<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>lectură &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/lectura/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 20 May 2022 01:35:05 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>lectură &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Revenire la cărți</title>
		<link>https://timpul.md/articol/revenire-la-carti-111821.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/revenire-la-carti-111821.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Moni Stănilă]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 08 Jul 2021 04:51:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[cărți]]></category>
		<category><![CDATA[lectură]]></category>
		<category><![CDATA[revenire]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/revenire-la-carti-111821.html/</guid>

					<description><![CDATA[Revin, cumva fără voia mea, dar cu mulțumirea celui care a avut dreptate, la anumite cărți ale autorilor de la noi pe care vi le-am recomandat.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Cred că vă amintiți că am scris aici, printre altele, despre următoarele cărți: volumul de versuri semnat de Teo Chiriac, Sufletul meu de p&acirc;nă la Big Bang (Arc); cartea de proză a lui Dumitru Crudu, Salutări lui Troțki (Univers); debutul &icirc;n proză al Tatianei Ț&icirc;buleac, Vara &icirc;n care mama a avut ochii verzi (Cartier); dar și despre cartea de interviuri cu supraviețuitorii din satul Antonești ai războiului din Afganistan, Alexandru Vakulovski &ndash; Afganii (Tracus Arte). </p>
<p>Ei bine, toate aceste cărți au fost premiate de Uniunea Scriitorilor din Moldova, unele de juriu, altele de Consiliul Uniunii. Cărțile au fost multe, la diferite categorii. Poate aș fi spus același lucru și despre cartea Pălăriuța Oranj &icirc;l lecuiește pe Dumnezeu de răceală a scriitorului Iulian Filip, dacă aș citi cărți pentru copii. Pe cartea lui Ioan M&acirc;născurtă, Deslușirea semnelor, am reușit să o văd &icirc;n mare parte și cred că juriul a făcut și &icirc;n acest caz o alegere bună, acord&acirc;ndu-i premiul pentru publicistică. </p>
<p>Singurul fapt, așa cum s-a văzut, pentru care am amintit la &icirc;nceput doar de patru volume din toate cele premiate, e că despre ele am scris &icirc;nainte de premiere. Și sunt cărți bune, pe care dacă p&acirc;nă acum nu le-ați citit, o puteți face acum.</p>
<p>Așteptăm alte cărți bune &icirc;n anii care vin, mai ales că, după cum se pare, o situație socio-politică  dificilă crește apetitul pentru scris. Știu deja că Dumitru Crudu și Alexandru Vakulovski au cărți &icirc;n lucru, care cur&acirc;nd vor vedea lumina tiparului, cel mai probabil &icirc;n Rom&acirc;nia.</p>
<p>Le urăm succes, mai ales că, după semnele vremii, doar cu activitatea culturală se mai poate lăuda Moldova și, din c&acirc;nd &icirc;n c&acirc;nd, cu Radu Albot sau cu un egal al naționalei de fotbal &icirc;n meciul cu Georgia. Ba &ndash; dacă vă amintiți bine &ndash; și cu Rusia acum c&acirc;țiva ani. </p>
<p>Poate ar trebui totuși să ne lăudăm şi cu vinurile, deși c&acirc;ți cetățeni ai țării &icirc;și permit un Negru de Purcari?</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/revenire-la-carti-111821.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Câte cărți au CITIT cei care CONDUC azi  R. Moldova?</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cate-carti-au-citit-cei-care-conduc-azi-r-moldova-45979.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cate-carti-au-citit-cei-care-conduc-azi-r-moldova-45979.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Constantin Tănase]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 18 Apr 2021 12:22:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[cărți]]></category>
		<category><![CDATA[conducători]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[lectie]]></category>
		<category><![CDATA[lectură]]></category>
		<category><![CDATA[R.M]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/cate-carti-au-citit-cei-care-conduc-azi-r-moldova-45979.html/</guid>

					<description><![CDATA[Lectura acestui text reclamă anumite eforturi; cine nu e pregătit să le facă e rugat să &#238;ntoarcă pagina și să caute ceva mai facil.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Acest text e pentru acei care vor să ştie, de exemplu, că situația &icirc;n care se află acum RM nu e una inedită, că prin asemenea faze istorice au trecut și alte țări, inclusiv Moldova și Muntenia c&acirc;nd au format &bdquo;Rom&acirc;nia mică&rdquo; la 1859&#8230; Soluții pentru scoaterea din haos a R. Moldova există, trebuie &icirc;nsă să existe și politicieni care caută aceste soluții.&nbsp;</p>
<p>De două decenii și ceva R. Moldova, o țară mică apărută pe ruinele defunctului imperiu URSS, nu-și găsește identitatea și rosturile. Ca o corăbioară smulsă din port de furtuni, &bdquo;țărișoara&rdquo;, cum o dezmiardă unii, plutește, izbită de valuri, &icirc;ntr-o mare străină și dușmănoasă. &Icirc;n toți acești ani de după independență, R. Moldova a fost ținută &icirc;n șah de fostul imperiu, care azi nu se mai numește Uniunea Sovietică, ci simplu: Federația Rusă. &Icirc;nainte de a se naște de facto, Republicii Moldova i-a fost creat un satelit artificial &ndash; &bdquo;Republica Moldovenească Nistreană&rdquo; &#8211; croit din propriul ei teritoriu, cu centru la Tiraspol, care are funcții strategice de presiune și șantaj; cu funcții similare și &icirc;n aceleași scopuri FR i-a mai creat RM o &bdquo;autonomie găgăuză&rdquo; cu centrul la Comrat. </p>
<p>Toate &bdquo;conducerile de v&acirc;rf&rdquo; care s-au perindat de la 1991 &icirc;ncoace au fost &icirc;ntr-o măsură mai mare sau mai mică create de Moscova și au ascultat de Moscova. Astfel, &icirc;n acești ani R. Moldova s-a zbătut &icirc;ntre două mari ispite și opțiuni istorice, care se exclud reciproc: Est și Vest. &bdquo;Elitele naționale&rdquo; ale R. Moldova nu au căutat soluții &icirc;n interior, prin modernizarea &bdquo;țărișoarei&rdquo;, ci &icirc;n exterior. Dacă la un moment dat s-a văzut că varianta &bdquo;unirii cu Rom&acirc;nia&rdquo; nu merge, s-a trecut la varianta &bdquo;de rezervă&rdquo; &ndash; &bdquo;unirea cu Europa&rdquo;. Elitele rusofone au fost mai consecvente și au optat constant pentru CSI, iar mai recent, pentru Uniunea Vamală Euroasiatică (UEV). Această confruntare geopolitică ne&icirc;ntreruptă i-a cultivat societății moldovenești o psihologie periculoasă &#8211; cea de parazit geopolitic. Azi, majoritatea moldovenilor crede că &icirc;mbrățiș&acirc;nd o opțiune sau alta &ndash; UE sau UVE &#8211; &icirc;n mod automat va trăi mai bine, fără a depune eforturi și fără a-și schimba mentalitatea.</p>
<p>Politicienii noștri, din interese electorale, alimentează cu bună știință aceste iluzii periculoase. Aflată &icirc;n solda acestor politicieni, presa le ține și ea isonul. Nu-mi amintesc ca &icirc;n aceste două decenii și ceva ce s-au scurs de la declararea independenței să fi existat vreo dezbatere serioasă de idei pe tema viitorului acestei țări. &Icirc;n campaniile electorale politicienii şi presa au mințit și intoxicat societatea, au manipulat-o. A existat o șansă istorică de a ieși din acest cerc vicios &ndash; acesta a fost anul 2009, c&acirc;nd a căzut regimul Voronin. Dar și această șansă a fost ratată, noua elită venită la guvernare nu s-a dovedit a fi mai bună dec&acirc;t cea comunistă. Ca urmare, Moldova bate pasul pe loc, cetățenii fug din țară, hoția și corupția fac ravagii, sărăcia se ad&acirc;ncește și nimeni nu caută soluții, toți așteaptă izbăvirea prin aderarea la Vest sau la Est. <br />
Subliniez: nimeni nu caută soluția &icirc;n interior. Nimeni nu studiază experiența noastră istorică. Or, experiența rom&acirc;nească, a formării și consolidării Statului rom&acirc;n ne-ar sugera unele idei extrem de interesante. </p>
<p>Un editorial al lui Ion Cristoiu din &bdquo;Adevărul&rdquo; m-a făcut să revin la corespondența lui Ion Ghica cu Vasile Alecsandri. Citisem aceste scrisori cu mulți, mulți ani &icirc;n urmă, iar acum recitindu-le, am avut revelația unei descoperiri. Rog cititorul să aibă răbdare și să citească cu atenție ceea ce urmează, asigur&acirc;ndu-l că va avea și el aceeași plăcere a descoperirii. Pentru &icirc;nceput o mică notă istorică despre Ion Ghica.</p>
<p>&Icirc;n afară de distincția &icirc;n politică, Ion Ghica a obținut și o reputație literară prin ale sale &bdquo;Scrisori către Alecsandri&rdquo;, prietenul său de o viață, scrise la Londra și descriind vechea stare a societății rom&acirc;nești care dispărea rapid.&nbsp;</p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/ion-ghica-vasile-alecsandri.gif" width="180" height="248" align="left" alt="" /></p>
<p>Ion Ghica și Vasile Alecsandri la Istanbul, &icirc;n 1885</p>
<h1>Ion Ghica: <br />
&bdquo;Să te ferească Dumnezeu de omul care n-a citit dec&acirc;t o carte&#8230;&rdquo;</h1>
<p>Reproduc două mici fragmente din articolul introductiv scris de Ion Ghica la volumul de &bdquo;Scrisori către Alecsandri&rdquo;, anul 1880. </p>
<p>1.	&bdquo;&Icirc;n epoca de tranziție, prin care a trebuit să trecem ca să ieșim din starea de umilință &icirc;n care eram căzuți și să ne rădicăm la o viață civilă și politică, am putut avea multe și mari decepțiuni, am putut &icirc;nt&acirc;lni &icirc;n cale fel de fel de caractere: oameni, unii slabi de &icirc;nger, cari la momentul chemărei au lipsit de la datoria lor, alții, regret&acirc;nd o stare de lucruri &icirc;n care trăise, care le convenea și le profita poate, se uita cu dor la trecutul țărei; pe alții, &icirc;ngrijați de repegiunea cu care se succedau aspirațiunile și exigențele naționale, răm&acirc;neau &icirc;napoi; pe mulți &icirc;ng&acirc;mfați de succesele națiunei, la cari nici cu g&acirc;ndul nu g&acirc;ndise, &icirc;și atribuiau lor tot meritul, fără a voi să recunoască cea mai mică participare nici mersului natural al lucrurilor, nici &icirc;mprejurărilor dinafară. Am putut vedea oameni orbiți de invidie sau de ambiție cari nu au cruțat nici intriga, nici clevetirea, pentru a ajunge sau pentru a se susține la putere sau la favoare, sau pentru a-și face o popularitate&rdquo;.</p>
<p>2.	&bdquo;Nu voi pretinde că tot ce s-a făcut &icirc;n țara noastră de un sfert de secol &icirc;ncoace este perfect, dar &icirc;mi permit a observa pesimiștilor și impacienților că nici o țară din lume n-a progresat așa de mult ca țara noastră &icirc;ntr-un așa de scurt timp, și că orice progres &icirc;ncepe printr-o stare neguroasă și plină de nedomiriri; stare de care unii dibaci știu a se folosi, aceasta mai ales c&acirc;nd progresul se operează de jos &icirc;n sus; de aceea este totdeauna bine ca impulsiunea și conducerea reformelor prin cari trece o națiune să vie de la clasele de sus, de la clasele luminate; de la acelea să purceadă spiritul de inovațiune, să nu aștepte ca inițiativa reformelor necesare să pornească de jos, căci atunci clasa numeroasă pierde spiritul de conservațiune care trebuie să domine totdeauna la bază, și societatea intră &icirc;ntr-o perioadă de agitațiune care anevoie se poate ast&acirc;mpăra.</p>
<p>Oamenii pe cari instituțiunile, &icirc;mprejurările sau educațiunea i-a pus &icirc;n fruntea unei națiuni sunt datori să fie &icirc;nainte-mergătorii ei, să nu caute niciodată să &icirc;mpiedice mersul progresului, ci să lase toată latitudinea și toată libertatea inițiativei individuale, mai ales &icirc;n ceea ce privește industria și comerțul, căci ele nu se pot conduce dec&acirc;t numai de luminele științei cari singure pot arăta drumul care conduce pe om a deveni folositor și necesar societăței &icirc;n care trăiește.</p>
<p>Nimeni nu are dreptul d-a opri omenirea din mersul ei progresiv, care este tras de natura fizică și morală a omului; nimeni nu are dreptul d-a-i impune sisteme oric&acirc;t de geniale ar fi acele combinațiuni. Să te ferească Dumnezeu de omul care n-a citit dec&acirc;t o carte; acela ajunge mai cur&acirc;nd sau mai t&acirc;rziu la o sistemă absolută, merge p&acirc;nă a voi să prefacă societatea după capul său, după ideile ce și-a format; uită adevărurile sociale cele mai fundamentale, uită că progresul moral este libertatea și că progresul material este de a produce c&acirc;t se poate de ieftin, d-a pune pe om &icirc;n stare bună și a-i crea timp de a-și rădica g&acirc;ndirea mai sus de mulțumiri materiale&rdquo;.</p>
<p>Frazele subliniate de noi care se referă la realităţile de pe la mijlocul secolului XIX, exprimă adevăruri perfect valabile şi astăzi. Ion Ghica se referă la o experienţă care ne este utilă şi nouă astăzi. Astfel, calitatea elitelor, patriotismul lor, responsabilitatea lor &icirc;n faţa naţiunii ş.a.m.d. despre care scria Ghica la 1880 &ndash; aici trebuie căutate soluţiile pentru modernizarea RM, nu &icirc;n altă parte. &Icirc;ntr-un cuv&acirc;nt, nu trebuie să le lăsăm &bdquo;oamenilor care n-au citit dec&acirc;t o carte&rdquo; dreptul să decidă pentru noi &icirc;ncotro mergem &ndash; spre Vest sau spre Est. Aceştia, ne convingem, ne pot duce doar spre Est. </p>
<p><a href="http://ro.wikisource.org/wiki/Scrisori_către_Vasile_Alecsandri"><strong>SCRISORILE lui Ion Ghica către Vasile Alecsandri pot fi citite ONLINE, gratuit pe site-ul WIKIPEDIA</strong></a></p>
<p>Ion Ghica (n. 12 august 1816, București; d. 22 aprilie 1897, Ghergani, județul D&acirc;mbovița) a fost o personalitate marcantă a celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, academician, autor, diplomat, matematician, om politic și pedagog rom&acirc;n, prim-ministru al Rom&acirc;niei de două ori, &icirc;ntre 1866 și 1867, respectiv &icirc;ntre 1870 și 1871, președinte al Academiei Rom&acirc;ne de patru ori (1876 &#8211; 1882, 1884 &#8211; 1887, 1890 &#8211; 1893 și 1894 &#8211; 1895).</p>
<p><strong>ARHIVA TIMPUL.MD (19.07.2013)</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cate-carti-au-citit-cei-care-conduc-azi-r-moldova-45979.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Colaborare privind promovarea lecturii și patrimoniului de carte</title>
		<link>https://timpul.md/articol/colaborare-privind-promovarea-lecturii-si-patrimoniului-de-carte-127604.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/colaborare-privind-promovarea-lecturii-si-patrimoniului-de-carte-127604.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 20 Feb 2018 14:35:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[carte]]></category>
		<category><![CDATA[lectură]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/colaborare-privind-promovarea-lecturii-si-patrimoniului-de-carte-127604.html/</guid>

					<description><![CDATA[Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Centrul de Excelență &#238;n Industria Ușoară vor colabora &#238;n domeniul educațional și cultural prin promovarea lecturii și patrimoniului de carte.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Acordul de parteneriat &icirc;ntre cele două instituții a fost semnat marți, 20 februarie. După ceremonie, Biblioteca Națională a donat un lot de carte, literatură artistică, bibliotecii Centrului de Excelență, scrie IPN.</p>
<p>Directorul general al Bibliotecii Naționale, Elena Pintilei, și-a exprimat speranța că odată cu semnarea acordului se va mări numărul de vizitatori ai instituției pe care o conduce, deoarece accesul elevilor care &icirc;și fac studiile la Centrul de Excelență &icirc;n Industria Ușoară va fi facilitat. Acestora le vor fi eliberate permise speciale, cu acces larg la resursele informaționale ale Bibliotecii Naționale. &bdquo;Prin acest acord ne luăm angajamentul să &icirc;mbogățim biblioteca voastră cu literatură bună, după posibilitate de specialitate, dar și literatură artistică&rdquo;, a spus Elena Pintilei.</p>
<p>Alexandra Raeţchi, directorul Centrului de Excelență &icirc;n Industria Ușoară, a spus, la r&acirc;ndul său, că și p&acirc;nă acum instituția pe care o conduce și Biblioteca Națională au colaborat, dar neoficial. Directorul și-a exprimat speranța că elevii vor fi cititori fideli ai Bibliotecii Naționale, deoarece se apropie sesiunea, iar biblioteca din cadrul instituției nu face faţă tuturor solicitărilor elevilor. &bdquo;Fondul de carte de care dispun cele două biblioteci pe care le avem &icirc;n cadrul instituției lasă de dorit. Numai cu aportul dumneavoastră noi considerăm că succesele elevilor noștri vor fi pe măsura așteptărilor&rdquo;, a spus Alexandra Raeţchi.</p>
<p>Potrivit acordului semnat, bibliotecarii Centrului de Excelență &icirc;n Industria Ușoară vor fi instruiți de către specialiștii Bibliotecii Naționale cum să sporească accesul elevilor la informație. Iar, o parte din cărțile Bibliotecii Naționale vor putea fi date cu &icirc;mprumut Centrului de Excelență, pentru o anumită perioadă.&nbsp;</p>
<p><strong>Sursa: <a href="http://ipn.md/ro/societate/89529">ipn.md</a></strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/colaborare-privind-promovarea-lecturii-si-patrimoniului-de-carte-127604.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Apogeu</title>
		<link>https://timpul.md/articol/apogeu-96885.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/apogeu-96885.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Moni Stănilă]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 03 Sep 2016 07:04:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[lectură]]></category>
		<category><![CDATA[român]]></category>
		<category><![CDATA[scriitori]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/apogeu-96885.html/</guid>

					<description><![CDATA[Fără doar și poate Chuck Palahniuk e unul dintre cei mai buni și cei mai citiți scriitori contemporani. Deși nu se teme deloc să se apropie de o abordare comercială, stilul și documentarea &#238;l mențin &#238;n literatura mare.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Dacă aș căuta un scriitor diametral opus (geografic și tematic), dar care se apropie de valoarea și popularitatea scriitorului american, acesta ar fi japonezul Haruki Murakami. Și acesta din urmă reușește să &icirc;mbine mainstreamul cu arta, fără să coboare nivelul calității. Un lucru dificil, dar care asigură un număr tot mai mare de cititori și care reușește să c&acirc;știge un public c&acirc;t mai divers. Dacă Mircea Cărtărescu și, să zicem, Jose Saramago sunt căutați de cititorii avizați de literatură, cei amintiți mai sus reușesc să pătrundă &icirc;n c&acirc;t mai multe liste de lecturi, fără să se transforme &icirc;n Paulo Coelho sau Dan Brown.</p>
<p>Romanul Jurnal al lui Palahniuk m-a determinat să fac aceste paralele pentru că am simțit &icirc;n carte o apropiere de misterul și magicul specific lui Murakami. Romanul compune jurnalul unei pictorițe, Misty Marie Wilmot, suger&acirc;nd pe parcurs un destin &icirc;n cerc, re&icirc;ncarnarea repetată a unor artiști celebri. Dacă ni se spune că același suflet a aparținut marilor artiști ai lumii, &icirc;n final se vorbește doar de trei pictorițe blocate pe insulă și silite să trăiască aceeași viață: Maura Kincaid, Constance Burton și, &icirc;n final, Misty.<br />
Ceea ce &icirc;l păstrează pe Palahniuk &icirc;n stilul său caracteristic e damnarea societății, alegerea personajelor din familii cu probleme și crearea unei lumi &icirc;n care răul nu e niciodată at&acirc;t de cumplit &icirc;nc&acirc;t să nu poată deveni și mai rău. Nu lipsesc bolile societății contemporane: droguri, alcoolism, obsesia &icirc;mbogățirii, crima. </p>
<p>La Palahniuk romanul devine un duș rece &icirc;n urma căruia &icirc;nțelegi că viața ta e minunată. O trezire din visul american. O taxare a obsesiilor secolului &icirc;n care trăim. Fără să vrea să fie moralizator, autorul american analizează prin situații, nu prin tezisme, plăgile societății. Ca să răm&acirc;nem la tematica Jurnalului, pictează un tablou al realității, dar nu prin metodele obișnuite. Nu printr-un roman realist. Ci duc&acirc;nd fanteziile p&acirc;nă &icirc;n grotesc, cum se &icirc;nt&acirc;mplă și &icirc;n cartea sa B&acirc;ntuiții. G&acirc;ndiți-vă că romanul despre care scriu astăzi &icirc;ncepe cu o listă de reclamații telefonice &icirc;n care se constată că &icirc;n urma renovărilor efectuate de familia personajului, din casele de vacanță ale bogătașilor au dispărut cămări, bucătării, dormitoare, băi.</p>
<p>O lectură recomandată atunci c&acirc;nd viața vi se pare tristă. Ca să vedeți ce bine și liniștit trăim.</p>
<p></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/apogeu-96885.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce cărți citesc ambasadorii noștri? Veaceslav Dobândă îl citește pe Nietzsche, iar Oleg Serebrian &#8211; „Istoria Romei”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ce-carti-citesc-ambasadorii-nostri-veaceslav-dobanda-il-citeste-pe-nietzsche-iar-oleg-serebrian-istoria-romei-84420.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ce-carti-citesc-ambasadorii-nostri-veaceslav-dobanda-il-citeste-pe-nietzsche-iar-oleg-serebrian-istoria-romei-84420.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ion Macovei]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 16 Dec 2015 08:26:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[ambasadori]]></category>
		<category><![CDATA[campanie]]></category>
		<category><![CDATA[cărți]]></category>
		<category><![CDATA[lectură]]></category>
		<category><![CDATA[timpul]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ce-carti-citesc-ambasadorii-nostri-veaceslav-dobanda-il-citeste-pe-nietzsche-iar-oleg-serebrian-istoria-romei-84420.html/</guid>

					<description><![CDATA[Ambasadorii au sarcina dificilă de a promova și proteja interesele R. Moldova &#238;n țara &#238;n care &#238;și exercită misiunea. &#206;nt&#226;lniri peste &#238;nt&#226;lniri, negocierile și audiențele umplu, de obicei, agenda unui diplomat aflat peste hotare. Totuși am &#238;ncercat să aflăm dacă ei găsesc timp pentru lecturi și ce cărți aleg să citească.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Veaceslav Dob&acirc;ndă, ambasadorul R. Moldova &icirc;n Suedia </p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/VD_MAEIE%201(1).jpg" width="350" height="343" alt="" /></strong></p>
<p>Aș vrea să menționez cărțile care m-au impresionat și care, din punctul meu de vedere, sunt foarte bune. &Icirc;n primul r&acirc;nd, aș vrea să menționez romanul &bdquo;Amprenta omului&rdquo;de Sebastian Faulks. E o carte care merită să fie citită. Vreau să recomand de asemenea romanul științifico-fantastic &bdquo;Imperiul &icirc;ngerilor&rdquo; de Bernard Weber. La Facultatea de Științe Politice și Relații Internaționale am &icirc;nceput să-i citesc pe marii filozofi ai timpului, deoarece cărțile lor te ajută să pătrunzi și să &icirc;nțelegi anumite lucruri. &Icirc;ntotdeauna l-am citit pe Friedrich Nietzsche, de aceea cartea &bdquo;Pl&acirc;nsul lui Nietzsche&rdquo; de Irvin D. Yalom mi-a atras atenția și o consider foarte bună. Alături de această carte aș pune și &bdquo;Pădurea norvegiană&rdquo; de Haruki Murakami. </p>
<p>Cred că omul are nevoie să găsească mereu timp pentru lectură. Nu trebuie doar o ocupație specifică unui diplomat, dar și a unui om care vrea să audă și alte opinii și să &icirc;nțeleagă anumite lucruri. Mi se pare că este timp &icirc;ntotdeauna pentru lectură și ar părea cel puțin ciudat dacă cineva ar &icirc;ncerca să găsească argumente că nu dispune de timp. O, niciodată nu există o situație de lectură &icirc;n plus.</p>
<p><strong>Oleg Răilean, &icirc;nsărcinat cu afaceri la Ambasada R. Moldova &icirc;n Portugalia</strong></p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/railean.jpg" width="350" height="261" alt="" /></p>
<p>Acum citesc cartea &bdquo;Cum am vrut să mă fac sf&acirc;nt&rdquo; de Virgil Gheorghiu. Autorul este un preot rom&acirc;n, care scrie despre viața lui. Acum suntem &icirc;n perioada postului, lectura e potrivită. Cartea mi-a fost recomandată de Ieromonahul Petru Pruteanu care slujește acum &icirc;n Portugalia. Penultima carte citită de mine a fost &bdquo;Maestrul și Margareta&rdquo; de Mihail Bulgakov. Anterior am citit-o &icirc;n rusă, iar recent &#8211; &icirc;n rom&acirc;nă. Și &icirc;nainte de cartea asta a fost romanul &bdquo;Demonii&rdquo; de Fiodor Dostoievski.</p>
<p>La ambasadă avem mai mult literatură de specialitate, cu tematică comercial-economică, investițională, cărți promoționale, nu e o bibliotecă &icirc;n sensul adevărat al cuv&acirc;ntului. Dacă vrem să citim, cerem să ni le transmită rudele din Moldova sau le &icirc;mprumutăm de la prietenii noștri din Portugalia. Totuși multe cărți sunt accesibile deja pe internet, ceea ce &icirc;mi ușurează căutările. </p>
<p><strong>Lilian Moraru, ambasadorul Republicii Moldova &icirc;n Franţa</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/LM_OFICIAL%20(2).jpg" width="350" height="233" alt="" /><br />
</strong><br />
Dintotdeauna am admirat persoanele care și-au depășit timpul &icirc;n care au trăit și ale căror g&acirc;nduri au ghidat generaţiile viitoare. Recent am citit &bdquo;Testamentul politic&rdquo;&nbsp;de Armand Jean du Plessis de Richelieu, unul din cei mai mari oameni politici ai Franței, intrat &icirc;n istorie cu numele de Cardinalul Richelieu și care a fost principalul ministru al lui Ludovic XIII-lea. &Icirc;n lucrare sa &nbsp;găsim un citat valabil pentru politicienii din toate timpurile &#8211; &rdquo;Politica este arta de a stăp&acirc;ni pasiunile și slăbiciunile oamenilor pentru a le orienta spre binele comun, cu scopul de a &icirc;nlătura dictatura intereselor private şi a impune drept prioritate interesul general&rdquo;.</p>
<p>Un alt scriitor care a marcat secolul al XVIII-lea este Voltaire. I-am citit povestea filozofică &bdquo;Zadig&rdquo;. Am constatat că lumea nu s-a schimbat mult &icirc;n ultimii 200 de ani la privind pasiunile și slăbiciunile omenești. Ideile de genul &bdquo;Mai bine să te aventurezi &icirc;n a salva un vinovat, dec&acirc;t a condamna un inocent&rdquo; &icirc;l fac pe cititor să-și reevalueze prioritățile &icirc;n viață. De asemenea, &icirc;mi este aproape și fraza pe care o &icirc;nt&acirc;lnim tot &icirc;n opera lui Voltaire &bdquo;Tratatul privind toleranța&rdquo; și care sună &icirc;n felul următor &rdquo;Nu sunt de acord cu ceea ce ziceți, &icirc;nsă mă voi lupta p&acirc;nă la sf&acirc;rșit că să vă finalizați g&acirc;ndul&rdquo;.</p>
<p>L-aș cita și pe scriitorul sicilian, Giuseppe Tomasi di Lampeduza. I-am citit singurul său roman &bdquo;Gepardul&rdquo;, &icirc;n care spune că &bdquo;Pentru ca nimic să nu să se schimbe, trebuie de schimbat totul&rdquo;.</p>
<p><strong>Oleg Serebrian, ambasadorul R. Moldova &icirc;n Germania<br />
</strong> <br />
<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/serebrian.jpg" width="350" height="263" alt="" /></p>
<p>Acum citesc &bdquo;Opera neagră&rdquo;, un roman de Marguerite Yourcenar, dar şi volumul 3 al Istoriei Romei de Titus Liviu. Ultima carte pe care am citit-o a fost &bdquo;America &icirc;n lupta continentelor&rdquo;, o lucrare de geopolitică scrisă &icirc;n anii celui de-al Doilea Război Mondial de geograful şi scriitorul suedez Sven Hedin. Printre ultimele cărţi citite se mai numără amintirile gross-amiralului Karl Doenitz, ultimul preşedinte al celui de-al Treilea Reich şi cunoscutul roman distopic al lui Huxley &bdquo;Minunată lume nouă&rdquo;, pe care l-am citit &icirc;n ediție franceză. Timpul pentru lectură mi-l &bdquo;croiesc&rdquo; din contul altor activităţi &bdquo;cronofage&rdquo; cum ar fi televizorul, bunăoară, la care nu mă uit deloc. &Icirc;n medie, o carte &icirc;mi ia cam 7-10 zile. Unele cărţi le citesc foarte repede, &icirc;n 2-3 zile, altele pot să-mi ia şi 2-3 săptăm&acirc;ni. C&acirc;ndva, &icirc;n anii de şcoală, dar şi mult mai t&acirc;rziu, &icirc;mi făceam liste cu cărţi pe care urma să le citesc numaidec&acirc;t. Acum citesc mai mult din plăcere, din interes, deşi nu am timp să citesc orice. &Icirc;mi aleg destul de atent lecturile. Nu prea ascult de sugestii, dar dacă am ales să citesc o carte, o duc p&acirc;nă la capăt, chiar dacă constat că &icirc;mi place mai puţin. Deseori am &icirc;n proces de lectură c&acirc;te 2 sau 3 cărţi, citindu-le &icirc;n funcţie de dispoziţie.</p>
<p><strong>Ruslan Bolbocean, ambasadorul R. Moldova &icirc;n Ucraina</strong></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/bolbocean.jpg" width="350" height="233" alt="" /></p>
<p>Sunt abia a treia săptăm&acirc;nă la Kiev, de aceea toată atenția mea a fost focusată la pregătirea pentru preluarea funcției de ambasador. Prin urmare, &icirc;n ultima perioadă am citit despre politica externă a Ucrainei, despre situația din regiune și securitate europeană. Toate lecturile mele au fost concentrate pe chestiuni de politică regională. Țin&acirc;nd cont de faptul că eram foarte ocupat de pregătirea pentru venirea &icirc;n misiune, mi-am concentrat eforturile pe serviciu. Pentru mine au fost prioritare lecturile despre politica internă și externă a Ucrainei, relațiile R. Moldova cu Ucraina, fiindcă, pentru țara noastră R. Moldova, Ucraina este un partener strategic. &nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ce-carti-citesc-ambasadorii-nostri-veaceslav-dobanda-il-citeste-pe-nietzsche-iar-oleg-serebrian-istoria-romei-84420.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce cărți citesc aleșii poporului? Ion Ștefăniță citește faptele lui Carl Schmidt, iar liberal-democratul Octavian Grama – istoria României</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ce-carti-citesc-alesii-poporului-ion-stefanita-citeste-faptele-lui-carl-schmidt-iar-liberal-democratul-octavian-grama-istoria-romaniei-83587.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ce-carti-citesc-alesii-poporului-ion-stefanita-citeste-faptele-lui-carl-schmidt-iar-liberal-democratul-octavian-grama-istoria-romaniei-83587.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ion Macovei]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 02 Dec 2015 04:05:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[carte]]></category>
		<category><![CDATA[ce carti citesc deputati]]></category>
		<category><![CDATA[cultură]]></category>
		<category><![CDATA[lectură]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ce-carti-citesc-alesii-poporului-ion-stefanita-citeste-faptele-lui-carl-schmidt-iar-liberal-democratul-octavian-grama-istoria-romaniei-83587.html/</guid>

					<description><![CDATA[Adoptarea legilor, negocierile, lupta politică sau rezolvarea problemelor comunității sunt doar c&#226;teva motive care pot să țină deputații, consilierii locali sau funcționarii departe de carte. Cu toate acestea, ei găsesc timp să citească atent cărți serioase.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/Ion_Stefanita.jpg" width="400" height="266" alt="" /></p>
<p><strong>Ion Ștefăniță, consilier municipal, Blocul Electoral &bdquo;Platforma Populară Europeană din Moldova &ndash; Iurie Leancă&rdquo;</strong></p>
<p>Acum citesc volumul &bdquo;Chișinăul necunoscut&rdquo; de Iurie Colesnic. Este ultima carte achiziționată. P&acirc;nă la ea am citit volumul &bdquo;Carol Schmidt: opera de modernizare a orașului Chișinău&rdquo;, o culegere de documente &icirc;ntocmită de istoricul Ion Varta. O altă carte pe care o recitesc este &bdquo;Puterea magică a g&acirc;ndului&rdquo; de David Schwartz. De obicei, citesc c&acirc;nd am memoria limpede: s&acirc;mbătă, duminică, dimineața, pentru că nu doar lecturez niște cărți, dar &icirc;ncerc să memorizez c&acirc;t mai multe detalii. De exemplu, citind despre Carol Schmidt &icirc;n vara aceasta, m-am transferat imaginar la sf&acirc;rșitul secolului XIX și am aflat c&acirc;te proiecte a materializat&nbsp;renumitul primar&nbsp;&icirc;mpreună cu membrii Dumei orășenești. De aceea, vreau și eu să fac același lucru &icirc;n calitate de consilier municipal la Primărie. Aș vrea ca &icirc;n Consiliul Municipal să existe o viziune comună de dezvoltare a orașului, să ne axăm pe problemele Capitalei. Le-am spus colegilor din Consiliu că, dacă vor ca societatea să-i susțină, trebuie să comunice cu oamenii, să nu fie implicați doar &icirc;n negocierile la nesf&acirc;rșit și &icirc;mpărțirea intereselor. Oamenii sunt sătui de asta. Așa că eu le recomand permanent să citească ce a făcut Carol Schmidt și să urmeze exemplul lui. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/grama.jpg" width="400" height="300" alt="" /></p>
<p><strong>Octavian Grama, deputat PLDM</strong></p>
<p>Tocmai am terminat de citit cartea &bdquo;Ferește-mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al blocului sovietic cu Rom&acirc;nia&rdquo; de Larry Watts.  Autorul este istoric american, un politolog, cunoscător al geopoliticii din zona Europei de Est care a descris Rom&acirc;nia &icirc;n perioada lui Ceaușescu și relațiile acesteia cu blocul socialist. Adică este descrisă lupta pe care a dus-o URSS &icirc;mpreună cu Cehoslovacia, Polonia, Germania de Est &icirc;mpotriva Rom&acirc;niei. Titlul pornește de la proverbul rom&acirc;nesc &bdquo;Păzește-mă, Doamne, de prieteni, că de dușmani mă voi păzi eu&rdquo;. E o carte pe care mi-a recomandat-o cineva, o carte serioasă de 800 de pagini, și am citit-o cu creionașul &icirc;n m&acirc;nă. De fapt, noi am fost văduviți de istoria adevărată și nu am știut de perioada regilor Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea, regina Maria&hellip; Dar, fiindcă suntem o părticică a neamului rom&acirc;nesc, trebuie să cunoaștem toate etapele din istoria neamului, nu? Am aflat din cartea lui Watts că Ceaușescu a avut relații frumoase cu Marea Britanie, SUA,  lumea arabă, China, Vietnam. Toate uzinele constructoare de mașini din Transilvania aveau utilaje aduse din Occident. P&acirc;nă la Ceaușescu a fost Gheorghe Gheorghiu-Dej care a scos armata sovietică din Rom&acirc;nia. Pe mine mă interesează mult perioada asta. Desigur, comuniștii au mai demolat biserici &icirc;n București, și-au bătut joc de intelectuali trimiț&acirc;ndu-i la Canalul Dunărea-Marea Neagră și &icirc;nchisori, asta cunoaștem. Dar sunt și momente pe care nu le cunoaștem. &Icirc;nsă Rom&acirc;nia este singura țară care ne susține cu peste 150 milioane de euro, care oricum vor veni la noi ca ajutor. Trebuie să cunoaștem istoria acestei țării. Unii vorbesc de rom&acirc;ni ca de vecini, eu vorbesc de Rom&acirc;nia ca de patria mea și, bine&icirc;nțeles, că mă interesează unele etape istorice cum ar fi războiul de independență față de Imperiul Otoman sau perioada comunistă. Hai că te-am intrigat un pic, &icirc;ndemn și pe alții să citească această carte. </p>
<p>&Icirc;n al doilea r&acirc;nd, mă pasionează foarte mult publicistica lui Mihai Eminescu. Textele lui parcă au fost scrise ieri. &Icirc;n c&acirc;teva săptăm&acirc;ni, poetul ziarist a reușit să demită un guvern liberal prin editorialele sale. Mă interesează ce a scris despre rezistența rom&acirc;nilor &icirc;n cadrul Imperiului Austro-Ungar și Imperiul Țarist. Cred că regretatul Constantin Tănase nu &icirc;n zadar a revenit la denumirea ziarului TIMPUL, pentru că ziarul la care lucra Mihai Eminescu ca redactor-șef la București se numea la fel. A fost o inspirație foarte reușită. Trebuie să citim, să analizăm, să &icirc;nvățăm lucruri noi,  fiindcă noi, fiind un partid &icirc;n situația &icirc;n care ne aflăm, avem nevoie de mai multă comunicare. Acum noi ne &icirc;nt&acirc;lnim și comunicăm cu structurile noastre teritoriale și cu foarte multă lume care nu sunt membri de partid. E necesară o comunicare cu societatea. <br />
Bine&icirc;nțeles că, suplimentar, mă interesează cărți de management, medicină, economie. Dar, &icirc;n ultimul timp, citesc istorie și politologie, pentru că trăim &icirc;ntr-o zonă geopolitică marcată de conflictul din Donbas, migrația refugiaților&hellip; Toate lucrurile sunt legate &icirc;ntre ele.</p>
<p>Citesc mai mult noaptea, &icirc;nainte de somn. Aprind veioza și &icirc;nainte de a adormi citesc 30-40 de minute. Normal că nu am posibilitatea să citesc zilnic, pentru că particip la o sumedenie de activități și &icirc;ncerc să fiu prezent peste tot, să nu uit niciodată nici de familie. Lectura &icirc;nsă e obligatorie. Dacă nu citești, nu ai vocabular, nu poți vorbi, nu te poți exprima. Și atunci ce faci? Și așa e plină țara de b&acirc;lb&acirc;iți.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/guzun(1).jpg" width="350" height="467" alt="" /></p>
<p><strong>Ludmila Guzun, președintele raionului Ungheni</strong></p>
<p>Acum citesc romanul &bdquo;Temă pentru acasă&rdquo; de Nicolae Dabija. Am mers p&acirc;nă la biblioteca raională, am mai discutat cu fetele de acolo și mi-a atras atenția romanul acesta al lui Nicolae Dabija. Sunt abia la &icirc;nceput. &Icirc;n afară de acesta, am citit &icirc;n limba rusă romanul &bdquo;Rossia Molodaia&rdquo; de Iurii Gherman, o carte despre epoca lui Petru I. &Icirc;mi plac cărțile istorice. Anterior am citit și cărți filosofice, și ceva de Dale Carnegie, pentru dezvoltare personală. Am acasă o bibliotecă, dar mă strădui să mai cumpăr ceva nou c&acirc;nd plec &icirc;n Rom&acirc;nia, pentru că oferta de cărți e mai mare acolo. Cu părere de rău, nu prea am timp de citit, dar c&acirc;nd &icirc;mi termin treburile pe acasă, aleg să citesc, &icirc;n loc să mă uit la televizor. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/spataru.jpg" width="350" height="350" alt="" /></p>
<p><strong>Mihaela Spătaru, deputată PLDM<br />
</strong><br />
De obicei, citesc &icirc;n paralel c&acirc;teva cărți. Ultimele pe care le-am citit, dacă nu mă &icirc;nșală memoria, sunt romanul &bdquo;Fără ideal&rdquo; de Henryk Sienkiewicz,  &bdquo;Lebăda neagră&rdquo; de Nassim Taleb și studiul &bdquo;Why Nation Fail&rdquo; (n. red.: De ce eșuează națiunea) de Daron Acemoglu. &Icirc;n mare parte, citesc cărți &icirc;n rom&acirc;nă, dar c&acirc;nd e vorba de cărți noi, le găsesc mai mult &icirc;n engleză.  Acum, cel puțin, am &icirc;nceput să citesc foarte multe studii și rapoarte. Am puțin timp de cărți, dar &icirc;ncerc să-mi fac. Vreau să spun că am trecut, cred, de la 60 de cărți citite pe an, la 40.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ce-carti-citesc-alesii-poporului-ion-stefanita-citeste-faptele-lui-carl-schmidt-iar-liberal-democratul-octavian-grama-istoria-romaniei-83587.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce cărți citesc deputații? Valeriu Ghilețchi citește Biblia, iar un socialist și un comunist l-au ales pe Iohannis</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ce-carti-citesc-deputatii-valeriu-ghiletchi-citeste-biblia-iar-un-socialist-si-un-comunist-l-au-ales-pe-iohannis-82708.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ce-carti-citesc-deputatii-valeriu-ghiletchi-citeste-biblia-iar-un-socialist-si-un-comunist-l-au-ales-pe-iohannis-82708.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 20 Nov 2015 03:55:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[cărți]]></category>
		<category><![CDATA[deputați]]></category>
		<category><![CDATA[lectură]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ce-carti-citesc-deputatii-valeriu-ghiletchi-citeste-biblia-iar-un-socialist-si-un-comunist-l-au-ales-pe-iohannis-82708.html/</guid>

					<description><![CDATA[TIMPUL a &#238;ncercat să afle de la funcționarii noștri care sunt ultimele trei cărți pe care le-au citit și de ce le-au ales anume pe acestea. Iată ce au răspuns c&#226;țiva deputați din actualul Parlament:&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/banners/Valeriu%20Ghiletchi.jpg" width="450" height="300" alt="" /></p>
<p>Valeriu Ghilețchi, deputat PLDM<br />
</strong><br />
Eu citesc permanent &bdquo;Biblia&rdquo;. Acesta e un bun și un sf&acirc;nt obicei de-al meu. </p>
<p>A doua carte pe care o citesc &icirc;n prezent este &icirc;n engleză, un bestseller internațional, care se numește &bdquo;The Decision Book: 50 Models for Strategic Thinking&rdquo;, scrisă de Mikael Krogerus. Este vorba de 50 de modele pentru o g&acirc;ndire strategică. Am considerat că, &icirc;n actuala criză politică, ar fi bine să mă documentez asupra mai multor modele de luare a deciziilor. </p>
<p>Cea de-a treia carte pe care o termin deja este despre Apostolul Pavel și o citesc tot &icirc;n engleză. Aceasta a fost scrisă de Charles Swindoll și are denumirea originală &bdquo;Apostle Paul&rdquo;. Eu &icirc;n școală am &icirc;nvățat franceza, dar engleza am &icirc;nceput s-o studiez &icirc;n anii 90, c&acirc;nd a apărut oportunitatea de a merge peste hotare. Atunci am &icirc;nțeles că rolul limbii engleze este extrem de important. Pentru mine era necesar să citesc literatură teologică, iar majoritatea cărților de profil sunt scrise &icirc;n engleză, cel puțin literatura evanghelică protestantă. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/banners/hrenova%20elena1.jpg" width="450" height="253" alt="" /></p>
<p><strong>Elena Hrenova, deputat PSRM<br />
</strong><br />
Eu am citit &bdquo;Notre-Dame de Paris&rdquo; de Victor Hugo. Cartea asta mi-a rămas &icirc;n minte prin faptul că personajul principal iubea at&acirc;t de mult eroina, că era gata să facă și o infracțiune de dragul ei. </p>
<p>Recent am recitit biografia lui Lenin. Nu-mi mai amintesc autorul, dar acolo sunt scrisorele de-ale lui, lucrări și multe alte elemente, dar sigur nu Lenin a scris-o. Această carte m-a influențat foarte pozitiv. De acolo am &icirc;nțeles c&acirc;t de măreț a fost acest om. O personalitate cu un nivel &icirc;nalt de cultură și extraordinar de modest. Lenin este un geniu, care se naște odată la două secole. Eu &icirc;n general citesc a dracului de mult. Iubesc lectura. Doamne ferește c&acirc;te cărți am mai citit.</p>
<p>Aș vrea să menționez &bdquo;Capitalul&rdquo; de Karl Marx. Acum am &icirc;nceput să citesc această carte, dar nu prea am timp, dec&acirc;t doar &icirc;n zilele de weekend. Sunt foarte ocupată. Am și multă literatură clasică &icirc;ncă din perioada sovietică pe care o recitesc. Vreau să vă zic că atunci c&acirc;nd citești &icirc;n tinerețe, vezi lucrurile &icirc;ntr-un fel, dar c&acirc;nd recitești aceleași cărți, fiind mult mai matur, &icirc;nțelegi totul complet diferit.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/banners/Vasile%20Bolea.jpg" width="450" height="267" alt="" /></p>
<p><strong>Vasile Bolea, deputat PSRM<br />
</strong><br />
Ultima carte pe care am citit-o este &bdquo;Noul Machiavelli&rdquo; de Jonathan Powell. Am ales-o pentru că am auzit anterior ceva despre ea și chiar mi-a fost interesant să văd ce informații conține. Acolo sunt multe sfaturi utile. </p>
<p>Ce-a de-a doua carte abia am cumpărat-o și &icirc;ncă n-am reușit să citesc nimic. Este vorba despre &bdquo;Pas cu Pas&rdquo; de Klaus Iohannis. Mi-i interesant să aflu cum a avut loc ascensiunea domnului Iohannis. Am &icirc;ncă multe cărți, dar &icirc;ncă nu am &icirc;nceput să le citesc. </p>
<p>Cea de-a treia carte este de fapt o serie de volume scrise de un grup de savanți din diferite domenii, cu titlul &bdquo;Teoria generală a guvernării&rdquo;. Acestea au fost scrise &icirc;n perioada sovietică. E foarte greu să vă spun ce anume m-a marcat din volumele date. Sunt de fapt niște lecții din diferite domenii, &icirc;ncep&acirc;nd de la știință și tehnică și termin&acirc;nd cu religie sau cultură. Aici sunt arătate metodele reale după care este condusă lumea și inclusiv cum a avut și are loc cucerirea popoarelor.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/banners/Boris%20Golovin.jpg" width="250" height="250" alt="" /></p>
<p><strong>Boris Golovin, deputat PCRM<br />
</strong><br />
De specialitate eu sunt medic și majoritatea literaturii pe care o citesc este din acest domeniu. Prima carte pe care aș menționa-o este &bdquo;Metoda doctorului Kovalikov. Victoria asupra greutății&rdquo;, autor Alexei Kovalikov. Aici este abordată o temă care mă interesează și pe mine și anume biruința asupra greutății. &Icirc;n ultimii doi ani eu am făcut un efort colosal și am slăbit 59 kg. Secretul este simplu: am pus lacăt la gură. &Icirc;n carte am găsit multe lucruri interesante la acest subiect. </p>
<p>Ce-a de-a doua carte a fost scrisă de Dale Carnegie și se numește &bdquo;Cum să-ți faci prieteni și să influențezi oameni&rdquo;. Este o carte motivațională. Am ales s-o citesc pentru că sunt persoană publică și tot &icirc;mi doresc să-mi fac c&acirc;t mai mulți prieteni &icirc;n acest mediu. <br />
Alte titluri nu pot să-mi amintesc acum, dar am citit multe cărți din domeniul medicinei. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/banners/Galina%20Balmo%C8%99.jpg" width="250" height="294" alt="" /></p>
<p><strong>Galina Balmoș, deputat PCRM<br />
</strong><br />
Acum citesc cartea lui Klaus Iohannis &bdquo;Pas cu Pas&rdquo;. Am ales-o din curiozitate și pentru că este din domeniul politic. Mereu găsesc &icirc;n cărți ceva util și interesant. Cineva mi-a recomandat-o și pe l&acirc;ngă aceasta am citit mai multe sugestii despre această lucrare. Mă interesează nu at&acirc;t biografia lui Iohannis, c&acirc;t evoluția sa &icirc;n politică și viziunile asupra multor lucruri. </p>
<p>O altă carte pe care am citit-o vara a fost &bdquo;Shantaram&rdquo;, scrisă de Gregory David Roberts. O lucrare relaxantă, despre viața, tradițiile și obiceiurile Indiei. Anterior am mai citit ceva la subiectul respectiv și am considerat că știu foarte puține lucruri despre această țară. E foarte interesantă și informativă, dar nu pot să zic că m-a făcut să-mi doresc să merg &icirc;n India. </p>
<p>Ce-a de-a treia carte o am chiar acum pe masă. Se numește &bdquo;Imperiul &icirc;ngerilor&rdquo; și a fost scrisă de Bernard Werber. Este &icirc;n limba rusă și mi-a fost recomandată de un coleg, care a zis că l-a marcat. &Icirc;ncă n-am &icirc;nceput s-o citesc, dar am &icirc;nțeles că-i filosofică și se menționează despre existențialism. Eu citesc cărți at&acirc;t &icirc;n limba rom&acirc;nă, c&acirc;t și &icirc;n rusă. Dacă este interesantă, nu contează &icirc;n ce limbă-i scrisă. Mă pasionează totuși mai mult &icirc;n rom&acirc;nă pentru că-mi mai perfecționez această limbă. Chiar dacă serviciul este solicitant, vreau să vă spun că pentru o carte mereu găsesc timp. Cel mai ușor e să găsești scuze că n-ai timp pentru lectură!</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ce-carti-citesc-deputatii-valeriu-ghiletchi-citeste-biblia-iar-un-socialist-si-un-comunist-l-au-ales-pe-iohannis-82708.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ilian Cașu îl citește pe Cărtărescu, iar liberalul Roman Boțan &#8211; cartea lui Klaus Iohannis</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ilian-casu-il-citeste-pe-cartarescu-iar-liberalul-roman-botan-cartea-lui-klaus-iohannis-82281.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ilian-casu-il-citeste-pe-cartarescu-iar-liberalul-roman-botan-cartea-lui-klaus-iohannis-82281.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ion Macovei]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 13 Nov 2015 05:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[cărți]]></category>
		<category><![CDATA[funcționari publici]]></category>
		<category><![CDATA[lectură]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ilian-casu-il-citeste-pe-cartarescu-iar-liberalul-roman-botan-cartea-lui-klaus-iohannis-82281.html/</guid>

					<description><![CDATA[TIMPUL &#238;ncearcă &#238;n continuare să afle care sunt ultimele trei cărți pe care le-au citit funcționarii noștri, deputații și consilierii locali. Citiți mai jos ce ne-au răspuns oficialii:&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Lilian Carp, deputat PL</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/lilian-carp(2).jpg" width="280" height="210" alt="" /><br />
</strong><br />
&Icirc;n primul r&acirc;nd, vreau să menționez cartea lui Sandu Grecu &bdquo;Jurnalismul sportiv. Apariția și evoluția presei sportive &icirc;n R. Moldova&rdquo;, care descrie &icirc;n linii generale cum a evoluat jurnalismul sportiv din Republica Moldova din perioada interbelică p&acirc;nă &icirc;n ziua actuală.  A doua carte pe care am citit-o recent este &bdquo;Steagul roșu. O istorie a comunismului&rdquo; a lui David Priestland. Autorul, profesor la Oxford, prezintă ideologiile de st&acirc;nga, cum au evoluat &icirc;ncep&acirc;nd de la revoluția franceză de la 1789, cum s-au impus ideile despre stratificarea socială etc. A treia carte este &bdquo;Biserici și mănăstiri medievale &icirc;n Basarabia&rdquo; de Vlad Ghimpu. Trebuie să fac o diferență &icirc;ntre lecturile academice, obligatorii, și cele opționale, &icirc;n timpul liber. Scriu o teză de doctorat și, &icirc;n acest caz, vreau nu vreau, săptăm&acirc;nal, dedic documentării c&acirc;teva ore. &Icirc;n ceea ce privește lectura artistică, este ceva aparte. Recunosc, nu-mi permit oric&acirc;nd, depinde de perioade, vara citesc mai des. Mai mult timp acord pregătirii academice. </p>
<p><strong>Ion Ciontoloi, președintele raionului Căușeni</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/ciontoloi.jpg" width="350" height="197" alt="" /><br />
</strong><br />
Revin la poeziile lui Eminescu și Vasile Alecsandri. &Icirc;mi plac fabulele lui Alexandru Donici &bdquo;Doi c&acirc;ni&rdquo;, &bdquo;Două poloboace&rdquo; și &bdquo;Musca la arat&rdquo; care răm&acirc;n actuale și astăzi. Aș vrea să revin, de asemenea, la &bdquo;Amintirile lui Jukov&rdquo; o carte &icirc;n trei volume, pe care am citit-o vreo 20 de ani &icirc;n urmă. Pe Internet, &icirc;n schimb, citesc știri, mai puțin cărți. </p>
<p><strong>Roman Boțan, deputat PL</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/roman%20botan.jpg" width="465" height="362" alt="" /><br />
</strong><br />
Lectura este gimnastica pentru creier. &Icirc;mi place să citesc &icirc;ncă din copilărie. C&acirc;nd eram mic, mă urcam &icirc;n podul casei bunicilor pentru a răsfoi cărțile vechi ascunse, pe care le aveau &icirc;ncă de pe timpurile Rom&acirc;niei Mari. &Icirc;mi amintesc că &icirc;l rugam pe tata să-mi citească una din ele &bdquo;Gruie-al lui Novac&rdquo; de Petre Dulfu. Era scrisă cu grafie latină. O păstrez și acum. La &icirc;ntrebarea părinților ce cadou aș prefera, ceream mereu să-mi cumpere o carte nouă. Pe l&acirc;ngă faptul că citesc tot ce este aferent procesului legislativ, &icirc;mi fac timp neapărat și pentru cărți. Acum citesc cartea &bdquo;Pas cu pas&rdquo; de Klaus Iohannis. &Icirc;n ultima perioadă am mai citit și literatură de dezvoltare personală &bdquo;Manual pentru viață&rdquo; de Joe Vitale, &bdquo;Cele 21 de legi supreme ale liderului&rdquo; de John C. Maxwell. Dacă e vorba de literatură artistică, recent am recitit &bdquo;Moara cu noroc&rdquo; de Ioan Slavici. Ziua sunt la serviciu, iar seara mă strădui să petrec timpul &icirc;n familie, am 3 copii, iar cei care au micuți știu c&acirc;t de dificil e să găsești un răgaz. Copiilor le citesc din poveștile lui Ion Creangă. Mai nou, folosesc tableta sau telefonul mobil pentru a lectura cărți &icirc;n format electronic.</p>
<p><strong>Ilian Cașu, consilier municipal &bdquo;Partidul Nostru&rdquo;</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/ilian%20casu.jpg" width="350" height="243" alt="" /><br />
</strong><br />
L-am citit pe autorul etiopian stabilit &icirc;n SUA, Abraham Verghese &#8211; &bdquo;Să tai &icirc;n piatră vie&rdquo;, Mircea Cărtărescu &#8211; &bdquo;De ce iubim femeile&rdquo; și astă-iarnă am citit &bdquo;Zăpada&rdquo; de Orhan Pamuk. &Icirc;ncerc să găsesc timp pentru lectură. E greu, dar dacă vrei tare, găsești c&acirc;teva ore. Am &icirc;nceput să citesc iarăși ceva de Cărtărescu. &Icirc;n general, &icirc;ncerc să citesc, &icirc;n primul r&acirc;nd, c&acirc;te ceva de cei care au luat Premiul Nobel pentru Literatură. &Icirc;mi place foarte mult Gabriel Garcia Marquez, Orhan Pamuk și scriitorul afgan stabilit &icirc;n California Khaled Hosseini. Pentru că am fost profesor &icirc;n SUA și am studiat acolo vreo 5-6 ani, prefer să citesc &icirc;n engleză. Și băiatul meu cel mare, la v&acirc;rsta lui de 13 ani, la fel, citește &icirc;n engleză cu mama și cu tata. </p>
<p><strong>Mihai Olărescu, președintele raionului Cimișlia</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/olarescu.jpg" width="350" height="393" alt="" /><br />
</strong><br />
De c&acirc;nd am intrat &icirc;n funcția de președinte, &icirc;n trei luni nu am reușit să citesc o carte de literatură artistică. Dar p&acirc;nă la asta am citit &bdquo;Călugărul care și-a v&acirc;ndut Ferarri-ul&rdquo; de Robin Sharma. V-o recomand, acolo se abordează &icirc;ntrebări sensibile ale vieții. A doua carte este  romanul &bdquo;Nașul&rdquo; de Mario Puzo și a treia carte a fost un volum de psihologie. Am cărți care stau pe raft și așteaptă r&acirc;ndul lor să le citesc, c&acirc;nd voi avea timp. </p>
<p><strong>Victor Lutenco, consilier municipal &bdquo;PPEM-Iurie Leancă&rdquo;</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/lutenco.jpg" width="365" height="242" alt="" /><br />
</strong><br />
&Icirc;n ultimul timp, chiar ultimii ani, am puțin timp pentru lectură. Mai ales de cărți. Citesc mai des două reviste preferate: The New Yorker și The Economist. Ultimele cărți, din care mai citesc, sunt: &bdquo;Israel: A History&rdquo; de Martin Gilbert, &bdquo;1Q84&rdquo; de Haruki Murakami și &bdquo;Insuportabila ușurătate a ființei&rdquo; de Milan Kundera. </p>
<p><strong>Anatolie Zagarodn&icirc;i, deputat PCRM</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/zagarodnii.jpg" width="350" height="217" alt="" /><br />
</strong><br />
Am citit mai mult literatură spaniolă vara c&acirc;nd am fost la odihnă. Revin și vă spun exact cum se numesc cărțile. (Deputatul nu a mai revenit și nici nu a răspuns la apelurile noastre. Bănuim că discuțiile comuniștilor cu PDM privind crearea unei majorități parlamentare l-au făcut să uite de cărți). &nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ilian-casu-il-citeste-pe-cartarescu-iar-liberalul-roman-botan-cartea-lui-klaus-iohannis-82281.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum promovăm lectura?</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cum-promovam-lectura-79761.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cum-promovam-lectura-79761.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Marin Basarab]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 27 Sep 2015 04:40:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[cărți]]></category>
		<category><![CDATA[lectură]]></category>
		<category><![CDATA[Ștefan Cel Mare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/cum-promovam-lectura-79761.html/</guid>

					<description><![CDATA[Discutam zilele trecute cu colegii de la TIMPUL...&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&#8230;despre lansarea cărţii &bdquo;<a href="http://www.timpul.md/articol/tefan-cel-mare-de-a--boldur---in-toate-chioscurile-moldpresa-i-in-cele-mai-importante-librarii-din-ara-79704.html"><span><strong>Ştefan cel Mare, Voievod al Moldovei</strong></span></a>&rdquo; de Alexandru V. Boldur. Cartea reprezintă o lectură foarte importantă şi utilă, mai ales pentru &bdquo;moldoveniştii&rdquo; care l-au acaparat pe Ştefan cel Mare şi l-au transformat &icirc;ntr-un rom&acirc;nofob vădit.</p>
<p>&Icirc;n fine, ar fi stupid să intrăm &icirc;n polemici cu aceşti pseudo-statalişti. Mai important ar fi ca această care să fie citită, pentru că reprezintă o sursă de informaţie extraordinară referitor la domnia marelui voievod rom&acirc;n. Unica problemă este că la noi lumea nu prea citeşte. Şi nu e neapărat vorba de cărţi de istorie. Lumea nu citeşte nici ficţiune, nici poezie şi nici măcar proză de bulevard. Lectura nu e la modă &icirc;n Republica Moldova, &icirc;n Moldova sunt la modă smartphone-urile şi statul la terase. Bogăţia spirituală nu &icirc;nseamnă nimic la noi &icirc;n ţară, e important să ai o maşină scumpă, probabil din cauza asta vedem at&acirc;ţia tractorişti la volanul automobilelor de lux. </p>
<p>&Icirc;n acest context mi-am reamintit de eseul &bdquo;Cărţi sau ţigări&rdquo;, scris de George Orwell cu mai bine de jumătate de secol &icirc;n urmă. Autorul britanic, după un simplu calcul, realiza că ai săi conaţionali cheltuiai mai mulţi bani pe bere şi ţigări, dec&acirc;t pe cărţi. &bdquo;E clar că lectura nu reprezintă o ocupaţie at&acirc;t de distractivă precum filmele sau timpul petrecut &icirc;n cr&acirc;şme&rdquo;, mai spune Orwell. Dacă ar fi să calculăm c&acirc;t cheltuiesc moldovenii pe bere şi ţigări timp de un an, am obţine o sumă destul de frumuşică. &Icirc;nsă la capitolul lecturi şi cărţi cumpărate suntem la coada vacii. Moldovenii nu cumpără cărţi şi nu citesc, mai mult, se uită chior&acirc;ş la tine c&acirc;nd stai lectur&acirc;nd la o terasă sau pe o bancă.</p>
<p>Este important să definim o strategie de promovare a lecturii. E clar că acest lucru ar trebui să vină mai &icirc;nt&acirc;i de la ministerele abilitate, Ministerul Culturii şi cel al Educaţiei, de exemplu. &Icirc;nsă, &icirc;n mare parte şi presa poartă responsabilitate pentru promovarea lecturilor. Foarte rar găseşti recenzii literare sau interviuri cu scriitori &icirc;n presa noastră. O ştire de doi bani despre vreo vedetuţă e mai importantă dec&acirc;t o recenzie de carte; o declaraţie deocheată lansată de vreun politician va fi mai populară dec&acirc;t un interviu cu un scriitor. Şi nu avem cum să &icirc;nvinuim societatea atunci c&acirc;nd presa &icirc;i hrăneşte doar cu zoi şi senzaţii. </p>
<p>E clar că nu doar şcoala şi presa ar trebui să promoveze lecturile. E important să se citească &icirc;n fiecare casă, de la mic la mare. &Icirc;n era internetului şi a sutelor de canale tv e greu să impui tinerii să citească, &icirc;nsă dacă nu promovăm lectura ne vom trezi cu o generaţie care nu va fi &icirc;n stare să lege două cuvinte fără calculator. Promovaţi cartea, indiferent dacă e vorba de ficţiune sau ştiinţă. Promovaţi lecturile, pentru că doar ele pot să creeze o generaţie care va schimba această ţară. Un om cu multe lecturi va fi mai greu de manipulat dec&acirc;t un om care se informează doar de la tv. Probabil ţara asta nu are nevoie de oameni cu carte, pentru că ei ar putea să aducă schimbarea. Ţara asta are nevoie de oameni cu televizor şi internet, de o turmă care poate fi condusă oriunde şi de oricine. </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cum-promovam-lectura-79761.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Alimentara Chișinău</title>
		<link>https://timpul.md/articol/alimentara-chisinau-76643.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/alimentara-chisinau-76643.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Moni Stănilă]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 11 Jul 2015 07:52:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[cărți]]></category>
		<category><![CDATA[cenaclul republica]]></category>
		<category><![CDATA[lectură]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[muzică]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/alimentara-chisinau-76643.html/</guid>

					<description><![CDATA[Vineri, după Cenaclul Republica, mi-am amintit de refrenul melodiei &#8222;Alimentara&#8221;, a celor de la Planeta Moldova: &#8222;avem di tăti&#34;.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Și cel puțin cultural avem, &icirc;ncep&acirc;nd chiar de la Planeta Moldova și continu&acirc;nd cu cei mai tineri. Celor care au fost vineri la cenaclul Bibliotecii Naționale nici prin g&acirc;nd nu le-ar fi trecut că t&acirc;nărul blond din primul r&acirc;nd, care e acolo la aproape fiecare eveniment literar, are un concert două ore mai t&acirc;rziu. Nu s-a dus nici să facă vocalize, nici să bea o bere &icirc;nainte de concert.</p>
<p>Cel mai t&acirc;năr (și talentat &#8211; spunem noi) hip-hoper din Moldova, Traian Babără este un cititor serios și un participant activ la &icirc;nt&acirc;lnirile Cenaclului Republica. Nu că fratele lui, Ștefan Babără, n-ar veni și el frecvent la aceste &icirc;nt&acirc;lniri. Ștefan, pe care tinerii noștri tot de la cenaclu &icirc;l știu, bateristul singurei formații de grindcore din Moldova: Abnormyndeffect.</p>
<p>Și dacă ajungi la un concert susținut de Traian Babără (care deja are mai multe apariții pe scena hip hopului rom&acirc;nesc, alături de nume consacrate acolo) sau la Abnormyndeffect, nu te mai miri că pe acești artiști &icirc;i &icirc;nt&acirc;lnești la evenimente literare, la festivaluri cinematografice etc. Pentru că inclusiv din ceea ce fac se simte elementul cultural. Ei, să mi se ierte ironia, nu se &icirc;nscriu &icirc;ntre artiștii cu studii la ASE, care nu citesc de frică să nu &icirc;și &bdquo;contamineze&quot; ideile proprii cu cele ale scriitorilor.</p>
<p>Vineri, după lansarea cărții de debut a Iuliei Modiga, apărută la Editura Karth &icirc;n 2014, o carte care a convins un public numeros să participe la lansare, ne-am mutat de la Cenaclu la concertul susținut de hip-hoperul Traian și Abnormyndeffect. Am savurat concertul, am &icirc;nt&acirc;lnit multă lume bună, artiști plastici, scriitori, jurnaliști, ba chiar și pe actorul Sergiu Voloc, a cărui condamnare ne-a convins: &icirc;n Moldova viața bate filmul. Shor și Usat&icirc;i sunt primari, lui Papuc i se anulează condamnarea, pentru miliardul furat nu e condamnat nimeni, iar Sergiu Voloc, fiindcă a dat cu pumnul &icirc;n ușa de la poliție, e condamnat la patru ani cu suspendare.</p>
<p>Poate această realitate halucinantă, care (cu părere de rău o spun) oferă artiștilor (din muzică sau literatură) o gamă largă de subiecte ca să-i inspire, a făcut ca Republica Moldova să aibă un potențial așa de ridicat. Desigur potențialul despre care vorbesc e dosit &icirc;n ceea ce peste Prut &icirc;nseamnă cultură de scenă, iar la noi e considerat underground ca să facă loc artiștilor de la ASE și scriitorilor de la jurnalism.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/alimentara-chisinau-76643.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
