideraţi jurnalist independent, ar fi cazul să faceţi o analiză mai profesionistă şi mai echidistantă. De ce nu aţi analizat cum a evoluat situaţia &icirc;n telecomunicaţii, după ce &bdquo;Norma&rdquo; a obţinut conectare transfrontalieră? Cum a evoluat situaţia de c&acirc;nd &bdquo;Norma&rdquo; &bdquo;a spart piaţa telecomunicaţiilor tranfrontaliere&rdquo;, c&acirc;nd astfel de interconetctare (&icirc;n afară de &bdquo;Norma&rdquo;) a obţinut &bdquo;Starnet&rdquo;, &bdquo;Orange&rdquo;, &bdquo;Moldcell&rdquo;? Cum s-au diminuat preţurile la serviciile de telecomunicaţii? Cunoaşteţi Dvs. că preţurile au scăzut de peste 8 ori? Beneficiari ai acestor diminuări ai preţurilor, &icirc;n cea mai mare măsură, sunt cetăţenii Republicii Moldova, care au aproape cele mai mici preţuri la servicii la telecomunicaţii &icirc;n lume. De asemenea, ţara noastră este pe locul 7 &icirc;n lume la acces de Internet. Deci, &icirc;n loc ca &bdquo;Norma&rdquo; să fie apreciată pentru distrugerea monopolului de pe piaţa de telecomunicaţii, pentru obţinerea micşorăii preţurilor la servicii de telecomunicaţii, pentru aportul său la accesibilitatea serviciilor Internet, viteză Internet, noi ne-am pomenit cu atacuri dure din partea &bdquo;Jurnal TV&rdquo;. Ori poate lucrurile sunt mult mai simple? Poate noi, fară să ştim, am călcat peste interesele patronilor voştri? Sincer, noi nu cunoaştem interesele cui noi am deranjat. Suntem siguri că timpul o să le pună pe toate la locul lor.    </p>
<p>Domnule Val Butnaru, chiar nu &icirc;nţelegeţi că, prin ingerinţa &icirc;n actul de justiţie, prin amestecul &icirc;n litigiile care sunt pe rol, Domnia Voastră aduceţi un mare prejudiciu principiului imparţialităţii judecătorului? Oare nu &icirc;nţelegeţi că judecătorii din Moldova (mai bine zis, o bună parte din ei) nu au verticalitatea pe care ne-o dorim cu toţii, că la pronunţarea deciziilor aceşti judecători adesea sunt influenţaţi de presă, că adesea se conformează opiniei guvernanţilor. Oare nu &icirc;nţelegeţi că o justiţie aservită politicului, guvernării, &bdquo;o justiţie care nu vrea să aibă de furcă cu mass media&rdquo; este extrem de periculoasă? Chiar nu &icirc;nţelegeţi că prin astfel de amestec &icirc;n litigiile aflate pe rol Domnia Voastră nu contribuiţi la reformarea justiţiei, dar, dimpotrivă, &icirc;ncurajaţi starea actuală de lucruri? De ce mai vorbiţi at&acirc;ta despre reformarea justiţiei, dacă, de fapt, nu o doriţi? Domnule Val Butnaru, oare nu &icirc;nţelegeţi că, difuz&acirc;nd emisiuni cu accente deplasate, &icirc;ncurajaţi judecători de tip Oleg Melniciuc, care, pentru a &icirc;ntra &icirc;n voie guvernării şi a fi numiţi &icirc;n funcţia de şefi, sunt gata să tergiverseze ani de zile examinarea litigiilor, să uite de verticalitate. &Icirc;n pielea noastră, a celor de la &bdquo;Norma&rdquo;, sunt mulţi justiţiabili. Cine &icirc;i va apăra pe ei de justiţia fară verticalitate, de justiţia lipsită de imparţialitate?</p>
<p>Domnule Val Butnaru, oare nu &icirc;nţelegeţi că, difuz&acirc;nd emisiuni cu accente deplasate, &icirc;ncurajaţi judecători de tip Oleg Melniciuc, care, pentru a &icirc;ntra &icirc;n voie guvernării şi a fi numiţi &icirc;n funcţia de şefi, sunt gata să tergiverseze ani de zile examinarea litigiilor, să uite de verticalitate. &Icirc;n pielea noastră, a celor de la &bdquo;Norma&rdquo;, sunt mulţi justiţiabili. Cine &icirc;i va apăra pe ei de justiţia fară verticalitate, de justiţia lipsită de imparţialitate?</p>
<p>Dacă nu greşesc, la mai multe emisiuni de la &bdquo;Jurnal TV&rdquo; se tot vorbeşte de o justiţie părtinitoare, de o justiţie selectivă. Nu dorim o astfel de justiţie nici duşmanului.</p>
<p>Domnule Val Butnaru, Vă rugăm să meditaţi asupra acestei situaţii. Dacă am izbutit să Vă convingem că nu a fost cazul să interveniţi &icirc;ntr-un litigiu aflat pe rol, vom considera că deja ceva s-a făcut din punct de vedere al avansării democraţiei şi respectării principiilor de bază ale justiţiei.<br />
Credeţi-ne, după soluţionarea definitivă a litigiului nostru, Veţi avea destul material pentru a face o emisiune la această temă, care e necesară cu adevărat &ndash; o emisiune &icirc;n cadrul căreia ar urma să fie pus accentul pe principiile de bază ale justiţiei. Sunt absolut sigur că acest caz va servi drept un bun exemplu de luptă cu monopolul, de respectare a principiului liberei concurenţe, de neamestec al statului &icirc;n justiţie şi &icirc;n afacerile agenţilor economici privaţi.</p>
<p>Cu respect,</p>
<p>Administratorul SC &bdquo;NormaTelecom&rdquo; SRL C. Marian&nbsp;</p>
<p><strong>Sursa: INFOTAG.MD</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/fara-comentarii-scrisoarea-saptamanii-din-banii-cui-a-fost-creat-trustul-jurnal-50678.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>La Jurnal TV rămâne numai negru în urmă…</title>
		<link>https://timpul.md/articol/la-jurnal-tv-ramane-numai-negru-in-urma-49156.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/la-jurnal-tv-ramane-numai-negru-in-urma-49156.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 01 Oct 2013 09:20:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[blog]]></category>
		<category><![CDATA[jurnal]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/la-jurnal-tv-ramane-numai-negru-in-urma-49156.html/</guid>

					<description><![CDATA[Se poate spune şi la propriu şi la figurat despre ceea ce se &#238;nt&#226;mplă la Jurnal TV.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Ultima plecare de la acest post de televiziune a lui Petru Bogatu, a mai pus o pată neagră pe acest post TV. Dl Bogatu l-a lăsat &ldquo;orfan&rdquo; &icirc;ntro măsură oarecare pe dl Negru, abandon&acirc;nd emisiunea &ldquo;Negru şi Bogatu&rdquo;. Aceasta ne demonstrează &icirc;ncă o dată că acolo miroase a &hellip;</p>
<p>Consider că plecarea lui Bogatu de la Jurnal, le va aduce telespectatorilor jurnalului o &ldquo;sărăcie&rdquo; informaţională. Conversaţiile celor doi publicişti, comentatori şi analişti, pentru unii era o sursă de informaţie destul de credibilă vis-a-vis de ceea ce se &icirc;nt&acirc;mplă &icirc;n ţară. Dar se vede că a crăpat răbdăul lui Bogatul. Cauza o consider &ndash; politica editorială. Cum am remarcat &icirc;n articolul &ldquo;Din ce cauza jurnaliştii părăsesc Jurnal TV-lul&hellip;?&ldquo; formatul jurnaliştilor-fantome nu a putut fi &icirc;nţeles şi &icirc;ntro măsură oarecare asimilat de către dl Bogatu. Cine crede că dl Bogatu a plecat din interese financiare cred că se greşeşte amarnic. Sunt oameni pentru care banu nu prea au &icirc;nsemnătate, ba chiar nici cantitatea lor. Este un termen la unii &ndash; demnitate şi onoare, pe care nu o poţi cumpăra cu bani, ba chiar nici cu mulţi bani. Evident că &icirc;ntrebarea ce-i frăm&acirc;ntă pe toţi este: &ndash; Cine va fi următărul &icirc;n această listă?</p>
<p>Se desumflă această televiziune, mai bine zis ceea ce ţine de ştiri şi conotaţia politică axată strict pe atacul direct la persoană. Schimbarea vectorului simpatieie politice faţă de un partid pe care iau criticat de la apariţia pe piaţa mediatică joacă fiesta la momentul dat. P&acirc;rtia pe care pleacă jurnaliştii cu demnitate de la Jurnal se face tot mai lungă şi mai luşuioasă&hellip;</p>
<p>Se zice &ndash; Locul sf&acirc;nt liber nu stă. Cine oare va astupa golurile la acest post de televiziune? Cine &icirc;şi va face apariţia &icirc;n scurt timp la micile ecrane cu sigla JTM? Or, să &icirc;nţeleg că banii nu miroase? Trăim şi vedem&hellip;</p>
<p><strong>vox.publika.md<br />
</strong><strong>Veaceslav Burlac</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/la-jurnal-tv-ramane-numai-negru-in-urma-49156.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>(DIVORȚ PE PIAȚA MEDIA) Editorialstul Petru Bogatu părăsește Jurnalul</title>
		<link>https://timpul.md/articol/divort-pe-piata-media-editorialstul-petru-bogatu-paraseste-jurnalul-49038.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/divort-pe-piata-media-editorialstul-petru-bogatu-paraseste-jurnalul-49038.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 28 Sep 2013 06:49:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[jurnal]]></category>
		<category><![CDATA[media]]></category>
		<category><![CDATA[plecare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/divort-pe-piata-media-editorialstul-petru-bogatu-paraseste-jurnalul-49038.html/</guid>

					<description><![CDATA[Petru Bogatu a anunțat &#238;ntr-o postare pe pagina sa de facebook că pleacă de la Jurnal Trust Media.&#160;<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Acesta nu a spus care este motivul deciziei luate.</p>
<p>&bdquo;&Icirc;ncep&acirc;nd cu ziua de vineri, 27 septembrie 2013, subsemnatul &icirc;ncetează colaborarea cu Jurnal Trust Media. Din acelaşi motiv, am suspendat şi emisiunea &bdquo;Negru şi Bogatu&rdquo; de la Jurnal TV&rdquo;, a spus Bogatu.</p>
<p>Sursa: <a href="http://unimedia.info/stiri/Petru-Bogatu-pleaca-de-la-Jurnal-Trust-Media--66168.html">unimedia</a><br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/divort-pe-piata-media-editorialstul-petru-bogatu-paraseste-jurnalul-49038.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
