<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>neutralitate &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/neutralitate/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Mon, 26 Oct 2026 07:14:19 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>neutralitate &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Generalul Virgil Bălăceanu: Neutralitatea este cea mai mare vulnerabilitate a R. Moldova</title>
		<link>https://timpul.md/articol/generalul-virgil-balaceanu-neutralitatea-este-cea-mai-mare-vulnerabilitate-a-r-moldova.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/generalul-virgil-balaceanu-neutralitatea-este-cea-mai-mare-vulnerabilitate-a-r-moldova.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 26 Oct 2026 07:14:11 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[generalul virgil balaceanu]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[NATO]]></category>
		<category><![CDATA[neutralitate]]></category>
		<category><![CDATA[ziua armatei romane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=546587</guid>

					<description><![CDATA[Cu ocazia Zilei Armatei Române, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a acordat un interviu în exclusivitate pentru TVR Moldova, în care a analizat transformarea Armatei României după aderarea la NATO și principalele provocări de securitate cu care se confruntă Europa. Generalul consideră neutralitatea constituțională a Republicii Moldova una dintre vulnerabilitățile sale majore și pledează pentru &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cu ocazia Zilei Armatei Române, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a acordat un interviu în exclusivitate pentru TVR Moldova, în care a analizat transformarea Armatei României după aderarea la NATO și principalele provocări de securitate cu care se confruntă Europa.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Generalul consideră neutralitatea constituțională a Republicii Moldova una dintre vulnerabilitățile sale majore și pledează pentru o dezbatere serioasă, la Chișinău și București, privind apărarea totală și apărarea teritorială, după modelul unor state nordice precum Suedia, Finlanda și Norvegia.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Punctul meu de vedere, și este personal, cea mai mare vulnerabilitate a Republicii Moldova este neutralitatea”, a declarat Virgil Bălăceanu, explicând că statutul de neutralitate nu garantează, în sine, protecția în fața unei agresiuni.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Generalul a subliniat că Republica Moldova ar trebui să-și consolideze capacitatea de apărare prin pregătirea rezervei militare și implicarea întregii societăți în gestionarea eventualelor situații de criză. În opinia sa, apărarea totală presupune atât dezvoltarea capacităților militare, cât și pregătirea populației pentru a rezista în condiții de criză.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Bălăceanu a invocat exemplul Finlandei, care combină pregătirea rezerviștilor cu dezvoltarea capacităților de apărare și, în prezent, cu apartenența la NATO. El a menționat că Republica Moldova și România ar putea analiza împreună posibilitatea adoptării unor concepte de apărare totală și teritorială, printr-o dezbatere publică și academică.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Totodată, generalul a evidențiat importanța exercițiilor militare comune dintre Republica Moldova și România, care permit schimbul de experiență și instruirea pentru utilizarea echipamentelor noi. Potrivit acestuia, amenințările de securitate sunt comune, iar cooperarea poate contribui la consolidarea capacităților de apărare ale ambelor state.</p>

<iframe width="560" height="315" src="https://www.youtube.com/embed/yI5H4cDhCnE?si=o4jbz2DQmEBzINzB" title="YouTube video player" frameborder="0" allow="accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share" referrerpolicy="strict-origin-when-cross-origin" allowfullscreen></iframe>]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/generalul-virgil-balaceanu-neutralitatea-este-cea-mai-mare-vulnerabilitate-a-r-moldova.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Igor Boțan: Oficial, Moscova invocă neutralitatea R. Moldova, dar nu o respectă</title>
		<link>https://timpul.md/articol/igor-botan-oficial-moscova-invoca-neutralitatea-r-moldova-dar-nu-o-respecta.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/igor-botan-oficial-moscova-invoca-neutralitatea-r-moldova-dar-nu-o-respecta.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 05 Oct 2026 17:13:51 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[CEDO]]></category>
		<category><![CDATA[Igor Botan]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[moscova]]></category>
		<category><![CDATA[neutralitate]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=545503</guid>

					<description><![CDATA[Expertul Igor Boțan afirmă că Rusia nu respectă statutul de neutralitate al Republicii Moldova, deși recurge în discursul său oficial la invocarea acestui statut. În cadrul unei dezbateri, expertul a precizat că Moscova exercită presiuni asupra autorităților de la Chișinău și transmite, în același timp, semnale de încurajare unei părți importante a opoziției. Igor Boțan &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Expertul Igor Boțan afirmă că Rusia nu respectă statutul de neutralitate al Republicii Moldova, deși recurge în discursul său oficial la invocarea acestui statut. În cadrul unei dezbateri, expertul a precizat că Moscova exercită presiuni asupra autorităților de la Chișinău și transmite, în același timp, semnale de încurajare unei părți importante a opoziției.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Igor Boțan a făcut referire la contradicția dintre discursul oficial al Federației Ruse și acțiunile sale în raport cu Republica Moldova.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Este clară retorica Ministerului de Externe al Rusiei care îi reamintește Republicii Moldova că este un stat neutru, deși avem peste 20 de hotărâri CEDO privind încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană în care Rusia este condamnată. Și asta pentru că Rusia, de facto, controlează acest teritoriu. În primul rând Rusia nu respectă statutul de neutralitate al Republicii Moldova”, a explicat expertul permanent al proiectului.&nbsp;</p>



<p class="wp-block-paragraph">În opinia sa, presiunile Moscovei nu vizează doar autoritățile Republicii Moldova, ci au și o componentă politică internă. Igor Boțan consideră că mesajele venite din partea Rusiei sunt folosite de anumite forțe de opoziție pentru a discredita guvernarea de la Chișinău.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Miza Rusiei este amenințarea autorităților Republicii Moldova. În plus, Rusia oferă un semn de încurajare pentru un segment al opoziției din Republica Moldova care folosește această retorică în lupta politică”, a precizat expertul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De asemenea, Igor Boțan a explicat că în eventualitatea unei agresiuni militare, dimensiunea și capacitățile limitate ale statului, dar și statutul constituțional de neutralitate, fac dificilă obținerea unor garanții externe de securitate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Republica Moldova este un stat mic, cu un potențial modest. În situații de criză este puțin probabil ca cineva să se angajeze să-i asigure Republicii Moldova condiții de securitate. Mai ales că Republica Moldova este, potrivit Constituției, un stat neutru”, a mai spus expertul.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/igor-botan-oficial-moscova-invoca-neutralitatea-r-moldova-dar-nu-o-respecta.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Alexandru Tănase: Neutralitatea ca mit fondator convenabil Moscovei</title>
		<link>https://timpul.md/articol/alexandru-tanase-neutralitatea-ca-mit-fondator-convenabil-moscovei.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/alexandru-tanase-neutralitatea-ca-mit-fondator-convenabil-moscovei.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 12 Jan 2026 07:23:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[alexandru tanase]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[moscova]]></category>
		<category><![CDATA[NATO]]></category>
		<category><![CDATA[neutralitate]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[UE]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=530221</guid>

					<description><![CDATA[Ipocrizia vremurilor în care trăim nu mai este un viciu personal, ci un mod sinucigaș de guvernare: ne prefacem că apărăm casa, în timp ce lăsăm cheia sub preș pentru hoț. Război hibrid, propagandă, „mâna Moscovei”, bani murdari, operațiuni de influență, rețele de dezinformare: un inventar repetat obsesiv, până la golirea lui de sens. În &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Ipocrizia vremurilor în care trăim nu mai este un viciu personal, ci un mod sinucigaș de guvernare: ne prefacem că apărăm casa, în timp ce lăsăm cheia sub preș pentru hoț.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Război hibrid, propagandă, „mâna Moscovei”, bani murdari, operațiuni de influență, rețele de dezinformare: un inventar repetat obsesiv, până la golirea lui de sens. În numele acestor amenințări, statul a cheltuit miliarde de lei, a inventat zeci de instituții, a scos partide din alegeri, a închis instituții media și a transformat „securitatea națională” într-un argument total – autosuficient, care nu mai cere demonstrație, ci doar supunere.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În același timp, chiar în Parlamentul Republicii Moldova – instituția care ar trebui să fie expresia concentrată a suveranității naționale – se desfășoară nestingherit reuniuni în care, sub masca unor „dezbateri intelectuale” (sic!), se reciclează, se reambalează și se legitimează tezele propagandistice ale Federației Ruse.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La 15 decembrie, la inițiativa deputatului Vlad Bătrâncea – același care a rupt harta României în plenul Parlamentului – a fost organizată o reuniune cu titlul aparent inocent: „Statutul de neutralitate, consacrat în 1994”. Scopul acestei acțiuni nu este nici subtil, nici inocent: subminarea ideologică a societății, cu ajutorul unor actori politici controlați de Kremlin.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Așa cum ne-am obișnuit, nu a urmat nicio reacție din partea puterii. Și nu e prima dată. Trebuie spus limpede: de la actuala guvernare nu mai am nicio așteptare pe dimensiunea identitar-ideologică – fără de care o societate nu se poate coagula într-un stat. Aceste noțiuni îi sunt, pur și simplu, străine.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Puterea reacționează la provocarea rusească doar în măsura în care îi sunt atinse reflexele de autoconservare: funcții, control, imagine, rating. În schimb, când miza este identitatea statului, adevărul istoric și fundamentele ideologice fără de care o comunitate politică nu se ține laolaltă, aceste teme sunt împinse metodic în planul al zecelea, ca și cum ar fi un moft de salon, nu o chestiune fundamentală.</p>



<p class="wp-block-paragraph">După plecarea din Parlament a lui Oazu Nantoi – una dintre puținele voci cu expertiză, coloană vertebrală și greutate morală – în interiorul actualei puteri nu a mai rămas aproape nimeni capabil să confrunte argumentat și coerent diversiunile Moscovei. Iar golurile, în politică, nu rămân niciodată goale: ele sunt umplute rapid de Moscova, prin intermediul unor figuri precum Tkaciuk &amp; Co.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Tezele-cheie ale „neutralității noastre multiseculare” au fost enunțate de ideologul partidei rusești de la Chișinău, Mark Tkaciuk – omul care apare ori de câte ori trebuie pusă o spoială „intelectuală” pe o banală diversiune imperială, ca să poată fi servită drept dezbatere.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De data aceasta, el a livrat teza potrivit căreia: „Neutralitatea este o alegere suverană a poporului Republicii Moldova”. Iar ca să dea „culoare” afirmației, Tkaciuk adaugă că toți cei care susțin că neutralitatea este un produs al serviciilor rusești – scris la Lubianka sau pe Piața Smolenskaia din Moscova – sunt niște cretini.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Nu-mi propun o polemică cu Mark Evghenievici. El cunoaște, fără îndoială, mai bine decât oricine geografia instituțiilor de la Moscova responsabile de Republica Moldova. Realitatea este cunoscută ambelor părți, iar divergența nu ține de interpretare, ci de fond. De aceea, voi încerca să operez mai degrabă cu fapte decât cu judecăți de valoare – nu pentru că acestea ar lipsi, ci pentru că, în acest caz, faptele sunt suficient de incriminatoare prin ele însele.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Proiectul Constituției Republicii Moldova din 1994 a fost elaborat de Comisia constituțională creată în cadrul Parlamentului Independenței. Acest proiect deriva din textul Declarației de Independență și conținea elementele fundamentale ale identității noastre constituționale: limba română și orientarea europeană a statului. În acel text nu exista nimic despre dreptul UTA Găgăuzia la secesiune, despre neutralitate și nici despre așa-numita „limbă moldovenească”. Acesta este un fapt notoriu, care nu necesită demonstrații suplimentare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Inserarea în proiectul de Constituție, de către agrarieni și interfrontiști, a narativelor rusești – printre care și „neutralitatea” – nu a fost rezultatul vreunui moment de „iluminare democratică” și nici expresia firească a vreunei „configurații de forță” din societate. Majoritatea agrarian-interfrontistă a fost adusă controlat la putere în urma înfrângerii militare din războiul de pe Nistru din 1992 și a semnării tratatului de pace cu Federația Rusă – adică în condiții de constrângere geopolitică, nu de suveranitate deplină. Tocmai de aceea, puterea controlată de Moscova de la acea vreme a refuzat categoric ca proiectul să fie aprobat prin referendum, așa cum se întâmplă, de regulă, în cazul constituțiilor democratice.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În acel război, Republica Moldova a fost partea învinsă și obligată să accepte, pe rând, condițiile de pace dictate de Moscova:</p>



<p class="wp-block-paragraph">• demiterea guvernului Muravschi și instalarea guvernului agrariano-interfrontist Sangheli;</p>



<p class="wp-block-paragraph">• menținerea pe teritoriul nostru a trupelor ruse de „pacificatori” (foști militari ai Armatei a 14-a și mercenari aduși din Rusia, rebotezați peste noapte drept „pacificatori”);</p>



<p class="wp-block-paragraph">• intrarea în CSI;</p>



<p class="wp-block-paragraph">• coordonarea de facto a politicii externe cu Moscova;</p>



<p class="wp-block-paragraph">• acceptarea statutului de neutralitate la nivel constituțional.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Instalarea guvernului pro-rusesc în frunte cu Sangheli a fost primul pas prin care interfrontiștii controlați de Kremlin și-au asigurat, prin alegerile din 1994, majoritatea constituțională necesară pentru a insera în textul fundamental al statului acele „soluții” convenabile ocupantului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Neutralitatea trebuia să fie formula juridică prin care Chișinăul își interzicea singur opțiunile occidentale, în timp ce își păstra, pe teritoriul propriu, prezența militară rusească și dependența politică de Kremlin. Cu alte cuvinte, „neutralitatea” nu a fost gândită ca libertate de a sta deoparte, ci ca obligație de a sta cuminte – până când se vor întoarce rușii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Distrugerea metodică a oricăror perspective europene ale Republicii Moldova nu este „o alegere suverană a poporului Republicii Moldova”, nici o succesiune de „accidente” și nici rezultatul unor „dinamici interne” ambalate retrospectiv. Este o linie de acțiune.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Toate aceste episoade fac parte dintr-un demers coordonat, derulat cu implicarea directă a serviciilor speciale rusești – iar aici, dacă tot ne place precizia, poate ne spune domnul Tkaciuk dacă vorbim de Lubianka sau de Piața Smolenskaia. Scopul este limpede și constant: menținerea controlului Moscovei asupra unei foste provincii sovietice care îndrăznise, pentru o clipă, să se creadă independentă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Încă un detaliu, interesant și, în egală măsură, de un comic involuntar. Tkaciuk încearcă, metodic, să spele imaginea Rusiei, invocând ideea că în 1994 – când se vota Constituția moldovenească – Moscova ar fi fost „ocupată cu altceva”, s-ar fi integrat în NATO și nu ar fi avut timp pentru Republica Moldova. Este o narațiune convenabilă, menită să inducă ideea unei Rusii inofensive, lipsite de reflexe imperiale, ceea ce ar face din neutralitate un gest „firesc”, într-o lume aproape benignă. Dar și această poveste este un fals major – repetat cu o seninătate care frizează nerușinarea.</p>



<p class="wp-block-paragraph">De fapt, povestea despre „Rusia anilor ’90 care se integra în NATO” este o minciună pură. Moscova nu a urmărit niciodată o integrare de tip occidental, ci, în cel mai bun caz, o infiltrație strategică. Obiectivul era obținerea dreptului de veto din interior, domesticirea NATO, transformarea lui într-un club inofensiv, bun de fotografii și pauze de cafea – numai nu de apărare –, o versiune militarizată a acelei paralizii instituționale pe care o vedem, de ani buni, la ONU.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Acest joc rusesc de-a „parteneriatul” nu a suspendat nici măcar o clipă intenția fundamentală a Rusiei: recucerirea spațiului post-sovietic, sub forme mai mult sau mai puțin camuflate. Dimpotrivă. În exact aceeași perioadă, Rusia a declanșat un război în Republica Moldova și alte două în Georgia – iar din regiunile ocupate atunci refuză, până în ziua de azi, să-și retragă trupele. Astfel, poveștile despre Rusia pro-NATO sunt, în cel mai bun caz, povești de adormit copii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dacă neutralitatea ar fi fost, așa cum pretinde Mark Tkaciuk, un răspuns „rațional” și „responsabil” la problema transnistreană, atunci, la mai bine de trei decenii de la consacrarea ei constituțională, ar fi trebuit să vedem măcar un progres minim în direcția soluționării acestui conflict. Nu s-a întâmplat nimic. Nici retragerea trupelor rusești. Nici demilitarizarea regiunii. Nici reintegrarea statului. Neutralitatea nu a produs absolut nimic – cu excepția consolidării ocupației.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Mai mult decât atât, chiar autorul falsului despre „neutralitatea ca alegere suverană a Republicii Moldova” – Mark Tkaciuk – este autorul moral și politic al Memorandumului Kozak, un document care nu doar că nu rezolva problema transnistreană, ci o instituționaliza definitiv, sub forma unei federații artificiale, controlate structural de Moscova. În esență, planul Tkaciuk–Kozak urmărea legalizarea prezenței militare rusești pe teritoriul unui stat declarat, ipocrit, „neutru”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Aici se rupe definitiv orice mască. Neutralitatea, așa cum a fost concepută de ruși, nu apare ca un principiu constituțional, ci ca un instrument geopolitic: opozabil Occidentului și NATO, dar perfect compatibil cu prezența armatei ruse. O neutralitate asimetrică, selectivă, croită exact pe nevoile Kremlinului: interzisă pentru Vest, permisă pentru Moscova.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dacă Memorandumul Kozak ar fi fost semnat, Republica Moldova ar fi devenit o struțocămilă constituțională: un stat „neutru” cu trupe rusești permanente, un stat „suveran” cu drept de veto transnistrean asupra deciziilor sale fundamentale, un stat „unitar” transformat într-o federație disfuncțională, blocată din naștere. Transnistrizarea Republicii Moldova nu era un efect colateral al planului, ci esența lui.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Tkaciuk continuă să descrie agresiunea rusă din 1992 drept un „război civil” care ar fi putut fi evitat. Este unul dintre cele mai persistente și mai toxice falsuri ale propagandei rusești. În Transnistria nu a existat niciodată un război civil. A existat o intervenție armată externă, planificată și executată de Federația Rusă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Trupele rusești dislocate în regiune au transportat din Rusia zeci de mii de așa-ziși „cazaci” – în realitate, militari trecuți formal în rezervă –, i-au înarmat și i-au folosit ca forță de șoc împotriva Republicii Moldova. Când poliția moldovenească a încercat să restabilească ordinea constituțională pe propriul teritoriu, generalul rus Alexandr Lebed a dat ordinul explicit de deschidere a focului asupra polițiștilor și voluntarilor moldoveni. Același Alexandr Lebed, fiind general activ al Federației Ruse a fost membru a așa numitului „soviet suprem” de la Tiraspol!</p>



<p class="wp-block-paragraph">Așa a fost ocupat teritoriul din stânga Nistrului. Nu printr-un conflict „intern”, sau „război fratricid”, ci printr-o operațiune militară rusească, camuflată ulterior, prin propagandă, sub eticheta convenabilă de „război civil”. Iar dacă, Doamne ferește, Putin ajunge mâine la Odesa, poimâine va fi la Chișinău – și toți participanții la șabatul putinist din 15 decembrie, ținut în clădirea Parlamentului, se vor îmbulzi primii cu flori, pâine și sare la porțile capitalei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Neutralitatea este un lux pe care și-l permit doar statele puternice. Republica Moldova – cu un PIB mai mic decât al județului Prahova, cu o coloană a cincea activă și cu elite rătăcite identitar – nu-și permite acest lux. Nicio clauză constituțională de neutralitate nu oprește un agresor în lipsa unor garanții militare reale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Istoria e necruțătoare: neutralitatea Belgiei era garantată internațional prin Tratatul de la Londra (1839), inclusiv de marile puteri europene, dar pentru Hitler a fost doar un obstacol militar. Memorandumul de la Budapesta „garanta” securitatea Ucrainei, iar Rusia a atacat tocmai în calitate de stat garant. Neutralitatea Belgiei n-a salvat Belgia. Neutralitatea Ucrainei n-a salvat Ucraina. Iar neutralitatea Republicii Moldova, cu trupe rusești de ocupație pe teritoriul ei, nu este politică de securitate – este o ficțiune periculoasă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">O altă chestiune de principiu: neutralitatea nu este o valoare constituțională.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Constituția nu este un „pact sinucigaș”. Valorile constituționale sunt independența și suveranitatea; neutralitatea este doar un instrument menit să le apere. Când nu le mai servește, instrumentul se aruncă – nu se venerează.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Nicio interpretare de bună-credință nu poate duce la concluzia că un stat ar fi obligat să nu-și facă alianțe politice ori militare și să nu se apere doar pentru că într-un articol scrie „neutralitate”. Neutralitatea nu poate fi transformată într-o interdicție de a supraviețui.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Iar dacă tot vorbim despre neutralitate, să spunem lucrurilor pe nume: Rusia este singurul actor care o încalcă, prin prezența militară pe teritoriul Republicii Moldova. De altfel, Curtea Constituțională a stabilit limpede că dislocarea oricăror trupe străine pe teritoriul Republicii Moldova este neconstituțională – prin urmare, prezența rusă este ilegală. Tot Curtea a reținut că, în cazul unor amenințări grave la adresa independenței, integrității teritoriale sau securității statului, autoritățile sunt obligate să ia toate măsurile necesare, inclusiv militare – inclusiv prin alianțe, dacă acestea sunt indispensabile apărării.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Prin urmare, neutralitatea Republicii Moldova nu este un act de suveranitate, ci o relicvă a unei înfrângeri geopolitice: impusă sub presiune militară, menținută prin propagandă și folosită ca instrument de dominare. A o transforma în dogmă nu este doar o eroare strategică – este o formă de complicitate istorică.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În fața unor asemenea diversiuni ideologice, organizate chiar din interiorul Parlamentului, o guvernare responsabilă nu ar fi trebuit să tacă sau să se facă nevăzută, ci să reacționeze clar și public, pentru a delimita fără echivoc statul de narațiunile care îi subminează însăși rațiunea de a exista.</p>


<iframe loading="lazy" src="https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2Fsandu.tanase%2Fposts%2Fpfbid09ekiGUjvGeaXZbuh5J7zM8KMe9XnEjb7mHqizw8SQX4z5czsuS2CSPQPpTVUzzcLl&#038;show_text=true&#038;width=500" width="500" height="519" style="border:none;overflow:hidden" scrolling="no" frameborder="0" allowfullscreen="true" allow="autoplay; clipboard-write; encrypted-media; picture-in-picture; web-share"></iframe>]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/alexandru-tanase-neutralitatea-ca-mit-fondator-convenabil-moscovei.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Popșoi: Menținerea sau nu a neutralității depinde de voința cetățenilor</title>
		<link>https://timpul.md/articol/popsoi-mentinerea-sau-nu-a-neutralitatii-depinde-de-vointa-cetatenilor.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/popsoi-mentinerea-sau-nu-a-neutralitatii-depinde-de-vointa-cetatenilor.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 19 Nov 2025 07:51:16 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[mihai popsoi]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[NATO]]></category>
		<category><![CDATA[neutralitate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=527004</guid>

					<description><![CDATA[Menținerea sau nu a neutralității de către Republica Moldova depinde exclusiv de voința suverană a cetățenilor săi. Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat acest lucru în cadrul unui discurs susținut marți la Forumul de Securitate al Moldovei 2025 de la Chișinău. „Alegerea democratică a cetățenilor trebuie luată în considerare. Majoritatea cetățenilor încă &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Menținerea sau nu a neutralității de către Republica Moldova depinde exclusiv de voința suverană a cetățenilor săi. Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat acest lucru în cadrul unui discurs susținut marți la Forumul de Securitate al Moldovei 2025 de la Chișinău.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">„Alegerea democratică a cetățenilor trebuie luată în considerare. Majoritatea cetățenilor încă apreciază neutralitatea. Desigur, pot începe dezbateri academice cu privire la măsura în care neutralitatea poate asigura securitatea. (&#8230;) Dar Suedia și Finlanda și-au abandonat neutralitatea istorică în favoarea aderării la NATO. De ce? Pentru că contextul de securitate s-a schimbat semnificativ”, a spus Popșoi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Oficialul a menționat că Rusia, unul dintre cei mai serioși „campioni” ai neutralității moldovenești, transformând-o într-un fetiș, este de fapt „singura țară din lume care încalcă zilnic această neutralitate”, menținând o prezență militară în Transnistria, lucru la care se opun atât cetățenii moldoveni, cât și fiecare guvern din țară.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Trebuie să avem o discuție sinceră cu societatea într-un mediu democratic despre valoarea și vulnerabilitatea statutului neutru. Dar acest lucru trebuie făcut în formatul unei dezbateri democratice. În cele din urmă, poate că majoritatea va fi în continuare în favoarea neutralității sau poate că își va schimba părerea”, a spus Popșoi.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Ministrul însuși se înclină mai mult spre aderarea la NATO.</p>



<p class="wp-block-paragraph">„Am o opinie personală despre ceea ce consider a fi cea mai bună soluție. Am spus deja că primul meu loc de muncă după facultate a fost la o alianță militară importantă (NATO – „I.”). Dar, ca reprezentant al poporului moldovenesc, sunt obligat să mă ghidez după voința suverană a cetățenilor țării. Și astăzi, această alegere este neutralitatea&#8230;”, a explicat Mihai Popșoi.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/popsoi-mentinerea-sau-nu-a-neutralitatii-depinde-de-vointa-cetatenilor.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Alegeri fără scut: apărarea, marele absent din campanie</title>
		<link>https://timpul.md/articol/alegeri-fara-scut-apararea-marele-absent-din-campanie.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/alegeri-fara-scut-apararea-marele-absent-din-campanie.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 25 Sep 2025 07:00:59 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[apărare]]></category>
		<category><![CDATA[armată]]></category>
		<category><![CDATA[Artur Leșcu]]></category>
		<category><![CDATA[atacuri hibride]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[neutralitate]]></category>
		<category><![CDATA[securitate]]></category>
		<category><![CDATA[transnistria]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=523695</guid>

					<description><![CDATA[În contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Republica Moldova se confruntă cu o criză de securitate națională, iar partidele politice par să ignore acest subiect crucial. În ciuda amenințărilor externe și interne, majoritatea formațiunilor politice nu au prezentat strategii clare pentru apărarea țării. Expertul în securitate Artur Leșcu de la WatchDog subliniază că multe &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">În contextul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, Republica Moldova se confruntă cu o criză de securitate națională, iar partidele politice par să ignore acest subiect crucial. În ciuda amenințărilor externe și interne, majoritatea formațiunilor politice nu au prezentat strategii clare pentru apărarea țării. Expertul în securitate Artur Leșcu de la WatchDog subliniază că multe partide nu au nicio strategie de apărare, iar altele oferă doar sloganuri vagi, fără soluții concrete. Această lipsă de viziune pune în pericol securitatea națională a Moldovei într-un moment de tensiune geopolitică crescută.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În fața acestei situații, câteva formațiuni politice mai mici au propus măsuri pentru consolidarea apărării naționale. Acestea includ creșterea bugetului militar, modernizarea armatei și îmbunătățirea protecției cibernetice. De exemplu, Blocul Alternativa, condus de Ion Ceban, a subliniat necesitatea unei armate moderne și a unei strategii de apărare coerente. Cu toate acestea, aceste propuneri nu au fost susținute pe scară largă de partidele mari, care continuă să evite subiectul apărării naționale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În paralel, Republica Moldova se confruntă cu o intensificare a amenințărilor hibride. Autoritățile moldovenești au acuzat Rusia de implicare în campanii de dezinformare și atacuri cibernetice, menite să destabilizeze țara și să influențeze rezultatele alegerilor. Potrivit premierului Dorin Recean, Rusia ar fi cheltuit sute de milioane de euro pentru a destabiliza Moldova prin atacuri cibernetice, cumpărarea de voturi, campanii de dezinformare și planuri de incitare a revoltelor. Aceste acțiuni sunt considerate o parte a unei războaie hibride menite să slăbească sprijinul pentru guvernul pro-european și să împiedice integrarea Moldovei în Uniunea Europeană.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În acest context, neutralitatea Moldovei devine o temă de dezbatere. Lipsa unei strategii clare de apărare și dependența de o neutralitate declarativă pot pune în pericol securitatea națională. Fără o armată modernă, pregătire reală și protecție cibernetică, neutralitatea riscă să rămână doar o iluzie. Această situație subliniază necesitatea unei reforme profunde în domeniul apărării și securității naționale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În concluzie, alegerile din 28 septembrie 2025 reprezintă un moment crucial pentru viitorul Moldovei. Cetățenii trebuie să aleagă între partidele care oferă soluții concrete pentru apărarea țării și cele care evită subiectul. Este esențial ca securitatea națională să devină o prioritate în agenda politică, iar partidele să prezinte strategii clare și realiste pentru protejarea Moldovei într-un context geopolitic tot mai complex.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/alegeri-fara-scut-apararea-marele-absent-din-campanie.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Putin cere Donbas și neutralitate pentru pace în Ucraina</title>
		<link>https://timpul.md/articol/putin-cere-donbas-si-neutralitate-pentru-pace-in-ucraina.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/putin-cere-donbas-si-neutralitate-pentru-pace-in-ucraina.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 21 Aug 2025 21:35:06 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[armata]]></category>
		<category><![CDATA[donbas]]></category>
		<category><![CDATA[Herson]]></category>
		<category><![CDATA[Kremlin]]></category>
		<category><![CDATA[NATO]]></category>
		<category><![CDATA[negocieri]]></category>
		<category><![CDATA[neutralitate]]></category>
		<category><![CDATA[pace]]></category>
		<category><![CDATA[putin]]></category>
		<category><![CDATA[sancțiuni]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[UE]]></category>
		<category><![CDATA[Zaporojie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=521310</guid>

					<description><![CDATA[Vladimir Putin a stabilit patru condiții dure pentru un acord de pace cu Ucraina, conform informațiilor obținute de Reuters de la surse apropiate Kremlinului. Prima cerință vizează cedarea regiunii Donbas, incluzând Donețk și Luhansk, în schimbul opririi avansului militar în sudul Ucrainei, în zonele Herson și Zaporojie. A doua condiție presupune ca Ucraina să renunțe &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Vladimir Putin a stabilit patru condiții dure pentru un acord de pace cu Ucraina, conform informațiilor obținute de Reuters de la surse apropiate Kremlinului. Prima cerință vizează cedarea regiunii Donbas, incluzând Donețk și Luhansk, în schimbul opririi avansului militar în sudul Ucrainei, în zonele Herson și Zaporojie. A doua condiție presupune ca Ucraina să renunțe la orice ambiție de aderare la NATO, să adopte un statut de neutralitate și ca Occidentul să garanteze legal că alianța nu se va extinde spre est. A treia cerință privește limitarea forțelor armate ucrainene și interzicerea prezenței trupelor occidentale pe teritoriul Ucrainei, chiar și sub formă de forțe de menținere a păcii. În fine, a patra condiție include suspendarea extinderii NATO și ridicarea sancțiunilor economice impuse Rusiei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Aceste cerințe marchează un compromis între pretențiile inițiale ale Kremlinului și situația actuală de pe front, însă sunt considerate inacceptabile de Ucraina, care respinge orice cedare de teritoriu. Președintele Volodimir Zelenski a catalogat condițiile drept ultimatumuri agresive, comparând pretențiile Rusiei cu ambițiile expansioniste ale lui Hitler. În același timp, oficialii occidentali au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea Ucrainei, respingând ideea cedării de teritorii pentru pace.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Analiștii politici subliniază că Rusia nu urmărește doar o încetare temporară a focului, ci intenționează să-și consolideze influența pe termen lung în regiunile ocupate, să blocheze extinderea occidentală și să limiteze capacitățile militare ucrainene. Situația arată că orice negocieri de pace vor fi extrem de complicate, cu o diferență majoră între cerințele Kremlinului și poziția Kievului.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Sursele citate indică faptul că inițial, Putin ceruse retragerea completă a trupelor ucrainene din sudul țării și alte concesii teritoriale, dar evoluția frontului a obligat ajustarea condițiilor. Totuși, menținerea controlului asupra Donbasului și a zonelor sudice rămâne esențială pentru Moscova, la fel și neutralitatea Ucrainei și limitarea forțelor sale armate. În acest context, negocierile continuă să fie tensionate, iar presiunea politică și militară asupra Kievului se menține constantă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Experții avertizează că respingerea acestor cerințe nu înseamnă sfârșitul discuțiilor, dar indică un drum lung până la pace. Orice compromis ar putea influența echilibrul geopolitic în regiune și relațiile dintre Rusia, UE și NATO. În paralel, comunitatea internațională urmărește atent fiecare pas, iar presiunile diplomatice și economice asupra Moscovei continuă să fie intense.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/putin-cere-donbas-si-neutralitate-pentru-pace-in-ucraina.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Blocul Kremlinului: o alianță „patriotică” cu interese străine</title>
		<link>https://timpul.md/articol/blocul-kremlinului-o-alianta-patriotica-cu-interese-straine.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/blocul-kremlinului-o-alianta-patriotica-cu-interese-straine.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 24 Jul 2025 06:11:27 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[alegeri moldova]]></category>
		<category><![CDATA[bloc patriotic]]></category>
		<category><![CDATA[campanie electorală]]></category>
		<category><![CDATA[influență rusă]]></category>
		<category><![CDATA[neutralitate]]></category>
		<category><![CDATA[Șor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=519560</guid>

					<description><![CDATA[O nouă formațiune politică, autointitulată „bloc patriotic”, a apărut recent pe scena politică din Republica Moldova. Format din Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, Inima Moldovei și Viitorul Moldovei, acest bloc își asumă o agendă orientată spre Est, promovând o așa-zisă „neutralitate activă” și relansarea relațiilor cu Federația Rusă. Liderii săi s-au afișat recent la Moscova și &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">O nouă formațiune politică, autointitulată „bloc patriotic”, a apărut recent pe scena politică din Republica Moldova. Format din Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, Inima Moldovei și Viitorul Moldovei, acest bloc își asumă o agendă orientată spre Est, promovând o așa-zisă „neutralitate activă” și relansarea relațiilor cu Federația Rusă. Liderii săi s-au afișat recent la Moscova și Minsk, de unde au revenit cu promisiuni de gaz ieftin și sprijin geopolitic.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Deși mesajele sunt prezentate ca fiind în interesul cetățenilor, realitatea este mult mai complexă. Moldova nu are în prezent conexiuni directe funcționale cu Gazprom, iar tranzitul prin Ucraina este practic imposibil, în contextul războiului și al tensiunilor regionale. Așadar, promisiunile economice ale blocului par mai degrabă o strategie electorală decât o soluție fezabilă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Expertul în securitate, Andrei Curăraru, avertizează că această mișcare are toate elementele unei operațiuni de influență politică externă. Potrivit lui, blocul este susținut de interesele lui Ilan Șor, care continuă să aibă un rol activ, chiar dacă se află în afara țării. Este o structură care vizează destabilizarea orientării europene a Moldovei și subminarea instituțiilor democratice.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe fondul unei campanii electorale tensionate, blocul mizează pe mesaje populiste și nostalgice, încercând să atragă alegători dezamăgiți de situația economică. Însă, în loc să propună reforme reale, apelează la teme periculoase: „neutralitate”, „patriotism tradițional” și „reîntoarcerea la valorile estice”. În realitate, discursul este lipsit de consistență economică și strategică.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Alegerile din toamnă nu sunt doar despre partide. Sunt despre direcția țării. Între Est și Vest, între trecut și viitor, cetățenii trebuie să decidă dacă aleg stabilitatea democratică și parcursul european sau o reîntoarcere la dependențe vechi, mascate de promisiuni imposibile.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/blocul-kremlinului-o-alianta-patriotica-cu-interese-straine.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>„Sfârșitul Moldovei” – noua narațiune propagandistică lansată de Rusia</title>
		<link>https://timpul.md/articol/sfarsitul-moldovei-noua-naratiune-propagandistica-lansata-de-rusia.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/sfarsitul-moldovei-noua-naratiune-propagandistica-lansata-de-rusia.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 14 Jul 2025 21:32:30 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[destabilizare]]></category>
		<category><![CDATA[dezinformare]]></category>
		<category><![CDATA[Kremlin]]></category>
		<category><![CDATA[maia sandu]]></category>
		<category><![CDATA[NATO]]></category>
		<category><![CDATA[neutralitate]]></category>
		<category><![CDATA[propagandă]]></category>
		<category><![CDATA[război informațional]]></category>
		<category><![CDATA[republica moldova]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<category><![CDATA[Serviciul de Informații Externe]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=518910</guid>

					<description><![CDATA[Rusia revine cu un nou val de propagandă agresivă, printr-un mesaj emis de Serviciul de Informații Externe (SVR), în care acuză NATO că ar transforma Republica Moldova într-o bază militară anti-Moscova. Într-un text marcat de exagerări și teorii conspiraționiste, Kremlinul afirmă că Bruxelles-ul ar pregăti Chișinăul pentru un conflict cu Rusia. Potrivit narațiunii ruse, moldovenii &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Rusia revine cu un nou val de propagandă agresivă, printr-un mesaj emis de Serviciul de Informații Externe (SVR), în care acuză NATO că ar transforma Republica Moldova într-o bază militară anti-Moscova. Într-un text marcat de exagerări și teorii conspiraționiste, Kremlinul afirmă că Bruxelles-ul ar pregăti Chișinăul pentru un conflict cu Rusia.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit narațiunii ruse, moldovenii ar urma să devină „carne de tun” într-un război care ar implica întreaga regiune. Sunt invocate presupuse modernizări ale aerodromurilor, adaptarea ecartamentului feroviar la standarde europene și „infiltrarea” armatei moldovenești de către instructori NATO.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Președinta Maia Sandu este acuzată că ar încerca să anuleze statutul de neutralitate al Republicii Moldova și să o subordoneze Occidentului în schimbul sprijinului electoral. Afirmațiile nu sunt susținute de fapte, ci par mai degrabă parte dintr-un scenariu de destabilizare orchestrat de Kremlin.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Analisții politici consideră acest discurs ca fiind o justificare timpurie pentru eventuale acțiuni hibride ale Rusiei în regiune, prin manipulare, dezinformare și incitare la nesupunere față de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Este o nouă tentativă de a induce frică și neîncredere în rândul cetățenilor, folosind tactici de război informațional pentru a afecta parcursul european al țării.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/sfarsitul-moldovei-noua-naratiune-propagandistica-lansata-de-rusia.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Neutralitatea: o minciună care menține Republica Moldova captivă intereselor Rusiei</title>
		<link>https://timpul.md/articol/neutralitatea-o-minciuna-care-mentine-republica-moldova-captiva-intereselor-rusiei.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/neutralitatea-o-minciuna-care-mentine-republica-moldova-captiva-intereselor-rusiei.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 18 Dec 2024 10:46:30 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[neutralitate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=515928</guid>

					<description><![CDATA[Igor Dodon și-a reiterat obsesia pentru neutralitate la o masă rotundă în Parlament, dar adevărul este că acest concept, promovat și de PSRM, și de guvernarea PAS, nu este altceva decât o scuză pentru incompetența și lipsa de curaj în fața problemelor reale ale țării. În timp ce Dodon pretinde că apără „statalitatea” și „neutralitatea” &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Igor Dodon și-a <a href="https://t.me/igordodon/8417">reiterat obsesia</a> pentru neutralitate la o masă rotundă în Parlament, dar adevărul este că acest concept, promovat și de PSRM, și de guvernarea PAS, nu este altceva decât o scuză pentru incompetența și lipsa de curaj în fața problemelor reale ale țării. În timp ce Dodon pretinde că apără „statalitatea” și „neutralitatea” Moldovei, PAS face același lucru, alimentând un mit care servește exclusiv intereselor Kremlinului și condamnă Republica Moldova la stagnare și vulnerabilitate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Neutralitatea Republicii Moldova este o farsă istorică. De 30 de ani, acest statut a fost doar o perdea de fum pentru cei care au permis ca trupele rusești să rămână în Transnistria. Nu doar Dodon, ci și actuala guvernare PAS refuză să confrunte adevărul: un stat neutru, fără armată, fără aliați și fără un plan clar pentru securitate, este un stat slab, ușor de manipulat și incapabil să-și protejeze cetățenii.</p>



<h3 class="wp-block-heading"><strong>Neutralitatea – scutul politicienilor lași</strong></h3>



<p class="wp-block-paragraph">Atât PSRM, cât și PAS invocă neutralitatea ca pe un panaceu universal. Dodon o numește „pilon al statalității”, iar PAS o prezintă ca un mijloc de a evita conflictele. În realitate, acest discurs ascunde incapacitatea guvernanților de a lua decizii curajoase pentru securitatea și viitorul Moldovei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Neutralitatea nu a împiedicat trupele rusești să rămână pe teritoriul Republicii Moldova. Nu a protejat populația de influența agresivă a Rusiei și nici nu a adus prosperitate. Este o strategie de supraviețuire lipsită de ambiție, care lasă Moldova izolată și dependentă de bunăvoința celor care o domină.</p>



<h3 class="wp-block-heading"><strong>PAS și Dodon: două fețe ale aceleiași monede</strong></h3>



<p class="wp-block-paragraph">În ciuda discursurilor diferite, PAS și Dodon sunt identici când vine vorba de neutralitate. Ambele tabere promovează o politică care ține Moldova captivă, blocând orice șansă de progres real. PAS, în loc să aibă curajul să adopte o strategie care să garanteze securitatea și integrarea în lumea democratică, se ascunde în spatele acelorași lozinci goale despre „neutralitate”.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Această poziționare este un cadou pentru Kremlin, care își continuă influența asupra Moldovei prin Transnistria. În loc să își afirme suveranitatea, Moldova rămâne paralizată de frică, neasumându-și niciun pas decisiv care să o scoată din acest cerc vicios.</p>



<h3 class="wp-block-heading"><strong>Neutralitatea – un drum închis</strong></h3>



<p class="wp-block-paragraph">Neutralitatea, așa cum este aplicată în Moldova, nu înseamnă independență. Înseamnă slăbiciune, supunere și lipsă de direcție. Este timpul ca politicienii să înceteze să vândă iluzii cetățenilor și să recunoască adevărul: singura cale către securitate, prosperitate și un viitor european este abandonarea acestui mit păgubos al neutralității. Moldova nu mai poate rămâne o insulă izolată într-o mare de conflicte; are nevoie de o ancoră solidă în lumea occidentală.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Neutralitatea nu a adus nimic bun. Este momentul să privim spre cei care au demonstrat că integrarea într-un spațiu puternic și stabil este soluția pentru o viață demnă și sigură. Decizia este simplă: rămânem captivi iluziilor sau alegem calea care ne oferă un viitor real?</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/neutralitatea-o-minciuna-care-mentine-republica-moldova-captiva-intereselor-rusiei.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Aderarea Suediei la NATO le transmite un semnal și moldovenilor. Neutralitatea nu mai este o garanție a securității, ci dimpotrivă</title>
		<link>https://timpul.md/articol/aderarea-suediei-la-nato-le-transmite-un-semnal-si-moldovenilor-neutralitatea-nu-mai-este-o-garantie-a-securitatii-ci-dimpotriva.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/aderarea-suediei-la-nato-le-transmite-un-semnal-si-moldovenilor-neutralitatea-nu-mai-este-o-garantie-a-securitatii-ci-dimpotriva.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 17 Mar 2024 08:47:12 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[aderare]]></category>
		<category><![CDATA[neutralitate]]></category>
		<category><![CDATA[securitate]]></category>
		<category><![CDATA[Suedia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=510588</guid>

					<description><![CDATA[Suedia, care a fost neutră din punct de vedere militar timp de două secole, a aderat la NATO, o decizie determinată chiar de invazia Rusiei în Ucraina. Uite că la suedezi nu funcționează propaganda rusă, unde Alianța Nord-Atlantică nu reprezintă o „sperietoare” și „aducătoare de războaie” ca pentru moldoveni, ci colacul de salvare, sentimentul de &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph">Suedia, care a fost neutră din punct de vedere militar timp de două secole, a aderat la NATO, o decizie determinată chiar de invazia Rusiei în Ucraina. Uite că la suedezi nu funcționează propaganda rusă, unde Alianța Nord-Atlantică nu reprezintă o „sperietoare” și „aducătoare de războaie” ca pentru moldoveni, ci colacul de salvare, sentimentul de siguranță și un răspuns hotărât la agresiunea rusească. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Narativele propagandei anti-occidentale au promovat mereu ideea că neutralitatea asigură securitatea statului, uite că Suedia nu este de acord pentru că simte amenințarea rusă. În Moldova încă acest narativ funcționează. Suedia până la aderarea la NATO și-a cheltuit 2,1% din Produsul Intern Brut pe apărare, chiar dacă era stat neutru, adică a cheltuit bani pentru a-și echipa armata, pentru a se apăra de inamici, un singur inamic, Federația Rusă. </p>



<p class="wp-block-paragraph">Calea accelerată a Suediei către NATO a început după atacul Rusiei asupra Ucrainei. Deși neutralitatea militară face parte din identitatea și cultura suedeză, două treimi dintre cetățeni susțin acum decizia guvernului. Suedia a aderat oficial la NATO. Această alianță militară are acum 32 de membri.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Rusia a apropiat NATO de hotarele sale</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Dacă Moscova a tăiat puntea spre Europa de acum zece ani, mai exact odată cu anexarea Crimeei acum această fereastră a închis-o definitiv cu războiul pe scară largă. Vladimir Putin a obținut exact ceea ce nu și-a dorit niciodată, să apropie infrastructura NATO de granițele sale, prin aderarea Finlandei la alianță, la un an de la declanșarea războiului, în aprilie 2023 și la aderarea Suediei, la doi ani de război, în martie 2024.</p>



<p class="wp-block-paragraph">A durat destul de mult timp până când Budapesta a ratificat aderarea Suediei la Alianța Nord-Atlantică. Consecințele pe termen lung ale aderării celor două state nordice la NATO, atât economice cât și politice și de securitate sunt foarte simțitoare pentru Rusia pentru că Suedia și Finlanda, practic, blochează Marea Baltică pentru Rusia și izolează foarte mult și exclava Kaliningrad, care brusc devine din ce în ce mai strâmtorată și discutată în a o lichida, pentru că este o problemă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Rusia pierde Marea Baltică, își pierde influența pe Calea Maritimă Nordică, pe care se bazau europenii că va fi cea mai scurtă rută din punct de vedere comercial, iar Rusia, înainte de război urma să fie țara de tranzit care va controla această rută, și multe alte rute adiacente. Graniță, care s-a mărit cu NATO cu circa 1.000 de km, și acum rușii trebuie să-și mute forțele și mijloacele către această graniță și să găsească resurse, care și așa sunt insuficiente să le mobilizeze mai aproape de țările scandinave și baltice pentru că toate forțele și mijloacele militare sunt angajate în Ucraina.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Statele europene tot mai preocupate de apărare</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Acum NATO, schimbându-și strategia, va avea în general trei comandamente: nord, centru și sud. Aceasta în condițiile în care până în 2022 NATO în general își punea problema dacă va avea viitor ca organizație? Foarte mulți se întrebau despre declarația din 2019 a aceluiași Macron care spunea că “NATO se află într-o moarte cerebrală”, iar europenii nu voiau să aloce mai multe fonduri alianței, despre ce vorbea fostul președinte Donald Trump foarte des, că statele europene nu doresc să aloce nici măcar 2% din PIB și că nu doresc să susțină la nivelul corespunzător bugetele lor de apărare, dar Rusia a trezit importanța NATO, dar și valorile transatlantice făcând din Europa un actor mult mai proactiv.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dacă este să analizăm ultimele declarații ale liderilor Alianței Nord-Atlantice, ultimele summit-uri și poziționări ale liderilor europeni, în special ale președintelui Franței, Emanuel Macron, despre faptul că trebuie să fim proactivi, că, într-o anumită configurație, francezii sunt chiar gata să introducă trupe în Ucraina, mai mult decât atât chiar ideea de “armată europeană” nu mai sună atât de ridicol. Acum nu mai este vorba despre acea oboseală a Europei față de Ucraina, despre care încercă Moscova să impună această idee pentru a știrbi din atenția occidentalilor față de război.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cine spune că am obosit de război se înșeală amarnic. Dimpotrivă, Europa a devenit mult mai dinamică, ea a preluat așa-numita inițiativă europeană și va face astfel de pași împreună cu Statele Unite prin care Federația Rusă și Vladimir Putin se vor gândi mult dacă decizia de a invada Ucraina a fost chiar una necesară. Mai ales și în contextul în care în luna decembrie a anului trecut s-a dat undă verde negocierilor Ucrainei și Moldovei cu Uniunea Europeană, observăm că și o alianță politică precum Uniunea Europeană și-a activat politica de extindere exact din același motiv, pentru a oferi Rusiei o lecție, care mereu șantaja statele din Est să adere la blocuri și alianțe.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Aceasta înseamnă că statele membre UE împreuna cu Statele Unite au scos atât Ucraina, cât și Moldova de sub zona de influență a Rusiei, să decidă așa cum consideră ele și se alătură oricui dorește. De asemenea, sprijinirea financiară apoi militară pentru Ucraina în război și după adoptarea de resurse financiare suplimentare până la un plang pe termen lung de sprijin a rezistenței Kievului, exact aceste rezultate de unitate europeană sunt rezultate complet opuse cu ce se aștepta Moscova de la invadarea Ucrainei.</p>



<p class="wp-block-paragraph"><strong>Se extinde NATO mai mult de atât?</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Prin urmare, Suedia a urmat exemplul Finlandei devenind astfel cea de-a doua națiune scandinavă care se alătură NATO, aducând alianței diverse beneficii. Optând pentru renunțarea la o tradiție de două sute de ani de neutralitate și nealiniere, după modelul finlandez, Suedia emite un semnal puternic țărilor indecise privind agresiunea Rusiei în Ucraina, subliniind necesitatea de a opta pentru o tabără. Aceasta reprezintă o schimbare majoră și trebuie abordată cu seriozitate, mai ales că acum argumentul Kremlinului că aderarea Finlandei a fost un eveniment singular nu mai este valabilă, e chiar un val de extindere, care poate continua, cu voința aliaților și a noii conduceri la șefia NATO.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cu eforturi de consolidare a apărării membrilor săi estici împotriva Rusiei, experiența Suediei în contracararea acestei amenințări devine vitală pentru NATO. Capacitatea militară impresionantă a Suediei, inclusiv avioane, rachete și sisteme antiaeriene de ultimă generație, tancuri moderne, submarine și o flotă vastă, o transformă într-un aliat de nădejde. Având una dintre cele mai mari flote din Marea Baltică, unde NATO nu dispune de forțe maritime semnificative, Suedia aduce un avantaj strategic. Poziționarea geografică favorizează, de asemenea, alianța, servind ca traseu terestru pentru susținerea Norvegiei și Finlandei și, prin extensa sa coastă, oferind NATO capacitatea de a controla Marea Baltică în eventualitatea unui conflict cu Rusia. În schimb, Suedia beneficiază acum de protecția asigurată de garanțiile de securitate ale alianței în fața unui posibil atac din partea Rusiei.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Aderarea Suediei la NATO nu doar că reprezintă o schimbare semnificativă în politica de securitate a acestei țări, dar servește și ca un semnal de alarmă pentru alte țări precum Moldova, în ceea ce privește propria lor securitate. În contextul actual, neutralitatea nu mai este văzută neapărat ca o garanție a securității, ci, dimpotrivă, alianțele strânse și sprijinul reciproc al aliaților NATO pot oferi un răspuns mai eficient și mai convingător în fața unei agresiuni.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/aderarea-suediei-la-nato-le-transmite-un-semnal-si-moldovenilor-neutralitatea-nu-mai-este-o-garantie-a-securitatii-ci-dimpotriva.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>8</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
