<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>literatura romana &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/literatura-romana/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 22 Apr 2022 02:25:06 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>literatura romana &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Personalitatea zilei. Ștefan Ciobanu</title>
		<link>https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-stefan-ciobanu-59218.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-stefan-ciobanu-59218.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 20 May 2014 05:08:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[basarabia]]></category>
		<category><![CDATA[învățământ]]></category>
		<category><![CDATA[literatura romana]]></category>
		<category><![CDATA[stefan ciobanu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-stefan-ciobanu-59218.html/</guid>

					<description><![CDATA[Ștefan Ciobanu, fiul lui Nicolae și al Nataliei Ciobanu, s-a născut la 11/24 noiembrie 1883 la Talmaz, o localitate din apropierea Nistrului.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>A urmat școala primară din Talmaz, școala normală din Bairamcea, apoi școala normală din Chișinău &icirc;n paralel cu Liceul nr. 1 din aceeași localitate, urmat &icirc;n particular, pe care le-a absolvit &icirc;n anul 1905.</p>
<p>&Icirc;n anii 1905-1907, după terminarea liceului, a activat ca profesor suplinitor la Liceul nr. 1 din Chișinău, ceea ce i-a oferit prilejul de a str&acirc;nge banii necesari studiilor universitare. &Icirc;n 1907, <strong>Ștefan Ciobanu s-a &icirc;nscris la Facultatea de Litere, secția slavo-rusă, a universității din Kiev, pe care a absolvit-o &icirc;n anul 1911.</strong> &Icirc;n acești ani v-a fi remarcat de academicianul Vladimir Peretz, care-l va &icirc;ndruma pe calea cercetării documentelor privitoare la istoria literaturii și culturii rom&acirc;nești aflate &icirc;n arhivele din Ucraina, Rusia și Polonia.</p>
<p>&Icirc;n anii 1912-1914, Ștefan Ciobanu a ocupat un post de profesor la un liceu din Jitomir, &icirc;n Ucraina. &Icirc;n aceeași perioadă a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, Anna Schmidt, fiica unui inginer de origine germană, cu care s-a căsătorit &icirc;n 1913. Au avut doi copii: Alla (născută &icirc;n 1914) și Valeriu (născut &icirc;n 1917).</p>
<p>Din anul 1917, Ștefan Ciobanu a revenit &icirc;n Basarabia, unde va fi angajat ca profesor secundar la Bolgrad.</p>
<p>Revenirea sa fusese determinată de valul revoluționar din primele luni ale anului 1917, Rusia. De la Petrograd, capitala imperiului, soseau vești despre incredibile schimbări politice: abdicarea, la 15 martie, a țarului Nicolae al II-lea și, după jumătate de an, la 14 septembrie, abolirea monarhiei și proclamarea republicii &icirc;n Rusia. La fel de incredibile erau știrile despre acceptarea unor revendicări naționale care puneau sub semnul &icirc;ntrebării &icirc;nsuși viitorul imperiului: constituirea la 20 martie a Marelui Ducat al Finlandei, recunoașterea independenței Poloniei la 30 martie, proclamarea independenței Estoniei la 12 aprilie și a autonomiei Ucrainei la 23 iulie.</p>
<p>Valul revendicăilor naționale nu putea să ocolească Basarabia: &icirc;n aprilie 1917 s-a format Partidul Național Moldovenesc, promotor al intereselor naționale și al luptei pentru unirea cu Rom&acirc;nia; spre sf&icirc;rșitul anului se proclamă autonomia Basarabiei și se &icirc;nființează Sfatul Țării, un adevarat parlament democratic constituit; la 2/15 decembrie 1917, &icirc;ntemeindu-se pe principiile cuprinse &icirc;n Declarația drepturilor popoarelor din Rusia &ndash; emanată de bolșevici la scurt timp după preluarea puterii la 7 noiembrie 1917 &ndash; a fost proclamată Republica Democratică Moldovenească.</p>
<p><strong>Recunoscut ca promotor al intereselor naționale ale rom&acirc;nilor basarabeni și ca un intelectual de valoare, prieten cu poetul Alecu Mateevici, Ștefan Ciobanu a fost purtat de evenimente, ajung&icirc;nd &icirc;ntre fruntașii luptei pentru unire. A fost ales &icirc;n Sfatul Țării, apoi &icirc;n comitetul director al acestui parlament al Basarabiei, unde, datorită pregătirii sale, a fost numit șef al resortului &icirc;nvățăm&acirc;nt.<br />
</strong><br />
După unirea Basarabiei cu Rom&acirc;nia, Ștefan Ciobanu și-a continuat activitatea pe tăr&acirc;mul &icirc;mvățăm&acirc;ntului, &icirc;ntre 2 aprilie 1918 și 1 februarie 1921 &icirc;ndeplinind funcțiile de director general al &icirc;mvățăm&acirc;ntului din Basarabia. Tot din 1918 &icirc;ncepe din nou să predea la Liceul &bdquo;Alecu Russo&rdquo;, catedră pe care o ocupă p&acirc;nă &icirc;n 1928, &icirc;ndeplinind &icirc;ntre 1921-1928 și funcția de director. &Icirc;ntre 1919-1923, conduce și revista &bdquo;Școala Basarabiei. Revista pentru educație națională&rdquo;, editată de Directoratul Instrucțiunii Publice la Chișinău. &nbsp;</p>
<p>&Icirc;ntre 1926-1938, Ștefan Ciobanu a ocupat postul de <strong>profesor titular la Catedra de istoria literaturii rom&acirc;ne vechi și cel de profesor suplinitor la Catedra de literatură religioasă modernă de la Facultatea de Teologie din Chișinău, facultate ce aparținea Universității din Iași</strong>; din toamna anului 1938 &icirc;l găsim la București ca profesor titular la Catedra de istoria literaturii rom&acirc;ne vechi de la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității. Aici, la Universitate, el a fost coleg cu iluștri oameni de cultură rom&acirc;ni, precum Ion Andrișescu, Nicolae Bănescu, Nicolae Cartojan, Dimitrie Gusti, Constantin C. Giurescum Nicolae Iorga, Petre P. Negulescu, George Oprescu, P.P. Panaitescu, Mihai Ralea, Constantin Rădulescu-Motru, Alexandru Rosseti. De aici se va pensiona &icirc;n 1949 din motive de sănătate.</p>
<p>La 10/23 octombrie 1918, Ștefan Ciobanu a fost ales membru al Academiei Rom&acirc;ne, secția literară. &nbsp;</p>
<p>Din 1919 devine membru al Comisiei Monumentelor Istorice, secția Basarabia, iar din 1927 președinte al acestei comisii. Activitatea sa științifică s-a desfășurat &icirc;n primul rind &icirc;n domeniul istoriei literaturii rom&acirc;ne. Primele sale lucrări au apărut &icirc;ncă din 1912 la Moscova, Petersburg, Varșovia și Kiev, urmate de alte numeroase studii și lucrări, opera sa &icirc;n acest domeniu fiind &icirc;ncununată prin publicarea &icirc;n 1947 a valoroasei Istorii a literaturii rom&icirc;ne vechi, editată &icirc;n colecția &ldquo;Studii și cercetări&rdquo; a academiei Rom&acirc;ne.</p>
<p><strong>&nbsp;Ștefan Ciobanu s-a numărat printre aceia care, &icirc;n virtutea &icirc;naltei poziții ce o dețineau &icirc;n stat, au fost nevoiți să &icirc;mbrace mantia neputinței și să asiste la desprinderea, &icirc;n iunie 1940, a Basarabiei din trupul Rom&acirc;niei Mari.<br />
</strong><br />
Ca ministru al Cultelor și Artelor &icirc;n guvernul lui Gheorghe Tătărescu (11 mai-3 iulie 1940), Ștefan Ciobanu a fost chemat să participle la cele două consilii de Coroană din 27 iunie 1940, convocate de urgență &icirc;n urma notelor ultimative adresate Rom&acirc;niei de U.R.S.S. prin care se cerea cedarea necondiționată a Basarabiei și Bucovinei de Nord. &Icirc;ntrebat ce atitudine să adopte Rom&acirc;nia &icirc;n situația dată, Ștefan Ciobanu s-a pronunțat pentru neacceptarea ultimatumului și mobilizarea oștirii &icirc;n vederea rezistenței armate &icirc;n apărarea fruntariilor țării. Regele Carol al II-lea nota &icirc;n memoriile sale: &rdquo;Consiliul are loc și am ieșit din el amăr&icirc;t și dezgustat, toți cei care făceau pe eroii la pr&icirc;nz s-au dezumflat. Numai 6 voturi, din cei 26 prezenți, au fost pentru rezistență. <strong>Numele lor merită să fie &icirc;nscrise cu litere de aur &icirc;n cartea demnității rom&acirc;nești: Nicolae Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Ștefan Ciobanu, Ernest Urdăreanu</strong>&rdquo;.</p>
<p>C&acirc;teva zile mai t&acirc;rziu, la 2 iulie 1940, &icirc;n calitate de senator din partea circumscripțiilor electorale basarabene, Ștefan Ciobanu va participa la ședința Comisiilor de Afaceri Străine ale Camerei și Senatului, unde va citi declarația solemnă de protest a parlamentarilor, foștilor parlamentari și intelectualilor din Basarabia față de notele ultimative din 26 și 27/28 iunie 1940.</p>
<p>Va părăsi guvernul la 3 iulie 1940, revenind la Catedra de istoria literaturii rom&acirc;ne vechi de la Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București. Se va pensiona &icirc;n 1949, subminat de o boală neiertătoare.</p>
<p>S-a stins din viață la 28 februarie 1950.&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-stefan-ciobanu-59218.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Manipularea se poate face şi prin bibliotecă”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/manipularea-se-poate-face-si-prin-biblioteca-38342.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/manipularea-se-poate-face-si-prin-biblioteca-38342.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 05 Nov 2012 05:02:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[dumitru crudu]]></category>
		<category><![CDATA[literatura romana]]></category>
		<category><![CDATA[scriitori]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/manipularea-se-poate-face-si-prin-biblioteca-38342.html/</guid>

					<description><![CDATA[La Gaudeamus 2012, Republica Moldova va fi invitatul special al t&#226;rgului.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Editura Cartier, revista Contrafort, dar şi foarte mulţi scriitori tineri din Republica Moldova sunt asimilaţi (sau ar trebui să fie) de literatura rom&acirc;nă contemporană. C&acirc;t de importantă e viza aceasta literară care se ridică şi se lasă precum o barieră c&acirc;nd nu te-aştepţi?</p>
<p>Dumitru Crudu: Nu ştiu cine spunea că scriitorii buni din Basarabia fac parte din literatura rom&acirc;nă, iar cei slabi &#8211; din literatura moldovenească. Chiar nu ştiu cine, &icirc;nsă e o glumă reuşită. Dincolo &icirc;nsă de natura ei ludică, nu mai cred că am mai putea trasa graniţe &icirc;ntre scriitori. Există o singură literatură rom&acirc;nă care se scrie at&acirc;t &icirc;n Rom&acirc;nia, c&acirc;t şi &icirc;n Republica Moldova. Din păcate, cea din urmă &icirc;ncă nu e suficient de bine cunoscută sau &icirc;nţeleasă &icirc;n Rom&acirc;nia. Sunt foarte mulţi care consideră că cei tineri sunt scriitori buni, şi cei bătr&acirc;ni sunt patriotarzi, sămănătorişti şi &icirc;nvechiţi. E total fals. Mai corect ar fi să spunem că mulţi dintre scriitorii &icirc;n v&acirc;rstă sunt inegali, alături de texte tradiţionaliste sau mesianice av&acirc;nd şi o literatură adevărată. Chiar şi Leonida Lari, Grigore Vieru sau Nicolae Dabija sunt inegali. La vedere e doar literatura lor angajată, dar aceşti poeţi au şi o altfel de poezie, o poezie modernistă autentică, mai ales &icirc;n primele lor volume, o poezie care răm&acirc;ne şi &icirc;i reprezintă, dar cine oare o cunoaşte? Toţi le ştiu doar poeziile tradiţionaliste sau patriotice, adică doar partea mai slabă a creaţiei. Unde mai pui că &icirc;ncă nimeni nu l-a descoperit, &icirc;n Rom&acirc;nia, pe prozatorul neorealist Vlad Ioviţă. Şi nici despre Vladimir Beşleagă, Aureliu Busuioc nu se vorbeşte destul. Sau despre Andrei Ţurcanu şi Anatol Moraru. Sau despre&#8230; noii prozatori şi poeţi basarabeni.</p>
<p><strong>(Fragment dintr-un interviu realizat de un cristian, apărut &icirc;n revista &bdquo;Observator Cultural&rdquo; din Rom&acirc;nia)<br />
</strong>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/manipularea-se-poate-face-si-prin-biblioteca-38342.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Mircea Cărtărescu &#038; Regina Angliei: postlecturale după un articol din Cotidianul</title>
		<link>https://timpul.md/articol/mircea-cartarescu-regina-angliei-postlecturale-dupa-un-articol-din-cotidianul-33379.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/mircea-cartarescu-regina-angliei-postlecturale-dupa-un-articol-din-cotidianul-33379.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 02 May 2012 02:40:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Cărtărescu]]></category>
		<category><![CDATA[criză]]></category>
		<category><![CDATA[literatura romana]]></category>
		<category><![CDATA[regina angliei]]></category>
		<category><![CDATA[vest]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/mircea-cartarescu-regina-angliei-postlecturale-dupa-un-articol-din-cotidianul-33379.html/</guid>

					<description><![CDATA[(...) Dacă un Bukowski scrie pornografic, este acceptabil, căci este vestic, dacă o face Cărtărescu, e nonvaloare şi face naţiunea de r&#226;s, că şi ea, naţiunea, e complexată şi stă cu... capul &#238;ntre umeri şi se uită atent din care parte zboară avioanele culturale şi e servilă cultural şi e docilă Celorlalţi şi dură cu ai Noştri, adică dură? Invidioasă, asta e! Unicul refren acceptabil este &#8222;Dar &#238;n Vest&#8221;!&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Ar trebui să ne streseze pornograficul la Cărtărescu? Da, dacă pentru noi asta este stresant &icirc;n orice scriitură! Dacă axiologic, ca o proprie judecată de valoare individuală, nu acceptăm scatologicul, injuriosul ca prezenţă culturală. Atunci să ne streseze şi Salvador Dali cu celebra &bdquo;Artă a p&acirc;rţului&rdquo;, Charles Bukowski cu &icirc;ntreaga sa operă, Henry Miller cu &bdquo;Tropicul racului&rdquo; şi ne vom opri aici, căci vom ajunge să bibliografiem jumătate din canonul literar vestic. Pornografia invocată &icirc;n cazul nereceptării lui Cărtărescu &icirc;n Vest nu este un argument, de ce dar un belle letrres rom&acirc;nesc nu a răzbătut p&acirc;nă acu dincolo!</p>
<p>Se invocă o lipsă de interes a publicului vestic faţă de operele estice. Să nu omitem faptul că şi vesticii &icirc;n propriile lor ţări sunt ignoraţi, aici intervenind criza cărţii şi a literaturii &icirc;n general, &bdquo;moartea autorului&rdquo;, o moarte fizică, &icirc;n sensul postmodernist de absenţa prezenţei fizice a cititorului. Cititorul nu există! Şi el a murit! Dar, aşa cum nu există să nu existe, şanse sunt. Şi nu sunt egale pentru toţi, căci nici cei toţi nu sunt egali, natura i-a creat pe toţi diferiţi, foarte diferiţi, de aici şi şansele diferite.</p>
<p>Dacă cineva ştie cum este mai bine să se lanseze &icirc;n Occident, mai bine ca un Cărtărescu şi alţii care au tot &icirc;ncercat-o, să ne spună şi nouă! Vom şti să &icirc;nvăţăm, căci suntem urmaşii fără de voie ai lui Lenin, aici &icirc;n Est, şi ştim să &bdquo;&icirc;nvăţăm, &icirc;nvăţăm şi iarăşi &icirc;nvăţăm&rdquo; a &icirc;nvăţa.<br />
Să &icirc;nvăţăm că un frate (al lui Mircea Cărtărescu) mort la v&acirc;rsta de un an de pneumonie nu poate fi &icirc;n &bdquo;Legiunea străină&rdquo;, să &icirc;nvăţăm să citim printre r&acirc;nduri pe denigratori, care operează cu date false! </p>
<p>Cărtărescu şi Regina Angliei! Sue Townsend &icirc;n cartea &bdquo;Regina şi cu mine&rdquo; a demitizat literar imaginea distinsei figuri monarhice, dar asta se poate, căci este umor englezesc, asta se poate, dar nu şi cu umor rom&acirc;nesc! Citeam pe un blog o sinteză cumva suficientă pentru a expune ideea cărţii apărute &icirc;n spaţiul britanic: &bdquo;Situaţiile absurde prin care trece Familia Regală au reuşit să mă amuze copios de la un punct. Totul este pur şi simplu &icirc;ngrozitor: Prinţul Philip ajunge să fie internat &icirc;ntr-un spital de boli nervoase, c&acirc;inele Reginei devine &bdquo;şeful&rdquo; haitei cartierului Hell Close, Prinţesa Anne se &icirc;nt&acirc;lneşte cu un ajustor de covoare mic de statură şi analfabet, Prinţul Charles este &icirc;nchis pentru tulburarea liniştii publice şi evadează. Acum să facem un exerciţiu de imaginaţie: &icirc;ncercaţi să vizualizaţi Familia Regală a Marii Britanii drept locuitori &icirc;n suburbie, copleşiţi de g&acirc;ndaci şi sărăcie&rdquo;.</p>
<p>De ce nu şi un Cărtărescu cu Regina Angliei? De ce e neapărat să fie privit ca rom&acirc;n? Sau tot ce este estic are delimitări strict geografice, universalul sf&acirc;rşeşte după partea estică a Berlinului?! E un scriitor, un cetăţean al Republicii literare, un cetăţean al universului ideatic, care se vrea &icirc;ntr-o ipostază cumva necanonică cu regina! Să fie sănătos! Să &icirc;i priască! De ce ne aruncăm pe el?! Şi asta după un Rabelais şi Boccaccio? Un Creangă cu istoriile lui?</p>
<p>O cultură naţională există doar atunci c&acirc;nd depăşeşte inhibările (geografice, axiologice şi identitare) şi &icirc;ncetează să mai &bdquo;scuipe&rdquo; &icirc;mpotriva v&acirc;ntului! </p>
<p><strong>Maria Pilchin, Catedra de literatură universală, USM, Republica Moldova&nbsp;</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/mircea-cartarescu-regina-angliei-postlecturale-dupa-un-articol-din-cotidianul-33379.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>2011 &#8211; Anul literaturii române în Spania</title>
		<link>https://timpul.md/articol/2011-anul-literaturii-romane-in-spania-27884.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/2011-anul-literaturii-romane-in-spania-27884.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 15 Oct 2011 05:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[carte]]></category>
		<category><![CDATA[literatura romana]]></category>
		<category><![CDATA[Spania]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/2011-anul-literaturii-romane-in-spania-27884.html/</guid>

					<description><![CDATA[Rom&#226;nia a fost pentru prima oară ţara invitată de onoare la T&#226;rgul Internaţional de Carte LIBER, cea mai importantă manifestare de profil din Spania, desfăşurat la Madrid &#238;n perioada 5-7 octombrie.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>La IFEMA, important spaţiu expoziţional din capitala iberică, Rom&acirc;nia a avut un stand naţional de mari dimensiuni, unde au fost prezentate cele mai noi apariţii editoriale, marile succese literare de public şi de critică, albume de artă şi turistice, dar şi cărţile editate &icirc;n Spania &icirc;n ultimii ani cu sprijinul Institutului Cultural Rom&acirc;n, prin programele de susţinere a traducerilor.</p>
<p>Cu peste 40 de titluri apărute, Spania este &icirc;n prezent ţara europeană cu cele mai multe traduceri din literatura rom&acirc;nă. Au fost prezenţi la LIBER scriitorii Ana Blandiana, Dan Lungu şi Filip Florian, ale căror cărţi au fost recenzate şi comentate elogios &icirc;n Spania, dar şi trei scriitori &icirc;ncă netraduşi, Adriana Babeţi, Adrian Oţoiu şi Cezar Paul-Bădescu. La Madrid a fost prezent şi Eginald Schlatner, scriitor rom&acirc;n de limba germană, autorul cărţilor Cocoşul decapitat şi Mănuşi roşii, ambele publicate &icirc;n Spania. De asemenea, la &icirc;nt&acirc;lniri a participat regizorul Radu Gabrea, autorul peliculei bazate pe romanul Mănuşi roşii.</p>
<p>Promovarea literaturii rom&acirc;ne este una dintre principalele direcţii strategice ale ICR Madrid &icirc;n acest an, declarat de Institut &bdquo;Anul literaturii rom&acirc;ne &icirc;n Spania&rdquo;. </p>
<p><strong><em>Ce &icirc;nseamnă pentru Rom&acirc;nia faptul că este invitatul de onoare al T&acirc;rgului Internaţional de Carte de la Madrid?<br />
</em></strong><br />
<strong>Dan Lungu:</strong> Pentru mine, aventura spaniolă a &icirc;nceput cu &bdquo;S&icirc;nt o babă comunistă!&rdquo;. C&acirc;nd Joaqu&iacute;n Garrig&oacute;s m-a anunţat, imediat după apariţia cărţii, că vrea să o traducă, am crezut că e o glumă. De ce i-ar interesa pe spanioli destinul unei bătr&acirc;ne nostalgice după dictatură? &Icirc;nsă flerul dlui Garrig&oacute;s n-a dat greş, aşa că lucrurile au mers bine, drumul a fost deschis. Să fii tradus &icirc;n spaniolă e un privilegiu: &icirc;nseamnă &icirc;nt&acirc;lnirea cu un public extrem de numeros, dar, mai ales, &icirc;nt&acirc;lnirea cu limba &icirc;n care a &icirc;nceput istoria romanului. </p>
<p><strong>Ana Blandiana</strong>: Sunt emoţionată &icirc;n general de felul &icirc;n care mi-au fost primite cărţile de către publicul şi critica spaniolă.</p>
<p><strong>Cezar Paul-Bădescu</strong>: E bine ca spaniolii să intre &icirc;n contact nu numai cu muncitorii din construcţii sau cu cei din agricultură, ci şi cu scriitorii din Rom&acirc;nia. Spaniolii şi rom&acirc;nii au cam acelaşi tip de sensibilitate, deci p&acirc;nă la urmă vorbim aceeaşi limbă.</p>
<p><strong>După un comunicat al ICR</strong>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/2011-anul-literaturii-romane-in-spania-27884.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
