<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>lowendal &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/lowendal/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Tue, 26 Apr 2022 17:00:05 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>lowendal &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Personalitatea zilei: George Löwendal, pictorul danez refugiat în Basarabia și afirmat la București</title>
		<link>https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-george-lowendal-pictorul-danez-refugiat-in-basarabia-si-afirmat-la-bucuresti-66903.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-george-lowendal-pictorul-danez-refugiat-in-basarabia-si-afirmat-la-bucuresti-66903.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 03 Dec 2014 04:59:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[basarabia]]></category>
		<category><![CDATA[București]]></category>
		<category><![CDATA[Cernăuţi]]></category>
		<category><![CDATA[lowendal]]></category>
		<category><![CDATA[pictura]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-george-lowendal-pictorul-danez-refugiat-in-basarabia-si-afirmat-la-bucuresti-66903.html/</guid>

					<description><![CDATA[Se naște pe 10 mai (27 aprilie stil vechi) 1897 &#238;n Sankt-Petersburg. Este primul fiu al lui Laurențiu II baron L&#246;wendal, ofițer danez &#238;n armata țaristă. &#160;Mama lui George, Liubov Gavrișova, era fiica lui Lev Osipovici Gavrișov, ofițer erou al Flotei Ruse a Mării Negre.&#160;Soții L&#246;wendal vor avea &#238;ncă trei băieți: Lev, Nikolai și Boris.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>George L&ouml;wendal absolvă liceul la Kiev. Frecventează apoi, &icirc;n Sankt-Petersburg (Petrograd), cursuri de belle-arte, printre care cele ale pictorului Saveli Moiseevici Zeidenberg. &Icirc;i are ca mentori pe peredvijnicii Aleksandr Vladimirovici Maiakovski și pe Aleksandr Petrovici Aleksandrov.</p>
<p>Activează sporadic ca actor, balerin, pictor decorator, iar &icirc;n 1915 lucrează ca scenograf la Teatrul de operă al Prințului de Oldenburg. Tot aici, Nikolai Figner, celebrul tenor și director al Companiei, &icirc;i remarcă prezența scenică (calitățile actoricești) și &icirc;l numește actor al Teatrului Imperial, &icirc;n ciuda faptului că nu absolvise Conservatorul dramatic. &nbsp;</p>
<p>&Icirc;n 1917 are loc Revoluția Bolșevică. Lenin preia puterea. &Icirc;ncepe războiul civil.&nbsp;Tatăl artistului, Laurențiu II baron L&ouml;wendal, ar fi murit, se pare, &icirc;ntr-o acțiune av&acirc;nd drept scop salvarea familiei Țarului Nicolae al II-lea (care avea să fie executată &icirc;n vara lui 1918). &Icirc;n aceeași perioadă, mama sa, Liubov Gavrișova, este deportată &icirc;n Uzbekistan.</p>
<p><strong>George &icirc;și urmează mentorul, profesorul Aleksandrov, &icirc;n Basarabia. La Soroca &icirc;și descoperă pasiunea pentru teatrul de animație: confecționează păpuși, scrie piese &icirc;mpreună cu Ariadna Ambrozieva, logodnica sa, și pune &icirc;n scenă spectacole pentru copii. La Chișinău, colaborează cu diverse companii teatrale ca pictor scenograf; creează decoruri cu motive inspirate din folclorul rus. De asemenea, realizează panouri decorative pentru Pavilionul Adunării Nobilimii.<br />
</strong><br />
<strong>&Icirc;n 1921 se căsătorește&nbsp;la Chișinău cu Ariadna Ambrozieva, originară din Tula (Rusia), studentă la Facultatea de Drept din Odesa. Poetă, scriitoare, solistă-concertistă și, mai t&acirc;rziu, profesoară de limbi străine și canto, ea &icirc;l va sprijini &icirc;ntreaga viață, fiindu-i critic și sfătuitor competent.&nbsp;Tinerii căsătoriți se stabilesc la București, unde artistul va &icirc;nvața limba rom&acirc;nă.<br />
</strong><br />
George L&ouml;wendal&nbsp;activează ca pictor scenograf și regizor la c&acirc;teva grădini de vară și teatre de revistă: Cărăbuș, Grădina Blanduziei, &bdquo;Carol cel Mare&rdquo; (Eforie).&nbsp;Este solicitat să lucreze cu reprezentanți de seamă ai scenei interbelice: la Teatrul &bdquo;Regina Maria&rdquo; (Compania &bdquo;Bulandra&rdquo;) și la Teatrul Central, unde se afla celebra Trupa din Vilna, stabilită pentru c&acirc;teva stagiuni la București &ndash; aici colaborează mai ales cu regizorul Iacob Sternberg, adept al &bdquo;teatrului sintetic&rdquo;, autor al unor antologice montări de factură experimentală.<br />
&nbsp;<br />
<strong>La &icirc;nceputul anilor &#8217;30 ai secolului trecut, acceptă&nbsp;un angajament ca pictor scenograf și director tehnic la Teatrul Național din Cernăuți (&icirc;n acel moment, cea mai t&acirc;nară companie subvenționată din țară). </strong>Părăsește Capitala și, &icirc;mpreună cu familia, se stabilește &icirc;n cosmopolitul oraș bucovinean. &nbsp;&Icirc;n aceeași perioadă, aici lucrează artiști de prim-plan ale generației sale: Victor Ion Popa (numit director artistic al instituției), Aurel Ion Maican, George Mihail Zamfirescu &ndash; animatori ai vieții teatrale interbelice de care &icirc;l apropie viziunea &icirc;nnoitoare asupra artei spectacolului. Grație colaborării sale cu cei trei regizori, scena cernăuțeană e propulsată &icirc;n avangarda mișcarii teatrale rom&acirc;nești.</p>
<p>Pentru deschiderea stagiunii 1926&ndash;1927, L&ouml;wendal proiectează și execută o cortină extrem de elogiată &icirc;n presa vremii.</p>
<p>Realizează o montare inedită a piesei <em>Crimă și pedeapsă</em>, dramatizare după Dostoievski, propun&acirc;nd o inovație tehnică &ndash; scena glisantă pe șine.</p>
<p><strong>Are un rol decisiv la &icirc;nființarea primului teatru cult de păpuși și marionete din Rom&acirc;nia, inaugurat ca secție a Teatrului Național din Cernăuți la 1 mai 1928.&nbsp;<br />
</strong><br />
&Icirc;n stagiunea 1927&ndash;1928, realizează decorurile pentru R.U.R. de Karel Čapek, cea dint&acirc;i montare rom&acirc;nească a unei piese SF, și construiește prima scenă turnantă din țară.</p>
<p><strong>&Icirc;n paralel, lucrează pictură de șevalet. Este atras de țăranii și de mănăstirile din Bucovina, care vor deveni motiv predilect și caracterizant al creației sale plastice.<br />
</strong><br />
&Icirc;n 1931, &icirc;nființează Societatea Artiștilor Plastici din Bucovina, denumită &bdquo;Prietenii Artei&rdquo;, și participă la prima Expoziție de Toamnă vernisată sub auspiciile acestei societăți.</p>
<p>&Icirc;n 1932, este prezent cu lucrări &icirc;n Expoziția Pictorilor Moldoveni, organizată sub egida Academiei de Belle-Arte din Iași.</p>
<p>Obține un succes triumfal la Timișoara, cu decorurile operetei <em>Țara sur&acirc;sului</em> de Franz Leh&aacute;r. &Icirc;n semn de omagiu, autoritățile orașului &icirc;i dăruiesc una dintre ghiulelele conservate &icirc;n Muzeul de Istorie a Banatului &ndash; mărturie a participării strămoșului său, Ulrich Frederik Voldemar conte de L&oslash;vendal, la eliberarea Timișoarei de sub ocupația turcă (1716).</p>
<p>&nbsp;&Icirc;n perioada septembrie&ndash;octombrie 1935 se desfășoară prima expoziție personală de anvergură la Sala Mozart din București (tablouri &icirc;n ulei, desene, acuarele). Critica de specialitate &icirc;l consacră ca reprezentant de seamă al artei plastice rom&acirc;nești.</p>
<p><strong>&Icirc;n 1936, Leo van Puyvelde, președintele Comitetului Internațional de Istoria Artei, &icirc;i achiziționează tabloul <em>Țăranul cu pălăria ruptă</em> (1935) pentru Muzeul de Artă Modernă din Bruxelles.<br />
</strong><br />
&Icirc;n 1937, revine definitiv la București, &icirc;mpreună cu familia. Se implică din ce &icirc;n ce mai rar &icirc;n proiecte teatrale. &nbsp;<strong>&Icirc;n 1943, pictează &icirc;n Bucovina și apoi deschide expoziția de mare succes găzduită la Sala Universul din București. Toate cele 80 de tablouri expuse au fost v&acirc;ndute.</strong><br />
Participă la o expoziție de artă rom&acirc;nească organizată la Veneția.</p>
<p>Colaborează cu Opera Națională din București și contribuie la &icirc;nființarea Teatrului Țăndărică din București,&nbsp;primul teatru profesionist de papuși și marionete din Rom&acirc;nia.</p>
<p>&Icirc;n 1947 organiează un&nbsp;eveniment inedit pentru peisajul cultural al vremii &ndash; o expoziție de pictură &icirc;n mina Ghelari din județul Hunedoara.</p>
<p>&Icirc;n anii &#8217;50&nbsp;activează ca profesor universitar la Institutul de Arte Plastice &bdquo;Nicolae Grigorescu&rdquo; din București. &Icirc;nt&acirc;lnirea cu L&ouml;wendal, profesor nonconformist, generos și exigent, se dovedește hotăr&acirc;toare pentru foștii săi studenți, printre care se regăsesc nume importante ale scenei artistice contemporane: Sanda Nițescu, scriitoare și pictoriță, Ariana Nicodim, pictoriță, Dorana Coșoveanu, istoric și critic de artă, Adriana Leonescu, scenografă, Dan Nemțeanu, scenograf și pictor, Nicolae Săftoiu, grafician, ș.a.<br />
&nbsp;<br />
&Icirc;n fiecare vară, pictează &icirc;n Bucovina numeroase peisaje și chipuri de țărani.</p>
<p>Pe 18 februarie 1964, George L&ouml;wendal se stinge din viață fulgerator. Este &icirc;nmorm&acirc;ntat la cimitirul Sf&acirc;nta Vineri din București.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/personalitatea-zilei-george-lowendal-pictorul-danez-refugiat-in-basarabia-si-afirmat-la-bucuresti-66903.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
