<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>negociere &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/negociere/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Wed, 18 Jan 2023 17:47:30 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>negociere &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Blinken: „Cererile Rusiei ca Ucraina să ia în considerare noile realități teritoriale sunt inacceptabile și nu permit un proces de negociere”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/blinken-cererile-rusiei-ca-ucraina-sa-ia-in-considerare-noile-realitati-teritoriale-sunt-inacceptabile-si-nu-permit-un-proces-de-negociere2.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/blinken-cererile-rusiei-ca-ucraina-sa-ia-in-considerare-noile-realitati-teritoriale-sunt-inacceptabile-si-nu-permit-un-proces-de-negociere2.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioana Crețu]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 18 Jan 2023 17:46:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[negociere]]></category>
		<category><![CDATA[realități teritoriale]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=468935</guid>

					<description><![CDATA[Secretarul de stat american Anthony Blinken a declarat că Washingtonul consideră inacceptabile cererile Rusiei ca Ucraina să ia în considerare „noile realități teritoriale”, relatează BBC. Această condiție a fost cea pe care Putin a numit-o drept bază pentru stabilirea unui dialog pașnic într-o conversație cu președintele Turciei, Racep Tayyip Erdogan la începutul lunii ianuarie. Astfel, potrivit &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Secretarul de stat american Anthony Blinken a declarat că Washingtonul consideră inacceptabile cererile Rusiei ca Ucraina să ia în considerare „noile realități teritoriale”, relatează <a href="https://www.bbc.com/russian/live/news-64082274">BBC</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Această condiție a fost cea pe care Putin a numit-o drept bază pentru stabilirea unui dialog pașnic într-o conversație cu președintele Turciei, Racep Tayyip Erdogan la începutul lunii ianuarie.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Astfel, potrivit lui Blinken, SUA consideră că o astfel de poziție este contraproductivă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Cererile rusești ca Ucraina să recunoască noile realități teritoriale sunt inacceptabile și nu permit un proces de negociere”, a declarat Blinken în timpul unui briefing comun cu ministrul britanic de externe James Cleverley.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cleverly se afla în vizită la Washington pentru prima dată în calitate de șef al Ministerului de Externe britanic.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Marea Britanie și SUA sunt de acord că cea mai rapidă modalitate de a pune capăt acestui război și de a trece la diplomație este de a consolida poziția Ucrainei pe câmpul de luptă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Blinken și Cleverley au dat asigurări că țările lor vor continua să ofere Ucrainei tot ceea ce este necesar pentru a contracara cu succes agresiunea rusă.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/blinken-cererile-rusiei-ca-ucraina-sa-ia-in-considerare-noile-realitati-teritoriale-sunt-inacceptabile-si-nu-permit-un-proces-de-negociere2.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Kremlin: „Nu există un proces de negociere acum”. Ce spune Peskov despre o întâlnire Putin-Zelenski</title>
		<link>https://timpul.md/articol/kremlin-nu-exista-un-proces-de-negociere-acum-ce-spune-peskov-despre-o-intalnire-putin-zelenski.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/kremlin-nu-exista-un-proces-de-negociere-acum-ce-spune-peskov-despre-o-intalnire-putin-zelenski.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioana Crețu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 08 Aug 2022 10:57:06 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[întâlnire]]></category>
		<category><![CDATA[Kremlin]]></category>
		<category><![CDATA[negociere]]></category>
		<category><![CDATA[putin]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=446063</guid>

					<description><![CDATA[Luni, Kremlinul a declarat că nu există nicio bază pentru o întâlnire între președinții rus și ucrainean în acest moment, scrie The Guardian cu referire la Digi24. Fiind întrebat despre intențiile președintelui turc, Recep Erdogan de a intermedia discuțiile de pace dintre cei doi președinți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat jurnaliștilor &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Luni, Kremlinul a declarat că nu există nicio bază pentru o întâlnire între președinții rus și ucrainean în acest moment, scrie The Guardian cu referire la <a href="https://www.digi24.ro/stiri/externe/kremlin-nu-exista-nicio-negociere-pentru-pace-acum-ce-spune-peskov-despre-o-intalnire-putin-zelenski-2040513">Digi24</a>.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Fiind întrebat despre intențiile președintelui turc, Recep Erdogan de a intermedia discuțiile de pace dintre cei doi președinți, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat jurnaliștilor că Vladimir Putin și Volodimir Zelenski s-ar putea întâlni numai după ce echipele de negociatorii și-au ”făcut temele”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Negocierile dintre Moscova și Kiev sunt blocate de luni de zile, fiecare parte dând vina pe cealaltă pentru lipsa de progres.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Delegația ucraineană a ieșit de pe radar, nu există un proces de negociere acum”, a declarat Peskov.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„În ceea ce privește o întâlnire între președinții Putin și Zelenski, este posibilă numai după ce delegațiile și-au făcut toate temele. Acest lucru lipsește, așa că nu există premisele necesare pentru întâlnire”, a adăugat acesta.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/kremlin-nu-exista-un-proces-de-negociere-acum-ce-spune-peskov-despre-o-intalnire-putin-zelenski.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Bătălia diplomatică pentru Basarabia. Negocieri sovieto-române necunoscute</title>
		<link>https://timpul.md/articol/batalia-diplomatica-pentru-basarabia-negocieri-sovieto-romane-necunoscute-90584.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/batalia-diplomatica-pentru-basarabia-negocieri-sovieto-romane-necunoscute-90584.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Octavian Țîcu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 09 Apr 2021 05:05:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[basarabia]]></category>
		<category><![CDATA[negociere]]></category>
		<category><![CDATA[urss]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/batalia-diplomatica-pentru-basarabia-negocieri-sovieto-romane-necunoscute-90584.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;nfr&#226;ngerea lui Kolceak şi Iudenich, situaţia dificilă &#238;n care se aflau armatele lui Denikin, refuzul Germaniei de a colabora la blocarea Rusiei, precum şi atitudinea favorabilă a statelor baltice faţă de soviete (Estonia a semnat la 2 februarie 1920 tratatul de pace cu Rusia Sovietică), au modificat substanţial parametrii problemei ruse la &#238;nceputul anului 1920.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;n Franţa, chiar dacă recunoaşterea Sovietelor se crampona de chestiunea datoriilor ruse, după retragerea lui G. Clemenceau, intransigenţa a pierdut din amploarea sa. Se profila tot mai accentuat un curent condus de E. Herriot care se pronunţa deschis pentru reluarea legăturilor economice cu Rusia Sovietică. Rezistenţa bolşevicilor &icirc;n faţa intervenţiei le-a dat posibilitatea să apară &icirc;n ochii Aliaţilor ca unicul guvern viabil al Rusiei cu care trebuie de deliberat.</p>
<p>At&acirc;t Marea Britanie, c&acirc;t şi Italia doreau, din raţionamente economice, &icirc;n primul r&acirc;nd, o pace cu Rusia Sovietică şi lucrau pentru &icirc;nfăptuirea ei. Nefiind pregătite pentru această politică, Marile Puteri căutau ca un stat intermediar să preia iniţiativa &icirc;n politica faţă de Rusia. Acest lucru a fost perceput de Al. Vaida-Voevod, noul prim-ministru al Rom&acirc;niei de după demisia lui Brătianu, din discuţia avută la c&acirc;teva zile după şedinţa din 20 ianuarie 1920 cu primul-ministru italian F. Nitti. Italianul a ţinut să accentueze că Marile Puteri tind spre reluarea relaţiilor cu Rusia Sovietică şi, vorbind despre necesitatea unei păci generale cu aceasta, a arătat importanţa pe care ar prezenta-o pentru Aliaţi un acord direct al Rom&acirc;niei cu Sovietele. Discuţia a fost o tatonare a poziţiei guvernului rom&acirc;n &icirc;n această problemă. Asupra acestui fapt, premierul rom&acirc;n avu ocazia să se convingă chiar &icirc;n timpul primei sale vizite la Londra (23 ianuarie &#8211; 3 februarie 1920). &Icirc;n discuţiile purtate cu D. Lloyd George, acesta a lăsat să se &icirc;nţeleagă că Marile Puteri caută bazele care le-ar putea apropia de pace cu Rusia Sovietică. Marea Britanie şi Italia, a arătat primul ministru britanic, doresc o pace cu Rusia Sovietică şi depun eforturi pentru &icirc;nfăptuirea ei, dar, deoarece opinia lor publică nu este unitară şi suficient pregătită pentru această politică, cele două puteri căutau un stat care să preia rolul inaugurator al politicii lor faţă de Rusia.         <br />
C&acirc;t priveşte Franţa, Al. Vaida-Voevod avea informaţii precise de la oamenii de stat francezi, că cercurile politice la Paris admit tratative cu Moscova şi chiar pacea, &icirc;n cazul că ea va recunoaşte datoriile ţariste, fără &icirc;nsă a intra, deocamdată, &icirc;n tratative directe cu Sovietele. </p>
<p>Important este faptul că aceste sugestii veneau &icirc;ntr-un moment c&acirc;nd &icirc;n cercurile politice şi diplomatice rom&acirc;neşti era tot mai vehiculată ideea necesităţii unui acord cu Rusia Sovietică &icirc;n vederea asigurării securităţii frontierelor orientale. Deosebit de aprinse erau dezbaterile pe această temă &icirc;n Parlamentul Rom&acirc;niei, unde, &icirc;ncă &icirc;n această perioadă de debut a relaţiilor rom&acirc;no-sovietice, s-au constatat c&acirc;teva orientări, care s&not;-au regăsit apoi &icirc;n conduita tuturor guvernelor rom&acirc;ne, indiferent de partidul de guvernăm&acirc;nt. Era, &icirc;n primul r&acirc;nd, vorba de concepţia cu semnificaţie diplomatică, potrivit căreia statul sovietic nu era succesorul politicii externe a vechiului regim ţarist şi, pornind de aici, speranţa că principiile noi afirmate de documentele programatice ale puterii sovietice s-ar fi putut &icirc;nt&acirc;lni, &icirc;n chip fericit, cu cele care călăuzeau și politica rom&acirc;nească. &Icirc;n al doilea r&acirc;nd, s-a pus accent pe afirmarea stăruitoare a dorinţei de bună vecinătate, nu doar &icirc;ntr-o formă decorativă, ci prin dovezi evidente din care să rezulte hotăr&acirc;rea Rom&acirc;niei de a respecta principiul neamestecului &icirc;n treburile interne ale statului sovietic şi de a stabili cu Rusia Sovietică raporturi &icirc;ntemeiate pe recunoaşterea reciprocă a suveranităţii şi integrităţii teritoriale. Iată de ce, la &icirc;ntrebarea lui D. Lloyd George din timpul &icirc;nt&acirc;lnirii de la Londra, cum ar proceda Rom&acirc;nia &icirc;n eventualitatea unei oferte de pace din partea Rusiei Sovietice, Al. Vaida-Voevod a răspuns: &bdquo;Nu suntem &icirc;n război cu Rusia Sovietică şi dacă aceasta ne recunoaşte Basarabia, Rom&acirc;nia va relua legăturile diplomatice cu Republica Sovietelor&rdquo;. Guvernul rom&acirc;n evitase, p&acirc;nă la acel moment, să facă cunoscută Marilor Puteri intenţia sa de a purta tratative cu Rusia Sovietică, deoarece era legată de Aliaţi prin politica de apărare a tratatelor de pace &icirc;ncheiate la Paris, dar mai ales din cauza faptului că Aliaţii nu doreau să-şi asume vreo responsabilitate &icirc;n cazul c&acirc;nd tratativele n-ar fi avut rezultatul dorit at&acirc;t de Rom&acirc;nia, c&acirc;t şi de Puterile Aliate. Acum, &icirc;nsă, av&acirc;nd &icirc;ncurajarea Marii Britanii şi a Italiei, precum şi acordul tacit al Franţei, guvernul Vaida-Voevod s-a hotăr&acirc;t să  &icirc;nceapă aceste tratative. </p>
<p>Pretextul, sub paravanul căruia urmau să se facă primele tatonări, se ivi c&acirc;nd un numar mare de prizonieri rom&acirc;ni aşteptau să fie &icirc;ntorşi din Rusia, iar trimisul englez la Copenhaga, O&#8217;Grady, ducea tratative pe această temă cu reprezentantul Sovietelor, adjunctul Comisarului pentru afacerile externe ale Rusiei Sovietice, M. Litvinov. Acesta era cadrul oficial al misiunii, pe care urma s-o &icirc;ndeplinească trimisul rom&acirc;n D.N. Ciotori la tratativele cu M. Litvinov. &Icirc;nsă ele au avut drept scop să arate intenţiile Rusiei Sovietice şi concesiile pe care Sovietele ar fi fost gata să le facă. Delegatul rom&acirc;n avea instrucţiuni să provoace nu numai discuţii, dar chiar şi declaraţii din partea Rusiei Sovietice referitoare la Basarabia  şi la tezaurul rom&acirc;n depozitat la Moscova. </p>
<p>La 9 februarie 1919, &icirc;n timpul &icirc;ntrevederii cu D.N. Ciotori, M. Litvinov a declarat că el personal admite dreptul Basarabiei la autodeterminare şi că guvernul de la Moscova era obligat să restituie tezaurul rom&acirc;n, &icirc;nsă trebuie să ceară guvernului său condiţiile care vor sta la baza viitoarelor discuţii. Declaraţiile delegatului sovietic corespundeau instrucţiunilor, care trebuiau să servească ca bază pentru tratative cu sovieticii, date de Al. Vaida-Voevod lui Ciotori şi confirmate &icirc;n interviurile acordate presei rom&acirc;neşti şi străine: recunoaşterea Unirii Basarabiei cu Rom&acirc;nia ca fiind definitiv soluţionată &icirc;n favoarea Rom&acirc;niei; restituirea tezaurului; repatrierea prizonierilor rom&acirc;ni din Rusia şi pe bază de reciprocitate, neamestec &icirc;n treburile interne. La 16 februarie 1920, Legaţia rom&acirc;nă de la Londra &icirc;l anunţa pe primul-ministru că Moscova este gata să trateze pe baza propunerilor făcute de partea rom&acirc;nă. Pentru aceasta, M. Litvinov cerea lui D.N. Ciotori să prezinte un proiect concret pentru tratative şi &icirc;mputernicirile sale din partea guvernului rom&acirc;n &icirc;n vederea semnării păcii. Deoarece pentru Rusia Sovietică primordială era &icirc;ncheierea păcii, Al. Vaida-Voevod i-a cerut lui D.N. Ciotori, prin telegrama trimisă la 20 februarie 1920, ca guvernul sovietic să facă oferta de pace, din considerentul că Rom&acirc;nia nu se considera &icirc;n război cu acesta. &Icirc;nsă pacea, susţinea premierul rom&acirc;n, trebuia să constituie o recunoaştere reciprocă a situaţiei de fapt, ca o stare de drept internaţional şi politic. </p>
<p>&Icirc;ncep&acirc;nd cu anul 1920, problema Basarabiei devenea obiectul unor tratative pe care diplomaţia rom&acirc;nă le purta &icirc;n două direcţii. Pe de o parte, au continuat tratativele &icirc;n cadrul Consiliului Suprem &icirc;ntre Rom&acirc;nia şi Puterile Aliate privind definitivarea statutului Basarabiei. Pe de alta, se făceau primele tatonări &icirc;n vederea unor negocieri &icirc;ntre statele vecine, interesate direct &icirc;n problema &#8211; Rom&acirc;nia şi Rusia Sovietică. Indiscutabil că aceste tratative se aflau &icirc;ntr-o str&acirc;nsă interdependenţă. Al.Vaida-Voevod a sesizat &icirc;ncă &icirc;n timpul discuţiilor cu liderii aliaţi că &icirc;nceperea tratativelor cu Rusia Sovietică ar urgenta recunoaşterea reunirii Basarabiei cu Rom&acirc;nia de către Consiliul Suprem. &Icirc;n afara convingerii justificate, că fără &icirc;nceperea tratativelor cu Rusia Sovietică, recunoaşterea Basarabiei ar fi &icirc;nt&acirc;rziat, credem că mai exista o motivaţie a necesităţii unui acord cu Moscova. Vecinătatea cu Rusia Sovietică punea Rom&acirc;nia &icirc;n faţa a două situaţii cu gravitate deosebită: eventualitatea propagandei subversive &icirc;n interiorul Rom&acirc;niei şi posibilitatea neexclusă a unui atac armat al trupelor sovietice. O recunoaştere formală a reunirii Basarabiei cu Rom&acirc;nia din partea guvernului sovietic ar fi &icirc;nlăturat orice litigiu &icirc;n acest sens.</p>
<p>Studiul relaţiilor rom&acirc;no-sovietice &icirc;n perioada respectivă ar fi &icirc;nsă incomplet, dacă nu vom insista asupra situaţiei internaţionale a Rusiei Sovietice şi a motivaţiilor care au &icirc;mpins-o la negocieri cu Rom&acirc;nia. </p>
<p>La &icirc;nceputul anului 1920 situaţia militară se ameliorase evident pentru statul sovietic. Dar ofensiva lui Wranghel, susţinut de Franţa şi pericolul unui război cu Polonia, punea noi probleme &icirc;n faţa guvernului de la Moscova, epuizat după şase ani de război, revoluţie şi război civil. &Icirc;n asemenea condiţii, deosebit de importantă  pentru Rusia Sovietică era poziţia, pe care urma s-o adopte Rom&acirc;nia &icirc;n perspectiva viitorului conflict sovieto-polonez. Tratativele de la Copenhaga au arătat că Sovietele aveau temeri de eventualitatea unei coaliţii antibolşevice la care s-ar fi alăturat şi Rom&acirc;nia. Istoriografia sovietică a recunoscut, iar documentele Ministerului sovietic de Externe au confirmat faptul că, &icirc;n condiţiile pericolului polonez şi intervenţiilor aliate &icirc;n vederea angrenării Rom&acirc;niei &icirc;n războiul antisovietic, Rusia Sovietică s-a străduit să paralizeze aceste tentative pe calea normalizării, c&acirc;t mai rapide, a relaţiilor sovieto-rom&acirc;ne. </p>
<p>La 18 februarie 1920 V. Lenin declara ziarului american &bdquo;New York Evening Journal&rdquo;, că Rusia Sovietică are cele mai pacifiste intenţii faţă de Rom&acirc;nia şi Polonia şi nu are de g&acirc;nd să le atace. &Icirc;n acelaşi context, Gh. Cicerin trimitea, la 24 februarie 1920, Guvernului Rom&acirc;niei o notă cu propunerea formală de a &icirc;ncepe tratativele de pace. Nota arăta că guvernul sovietic credea posibilă aplanarea tuturor problemelor litigioase &icirc;ntre cele două ţări, inclusiv şi a problemelor teritoriale. &Icirc;n acest sens se cerea părţii rom&acirc;ne să stabilească timpul şi locul pentru &icirc;nt&acirc;lnirea reprezentanţilor celor două state. Astfel, Gh. Cicerin confirma şi &icirc;ntărea, &icirc;n mod indirect, declaraţiile cu privire la Basarabia făcute de M. Litvinov lui D.N. Ciotori la Copenhaga. Era evident că partea sovietică nu ar fi recunoscut direct, &icirc;n oferta sa de pace, reunirea Basarabiei cu Rom&acirc;nia. Guvernul rom&acirc;n ceruse această declaraţie din motive tactice, deşi conştientiza faptul că un guvern, a cărui autoritate internă era &icirc;n creştere, nu putea renunţa, &icirc;n preajma tratativelor, la un teritoriu care i-a aparţinut. &Icirc;n acelaşi timp, recunoaşterea expresă a acestei realipiri ar fi făcut inutilă necesitatea tratativelor. Fidelă politicii de la Brest-Litovsk de a ceda orice teritoriu, dacă prin aceasta se asigura supravieţuirea regimului sovietic, Moscova a decis acceptarea pierderilor teritoriale, pe care oricum le găsea provizorii.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/batalia-diplomatica-pentru-basarabia-negocieri-sovieto-romane-necunoscute-90584.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>R. Moldova negociază cu Rusia semnarea unui acord în domeniul migrației forței de muncă</title>
		<link>https://timpul.md/articol/r-moldova-negociaza-cu-rusia-semnarea-unui-acord-in-domeniul-migratiei-fortei-de-munca-100545.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/r-moldova-negociaza-cu-rusia-semnarea-unui-acord-in-domeniul-migratiei-fortei-de-munca-100545.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 21 Nov 2016 10:42:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[acord]]></category>
		<category><![CDATA[Migraţia forţei de Muncă]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[negociere]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/r-moldova-negociaza-cu-rusia-semnarea-unui-acord-in-domeniul-migratiei-fortei-de-munca-100545.html/</guid>

					<description><![CDATA[Guvernul Republicii Moldova a relansat negocierile cu Federația Rusă privind semnarea unui acord &#238;n domeniul migrației forței de muncă, după o pauză de șase ani.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>O delegație compusă din reprezentanți ai Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei al Republicii Moldova, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și Biroului pentru Relații cu Diaspora a participat la o nouă rundă de consultări la Moscova, &icirc;n perioada 2-3 noiembrie, curent, se menționează &icirc;ntr-un comunicat al ministerului Muncii.&nbsp;</p>
<p>Proiectul Acordului &icirc;ntre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind colaborarea &icirc;n domeniul migraţiei de muncă a fost elaborat &icirc;n vederea intensificării şi consolidării cooperării &icirc;ntre cele două state. Documentul prevede reglementarea migraţiei forței de muncă şi protecţia cetăţenilor Republicii Moldova care activeaza pe teritoriul Federaţiei Ruse, precum şi prevenirea migraţiei ilegale.</p>
<p>&Icirc;n cadrul discuțiilor, părțile au agreat conceptul proiectului, &icirc;nsă au reiterat necesitatea ajustării prevederilor Acordului la modificările operate &icirc;n legislațiile naționale și cadrului instituțional &icirc;n domeniul migrației de muncă ale ambelor state, care urmează a fi discutate la următoarea rundă de negocieri.</p>
<p><strong>TIMPUL.MD</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/r-moldova-negociaza-cu-rusia-semnarea-unui-acord-in-domeniul-migratiei-fortei-de-munca-100545.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>(UCRAINA &#8211; RUSIA) Cacealmaua se joacă o singură dată</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ucraina-rusia-cacealmaua-se-joaca-o-singura-data-56040.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ucraina-rusia-cacealmaua-se-joaca-o-singura-data-56040.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 03 Mar 2014 19:33:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[cacealmaua]]></category>
		<category><![CDATA[negociere]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ucraina-rusia-cacealmaua-se-joaca-o-singura-data-56040.html/</guid>

					<description><![CDATA[Un principiu de negociere arată la fel ca şi păcăleala, amenințarea nu funcționează dec&#226;t o singură dată. A doua oară este necesară acțiunea pentru că altfel orice amenințare ulterioară va fi decredibilizată.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Rusia testează de mult timp (practic de la consolidarea puterii lui Putin, undeva la mijlocul anilor 2000) seriozitatea Occidentului &icirc;n ceea ce o priveşte. Episodul Georgia &icirc;n 2008 este emblematic, dar Rusia nu s-a oprit acolo. Am văzut Rusia supralicit&acirc;nd şi c&acirc;ştig&acirc;nd &icirc;n cazul Siriei iar alte zeci de episoade răm&acirc;n prea puţin cunoscute. Manevrele militare de &icirc;ncercare, perpendiculare pe spațiul NATO (la fel ca la o invazie) sunt acum frecvente, fie peste cercul polar de nord, fie prin Marea Neagră, spre Rom&acirc;nia. Acest joc de-a șoarecele și pisica, specific Războiului Rece, arăta de mult că Rusia se pregătea de ceva. Revoluția de la Kiev nu o găsește nepregătită ci, din contră, este gata să folosească evenimentele &icirc;n avantajul ei.</p>
<p>Ați auzit poate amănuntul că soldații care au securizat Crimeea nu purtau &icirc;nsemnele unei armate. V-ați &icirc;ntrebat de ce? Evident că dacă &icirc;i excluzi pe extratereștri, ajungi logic la concluzia că soldații respectivi nu pot fi dec&acirc;t ruși. Dar de ce vrea Rusia să păstreze o minimă aparență a respectării dreptului internațional?</p>
<p>De acum este evident, cred, că nici Crimeea, nici alte regiuni din Ucraina nu vor fi pur și simplu alipite Rusiei, chiar dacă la Donbas (unde joacă nea Mircea) și &icirc;n alte regiuni au izbucnit sau vor izbucni revoluțiile pro-ruse sub protecția unor trupe fără &icirc;nsemne, care nu sunt totuși extraterestre. P&acirc;nă să-și dea seama autoritățile de la Kiev ce se &icirc;nt&acirc;mplă, p&acirc;nă să-și mobilizeze armata și p&acirc;nă să afle c&acirc;ți dintre generalii ei sunt racolați de ruși, Ucraina va pierde aproape jumătate din teritoriu și cam 70% din PIB, ba chiar e destul de posibil să piardă și deschiderea la Marea Neagră.</p>
<p><strong>Este mai probabil ca Rusia să sprijine aceste regiuni rebele &icirc;ntr-o Ucraină separatistă dec&acirc;t să le alipească sieşi. O republică separatistă de la Donețk și p&acirc;nă Tiraspol și Odessa tot ucraineană s-ar numi și, tocmai de aceea, va emite pretenții asupra &icirc;ntregului teritoriu al țării, nu numai asupra spațiului scos de sub autoritatea Kievului. Un astfel de șah permanent la adresa Kievului &icirc;i convine lui Putin mult mai mult dec&acirc;t c&acirc;teva gubernii &icirc;n plus.<br />
</strong><br />
Acesta pare a fi planul singurului om care pare a avea un plan &icirc;n toată această poveste. Ce va face America? Nimic! Ce va face Europa dependentă de gazul rusesc? Nimic! Amenințările sunt deja un bluf testat de ţarul roşu. &Icirc;n plus, mărețul plan al lui Putin &icirc;i lasă acestuia opțiunea de a avea &icirc;ntr-o zi, din nou, &icirc;ntreaga Ucraină la ordinele sale.</p>
<p>Și totuși planul său poate avea un punct slab. Unul singur. Dacă naționalismul ucrainean izbucnește, dacă armata acestei țări se opune ocupației așa cum NU a făcut-o &icirc;n Crimeea, probabil Putin va da &icirc;napoi. Ucraina nu este Georgia, iar cacialmaua e tot cacialma indiferent cine o joacă. </p>
<p><em>P.S. Eu cred că dacă &icirc;n iunie 1940 Rom&acirc;nia respingea ultimatumul sovietic şi apăra Basarabia, lucrurile ar fi stat altfel dec&acirc;t &icirc;n cazul Poloniei. Polonia a fost invadată de URSS doar după ce fusese lovită năprasnic de Germania. Acum Ucraina este &icirc;n situaţia &icirc;n care s-a aflat Rom&acirc;nia &icirc;n 1940.</p>
<p></em><strong>Sursa: biziday.ro<br />
</strong><strong>Autor:&nbsp;Moise Guran</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ucraina-rusia-cacealmaua-se-joaca-o-singura-data-56040.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>La un pas de negocierile cu UE pe marginea vizelor</title>
		<link>https://timpul.md/articol/la-un-pas-de-negocierile-cu-ue-pe-marginea-vizelor-7063.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/la-un-pas-de-negocierile-cu-ue-pe-marginea-vizelor-7063.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 03 Mar 2010 16:23:44 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[negociere]]></category>
		<category><![CDATA[proces]]></category>
		<category><![CDATA[reforme]]></category>
		<category><![CDATA[ședință]]></category>
		<category><![CDATA[vize]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/la-un-pas-de-negocierile-cu-ue-pe-marginea-vizelor-7063.html/</guid>

					<description><![CDATA[La 15 iunie, in cadrul sedintei Consiliului RM-UE, la Luxemburg, vor demara negocierile pentru obtinerea regimului liberalizat de vize, a declarat premierul Vlad Filat, dupa intrevederea cu membrii Misiunii Comisiei Europene de evaluare, care s-au aflat la Chisinau in perioada 1-3 martie. „Atasamentul Guvernului de la Chisinau fata de procesul pentru obtinerea regimului liberalizat de vize este foarte clar si noi vom depune toate eforturile ca la 15 iunie, 2010 sa demareze dialogul privind negocierile pe marginea acestui regim”, a spus, la randul sau, Joannes de Ceuster, membru al acestei misiuni.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>La 15 iunie, in cadrul sedintei Consiliului RM-UE, la Luxemburg, vor demara negocierile pentru obtinerea regimului liberalizat de vize, a declarat premierul Vlad Filat, dupa intrevederea cu membrii Misiunii Comisiei Europene de evaluare, care s-au aflat la Chisinau in perioada 1-3 martie. &bdquo;Atasamentul Guvernului de la Chisinau fata de procesul pentru obtinerea regimului liberalizat de vize este foarte clar si noi vom depune toate eforturile ca la 15 iunie, 2010 sa demareze dialogul privind negocierile pe marginea acestui regim&rdquo;, a spus, la randul sau, Joannes de Ceuster, membru al acestei misiuni.</strong></p>
<p><!--break--></p>
<p>Vlad Filat a spus ca pentru ca cetatenii RM sa beneficieze de dreptul de a circula liber in Uniunea Europene sunt necesare reforme profunde, pe care guvernul si le-a asumat. &bdquo;Aceasta intrevedere este inceputul drumului de liberalizare a regimului de vize pentru cetatenii moldoveni, pe care  il vom parcurge rapid si eficient&rdquo;, a mentionat optimist premierul. Filat a precizat ca RM are nevoie de o foaie de parcurs si mizeaza pe asistenta expertilor europeni in implementarea corecta a  pasilor privind liberalizarea regimului de vize.</p>
<p>Misiunea Comisiei Europene a intreprins o vizita de documentare si la Intreprinderea de Stat &bdquo;Registru&rdquo;, unde s-a familiarizat cu procesul de perfectare a pasapoartelor biometrice. Joannes de Ceuster a mentionat ca, in conditiile in care toate statele lumii tind sa asigure cetatenilor sai un nivel sporit de securitate, una dintre conditiile de baza ce va fi examinata in procesul de negocieri privind liberalizarea vizelor consta in asigurarea unui grad inalt de securitate al documentelor biometrice eliberate de tara candidat.</p>
<p>
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/la-un-pas-de-negocierile-cu-ue-pe-marginea-vizelor-7063.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
