<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>masti traditionale &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/masti-traditionale/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Sat, 07 May 2022 06:45:10 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>masti traditionale &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Măștile tradiționale – un element-cheie al patrimoniului nostru cultural</title>
		<link>https://timpul.md/articol/mastile-traditionale-un-element-cheie-al-patrimoniului-nostru-cultural-86242.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/mastile-traditionale-un-element-cheie-al-patrimoniului-nostru-cultural-86242.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Lia Ciutac]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 17 Jan 2016 08:03:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[masti traditionale]]></category>
		<category><![CDATA[patrimoniu]]></category>
		<category><![CDATA[varvara buzila]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/mastile-traditionale-un-element-cheie-al-patrimoniului-nostru-cultural-86242.html/</guid>

					<description><![CDATA[Tradițiile și obiceiurile de iarnă, chiar dacă nu sunt păstrate la oraș, &#238;n sate creează o atmosferă deosebită. Pe l&#226;ngă elementele principale fără de care sărbătorile de iarnă nu ar avea un farmec aparte sunt și măștile tradiționale, care reprezintă un element important cu esență profundă.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;n cadrul unei expoziții dedicate sărbătorilor de iarnă la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din Capitală, sunt expuse o serie de măști tradiționale confecționate de opt meșteri populari din țară. Obiectivul acestei manifestări artistice este de a transmite mai departe tehnicile, cultura şi simbolurile valorice ale folclorului şi datinilor moştenite de la străbuni.</p>
<p>Despre importanța măștii &icirc;n ritualul sărbătorilor de iarnă și cine le mai confecționează &icirc;n Moldova am aflat de la Varvara Buzilă, etnologul și secretarul științific al muzeului. Potrivit acesteia, acum o mie de ani, &icirc;n cadrul alaiurilor de mascați, măștile aveau cu totul alte roluri dec&acirc;t &icirc;n prezent. Toate măștile și costumele aveau rosturi augurale, de bun &icirc;nceput. Măști de tip capra sau cerbul aveau rosturi de fertilitate, care se credea că aduceau belșug. Alte măști, precum ursul sau leul, aminteau de strămoși, &icirc;ntemeietorii neamului uman. &bdquo;Căiuții&rdquo; &icirc;mpreună cu caprele sunt animale de casă și țin de bunăstarea casei. Aceste animale sunt incluse &icirc;n sistemul relațiilor de fertilizare, de fecunditate, care răspund de rodnicia casei.</p>
<h1>Transfigurarea oamenilor</h1>
<p>Cu ajutorul acestor măști, oamenii se puteau transfigura &icirc;n orice altceva. Iar alegerea nu era una foarte mare. &bdquo;Dar să nu credeți că altădată oamenii cu at&acirc;ta plăcere și at&acirc;t de ușor ca astăzi &icirc;și &icirc;mbrăcau masca. Pe atunci oamenii se temeau foarte tare de mască. Spre exemplu, persoana care joacă &bdquo;Malanca&rdquo;, timp de trei ani de zile nu avea voie să se căsătorească după ce juca personajul respectiv. El se temea, fiindcă intra &icirc;ntr-o relație cu niște forțe malefice ale necunoscutului. Acesta era orizontul lor cultural de atunci&rdquo;, spune Varvara Buzilă.<br />
Curiozitatea etnologilor constă &icirc;n urmărirea mutațiilor ce vor mai avea loc și de acum &icirc;ncolo, chiar dacă unele detalii se pot anticipa. Dar interesul specialiștilor este să conserve c&acirc;t mai multe dintre aceste obiceiuri, fiindcă ele &icirc;ntotdeauna au avut rosturi benefice &icirc;n viața societăților.</p>
<h1>Obiceiurile au conservat comunitatea</h1>
<p>După cum susțin etnologii, aceste obiceiuri i-au solidarizat și apropiat pe oamenii din comunitate. I-au făcut pe oameni să se dezică de tot ceea ce este &icirc;nvechit, să &icirc;ndrăznească să se g&acirc;ndească la ziua de m&acirc;ine și să fie mai uniți. Totodată tradițiile i-au făcut pe oameni să se cunoască &icirc;ntre ei și aceasta era misiunea cetelor de flăcăi care &icirc;n dricul iernii mergeau din casă &icirc;n casă, c&acirc;nd viața intimă a fiecărei familii se retrăgea &icirc;n interiorul casei. </p>
<p>Pe de altă parte, aceste cete &icirc;i antrenau pe băieți &icirc;n niște activități utile, activități sociale, &icirc;i impuneau să se unească &icirc;n cadrul unui grup, să &icirc;nvețe colinde vechi, să-și facă costume și măști. Astfel, tradiția era transmisă generațiilor următoare. Tradițiile cu implicarea mascaților asigura și continuitatea vieții satului. &Icirc;n timpul colindării caselor locuite de &bdquo;fete bune de măritat&rdquo;, băieții erau primiți cu colaci mari și zăhăriți. Viitoarele mirese pregăteau și o batistă pe care o prindeau fie la căciulă, fie &icirc;n piept sau alte părți sau un buchețel de flori, cum se prinde la nuntă.</p>
<p>Etnologii atrag atenția și la un alt moment important de care era responsabilă ceata flăcăilor. Chiar dacă erau răsplătiți cu colaci și cu bani, aceștia nu &icirc;i luau numai pentru ei. Mai mult ca at&acirc;t, a devenit o tradiție puternică ca flăcăii să facă o f&acirc;nt&acirc;nă din acești bani sau să cumpere un dar important pentru biserică, fie o icoană sau niște straie. O altă tradiție și misiune importantă a flăcăilor era că ei trebuiau să adune bani pentru șapte hore ale satului care &icirc;ncepeau chiar a doua zi. &Icirc;n viața satului, cifra șapte era una magică și aceste șapte hore organizate de flăcăi ajungeau p&acirc;nă aproape de S&acirc;nziene sau Drăgaică la &icirc;nceputul verii. Conform obiceiului, aceasta este singura dată &icirc;n an c&acirc;nd fetele erau responsabile pentru hora din sat.</p>
<h1>
Personajul &bdquo;cocost&acirc;rcului&rdquo;</h1>
<p>Pe parcursul veacurilor, putem observa cum masca treptat s-a specializat &icirc;ntr-un anume sens. Elementele astea ale vechiului, reprezentate prin moși și babe, &icirc;ntruchipează &icirc;ntr-un fel chipul &icirc;mbătr&acirc;nit al anului. &Icirc;n unele sate de pe malul Prutului, apare și personajul cocost&acirc;rcului, un alt joc teatralizat care are muzica și cuvintele lui. Specialiștii susțin că veacuri &icirc;n urmă am avut mai multe animale, &icirc;nsă acum se lucrează asupra păstrării &icirc;n circuitul cultural ceea ce avem. &bdquo;E o chestie interesantă &icirc;n ce context au loc colindatul și uratul cu toate elementele, inclusiv măștile. Mai demult oamenii credeau &icirc;n asta, au g&acirc;ndit aceste măști și le-au adus p&acirc;nă &icirc;n pragurile vremurilor noastre cu un scop, de continuitate&rdquo;, susține Varvara Buzilă.</p>
<h1>&bdquo;&hellip;fiindcă fiecare vrea să aibă masca sa&rdquo;</h1>
<p>Alexandru Melnic, meșterul popular din salut Cobani, Glodeni a &icirc;nceput să confecționeze măști tradiționale acum doi ani. Bărbatul este profesor de educație tehnologică de peste 40 de ani la liceul teoretic din sat. Iar &icirc;n cadrul atelierelor sale,  &icirc;nvață elevii să facă obiecte de o valoare culturală şi spirituală semnificativă din diverse materiale. &bdquo;&Icirc;n copilărie umblam cu cetele de colindători și trebuia să ne confecționăm măști. Am preluat de la tatăl meu tehnica de confecționare a acestora. &Icirc;mpreună cu elevii mei am realizat peste 30 de măști din materiale naturale, din blănuri de animale, pielicele de oi, miel, iar c&acirc;nd nu dispunem de materiale naturale, folosim și din cele artificiale. Copiilor le place să lucreze asupra măștilor pe care le folosesc &icirc;n ajunul Anului Nou, fiindcă fiecare vrea să aibă masca sa&rdquo;, susține meșterul. <br />
Vasile Popovschi, e un meșter popular și directorul Casei de Cultură din satul Cenac, care este printre puținele localități din Republica Moldova &icirc;n care tradițiile strămoșești s-au păstrat. Meșterul popular dispune de peste 120 de măști, care au fost create &icirc;n ultimii zece ani. &bdquo;La baza măștilor făurite de noi stau eroii din folclorul nostru și anume Păcală, T&acirc;ndală, drăcușorii, vrăjitorii, Baba Cloanța  și alții. Creaţia lui Ion Creangă este un izvor de inspiraţie pentru mine&rdquo;, a conchis meșterul popular.</p>
<h1>Opt etape de confecționare a unei măști</h1>
<p>&Icirc;n afară de aceste măşti, meșterul spune că mai deține și circa 20 de măşti zoomorfe &#8211; &bdquo;Căpriţele&rdquo;, pe care le joacă la sărbătorile de iarnă alături de z&acirc;ne, mirese, babe și strigoi. Vasile Popovschi ne-a spus că o mască are opt etape de confecționare care durează de la o zi &#8211; pentru măștile mai ușor de realizat, p&acirc;nă la trei zile &#8211; pentru măștile mai sofisticate. </p>
<p>Meșterul susține că, &icirc;n ultima perioadă, a reușit să comercializeze c&acirc;teva măști. &Icirc;n cadrul expozițiilor naționale, el a reușit să impresioneze iubitorii de cultură de pe loc și chiar turiști din Europa. O mască tradițională costă &icirc;ntre două sute și cinci sute de lei.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/2(34).JPG" width="600" height="800" alt="" /><br />
<em>Masca &bdquo;Cocoșul&rdquo; confecționată &icirc;n tehnica papier-mache, &icirc;mbinată cu zale, p&acirc;nă, f&acirc;șii din polietilenă, piele artificială de către meșterul popular Marcel Ostrovschi din satul Hlinaia, raionul Edineț.</em></p>
<p>Varvara Buzilă este de părere că de tinerii care păstrează colindele depinde transmiterea patrimoniului cultural pe care le-a avut altădată &icirc;n viața satului. &bdquo;Aceasta este șansa de izb&acirc;ndă a satului, să nu uităm că suntem o țară a satelor. Iar satul nostru a contat foarte mult veacuri la r&acirc;nd, mai mult dec&acirc;t alte formațiuni pe care le-am avut noi. Satul a rezistat datorită normelor, comportamentului și moralității sale, cu oamenii săi care prin definiție trebuie să fie gospodari și omenoși&rdquo;, susține etnologul. Salvarea satului &icirc;ncepe de la recunoașterea și reconsiderarea tradițiilor noastre. &bdquo;Dacă satele noastre, reconsider&acirc;nd tradiția, &icirc;și vor regăsi făgașul lor rătăcit la o cotitură a istoriei, sigur că și statul alcătuit din sate &icirc;și va croi o cale a lui at&acirc;t pentru prezent, c&acirc;t și pentru viitor&rdquo;, conchide etnologul. </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/mastile-traditionale-un-element-cheie-al-patrimoniului-nostru-cultural-86242.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
