<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Nicolae Dragoş &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/nicolae-dragos/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 15 Oct 2010 02:50:00 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>Nicolae Dragoş &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Grupul antisovietic „Uniunea Democratică a Socialiştilor”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/grupul-antisovietic-uniunea-democratica-a-socialistilor-16612.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/grupul-antisovietic-uniunea-democratica-a-socialistilor-16612.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 15 Oct 2010 02:50:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Mihai Taşcă]]></category>
		<category><![CDATA[Nicolae Dragoş]]></category>
		<category><![CDATA[regimul comunist]]></category>
		<category><![CDATA[represiuni politice]]></category>
		<category><![CDATA[Rezistenţă anticomunistă]]></category>
		<category><![CDATA[Uniunea Democratică a Socialiştilor]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/grupul-antisovietic-uniunea-democratica-a-socialistilor-16612.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;năbuşind cu cruzime mişcarea antisovietică declanşată de basarabeni &#238;n primul an de ocupaţie sovietică (1940-1941), dar şi după 1944, prin &#238;mpuşcare sau trimiterea &#238;n gulag şi la muncă silnică a celor care se &#238;mpotriveau bolşevizării Basarabiei şi ideologiei sovietice, comuniştii au sperat că au nimicit antisovietismul &#238;n basarabeni pentru totdeauna şi că manifestări antisovietice &#238;n RSS Moldovenească nu se vor mai repeta.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>N-a fost aşa, &icirc;ntruc&acirc;t populaţia activă a URSS, inclusiv din RSSM, &icirc;ndeosebi după condamnarea cultului personalităţii lui Stalin la Congresul al XX-lea al PCUS din 24-25 februarie 1956, vedea lucrurile mult mai profund şi aştepta, dacă nu renunţarea la &bdquo;construcţia comunismului&rdquo;, măcar măsuri de corecţie &icirc;n edificarea socialismului &bdquo;adevărat&rdquo;. Aceste aşteptări &icirc;nt&acirc;rziau să vină. &Icirc;n asemenea circumstanţe, la sf&acirc;rşitul anilor &rsquo;50 şi &icirc;nceputul anilor &rsquo;60, i-a amploare un nou val de antisovietism, c&acirc;nd, &icirc;n această mişcare, &icirc;n RSS Moldovenească se &icirc;ncadrează generaţia născută &icirc;n perioada interbelică, &icirc;n Rom&acirc;nia, mulţi dintre ei cu şcoală rom&acirc;nească.</p>
<p>Un caz deosebit de antisovietism a fost descoperit &icirc;n 1964 &icirc;n Basarabia de Sud (la acea vreme deja reg. Odesa, RSS Ucraineană). Particularităţile acestei manifestări erau că, spre deosebire de activităţile de acest gen, iniţiate, de obicei, de o singură persoană, &icirc;n cazul dat era implicat un grup de antisovietici. Circumstanţa era inedită şi prin faptul că din această grupare făceau parte cetăţeni din două state &#8211; RSS Moldovenească şi RSS Ucraineană, dar şi deferite naţionalităţi &#8211; ruşi, ucraineni şi rom&acirc;ni basarabeni. Acest caz, considerat unul antisovietic clasic, av&acirc;nd elementele lui constitutive: lider hotăr&acirc;t şi bine pregătit, scop bine determinat, convingeri anticomuniste şi antisovietice, organizare internă cu obligaţii bine stabilite, finanţare p&acirc;nă la jertfă din bani proprii, susţinere din partea unor cetăţeni simpli, conspiraţie &icirc;n comunicare şi difuzare a informaţiei etc. Centrul grupului s-a aflat &icirc;n satul Serpnevo, r-nul Tarutin, reg. Odesa, RSS Ucraineană, cu ramificaţii la Chişinău, Odesa, Kiev şi Gorki. Dificultatea acestui caz a obligat kaghebiştii din Chişinău şi Odesa să-şi unifice forţele, cre&acirc;nd un grup operativ şi de cercetare. Era firească o asemenea măsură, deoarece activitatea grupului s-a extins dincolo de hotarele republicilor megieşe, &icirc;mp&acirc;nzind o bună parte din fosta URSS.</p>
<p>Dosarul penal &icirc;n baza art. 67 alin. 1 Cod Penal al RSS Moldoveneşti &bdquo;Agitaţie şi propagandă antisovietică&rdquo; a fost intentat de KGB al RSS Moldoveneşti (se păstrează &icirc;n arhiva SIS al R. Moldova şi are şase volume) la 14 mai 1964, pe faptul primirii, &icirc;n luna aprilie, prin poştă (kaghebiştii considerau o insultă, &icirc;ntruc&acirc;t era &icirc;n preajma sărbătorilor din mai), de către preşedintele Consiliului executiv orăşenesc Chişinău, mai mulţi locuitori din oraş, din satul Cob&acirc;lea, Rezina şi or. Nisporeni, RSS Moldovenească, a unei proclamaţii antisovietice, pe şase pagini, intitulată &bdquo;Adevărul pentru popor &#8211; Правда народу&rdquo;, semnată de &bdquo;Uniunea Democratică a Socialiştilor&rdquo;. &Icirc;n cadrul anchetei, s-a constatat că, &icirc;n acelaşi timp, asemenea scrisori au primit locuitorii mai multor oraşe din URSS: Odesa, Celeabinsk, Kiev, Moscova, Leningrad, Minsk, Riga etc. Potrivit anchetatorilor, proclamaţia chema &bdquo;la luptă &icirc;mpotriva PCUS şi a statului sovietic&rdquo;, &bdquo;Defăima or&acirc;nduirea socialistă din Uniunea Sovietică şi programa Partidului Comunist al URSS&rdquo;, &bdquo;Critica modul de viaţă al truditorilor&rdquo; &bdquo;Cerea instaurarea democraţiei şi alegeri libere&rdquo; etc., ceea ce constituia o infracţiune.</p>
<p>Membrii grupului erau tineri &icirc;ntre 22 şi 32 de ani, produs al dezgheţului hruşciovist. Liderul lor, <strong>Nicolae Dragoş</strong>, a.n. 26 octombrie 1932, rus (credem că, după nume şi locul naşterii, Nicolae Dragoş ar avea rădăcini rom&acirc;neşti), n. com. Leipzig (colonie germană &ndash; actualmente, Serpnevo), plasa Tarutino, jud. Ismail, Rom&acirc;nia, celibatar, fără de partid. N. Dragoş şi-a făcut studiile primare &icirc;n satul natal, prinz&acirc;nd c&acirc;teva clase rom&acirc;neşti, cele medii &#8211; la Şcoala feroviară nr. 8 din Basarabeasca, iar cele superioare le-a &icirc;nceput, &icirc;n 1952, la Facultatea de Fizică şi Matematică a Universităţii de Stat din Chişinău. Ulterior, a terminat Facultatea de Mecanică şi Matematică a Universităţii din Odesa. Director al şcolii medii serale din Serpnevo. Avea trei fraţi.</p>
<p>Ceilalţi membri ai grupului au fost: <strong>Nikolai Tarnavski</strong>, ucrainean, n. 1940, s.  Bereslavka, r-nul Bobr&icirc;neţ, reg. Kirovograd, RSS Ucraineană, studii medii pedagogice, fără de partid, celibatar, lemnar la căile ferate din Kiev, dom. &icirc;n or. Kiev; <strong>Ivan Cerd&icirc;nţev</strong>, rus, n. 1938, or. Petropavlovsk, reg. Nord Kazahă, studii superioare incomplete, fără de partid, căsătorit, profesor de chimie la şcoala serală din Serpnevo, r-nul Tarutino, reg. Odesa; <strong>Vasile Postolachi</strong>, rom&acirc;n, n. 1934, com. Pelenia, jud. Bălţi, căsătorit, membru al VLKSM; <strong>Serghei Cem&acirc;rtan</strong>, rom&acirc;n, n. 1942, com. Cob&acirc;lea, jud. Soroca, necăsătorit, membru al VLKSM, şi <strong>Nicolae Cucereanu</strong>, rom&acirc;n, n. 1941, com. Mereni, jud. Lăpuşna, căsătorit. Ultimii trei au studiat la Institutul de Arte din Chişinău. Primii cinci au fost arestaţi &icirc;ntre 14 şi 19 mai 1964. Lui Nicolae Cucereanu i s-a interzis să părăsească localitatea.</p>
<p>Nicolae Dragoş şi-a elaborat concepţia luptei anticomuniste prin 1959-1960. De fapt, primele dubii asupra realităţii sovietice le-a avut &icirc;ncă de pe băncile şcolii, &bdquo;ajutat&rdquo; fiind de condamnarea cultului personalităţii lui Stalin. Adesea, vorba lui Shakespeare, &bdquo;nu putea contempla ceea ce vedea &icirc;n realitate cu ceea ce se vorbea&rdquo;. Pentru a se dumeri, s-a pus pe citit lucrările clasicilor marxism-leninismului şi, la terminarea clasei a X-a, cunoştea bine ideologia comunistă. Devenind student la Chişinău, a acordat o atenţie deosebită filosofiei, s-a &icirc;mbolnăvit şi n-a terminat facultatea. Lucrează &icirc;nvăţător &icirc;n reg. Odesa, iar din 1956 &#8211; bibliotecar, post ce-i oferă libertate pentru lectură. A devorat literatura clasicilor marxism-leninismului, ajung&acirc;nd la concluzia că aceasta nu examinează şi nu explică pe deplin noţiunea de conştiinţă. La finele lui 1957, conchide că organizarea colhoznică &icirc;n URSS nu este adecvată pentru o dezvoltare dinamică a economiei. G&acirc;ndurile sale privind depăşirea acestei situaţii le pune pe h&acirc;rtie &icirc;ntr-o scrisoare trimisă lui Nikita Hruşciov, prim-secretar al PCUS. &Icirc;n rezultat, este invitat la comitetul regional de partid Odesa pentru discuţie, de fapt, profilaxie. Către 1959, &icirc;şi formează o concepţie filosofică proprie, care nu coincidea cu cea marxist-leninistă şi pe care dorea s-o aducă la cunoştinţă Academiei de Ştiinţe a URSS. </p>
<p>&Icirc;n 1960 i-a venit ideea constituirii unui partid socialist pe o platformă nouă, cu următoarele deziderate: democratizarea or&acirc;nduirii socialiste, organizarea unor discuţii generale privind ideologia, politica şi economia, &icirc;n scopul identificării celor mai adecvate căi de dezvoltare a URSS. Nu vedea noul partid &icirc;n opoziţie cu PCUS. Dimpotrivă, acest partid trebuia să fie unul care i-ar ajuta pe comunişti &icirc;n rezolvarea numeroaselor probleme acumulate. Dar a decis, mai &icirc;nt&acirc;i, formarea unui grup clandestin, acumularea de mijloace pentru cumpărarea tehnicii tipografice necesare, tipărirea unui număr de c&acirc;teva sute de exemplare de proclamaţii (se g&acirc;ndea şi la un tiraj de zece mii) &icirc;n care să descrie scopul partidului şi să le difuzeze &icirc;n toată Uniunea Sovietică. Reacţiile cetăţenilor la proclamaţie i-ar fi arătat &icirc;n ce măsură este susţinut şi ce succes ar avea partidul.</p>
<p>Primul căruia i-a &icirc;ncredinţat această idee, &icirc;n august 1960, a fost Nikolai Tarnavski, colegul său pe c&acirc;nd lucra &icirc;nvăţător la şcoala din com. Tuzla. Pentru a acumula literele necesare pentru tipar, Nikolai Tarnavski s-a angajat &icirc;n august 1962 la tipografia din Tatarbunar, fiind imediat trimis, pentru o lună, la &icirc;nvăţătură &icirc;n calitate de ucenic la tipografia regională din Odesa. La &icirc;ntoarcere, Nikolai Tarnavski a făcut rost de circa 15 kg litere de diferite dimensiuni, de vopsea tipografică, circa 1000 de coli de h&acirc;rtie de ziar, alte scule şi unelte necesare pentru a imprima &icirc;n serie, după care se eliberează de la tipografie. Cu ajutorul lui Dragoş, este angajat &icirc;nvăţător de muncă la şcoala din Serpnevo. </p>
<p>&Icirc;n toamnă, ambii elaborează schema unei minitipografii, iar cu ajutorul unor frezori de la depoul din Basarabeasca şi Tarutino (fără a le destăinui menirea acestora), confecţionează detaliile necesare, aşa &icirc;nc&acirc;t, către luna mai 1963, minitipografia era gata. &nbsp;</p>
<p><strong>(Va urma)</strong></p>
<p>&nbsp;<strong>Mihai Taşcă,<br />
dr. &icirc;n drept, secretarul Comisiei prezidenţiale<br />
pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/grupul-antisovietic-uniunea-democratica-a-socialistilor-16612.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
