<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Klaus Iohanis &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/klaus-iohanis/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 28 Mar 2024 13:54:45 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>Klaus Iohanis &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Candidatura lui Klaus Iohannis la șefia NATO pare tot mai serioasă</title>
		<link>https://timpul.md/articol/candidatura-lui-klaus-iohannis-la-sefia-nato-pare-tot-mai-serioasa.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/candidatura-lui-klaus-iohannis-la-sefia-nato-pare-tot-mai-serioasa.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioana Crețu]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 28 Mar 2024 13:54:29 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Klaus Iohanis]]></category>
		<category><![CDATA[NATO]]></category>
		<category><![CDATA[sefia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/candidatura-lui-klaus-iohannis-la-sefia-nato-pare-tot-mai-serioasa.html</guid>

					<description><![CDATA[După premierul olandez Mark Rutte, recent şi preşedintele român Klaus Iohannis şi-a anunţat candidatura pentru poziţia de secretar general al NATO. Este greu să se prevadă cine va câştiga în cele din urmă, deoarece decizia va fi luată pe baza unor înţelegeri diplomatice din culise. Mai ales că în contextul războiului din Ucraina postul a]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<div id="">
<h3>După premierul olandez Mark Rutte, recent şi preşedintele român Klaus Iohannis şi-a anunţat candidatura pentru poziţia de secretar general al NATO. Este greu să se prevadă cine va câştiga în cele din urmă, deoarece decizia va fi luată pe baza unor înţelegeri diplomatice din culise. Mai ales că în contextul războiului din Ucraina postul a devenit mai valoros. Însă din perspectiva ungară ambele variante pot fi îngrijorătoare.</h3>
<p class="HBodytext">Deşi una dintre sarcinile asumate la constituirea Alianţei nord-atlantice a fost apărarea democraţiei, alegerea secretarului general nu are un conţinut foarte democratic. Poziţia nu va fi decisă nici măcar în cadrul Consiliului NATO, ci înţelegerile au loc în culise şi durează până ce statele membre vor găsi un candidat consensual. După ce actualul secretar general Jens Stoltenberg va părăsi funcţia după 10 ani &#8211; continuându-şi cariera în fruntea Băncii Naţionale a Norvegiei &#8211; până în septembrie trebuie să fie găsit succesorul său. Potrivit aşteptărilor, candidatura acestuia va constitui subiectul summitului din aprilie al miniştrilor de externe, precum şi al celui din vară ce va avea loc la Washington. Până la acest moment s-au anunţat pentru post două persoane: premierul olandez Mark Rutte și preşedintele român Klaus Iohannis, relatează Magyar Nemzet citat de Rador Radio România.</p>
<p class="HBodytext"><img decoding="async" class="textImage" src="https://media.stiripesurse.ro/image/201809/w620/media-153676068158016100.jpg" alt="content-image"></p>
<p class="HBodytext">Postul este unul mai puţin militar, fiind mai degrabă unul diplomatic: sarcina secretarului general constă în conducerea consiliului deja menţionat, ca şi a altor organisme, iar ceea ce este mai spectaculos, va reprezenta Alianţa în relaţiile internaţionale, respectiv în media. Numirea sa în post este pentru 4 ani, dar durata se poate prelungi. Postul a fost ocupat mereu de câte un politician european influent, dar până acum a fost ocupat doar de opt naţiuni.</p>
<p class="HBodytext">Războiul din Ucraina a influenţat şi importanţa rolului de secretar general NATO, dar acest proces nu a demarat doar acum. &#8222;Înainte vreme candidaţii erau aleşi din rândul miniştrilor de externe şi ai apărării, dar în ultimii 15 ani s-a întâmplat deja ca secretarul general să fie ales din rândul unor foşti premieri, ceea ce demonstrează o creştere a importanţei organizaţiei&#8221; &#8211; a declarat cotidianului citat Zoltán Szenes, fost şef al statului major, profesor al Universităţii Naţionale al serviciului public, care a menţionat că nu s-a întâmplat ca decizia finală să nu fi fost precedată de dezbateri aprinse, întrucât este precedată mereu de negocieri politice şi trebuie luată pe baza unui consens complet. De exemplu, în 2009 a avut loc o dezbatere de proporţii la numirea lui Anders Fogh Rasmussen în funcţia de secretar general. Pe de o parte, acesta a fost primul care a ajuns în NATO din postul de premier, iar pe de altă parte Turcia s-a împotrivit mai mult timp numirii sale, deoarece caricaturile cu Mohamed au apărut în Danemarca pentru prima oară în 2005, când acesta a fost premier. În cele din urmă turcii au cedat în schimbul obţinerii unui post de secretar general adjunct, însă Rasmussen nu a avut multă vreme voie să meargă în zona arabă, iar în locul său adjunctul s-a ocupat de problemele ivite &#8211; a evocat Szenes.</p>
<p class="HBodytext">Întrebarea care se pune este pe baza căror criterii votează statele membre? Zoltán Szenes a opinat că atât Mark Rutte, cât şi Klaus Iohannis sunt candidaţi excepţionali şi ambele ţări îndeplinesc sarcinile ce le revin în NATO şi au o politică de securitate puternic atlantistă. În privinţa raportului de forţe, a apreciat că premierul olandez se bucură de o largă susţinere între altele din partea SUA, Franţei şi statelor nordice. Avantajul său constă în faptul că Olanda este condusă mereu de guverne de coaliţie, deci &#8222;rutina&#8221; lui Mark Rutte poate fi exploatată de cele 32 de ţări ale NATO. În momentul de faţă funcţia de secretar general adjunct este ocupată de Mircea Geoană, ceea ce reduce în opinia sa şansele preşedintelui român. S-a grăbit însă să adauge că balticii şi polonezii luptă de multă vreme pentru numirea unui secretar general din zona Europei Centrale.</p>
<p class="HBodytext">&#8222;Este de aşteptat de asemenea ca nici războiul ruso-ucrainean să nu fie în favoarea unui candidat răsăritean, deoarece aceste ţări sunt implicate mai mult decât cei din apus. Astfel, a apreciat Szenes efectul războiului din Ucraina, este mai greu să te aştepţi la o politică mai neutră, mai echilibrată din partea unui secretar general care provine din zonă&#8221;.</p>
<p class="HBodytext">Ministrul ungar Péter Szíjjártó clarificase deja că Ungaria nu-l va susţine pe premierul olandez, care vorbise mai devreme de &#8222;îngenuncherea Ungariei&#8221;. Din perspectiva Ungariei faţă de ambii candidaţi pot exista contraargumente: în timp ce Mark Rutte a fost implicat în aşa-numitele dezbateri legate de PPE, şi Klaus Iohannis a recurs la afirmaţii antimaghiare.</p>
<p> </p>
</p></div>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/candidatura-lui-klaus-iohannis-la-sefia-nato-pare-tot-mai-serioasa.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Averea președintelui Klaus Iohannis a crescut în ultimul an. Ce salariu are soția sa, ca profesoară</title>
		<link>https://timpul.md/articol/averea-presedintelui-klaus-iohannis-a-crescut-in-ultimul-an-ce-salariu-are-sotia-sa-ca-profesoara.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/averea-presedintelui-klaus-iohannis-a-crescut-in-ultimul-an-ce-salariu-are-sotia-sa-ca-profesoara.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 03 Jun 2023 06:42:38 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[avere]]></category>
		<category><![CDATA[Klaus Iohanis]]></category>
		<category><![CDATA[salariu]]></category>
		<category><![CDATA[Soția]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=488353</guid>

					<description><![CDATA[Preşedintele Klaus Iohannis a avut, în anul fiscal încheiat, un venit de peste 180.000 de lei şi suma de 200.000 de lei în contul bancar, mai multe decât în anul precedent, potrivit celei mai recente declaraţii de avere. Soţia acestuia, Carmen Iohannis, a obţinut venituri de peste 41.000 de lei ca profesor la Colegiul ”Gheorghe &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Preşedintele Klaus Iohannis a avut, în anul fiscal încheiat, un venit de peste 180.000 de lei şi suma de 200.000 de lei în contul bancar, mai multe decât în anul precedent, potrivit celei mai recente declaraţii de avere.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Soţia acestuia, Carmen Iohannis, a obţinut venituri de peste 41.000 de lei ca profesor la Colegiul ”Gheorghe Lazăr” din Sibiu, potrivit&nbsp;<a href="https://www.news.ro/politic-intern/presedintele-klaus-iohannis-avut-anul-fiscal-incheiat-venit-peste-180-000-lei-200-000-lei-contul-bancar-crestere-fata-anul-anterior-declaratie-avere-carmen-iohannis-obtinut-peste-41-000-lei-profesor-1922400902262023062121216818" target="_blank" rel="noreferrer noopener">News</a>.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit&nbsp;<a rel="noreferrer noopener" href="https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/cat-castiga-carmen-iohannis-din-salariul-de-profesor-incaseaza-mai-multi-bani-din-chirii-decat-de-la-scoala.html" target="_blank">declaraţiei de avere</a>&nbsp;publicate la finalul lunii mai pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului deţine, împreună cu soţia sa, trei apartamente şi trei case de locuit, în municipiul Sibiu, la fel ca în anii anteriori.</p>



<p class="wp-block-paragraph">O modificare se observă la&nbsp;<a rel="noreferrer noopener" href="https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/klaus-iohannis-si-a-publicat-declaratia-de-avere-ce-salariu-are-presedintele.html" target="_blank">soldul contului preşedintelui Iohannis</a>, care la momentul depunerii declaraţiei din 2023 era de 200.000 de lei, faţă de 170.000 de lei în declaraţia completată în 2022.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea,&nbsp;<a href="https://stirileprotv.ro/stiri/politic/raspunsul-lui-klaus-iohannis-cand-a-fost-intrebat-ce-salariu-ar-trebui-sa-aiba-astazi-un-profesor.html" target="_blank" rel="noreferrer noopener">preşedintele României</a>&nbsp;a realizat în ultimul an fiscal încheiat un venit de 181.944 de lei, faţă de 179.507 de lei în declaraţia de anul trecut.</p>



<h2 class="wp-block-heading">Carmen Iohannis a avut un salariu anual de peste 41.000 lei</h2>



<p class="wp-block-paragraph">Soţia sa, Carmen Iohannis, a realizat un venit de 41.283 de lei, ca profesor la Colegiul ”Gheorghe Lazăr” din Sibiu, faţă de 38.555 de lei, în declaraţia din 2022.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Klaus Iohannis a menţionat în declaraţia de avere şi suma de 5.934 de lei, obţinută din drepturi de proprietate intelectuală.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Totodată, Klaus Iohannis a obţinut 44.389 de lei din închirierea de imobile, aceeaşi sumă fiind menţionată şi la soţia sa. În declaraţia din anul anterior, suma din închirierea de imobile era de câte 41.041 de lei.</p>



<p class="wp-block-paragraph"></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/averea-presedintelui-klaus-iohannis-a-crescut-in-ultimul-an-ce-salariu-are-sotia-sa-ca-profesoara.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Klaus Iohannis: Drumul Republicii Moldova către UE este încă lung</title>
		<link>https://timpul.md/articol/klaus-iohannis-drumul-republicii-moldova-catre-ue-este-inca-lung-67811.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/klaus-iohannis-drumul-republicii-moldova-catre-ue-este-inca-lung-67811.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 24 Dec 2014 09:32:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Klaus Iohanis]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[UE]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/klaus-iohannis-drumul-republicii-moldova-catre-ue-este-inca-lung-67811.html/</guid>

					<description><![CDATA[Klaus Iohanis a anunțat că prima sa vizită oficială va fi la Chișinău.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Președintele Klaus Iohannis a afirmat că &icirc;ntruc&acirc;t relația dintre Rom&acirc;nia și Republica Moldova este una &#8216;specială&#8217; și &#8216;unică &icirc;n Europa&#8217;, iar a doua deplasare externă ar putea fi la Bruxelles.</p>
<p>&Icirc;nsă el a ținut să precizeze că deocamdată nu și-a definitivat programul, așadar aceste vizite nu pot fi confirmate &icirc;n acest moment.</p>
<p>&Icirc;ntrebat dacă Republica Moldova poate deveni membră a Uniunii Europene, președintele rom&acirc;n s-a declarat &#8216;optimist&#8217;, amintind de semnarea acordului de asociere și de c&acirc;știgarea majorității parlamentare de către partidele pro-europene. Dar el a admis totodată că &#8216;drumul spre UE este &icirc;ncă lung&#8217; și a subliniat &icirc;n acest context că Rom&acirc;nia poate ajuta Republica Moldova &icirc;n demersul de integrare europeană.</p>
<p>&Icirc;n ce privește raporturile cu Rusia, președintele rom&acirc;n a recunoscut faptul că &#8216;este o temă complicată&#8217;, reporterul publicației franceze mențion&acirc;nd și el că a fost un subiect intens dezbătut de mass-media &icirc;n timpul campaniei electorale. Totuși, Iohannis a apreciat că, &icirc;n cazul Rom&acirc;niei, o abordare individualistă a relațiilor cu Moscova ar fi &#8216;o mare eroare&#8217;, &icirc;n opinia sa singura cale de urmat fiind o acțiune concertată cu partenerii occidentali.</p>
<p>Sursa: agerpres.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/klaus-iohannis-drumul-republicii-moldova-catre-ue-este-inca-lung-67811.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
