<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>legislatia lingvistica &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/legislatia-lingvistica/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Sat, 13 Aug 2011 09:08:00 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>legislatia lingvistica &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Limba română şi subterfugiile Comratului</title>
		<link>https://timpul.md/articol/limba-romana-si-subterfugiile-comratului-26135.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/limba-romana-si-subterfugiile-comratului-26135.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 13 Aug 2011 09:08:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[alolingvi]]></category>
		<category><![CDATA[comrat]]></category>
		<category><![CDATA[legislatia lingvistica]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/limba-romana-si-subterfugiile-comratului-26135.html/</guid>

					<description><![CDATA[Examin&#226;nd situaţia politico-socială şi soluţiile neinteligente şi inabile propuse de guvernanţii noştri &#238;ntr-o problemă sau alta, &#238;mi vine &#238;n minte imaginea asinului care paşte liniştit pe o pantă a Vezuviului, fără a intui imanenţa erupţiei imediate. Această constatare mă face să cred că la noi domină acumularea problemelor şi tergiversarea la infinit a soluţionării lor.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Nu voi căuta să identific toată suita de probleme acumulate şi nesoluţionate, &icirc;ntruc&acirc;t acest lucru nu ţine de competenţa mea, ci voi stărui, &icirc;n cele ce urmează, doar asupra unor aspecte referitoare la politica lingvistică a R. Moldova. &Icirc;n primul r&acirc;nd, constatăm lipsa unui program de stat de politică lingvistică şi a unui program oficial de &icirc;nsuşire a limbii rom&acirc;ne de persoanele de altă etnie dec&acirc;t cea rom&acirc;nă. Programele respective ar putea fi elaborate de specialiştii &icirc;n domeniu &ndash; lingvişti, jurişti, funcţionari publici, oameni de ştiinţă, de cultură, de afaceri etc. &Icirc;n această acţiune, cel mai important este excluderea imixtiunii forţelor politice &icirc;n procesul de elaborare a acestor programe, deoarece principalul factor care a contribuit la temporizarea redactării lor au fost partidele politice, care, &icirc;n funcţie de interesele lor electorale, promit alegătorilor că vor face tot posibilul ca limbii ruse să i se atribuie statutul de limbă oficială. Tocmai din aceste considerente, alolingvii nu-şi manifestă interesul pentru &icirc;nsuşirea limbii rom&acirc;ne, consider&acirc;nd ca fiind suficientă doar cunoaşterea limbii ruse. Din aceste motive, am convingerea că principalul factor care poate contribui la &icirc;nsuşirea limbii rom&acirc;ne de către alolingvi este motivaţia lor socială, economică şi culturală: &icirc;n situaţia &icirc;n care orice alolingv ar deveni conştient de faptul că prosperarea lui socială, politică, profesională, ierarhică, &icirc;n fine, este imposibilă fără cunoaşterea limbii rom&acirc;ne, acesta va depune toate eforturile pentru &icirc;nsuşirea limbii respective. Numai &icirc;n felul acesta alolingvii pot să se integreze &icirc;n societatea noastră, căci, se ştie, interesul poartă fesul!</p>
<p>Evident, legislaţia lingvistică de la 1989 este depăşită de timp şi nu corespunde noului statut al R. Moldova după obţinerea Independenţei (fie şi formale &icirc;ncă) la 27 august 1991. Elaborarea unei noi legislaţii lingvistice este un imperativ &bdquo;bătr&acirc;n&rdquo; ca şi independenţa noastră, din care cauză am&acirc;narea elaborării unei politici lingvistice moderne &icirc;n conformitate cu adevărul ştiinţific şi cu legislaţia europeană &icirc;n vigoare nu este dec&acirc;t un nou, dar important, pumn de ţăr&acirc;nă pus pe existenţa vegetativă a statului nostru. Prin urmare, este de datoria statului să iniţieze &icirc;n cel mai apropiat timp elaborarea unei politici lingvistice ştiinţifice corespunzătoare statutului de care beneficiază. De altfel, programul ar urma să prevadă studierea limbii rom&acirc;ne &icirc;ncă din grădiniţă, ca &icirc;n clasele primare unele discipline să fie studiate &icirc;n limba minorităţii respective (dar nu &icirc;n limba rusă, cum se procedează &icirc;n şcolile găgăuze), iar alte discipline &ndash; &icirc;n limba rom&acirc;nă, ca treptat toate obiectele să fie predate &icirc;n rom&acirc;nă, ceea ce va asigura integrarea minoritarilor &icirc;n viaţa socială şi politică a R. Moldova. </p>
<p>Tot &icirc;n acest context este momentul să amintim &icirc;ncă un factor care complică soluţionarea pozitivă a problemelor lingvistice şi naţionale din R. Moldova: excluderea imixtiunii politicului din activitatea ştiinţifică. Cu alte cuvinte, problemele referitoare la limba, literatura, arta, cultura noastră &icirc;n genere necesită să fie eliminate din competenţa organelor politico-administrative şi transmise Academiei de Ştiinţe, aceasta devenind astfel unicul factor legiuitor &icirc;n domeniile respective, aşa cum se procedează &icirc;n mai multe state europene (şi nu numai). &Icirc;n felul acesta, ar putea fi exclusă ingerinţa forţelor politice mai ales &icirc;n domeniul ştiinţelor socioumane, &icirc;n care se dau cunoscători toţi chemaţii, dar mai ales nechemaţii, căci &icirc;ncă V. Lenin, idolul comuniştilor &bdquo;noştri&rdquo;, susţinea că, &icirc;n situaţia &icirc;n care teoremele matematice ar veni &icirc;n contradicţie cu interesele unui partid, acestea ar fi declarate nule, eronate şi incorecte.</p>
<p>Am aşternut pe h&acirc;rtie toate aceste g&acirc;nduri ca urmare a discuţiilor provocate de conducerea de la Comrat &icirc;n legătură cu examenele de bacalaureat la limba rom&acirc;nă. Mai &icirc;nt&acirc;i, să ne clarificăm: este cu mult mai mare numărul de elevi care nu au promovat examenul la matematică, &icirc;nsă nimănui nu i-a venit &icirc;n cap ideea că disciplina respectivă nu este numită &icirc;n conformitate cu o anume legislaţie. Pretenţiile Comratului, cum că motivul &bdquo;picării&rdquo; examenului de limba rom&acirc;nă ar fi lipsa de concordanţă dintre denumirea disciplinei şcolare şi prevederile articolului 13 din Constituţie, par a fi mai cur&acirc;nd un subterfugiu de a nu &icirc;nvăţa limba rom&acirc;nă, dec&acirc;t o cauză reală, căci &icirc;n situaţia &icirc;n care disciplina respectivă s-ar numi &bdquo;limba moldovenească&rdquo; elevii respectivi oricum nu ar promova examenul respectiv. </p>
<p>Prin acţiunea lor, autorităţile de la Comrat au atenţionat Chişinăul asupra inconsecvenţei politicii sale sau chiar asupra lipsei totale a unei politici lingvistice şi naţionale ştiinţifice, raţionale şi consecvente, lipsite de conjuncturism politic şi mai ales electoral, şi asupra incompetenţei şi inabilităţii politice a Chişinăului. Mai mult, Găgăuzia urmează să fie transformată din coloana a cincea a Tiraspolului şi a Moscovei &icirc;n coparticipant activ şi devotat &icirc;n procesul de edificare şi consolidare a statului R. Moldova, &icirc;n această ordine de idei fiind necesare, desigur, nu numai o politică lingvistică şi naţională ştiinţifică bazată pe interesele fundamentale ale statului nostru, ci şi alocaţii bugetare suplimentare (inclusiv pentru studierea limbii rom&acirc;ne). Realiz&acirc;nd aceste deziderate, vom putea exclama, &icirc;n fine, aidoma preşedintelui SUA Abraham Lincoln: mi-am distrus toţi duşmanii, făc&acirc;ndu-mi-i prieteni.</p>
<p><strong>Vasile Bahnaru,&nbsp;<br />
doctor hab. &icirc;n filologie,<br />
director al Institutului de Filologie al AŞM</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/limba-romana-si-subterfugiile-comratului-26135.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Avem o legislaţie lingvistică de pe timpul RSSM</title>
		<link>https://timpul.md/articol/avem-o-legislatie-lingvistica-de-pe-timpul-rssm-26023.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/avem-o-legislatie-lingvistica-de-pe-timpul-rssm-26023.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ala Coica]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 09 Aug 2011 03:31:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[drepturile minoritatilor]]></category>
		<category><![CDATA[legislatia lingvistica]]></category>
		<category><![CDATA[limba română]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/avem-o-legislatie-lingvistica-de-pe-timpul-rssm-26023.html/</guid>

					<description><![CDATA[După 20 de ani de la declararea Independenţei R. Moldova, ne mai conducem de Legea privind funcţionarea limbilor adoptată &#238;n 1989, pe timpul RSS Moldoveneşti. Deşi s-ar părea că suntem un stat democratic cu perspectivă europeană, continuăm să ne bazăm pe instrumente sovietice, lipsite de actualitate şi neconforme realităţii. Astăzi, ne &#238;ntrebăm dacă mai face faţă rigorilor contemporane acea lege permisivă care abundă de expresii gen: &#8222;se foloseşte pentru comunicare limba maternă sau o altă limbă acceptabilă&#8221;, &#8222;Limba manifestărilor şi lucrărilor de secretariat... este limba de stat, cea maternă sau o altă limbă acceptabilă&#8221;, &#8222;Corespondenţa&#8230; se realizează &#238;n limba de stat sau &#238;ntr-o altă limbă acceptabilă&#8221;. Unii au aşteptat ani de zile modificarea legislaţiei &#238;nvechite şi adoptarea unei legi noi care să stipuleze, &#238;nainte de toate, denumirea corectă a limbii de stat, iar alţii, c&#226;nd &#238;şi amintesc cu c&#226;t efort a fost adoptată legea respectivă, &#238;şi stăp&#226;nesc pornirile.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h2>Legea ar trebui revăzută &icirc;n contextul de azi</h2>
<p><strong>Mircea V. Ciobanu, scriitor</strong></p>
<p><img decoding="async" width="230" height="172" alt="" src="/uploads/images/08-2011/mircea_v_ciobanu.jpg" /></p>
<p>Parţial, Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSS Moldoveneşti era bună şi făcea faţă situaţiei atunci, &icirc;n contextul independenţei lingvistice &icirc;n cadrul unui imperiu. Funcţionarea limbii &icirc;n cadrul unei ţări multilingvistice, precum era Uniunea Sovietică, avea o situaţie cu totul diferită de cea de astăzi. Legea este cu siguranţă depăşită şi necesită mari schimbări, dar nu ştiu c&acirc;t ar fi de uşor adoptarea alteia, &icirc;ntruc&acirc;t este o lege organică şi necesită votul a două treimi din deputaţi. <br />
Noi suntem o ţară independentă, cu alte perspective dec&acirc;t acum 20 de ani, nu mai facem parte dintr-un imperiu multinaţional &icirc;n care limba de comunicare firească era limba rusă. Astăzi, nu este justificat prin nimic acest fapt, pentru că minoritatea rusă nu este cea mai mare şi chiar dacă noi am admite că, &icirc;ntr-un anume context, am putea da prioritate unei alte limbi, atunci numai nu celei ruse. <br />
C&acirc;nd există un cadru legal prin care toată lumea este obligată să cunoască limba de stat, atunci toate celelalte se reglează de la sine. Vrei, nu vrei, va trebui să te angajezi, iar dacă nu vrei să fii doar măturător, ci şef de măturători, bine&icirc;nţeles că va trebui să cunoşti limba de stat. <br />
Legea ar trebui revăzută &icirc;n contextul de azi, foarte calm, iar cu această ocazie poate şi limba ar obţine denumirea sa adevărată.  </p>
<h2>Limba oficială face parte din patrimoniul statului</h2>
<p><strong>Corina Fusu, vicepreşedinta Comisiei pentru cultură, educaţie şi mass-media a Parlamentului</p>
<p><img decoding="async" width="230" height="153" alt="" src="/uploads/images/08-2011/Corina-Fusu.jpg" /><br />
</strong><br />
&Icirc;ncă &icirc;n septembrie 1989 a fost adoptată Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul RSSM. Recent, experţii de la IDIS &bdquo;Viitorul&rdquo; au prezentat un studiu &icirc;n care constată că &icirc;n R. Moldova este cea mai confuză situaţie lingvistică dintre toate statele ex-sovietice. <br />
Limba oficială a statului face parte din patrimoniul statalităţii. Pe l&acirc;ngă imn şi drapel, limba oficială a statului e un atribut extrem de important. Avem o situaţie confuză pentru că există această confuzie &icirc;n minţile politicienilor, care au folosit limba statului ca instrument politic pentru a dezbina societatea.  <br />
Legea este &icirc;nvechită, dar ea nici nu-i aplicată. Limba de stat a republicii &ndash; limba rom&acirc;nă &ndash; a fost neglijată de politicieni. Chiar şi azi avem partide care susţin că limba este moldovenească. Confuzia trebuie lichidată nu doar din mentalitatea cetăţenilor, ci şi din arealul legislativ. &Icirc;n documentul cel mai important, Declaraţia pentru Independenţă, votat de către Adunarea Poporului, limba oficială a statului este numită rom&acirc;na. &Icirc;n Constituţie, Articolul 13, limba de stat este numită moldovenească, pentru că aşa au vrut politicienii de atunci. Legea din 1989  prevede ca toate documentele oficiale ale statului R. Moldova să fie traduse şi &icirc;n limba rusă, deci nu ai instrumente pentru a-i cointeresa pe cetăţeni să &icirc;nveţe limba oficială a statului. <br />
Vrem revizuirea acestei legi &icirc;nvechite şi aducerea ei &icirc;n conformitate cu normele europene privind minorităţile naţionale şi multiculturalismul. </p>
<h2>Am alintat minorităţile cu respectarea drepturilor lor</h2>
<p><strong>Victor Panţ&acirc;ru, avocat<br />
</strong><br />
<img decoding="async" width="230" height="158" alt="" src="/uploads/images/08-2011/victor%20pantiru.jpg" /></p>
<p>Expresia &bdquo;&hellip;sau orice altă limbă acceptabilă&rdquo; nu-şi are locul &icirc;ntr-o lege, nici &icirc;n contextul anilor 89, mai cu seamă după 20 de ani de independenţă. Legea este caducă &icirc;n momentul &icirc;n care noi avem Constituţie, unde scrie foarte clar care este limba de stat, chiar dacă nu-i numită corect. <br />
Cred că a fost o str&acirc;mbă băgată &icirc;n Guvernul de atunci de către anumite grupuri de interese, pentru a putea menţine conducerea şi funcţionarii publici &icirc;n stare de şah. La noi, drepturile minorităţilor nu sunt &icirc;ncălcate, din contra sunt prea respectate. Chiar am ajuns să discriminăm cetăţenii care vorbesc limba acestui stat &icirc;n raport cu minorităţile. O soluţie ar fi modificarea prezentei legi, dar nu cred că o vor face,  pentru că este o chestiune sensibilă, iar politicienii noştri nu sunt suficient de maturi şi responsabili pentru a-şi asuma anumite riscuri. </p>
<h2>Am propus o lege nouă, dar n-am fost susţinuţi</h2>
<p><strong>Ion Ciocanu, scriitor, profesor universitar, dr. hab.<br />
</strong><br />
<img loading="lazy" decoding="async" width="230" height="230" alt="" src="/uploads/images/08-2011/ion_ciocan.JPG" /></p>
<p>Avem o legislaţie lingvistică depăşită. De mult trebuia modificată. C&acirc;nd eram la Departamentul limbilor, am propus guvernanţilor o lege nouă privind funcţionarea limbilor. &Icirc;n ea spuneam că limba de stat este rom&acirc;na. Prin 1993, proiectul de lege a fost prezentat la Guvern, dar o fi ajuns pe masa unui cinovnic rusofon, după care nu a mai fost pus &icirc;n discuţie. Apoi, &icirc;n genere, au desfiinţat Departamentul limbilor, pentru că noi pregătisem toate materialele pentru atestarea cadrelor la cunoaşterea limbii rom&acirc;ne. S-au speriat. De atunci, nimeni nu a mai &icirc;ndrăznit să propună o altă variantă a legii despre limba oficială a R. Moldova &icirc;n care să fie scris clar că este limba rom&acirc;nă. Prin 1994 şi 1996, şi Academia de Ştiinţe a declarat &icirc;n şedinţă oficială că numele corect al limbii noastre este rom&acirc;na. Şi savanţi notorii precum Coşeriu şi Corlăteanu au susţinut că numele corect al limbii de stat este rom&acirc;na. Chiar şi Mircea Snegur a spus asta &icirc;n plenul Parlamentului. Lucrurile au devenit clare, dar nu şi pentru guvernanţii noştri&hellip; </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/avem-o-legislatie-lingvistica-de-pe-timpul-rssm-26023.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
