<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>lecturi &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/lecturi/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 05 May 2022 03:00:19 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>lecturi &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Ce cărți citesc funcționarii noștri? Marina Radvan citește Gabriel Garcia Marquez, iar primarul de Călărași este admiratorul lui Paulo Coelho</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ce-carti-citesc-functionarii-nostri-marina-radvan-citeste-gabriel-garcia-marquez-iar-primarul-de-calarasi-este-admiratorul-lui-paulo-coelho-81418.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ce-carti-citesc-functionarii-nostri-marina-radvan-citeste-gabriel-garcia-marquez-iar-primarul-de-calarasi-este-admiratorul-lui-paulo-coelho-81418.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Victoria Colesnic]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 31 Oct 2015 05:54:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[carte]]></category>
		<category><![CDATA[funcționari]]></category>
		<category><![CDATA[lecturi]]></category>
		<category><![CDATA[miniștri]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ce-carti-citesc-functionarii-nostri-marina-radvan-citeste-gabriel-garcia-marquez-iar-primarul-de-calarasi-este-admiratorul-lui-paulo-coelho-81418.html/</guid>

					<description><![CDATA[TIMPUL &#238;ncearcă &#238;n <a href="http://www.timpul.md/articol/ce-cari-citesc-deputaii-notri-dodon-se-lauda-cu-istoria-moldovei-de-v--stati-iar-diacov-cu-din-calidor-de-paul-goma-81027.html"><strong>continuare</strong></a> să afle de la funcționarii noștri care sunt ultimele trei cărți pe care le-au citit și de ce le-au ales nume pe acestea. Citiți mai jos ce ne-au răspuns oficialii:&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Valeriu Munteanu, ministrul Mediului, PL</p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/munteanu(5).jpg" width="150" height="192" alt="" /><br />
</strong><br />
Momentan citesc &bdquo;Steve Jobs. Biografia autorizată&rdquo;, semnată de Walter Isaacson, mai am 100 de pagini. Este o carte foarte bună. Mai am, desigur, și vreo 5-6 cărți de psihologie a maselor, &icirc;nsă din cărțile mai puțin specializate pot menționa &bdquo;Cinci milenii de manipulare&rdquo; de Bogdan Teodorescu, profesor bucureștean și &bdquo;Istoria prin ochii diplomatului&rdquo; de ambasadorul Mircea Malița, &icirc;n colaborare cu profesorul Dan Dungaciu. Iar la desert să fie &bdquo;Din calidor&rdquo; de Paul Goma.</p>
<p><strong>Ion Ceban, consilier PSRM, Consiliul Municipal Chişinău</p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/ceban.jpg" width="250" height="141" alt="" /><br />
</strong><br />
Recent am recitit &bdquo;Maestrul și Margareta&rdquo; de Mihail Bulgakov. A doua este &bdquo;Poveștile&rdquo; (n.r. &bdquo;Simple povești&rdquo;) de Rudyard Kipling și recent am &icirc;nceput cartea semnată de Dorian Furtună &bdquo;Homo Aggressivus&rdquo;. Din școală obișnuiesc să citesc c&acirc;te 7-8 cărți concomitent. Citesc și &icirc;n rusă, și &icirc;n engleză, precum și-n limba de stat. Obișnuiesc să recitesc ce am citit din adolescență, cum ar fi Bulgakov. Citesc și literatură pentru copii, deoarece am doi copii mici. Foarte des le citesc seara. Dacă e vorba de cartea lui Dorian Furtună, e ceva mai nou pentru noi, pentru publicul din Republica Moldova.</p>
<p><strong>Nicolae Melnic, primarul orașului Călărași, PD</p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/melnic.JPG" width="150" height="200" alt="" /></p>
<p></strong>Ultima carte pe care am citit-o este &bdquo;Al cincilea munte&rdquo; de Paulo Coelho. Ea arată cum e viața la noi, &icirc;n țară și-n lume. E o carte filozofică. Acțiunea are loc acum foarte mulți ani. Nimic nu s-a schimbat de atunci &ndash; oamenii au rămas lacomi și războinici. Prefer cărțile filozofice. &Icirc;n ele găsesc un refugiu, țin&acirc;nd cont de situația din țară. Am citit vreo 15 cărți de Paulo Coelho: &bdquo;Manuscrisul&rdquo; (n.r. &bdquo;Manuscrisul găsit la Accra&rdquo;), &bdquo;Alchimistul&rdquo; etc. </p>
<p><strong>Valeriu Ceapă, primarul orașului Florești, &bdquo;Partidul Nostru&rdquo;</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/ceapa(2).jpg" width="250" height="253" alt="" /><br />
</strong><br />
Am citit Codul Muncii, Codul Electoral, Legea despre administrația publică locală, Legea despre societatea pe acțiuni&hellip; Aceste lecturi mă ajută, deoarece nu pot să mă mintă cei care vor să mă amăgească, cunosc legile. Ca să lucrezi &icirc;n primărie, trebuie să cunoști despre administrația publică locală. Avem o societate pe acțiuni care a făcut cum a vrut și trebuie să o aducem &icirc;n cadrul legii. Citeam detective (n.r. &bdquo;romane polițiste&rdquo;), dar acum nu am timp pentru literatură artistică, pentru romane.</p>
<p><strong>Vitalie Gărgăun, primarului orașului Leova, PD</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/gargaun.jpg" width="250" height="314" alt="" /><br />
</strong><br />
Ultima carte pe care am citit-o se numește &bdquo;Ghidul alesului local&rdquo;. Mă conduc de ea, deoarece sunt multe &icirc;ntrebări care parvin pe parcursul activității. Acolo sunt sursele profesionale, legislația &icirc;n vigoare. Acum navighez pe Internet. Am citit cărți integral &icirc;nainte de a deveni primar. Mi-aș dori să citesc mai mult, dar nu am timp. Mai mult mă axez pe literatura profesională, cum ar fi Planul strategic al orașului Leova pentru anii 2015-2020, tot este o carte destul de voluminoasă, cu indicatori. Recent, am citit și manualul despre deșeurile menajere &icirc;n localități. Acolo sunt mai multe instrucțiuni, mai multe exemple, iar noi avem foarte mult gunoi, de aceea căutăm soluții cum să valorificăm deșeurile, să &bdquo;scoatem bani din gunoi&rdquo;. </p>
<p><strong>Alexandru Botnari, primarul orașului H&acirc;ncești, PD</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/botnari.jpg" width="250" height="166" alt="" /><br />
</strong><br />
Dacă e să fiu sincer, anul acesta nu am citit nimic. Ultima carte citită a fost una scrisă de autorul Primacov despre toate schimbările ce au avut loc după destrămarea Uniunii Sovietice, despre strategii și geopolitică. Acum nici nu-mi ajunge timp pentru lectură. Sunt &icirc;ncărcat la maximum cu &icirc;ntrebări și probleme. C&acirc;nd o să cadă zăpada, poate o să citim ceva. Anul acesta e foarte &icirc;ncărcat cu Academia de Administrare și teza de licență, și alegerile locale care au fost&hellip; </p>
<p><strong>Monica Babuc, ministrul Culturii, PD</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/babuc.jpg" width="250" height="250" alt="" /><br />
</strong><br />
Citesc de mai multe ori &icirc;n paralel mai multe cărți. Nu e ușor să croiești timp pentru lectură și atunci &icirc;ți dorești să apuci mai mult. Printre ultimele cărți pe care le-am citit este lucrarea academicianului istoric Ioan Aurel Pop, &bdquo;Istoria, adevărul și miturile&rdquo;. Această carte este de fapt o recenzie la mai multe concepții lansate de un alt istoric rom&acirc;n, Lucian Boia. Este o lectură absolut incitantă și excepțional de bine expusă, ca și concept, ca argumentare și &icirc;ntr-un fel, consună cu mai multe viziuni ale mele asupra istoriei.</p>
<p>Trebuie să recunosc că mi se oferă deseori cărți, motiv pentru care le sunt foarte recunoscătoare autorilor și acest lucru mă mobilizează să fac niște lecturi dintre cele mai proaspăt apărute. Iată una dintre ele este monografia istoricului Victor Țvircun, &bdquo;Viața și destinul lui Dimitrie Cantemir&rdquo;. Istoricul și diplomatul Țvircun este unul dintre cei mai distinși cantemirologi (cred că nu o să greșesc să spun) din lume, pentru că și-a consacrat destul timp din viața lui studierii vieții marelui nostru domnitor. Faptul că a stat foarte mult &icirc;n Turcia, &icirc;n calitate de diplomat, l-a ajutat probabil să cunoască nu numai mediul, ci și izvoarele scrise din această țară, pe care Dimitrie Cantemir a consacrat-o și &icirc;n lucrările sale ulterioare. Domnitorul nostru a fost autorul sistemului de note muzicale, un reprezentant absolut strălucit al secolului luminilor prin &bdquo;Descriptio moldaviae&rdquo;, prin &bdquo;Istoria ieroglifică&rdquo; și alte lucrări ale sale. </p>
<p>A treia carte e una de poezie, recent lansată de Andrei Țurcanu &ndash; &bdquo;Zăpezi &icirc;n august&rdquo;. Surprinzător de frumoasă poezie, profundă și filozofică! &bdquo;Zăpezi &icirc;n august&rdquo; m-a impresionat printr-un stil elevat și o filozofie aparte prin care acest poet știe să-și scrie poezia. A fost pentru mine o revelație. </p>
<p><strong>Marina Radvan, deputat PSRM</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/radvan.png" width="250" height="245" alt="" /><br />
</strong><br />
(răspuns &icirc;n limba rusă) &Icirc;ncerc &icirc;n fiecare zi să citesc măcar c&acirc;teva pagini dintr-o carte interesantă. Din păcate, nu &icirc;ntotdeauna &icirc;mi reușește să aloc lecturii timp suficient. Cu toate acestea, mi se pare că &icirc;n acest secol al dezvoltării tehnologiilor internaționale, nu avem voie să uităm cărțile. Din cele citite &icirc;n ultima vreme, aș vrea să subliniez cele mai interesante trei lucrări. Cartea pe care o citesc acum se numește &bdquo;Doctrina șocului&rdquo; scrisă de jurnalista canadiană Naomi Klein. Lucrarea descrie economiile diferitor țări și legăturile dintre acestea pe arena geopolitică. A doua carte care m-a impresionat a fost scrisă de Gabriel Garcia Marquez. Romanul se intitulează &bdquo;Un veac de singurătate&rdquo;. E o lucrare specifică, dar e &icirc;n stare să atingă sufletul oricărui cititor. &Icirc;n ea se vorbește despre istoria unei familii &icirc;n care fiecare membru a trecut prin proba singurătății. Ne ciocnim cu singurătatea foarte des, &icirc;n pofida ritmului accelerat al vieții, &icirc;n pofida faptului că suntem &icirc;nconjurați de o mulțime de oameni. Eu cred că tocmai singurătatea este una dintre maladiile secolului XXI. Ultima carte pe care aș vrea să o menționez este &bdquo;Pl&acirc;nsul lui Nietzsche&rdquo;. Nu vreau să vă spun &icirc;n ce constă cartea, dar vă sfătuiesc să o citiți, &icirc;n speranța că nu vă va lăsa indiferenți.</p>
<p><strong>P.S: Am contactat mai mulți funcționari ai Partidului Liberal Democrat, &icirc;nsă nu am reușit să obținem vreun răspuns.</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ce-carti-citesc-functionarii-nostri-marina-radvan-citeste-gabriel-garcia-marquez-iar-primarul-de-calarasi-este-admiratorul-lui-paulo-coelho-81418.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>După o carte extraordinară, citește ziarul</title>
		<link>https://timpul.md/articol/dupa-o-carte-extraordinara-citeste-ziarul-54818.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/dupa-o-carte-extraordinara-citeste-ziarul-54818.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Moni Stănilă]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 07 Feb 2014 04:46:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[cărți]]></category>
		<category><![CDATA[lecturi]]></category>
		<category><![CDATA[ziare]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/dupa-o-carte-extraordinara-citeste-ziarul-54818.html/</guid>

					<description><![CDATA[Lecturile sunt diferite. Cărțile mari te modelează. Și nu prin faptul că &#238;ți plantează ideile altcuiva &#238;n cap.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Cred că cel mai prostesc lucru pe care l-am auzit &icirc;n viață, la mai mulți oameni, e următorul: eu nu citesc fiindcă nu vreau să fiu influențat de ideile altuia. Dar &icirc;nghețată inventată de altul măn&acirc;nci, ori anumite fripturi. Cu haine inventate de alții te &icirc;mbraci. De ce atunci să refuzi să citești ce au g&acirc;ndit alții, c&acirc;tă vreme tot ceea ce ne &icirc;nconjoară, &icirc;ncep&acirc;nd de la locuința &icirc;n care stăm și de la patul &icirc;n care dormim, a fost g&acirc;ndit de altcineva.</p>
<p>Toate cărțile cu adevărat valoroase schimbă ceva &icirc;n cititor. Și nu la fel. Autorii influențează diferit. De exemplu, nu aș putea spune că Umberto Eco e &icirc;ntre primii cinci prozatori pe care &icirc;i prefer. Mai ales că, fiind extrem de documentat, cărțile lui se citesc și cu o anumită dificultate, cu o atenție sporită. &Icirc;nsă, cu toate astea, ori de c&acirc;te ori citesc o carte de-a lui, &icirc;mi vine un chef nebun să scriu.</p>
<p>La 1984 al lui George Orwell m-a durut capul fără &icirc;ntrerupere. La propriu. &Icirc;nsă cartea m-a cucerit. Chiar dacă e o carte extrem de dură, pe care noi, cei din fostele țări comuniste, o &icirc;nțelegem altfel. Mă durea capul, dar mă fascina.</p>
<p>Dostoievski &icirc;mi modelează felul de a privi. După un roman de-al lui mă uit altfel &icirc;n jur timp de c&acirc;teva săptăm&acirc;ni. Trunchiul unui copac după ploaie strălucește cu totul altfel. Mișcarea oamenilor pare ceva dictat de undeva. Te uiți &icirc;n jur ca și cum te-ai visa &icirc;ntr-un film.</p>
<p>După ce citești proza scurtă a lui Akutagawa, acest mare scriitor japonez, ai vrea dintr-o dată ca toate poveștile cu z&acirc;ne și vrăjitoare pe care le-ai auzit &icirc;n copilărie să fie adevărate. Sau cel puțin să poți surprinde poveștile de viață ale unor oameni simpli ce trec pe l&acirc;ngă tine.</p>
<p>Trăirile după lecturi sunt multiple și &#8211; cel mai probabil &#8211; diferite de la om la om. &Icirc;nsă una răm&acirc;ne neschimbată. După lectura unei cărți extraordinare ți se formează un ochi mult mai critic. &Icirc;ncerci să citești un alt roman și riști să fii prea dur. Să socotești că scriitorului nu i-a reușit. E ca și cum ai vrea să măn&acirc;nci o ciocolată, imediat după ce ai &icirc;nghițit o bucată de c&acirc;rnaț afumat de casă. Nu poți. Ți se revoltă simțurile. Așa că, deși &icirc;ncurajez lecturile dese, cred că după o carte care te tulbură peste măsură, măcar vreo săptăm&acirc;nă ar trebui să citești doar ziarul, ca nu cumva să nu mai iubești ghioceii, după ce ai stat zile &icirc;ntregi &icirc;ntr-un c&acirc;mp cu crini.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/dupa-o-carte-extraordinara-citeste-ziarul-54818.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Jurnalul bibliotecarului</title>
		<link>https://timpul.md/articol/jurnalul-bibliotecarului-37515.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/jurnalul-bibliotecarului-37515.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dumitru Crudu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 01 Oct 2012 05:13:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[bibliotecă]]></category>
		<category><![CDATA[cărți]]></category>
		<category><![CDATA[jurnal]]></category>
		<category><![CDATA[lecturi]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/jurnalul-bibliotecarului-37515.html/</guid>

					<description><![CDATA[Luni&#160;<br />
<br />
Ieri, &#238;nainte de Cenaclul&#160;<em>O scară la cer</em>, a sunat o doamnă dintr-un sat din Republica Moldova: o primăriţă, care a vrut să vorbească cu cineva dintre bibliotecari. I-am spus că poate vorbi cu mine. Mi-a cerut să-i scriu o lucrare de diplomă - o analiză stilistică a poeziei rom&#226;neşti contemporane - pe bani.<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Mi-a spus că o să mă plătească foarte gras. Şi nu ar fi vorba de o muncă prea mare, m-a &icirc;ncurajat dumneaei. Am invitat-o la bibliotecă, să stăm de vorbă. Culmea e că a apărut &icirc;ntr-un sfert de oră o domnişoară foarte simpatică. Era fiica primăriţei, dar nu ea voia să facă o lucrare de diplomă despre poezia rom&acirc;nească de azi. Venise să negocieze pentru sora ei, care era prea ocupată ca să vină la bibliotecă. Şi-a reiterat oferta. Mi-a  zis că o să-mi dea 300 de euro dacă &icirc;i fac lucrarea. Am refuzat-o. Am refuzat-o, fiindcă asta ar fi o muncă de critic literar, şi nu de bibliotecar. &Icirc;n schimb, am condus-o &icirc;n bibliotecă şi i-am arătat raftul cu critică literară, spun&acirc;ndu-i că sora ei ar trebui să parcurgă aceste cărți, dacă vrea să scrie această lucrare at&acirc;t de ambiţioasă şi interesantă, totodată. Domnişoara a rămas foarte uimită că nu m-am lăsat uns. Oare ce fel de licenţiată &icirc;n stilistică va fi sora ei fără să ştie ce-i aia o metonimie, bunăoară? &Icirc;ncă nu e t&acirc;rziu să vină la bibliotecă şi să se pună cu burta pe carte.&nbsp;</p>
<p><strong>Marţi </strong></p>
<p>Ieri, a venit la bibliotecă o bunicuţă de vreo şaptezeci de ani cu două nepoţele de m&acirc;nă, cu una dintre ele vorbea &icirc;n rusă şi cu alta &icirc;n rom&acirc;nă. Culmea e că nepoata care ştia rom&acirc;na nu ştia şi rusa şi viceversa. Fetiţele comunicau &icirc;ntre ele prin intermediul bunicii. Anume bunicuţa le-a ales cărţile, pentru nepoata mai blondă nişte poveşti &icirc;n rom&acirc;nă şi pentru cea brunetă &#8211; c&acirc;teva culegeri de poezii &icirc;n rusă. Au plecat din bibliotecă fericite, fetele alergau &icirc;n jurul bunicuţei &icirc;nc&acirc;ntate că vor avea ce să citească. Tot ieri a mai venit o fetiţă de 9 ani. O cheamă Ioana. Ei bine, Ioana a citit toate cărţile din oficiul pentru copii. Nu o puteam uimi cu nimic. Nu voiam &icirc;nsă să o las să plece din bibliotecă fără nicio carte şi am petrecut o jumătate de oră căut&acirc;ndu-i un titlu pe care nu-l lecturase. &Icirc;n sf&acirc;rşit, am dat peste o carte a Lucreţiei B&acirc;rlădeanu Dealul Drăguţei pe care fetiţa &icirc;ncă nu o citise şi m-am bucurat foarte tare. Dar oare m&acirc;ine am să-i mai pot găsi vreo carte pe care să nu o fi citit? Noroc că azi am primit un lot nou de cărţi, din care am să-i pot alege şi Ioanei cărţi pentru a le citi. Azi am mai avut o surpriză. Din 2001, pe rafturile bibliotecii se găseşte o carte de-a lui Matei Vişniec <em>Istoria Comunismului povestită pentru bolnavii mintali.</em> Timp de 11 ani nu a cerut-o nimeni. Nici măcar pe vremea dictaturii neocomuniste sau mai cu seamă atunci. Abia azi a venit o domnişoară de la Liceul Elena Alistar, anume după această carte. Şi eu m-am bucurat foarte tare. M-am bucurat foarte tare că piesa lui Vişniec are deja un cititor: primul ei cititor şi sper să fie de bun augur şi numărul cititorilor ei să se &icirc;nmulţească pe zi ce trece. Oare mai sunt şi alte cărţi &icirc;n bibliotecă pe care nu le-a comandat &icirc;ncă niciun cititor? Sper să nu fie.</p>
<p><strong>Miercuri</strong></p>
<p>Evenimentul zilei a fost c&acirc;nd o fetiţă de 10 ani, Carolina, elevă la un liceu din cartier, a venit la pupitrul bibliotecarei cu un roman pentru adulţi <em>Schimbarea de trup</em>, care era scris &icirc;ntr-un limbaj foarte direct, presărat cu expresii licenţioase, şi &icirc;n care se descriau experienţe carnale şi erotice la modul deschis, iar unele dintre ele păreau desprinse dintr-un film porno. M-a chemat o colegă de-a mea, domnişoara Natalia, şi m-a &icirc;ntrebat ce să facem. Domnişoara Carolina bătea cu pumnul &icirc;n masă ca să-i dăm romanul. &Icirc;n spatele ei se &icirc;mbulzeau şi alte colege de-ale ei, de aceeaşi v&acirc;rstă, care voiau să-l citească. &Icirc;n doar c&acirc;teva clipe s-a format o adevărată coadă şi toţi voiau să pună m&acirc;na pe acest roman. Situația era delicată. L-am luat şi l-am răsfoit şi am constatat că acel roman erotic abunda &icirc;n scene &icirc;ncinse. Din cauza asta nu i l-am dat, pretext&acirc;nd că nu e pentru v&acirc;rsta ei, ci pentru maturi. Peste o oră, domnişoara Carolina a găsit pe rafturi un alt roman, scris &icirc;ntr-un limbaj şi mai decomplexat, al unei autoare din Franţa. Dacă nu mi l-aţi dat pe ăla, măcar daţi-mi-l să-l citesc pe acesta. &Icirc;nsă nici pe acesta nu i l-am dat, din aceleași cauze. Totuși, am rugat-o să ne dea telefonul mamei ei pe care am sunat-o şi am invitat-o să vină la bibliotecă pentru ca să se pronunţe ea dacă &icirc;i permite fiicei ei să citească aceste romane sau. Dar mama ei nu a venit. Noi i-am recomandat domnişoarei Carolina alte cărţi mai apropiate v&acirc;rstei ei, printre care şi Morcoveaţa lui Jules Renard. Dumneavoastră cum aţi fi procedat &icirc;n acest caz?</p>
<p><strong>Joi </strong></p>
<p>Azi au venit două fetiţe cu m&acirc;ncarea de acasă, cu două borcănaşe cu salată şi ne-au rugat frumos să le permitem să măn&acirc;nce &icirc;n bucătăria noastră. Nu numai că le-am permis, dar le-am mai servit şi cu ceai şi ciocolată. După ce au m&acirc;ncat, fetele s-au pus pe citit &icirc;n sala de lectură nişte romane pentru copii. Să mai spună cineva că pe stomacul gol se citeşte mai bine. Nu e adevărat. <br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/jurnalul-bibliotecarului-37515.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce cărţi aţi CITIT în ultimul timp şi ce impresii v-au lăsat?</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ce-carti-ati-citit-in-ultimul-timp-si-ce-impresii-v-au-lasat-35592.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ce-carti-ati-citit-in-ultimul-timp-si-ce-impresii-v-au-lasat-35592.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 23 Jul 2012 04:59:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[aureliu busuioc]]></category>
		<category><![CDATA[lecturi]]></category>
		<category><![CDATA[oleg serebrian]]></category>
		<category><![CDATA[vara]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ce-carti-ati-citit-in-ultimul-timp-si-ce-impresii-v-au-lasat-35592.html/</guid>

					<description><![CDATA[Valentina Tabac (pensionară)]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Vara, de obicei, citesc. Nu pot privi TV vara, din mai multe motive. &Icirc;n schimb cartea mă delectează copios. Ultimele cărţi citite sunt:</p>
<p>1. &bdquo;C&acirc;ntecul mării&rdquo; de O. Serebrian<br />
2. &bdquo;Hronicul găinarilor&rdquo; de A. Busuioc</p>
<p>Dar vreau să le numesc şi pe penultimele două &#8211; &bdquo;Matei Brunul&rdquo; de L.D. Teodorescu şi &bdquo;Sunt o babă comunistă&rdquo; de Dan Lungu. Nu ca să mă laud, dar ca să &icirc;mpart din bucuria descoperirii acestor doi autori. Ambele cărţi le-am citit cu o plăcere deosebită. O. Serebrian denotă o cunoaştere profundă a epocii &icirc;n care se desfăşoară subiectul. Are un stil elegant, graţios, te cucereşte prin &icirc;mpletirea iscusită a categoriilor lexicale. Aduce &icirc;n faţa cititorului o lume frumoasă, demnă, cultă, care &icirc;ntr-un moment este distrusă, prin contrapunerea acestor două lumi simţim şi mai acut tragedia destinelor acestor oameni. Soarta lui Filip m-a zguduit. Chiar mi-am pus &icirc;ntrebarea: &bdquo;Ce-aş fi făcut eu &icirc;n locul lui?&rdquo;. Mă bucur că tinerii scriitori tratează asemenea teme importante şi găsesc modalităţi interesante pentru a le prezenta. Şi mai am un punct de vedere: nu pot citi cărţi cu limbaj indecent, licenţios. Serebrian a demonstrat că se poate scrie bine şi fără asemenea lucruri. Bravo! Referitor la &bdquo;Hronicul găinarilor&rdquo;. Acest roman e aproape de al lui Serebrian ca temă, dar acţiunea se desfăşoară &icirc;ntr-un alt mediu. Am trăit o altă stare lectorală. Uneori voiam să arunc cartea, fiindcă ironia şi sarcasmul autorului mă sufocau.</p>
<p>C&acirc;nd am citit &bdquo;C&acirc;ntecul&#8230;&rdquo;, m-am simţit un prieten al naratorului pe care &icirc;l ascultam şi tot voiam să continue, iar c&acirc;nd am citit &bdquo;Hronicul&#8230;&rdquo;, parca eram un elev repetent care asculta notiţele interminabile ale profesorului. Acum deschid un alt roman &bdquo;Si a fost noapte&#8230;&rdquo; tot de A. Busuioc. Ştiu că o să-mi placă.                                                                                                                                </p>
<p><strong>P.S. Ce-ar sugera fotografia care &icirc;nsoţeşte &icirc;ntrebarea? Că respectivii sunt cei mai redutabili scriitori contemporani? Mă &icirc;ndoiesc.<br />
&Icirc;mi pare rău că am citit &bdquo;Tovarăşi de cameră&rdquo;, mi-a stricat mitul frumos al studenţiei.<br />
Iar &bdquo;Bingo!&rdquo;&#8230;, n-am rezistat dec&acirc;t să citesc doar trei pagini&#8230; <br />
</strong> <br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ce-carti-ati-citit-in-ultimul-timp-si-ce-impresii-v-au-lasat-35592.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
