<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>mihai diaciuc &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/mihai-diaciuc/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Tue, 17 Jan 2012 03:41:00 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>mihai diaciuc &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Nunta, un bun început de afacere</title>
		<link>https://timpul.md/articol/nunta-un-bun-inceput-de-afacere-30364.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/nunta-un-bun-inceput-de-afacere-30364.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ala Coica]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 17 Jan 2012 03:41:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[afaceri]]></category>
		<category><![CDATA[mihai diaciuc]]></category>
		<category><![CDATA[nunta]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/nunta-un-bun-inceput-de-afacere-30364.html/</guid>

					<description><![CDATA[Au jucat nunta, iar banii c&#226;ştigaţi i-au investit nu &#238;ntr-o &#8222;casă de piatră&#8221;, ci &#238;ntr-un &#8222;cal&#8221; de fier.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>După nuntă, tinerii &icirc;nsurăţei Mihail şi Rita Diaciuc n-au investit banii c&acirc;ştigaţi &icirc;ntr-o &bdquo;casă de piatră&rdquo;, ci au decis să-i investească &icirc;ntr-o afacere: au cumpărat un tractor vechi cu şenile cu al cărui ajutor prestau servicii agricole. Au trecut 11 ani de atunci, timp &icirc;n care au luptat cu birocraţia, criza economică, dar şi cu forţele naturii&#8230;</p>
<p>&nbsp;Povestea de afaceri a soţilor Diaciuc &icirc;ncepe &icirc;n anul 2000, odată cu unirea destinelor lor şi procurarea tractorului cu şenile T-74. Rita Diaciuc, care &icirc;n momentul căsătoriei era de v&acirc;rsta majoratului, povesteşte că Mihail a fost cel care a venit cu ideea de afacere. &bdquo;Nu aveam casă, nu aveam nimic, dar soţul zicea că dacă procurăm o locuinţă sunt bani morţi. Iar apoi după nuntă ce să facem, să trăim din salariu? Trebuia mai &icirc;nt&acirc;i să &icirc;nmulţim banii şi apoi să ne luăm casă&rdquo;, ne spune t&acirc;năra antreprenoare, care este mămică a două fetiţe şi &icirc;nsărcinată cu cel de-al treilea copil.<br />
&#8230;Deoarece era vechi, tractorul necesita mari investiţii pentru reparaţii. &Icirc;n aceste condiţii, capul familiei hotărăşte să plece la muncă &icirc;n Germania. Cu banii c&acirc;ştigaţi acolo şi-au mai procurat un tractor, dar de data aceasta unul cu roţi şi av&acirc;nd parametri tehnici foarte buni. Capitalul agonisit &icirc;n străinătate şi c&acirc;teva credite i-au ajutat să demareze prima lor afacere de proporţii. &Icirc;n anul 2003, Mihail deschide un SRL a cărui activitate viza prelucrarea cerealelor. Iniţial, cei doi soţi au arendat 70 ha de păm&acirc;nt pe care le-au semănat cu porumb, iar &icirc;n doi ani suprafaţa a crescut p&acirc;nă la 187 ha. Tot atunci, antreprenorii au procurat o clădire &icirc;n satul Duşmani, r-nul Glodeni, unde anterior fusese un incubator. Pentru că nu mai activa de mult timp, edificiul era devastat, nu mai exista nicio piesă de mobilier, iar utilajul era defect. După multă muncă şi o investiţie corespunzătoare, familia Diaciuc a devenit producătoare de puişori şi bobocei pe care-i comercializa pe piaţa internă. După alţi doi ani, tinerii au decis să-şi diversifice afacerea, aşa că au amenajat o minifermă de creştere a păsărilor, &icirc;n special, găini, g&acirc;şte şi raţe.</p>
<h2>Colapsul afacerii din 2007</h2>
<p>Mihail, fiind lemnar-strungar de meserie, &icirc;n 2005 decide să iniţieze un nou gen de activitate: producerea ţăruşilor prismatici pentru viţa de vie, pe care familia Diaciuc &icirc;i exporta &icirc;n Franţa. Afacerea &icirc;nsă nu a fost de lungă durată, iar odată cu criza economică colapsul a cuprins &icirc;ntreaga lor activitate. &bdquo;Agenţii noştri din Franţa nu &icirc;şi onorau obligaţiunile financiare faţă de noi, exportul era practic imposibil. Am &icirc;ncetat producerea ţăruşilor&#8230; A scăzut devastator şi producţia cerealieră &icirc;n urma secetei severe din 2007. Nici cea avicolă nu se vindea, pentru că populaţia nu avea cu ce creşte păsările. Pe l&acirc;ngă toate astea, nu puteam să achităm creditele&rdquo;, &icirc;şi aminteşte Rita. Pentru aceasta, ne povesteşte t&acirc;năra femeie de afaceri, au recurs la noi &icirc;mprumuturi. &bdquo;Anul trecut lucrurile s-au mai &icirc;mbunătăţit: am avut o recoltă frumoasă &icirc;n agricultură, ne-am reprofilat &icirc;n domeniul prelucrării lemnului, &icirc;n realizarea semifabricatelor pentru lăzi şi am finisat construcţia morii de gr&acirc;u. Rezultatele se reflectă &icirc;n datele noastre financiare, v&acirc;nzările ating&acirc;nd cifra de 3,2 milioane lei şi un profit de circa 450 mii lei. Avem şi azi credite de achitat şi probleme multe de rezolvat, dar cu multă perseverenţă şi dorinţă le vom depăşi&rdquo;, conchide t&acirc;năra soţie, mămică şi antreprenoare.</p>
<h2>După zece ani de antreprenoriat şi-au luat casă</h2>
<p>Pentru ca afacerea să le meargă, Mihail şi Rita au continuat să studieze. Mihail a dob&acirc;ndit deprinderile şi cunoştinţele necesare unui agronom-inginer, iar Rita, deşi a visat să devină &icirc;nvăţătoare, a urmat &icirc;n 2004 Facultatea de Economie, specialitatea contabilitate. Rita &icirc;şi aminteşte că, timp de jumătate de an, la funcţia de contabil al SRL-ului lor s-au perindat trei persoane. &bdquo;Acest lucru m-a determinat să fac studii de contabilitate, chiar dacă atunci deja aveam un copil de doi anişori&rdquo;. La moment, cei doi soţi au 25 de angajaţi din satele vecine, care au astfel posibilitatea c&acirc;ştigării unui ban şi &icirc;n mediul rural.<br />
Deşi sunt antreprenori &icirc;ncă din anul 2000, familia a reuşit abia anul trecut să-şi procure o casă. &bdquo;Iniţial am stat la părinţii mei, apoi la socri, apoi cinci ani am locuit &icirc;n chirie. Condiţiile erau lipsă: căram apă de la f&acirc;nt&acirc;nă, aduceam lemne de foc, nu aveam maşină de spălat. Abia după zece ani de afaceri am reuşit să ne procurăm un acoperiş deasupra capului&rdquo;, &icirc;mi relatează Rita despre evoluţia afacerii lor.</p>
<h2>&bdquo;&Icirc;nainte de culcare, facem planul pentru a doua zi&rdquo;</h2>
<p>Chiar dacă muncesc &icirc;mpreună, cei doi soţi au o regulă: să nu vorbească acasă despre afaceri. C&acirc;nd ajung acasă, ambii &icirc;ncearcă să le ofere c&acirc;t mai mult timp fetiţelor lor. Iar după cină, c&acirc;nd copilele dorm, cei doi tineri antreprenori la un ceai planifică ziua următoare: cine şi ce trebuie să facă. Rita şi cu Mihail mai au un crez după care se conduc &icirc;n afaceri, şi anume: nimeni nu &icirc;ţi oferă nimic dacă tu nu munceşti. &bdquo;Trebuie să vrei cu adevărat ceva şi să &icirc;ţi urmezi visul. Numai atunci poţi reuşi. &Icirc;mi dau seama că nu doar nouă ne este greu. Important este să ai &icirc;ncredere &icirc;n forţele proprii, să ai susţinere din partea celor care te &icirc;nconjoară&rdquo;. Familia Diaciuc le sugerează şi celor care visează la propria afacere să aibă mult curaj şi multă &icirc;ncredere &icirc;n sine. &bdquo;Noi ştim c&acirc;t de greu este să faci un ban. Am avut cazuri c&acirc;nd, după ce le dădeam salariul lucrătorilor, răm&acirc;neam fără bani &icirc;n casă. Dar, p&acirc;nă la urmă, afacerea a devenit una prosperă&rdquo;, conchid Rita şi Mihail.&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/nunta-un-bun-inceput-de-afacere-30364.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
