<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>nivel mondial &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/nivel-mondial/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Wed, 06 Sep 2023 09:52:58 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>nivel mondial &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>ALARMANT. Numărul cazurilor de cancer la persoanele cu vârsta între 14 și 49 de ani a crescut la nivel mondial cu 80% în trei decenii</title>
		<link>https://timpul.md/articol/alarmant-numarul-cazurilor-de-cancer-la-persoanele-cu-varsta-intre-14-si-49-de-ani-a-crescut-la-nivel-mondial-cu-80-in-trei-decenii.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/alarmant-numarul-cazurilor-de-cancer-la-persoanele-cu-varsta-intre-14-si-49-de-ani-a-crescut-la-nivel-mondial-cu-80-in-trei-decenii.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 06 Sep 2023 09:52:51 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<category><![CDATA[cazuri]]></category>
		<category><![CDATA[creștere]]></category>
		<category><![CDATA[nivel mondial]]></category>
		<category><![CDATA[număr]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=500167</guid>

					<description><![CDATA[Numărul cazurilor de cancer la persoanele cu vârsta între 14 și 49 de ani a crescut la nivel mondial cu aproape 80% în trei decenii. Se estimează că numărul deceselor la această categorie de vârstă va creşte cu 21% în următorii şapte ani, scrie Jurnal.md. Un studiu amplu, publicat în revista medicală BMJ Oncology, care &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Numărul cazurilor de cancer la persoanele cu vârsta între 14 și 49 de ani a crescut la nivel mondial cu aproape 80% în trei decenii. Se estimează că numărul deceselor la această categorie de vârstă va creşte cu 21% în următorii şapte ani, scrie<a href="https://www.jurnal.md/ro/news/b351dc1c3034c89c/numarul-cazurilor-de-cancer-la-persoanele-cu-varsta-intre-14-si-49-de-ani-a-crescut-la-nivel-mondial-cu-80-in-trei-decenii.html"> Jurnal.md.</a></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Un studiu amplu, publicat în revista medicală BMJ Oncology, care a evaluat 29 de tipuri de cancer din 204 ţări, arată că numărul persoanelor cu vârste între 14 şi 49 de ani diagnosticate cu cancer a crescut cu aproape 80% în 30 de ani. Mai exact, numărul cazurilor de cancer cu debut precoce, la nivel mondial, a crescut de la 1,82 milioane în 1990 la 3,26 milioane în 2019, scrie Biziday.<a rel="noreferrer noopener" href="https://admixer.md/ru/for-advertisers/?utm_source=banner&amp;utm_medium=logo&amp;utm_campaign=watermark" target="_blank"></a></p>



<p class="wp-block-paragraph">Dintre acestea, cancerul mamar a înregistrat cel mai mare număr de cazuri și de decese asociate. Specialiștii estimează că până în 2030 numărul persoanelor diagnosticate cu cancer să crească cu încă 31%.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Autorii studiului admit că încă cercetează motivele exacte care stau la baza acestei creșteri a numărului de cazuri, însă primele ipoteze includ predispoziţiile genetice şi dietele sărace în fructe şi lactate, consumul excesiv de carne roşie, sare, zahăr, alcool și tutun, sedentarismul și obezitatea printre factorii decisivi. “Încurajarea unui stil de viață sănătos, inclusiv o dietă echilibrată, reducerea consumului de alcool şi a fumatului și mişcarea în aer liber ar putea reduce incidenţa cancerului cu debut precoce”, se arată în studiu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cercetarea relevă că decesele cauzate de cancer în rândul adulților de sub 40 de ani au crescut, de asemenea, cu 27% în perioada specificată. În plus, specialiştii transmit că mai mult de un milion de persoane sub 50 de ani mor anual din cauza cancerului, iar cifrele sunt estimate să crească cu încă 21% până în 2030.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Alte date incluse în studiu relevă că cele mai drastice creșteri ale numărului de decese s-au înregistrat în rândul persoanelor cu cancer la rinichi sau ovarian. În plus, conform studiului, după cancerul mamar, cele mai multe decese au fost legate de cancerul de trahee, pulmonar, gastric și intestinal. La celălalt capăt al spectrului, cazurile de cancer la ficat cu debut precoce au scăzut cu aproximativ 2,9% pe an.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Studiul relevă că, în 2019, cele mai mari ponderi de cancer cu debut precoce au fost înregistrate în America de Nord, Oceania și Europa de Vest, dar ţările cu venituri mici și medii au fost, de asemenea, semnificativ afectate, în special în rândul populaţiei de sex feminin. Cele mai mari rate de deces în rândul persoanelor sub 50 de ani au fost în Oceania, Europa de Est și Asia Centrală.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Studiul, condus de Universitatea din Edinburgh, Scoția, și de Facultatea de Medicină a Universității Zhejiang din Hangzhou, China, a fost primul care a examinat problema cancerului precoce la nivel global și factorii de risc pentru categoria de vârstă de sub 50 de ani.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/alarmant-numarul-cazurilor-de-cancer-la-persoanele-cu-varsta-intre-14-si-49-de-ani-a-crescut-la-nivel-mondial-cu-80-in-trei-decenii.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Raport SIPRI: Războiul din Ucraina a stimulat cheltuieli militare record la nivel mondial. Situația României</title>
		<link>https://timpul.md/articol/raport-sipri-razboiul-din-ucraina-a-stimulat-cheltuieli-militare-record-la-nivel-mondial-situatia-romaniei.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/raport-sipri-razboiul-din-ucraina-a-stimulat-cheltuieli-militare-record-la-nivel-mondial-situatia-romaniei.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 24 Apr 2023 07:46:04 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[Ucraina]]></category>
		<category><![CDATA[cheltuieli]]></category>
		<category><![CDATA[nivel mondial]]></category>
		<category><![CDATA[război]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=483320</guid>

					<description><![CDATA[Cheltuielile militare la nivel mondial au crescut anul trecut la un nivel record, în condiţiile în care războiul Rusiei din Ucraina a determinat în Europa cea mai mare creştere anuală a cheltuielilor de la sfârşitul Războiului Rece, în urmă cu trei decenii, a declarat luni SIPRI, un important grup de reflecţie care se ocupă de &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Cheltuielile militare la nivel mondial au crescut anul trecut la un nivel record, în condiţiile în care războiul Rusiei din Ucraina a determinat în Europa cea mai mare creştere anuală a cheltuielilor de la sfârşitul Războiului Rece, în urmă cu trei decenii, a declarat luni SIPRI, un important grup de reflecţie care se ocupă de conflicte şi armament şi care are sediul la Stockholm, relatează<a href="https://www.reuters.com/world/europe/ukraine-war-spurs-record-global-spending-military-stockholm-think-tank-says-2023-04-23/"> Reuters</a> şi <a href="https://www.news.ro/externe/razboiul-din-ucraina-a-stimulat-cheltuieli-militare-record-la-nivel-mondial-in-europa-sunt-la-cel-mai-ridicat-nivel-de-la-razboiul-rece-incoace-care-este-situatia-romaniei-raport-sipri-1922400524322023041021104301">News.ro.</a></strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Cheltuielile militare mondiale au crescut cu 3,7% în termeni reali în 2022, ajungând la 2.240 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă 2,2% din PIB-ul global, a precizat Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) într-un comunicat.&nbsp;Este al optulea an consecutiv de creştere a cheltuielilor militare la nivel global.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Însă invazia Rusiei în Ucraina, care a început în februarie anul trecut, după ani de tensiuni crescânde, a determinat ţările europene să se grăbească să îşi consolideze apărarea. Cheltuielile militare europene au crescut cu 13% anul trecut, în primul rând din cauza cheltuielilor militare făcute de Rusia şi Ucraina, dar multe ţări de pe continent şi-au mărit bugetele militare şi au planificat mai multe achizţii, pe fondul tensiunilor crescânde. </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Ne putem aştepta în mod rezonabil ca cheltuielile militare din Europa Centrală şi de Vest să continue să crească în anii următori”, spune Diego Lopes da Silva, cercetător principal al SIPRI.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La nivel global, aceste cheltuieli militare ”sunt determinate de războiul din Ucraina, dar şi de tensiunile nerezolvate şi în creştere din Asia de Est” între China, pe de o parte, şi Statele Unite şi aliaţii lor asiatici, pe de altă parte, a declarat pentru AFP cercetătorul Nan Tian, unul dintre coautorii studiului.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>CE A ÎNSEMNAT POVARA RĂZBOIULUI PENTRU RUSIA, UCRAINA ŞI SUA</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Cheltuielile militare ale Ucrainei au crescut cu 640% în 2022, ajungând la 44 de miliarde de dolari &#8211; o treime din PIB-ul său, cea mai mare creştere anuală înregistrată vreodată în datele SIPRI, care ţine statistici din 1949. Acest total nu include sumele uriaşe reprezentate de ajutorul militar financiar oferit de Occident.</p>



<p class="wp-block-paragraph">SIPRI a estimat că ajutorul militar acordat Ucrainei de către Statele Unite a reprezentat 2,3% din totalul cheltuielilor militare americane în 2022.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Deşi Statele Unite au fost de departe ţara care a cheltuit cel mai mult pe apărare, cheltuielile sale globale au crescut nesemnficativ în termeni reali.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Între timp, cheltuielile militare ale Rusiei au crescut cu aproximativ 9,2%, deşi SIPRI atenţionează că cifrele sunt ”foarte nesigure, având în vedere opacitatea tot mai mare a autorităţilor financiare” de când a început războiul din Ucraina. </p>



<p class="wp-block-paragraph">”Diferenţa dintre planurile bugetare ale Rusiei şi cheltuielile sale militare efective în 2022 sugerează că invazia Ucrainei a costat Rusia mult mai mult decât a anticipat”, a declarat Lucie Beraud-Sudreau, director al programului SIPRI pentru cheltuieli militare şi producţia de armament.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În ceea ce priveşte cheltuielile europene, care au ajuns la 480 de miliarde de dolari în 2022, ele au crescut deja cu mai mult de o treime în zece ani, iar tendinţa ar urma să continue să se accelereze în următorul deceniu. Este posibil să vedem niveluri de creştere similare cu cele din 2022 timp de mai mulţi ani, spun cercetătorii Sipri.</p>



<p class="wp-block-paragraph">După ce au scăzut considerabil în anii 1990, cheltuielile militare globale au crescut începând cu anii 2000. Ele au fost determinate iniţial de investiţiile majore ale Chinei în armata sa, apoi de reluarea tensiunilor cu Rusia după anexarea Crimeei în 2014.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>TOPUL ŢĂRILOR CARE CHELTUIE CEL MAI MULT PE ARMATĂ</strong></p>


<blockquote class="twitter-tweet">
<p lang="en" dir="ltr">Who were the top 10 military spenders in 2022?</p>
<p>1) USA<img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f1fa-1f1f8.png" alt="🇺🇸" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /><br>2) China<img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f1e8-1f1f3.png" alt="🇨🇳" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /><br>3) Russia<img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f1f7-1f1fa.png" alt="🇷🇺" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /><br>4) India<img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f1ee-1f1f3.png" alt="🇮🇳" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /><br>5) Saudi Arabia<img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f1f8-1f1e6.png" alt="🇸🇦" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /><br>6) UK<img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f1ec-1f1e7.png" alt="🇬🇧" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /><br>7) Germany<img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f1e9-1f1ea.png" alt="🇩🇪" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /><br>8) France<img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f1eb-1f1f7.png" alt="🇫🇷" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /><br>9) South Korea<img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f1f0-1f1f7.png" alt="🇰🇷" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /><br>10) Japan<img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f1ef-1f1f5.png" alt="🇯🇵" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /></p>
<p>Together they spent $1682 billion, accounting for 75% of global military spending <img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/27a1.png" alt="➡" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /> <a href="https://t.co/qBe5MZuH4Q">https://t.co/qBe5MZuH4Q</a> <a href="https://t.co/MjGcGtmwJd">pic.twitter.com/MjGcGtmwJd</a></p>
<p>— SIPRI (@SIPRIorg) <a href="https://twitter.com/SIPRIorg/status/1650386591049990146?ref_src=twsrc%5Etfw">April 24, 2023</a></p>
</blockquote>
<p> <script async="" src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script></p>
<blockquote class="twitter-tweet">
<p lang="en" dir="ltr">The 15 top spenders in 2022 together accounted for 82% of world <a href="https://twitter.com/hashtag/MilitaryExpenditure?src=hash&amp;ref_src=twsrc%5Etfw">#MilitaryExpenditure</a>, or $1842 billion. The <a href="https://twitter.com/hashtag/USA?src=hash&amp;ref_src=twsrc%5Etfw">#USA</a><img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f1fa-1f1f8.png" alt="🇺🇸" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" />and <a href="https://twitter.com/hashtag/China?src=hash&amp;ref_src=twsrc%5Etfw">#China</a><img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f1e8-1f1f3.png" alt="🇨🇳" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" />remained the two largest spenders, accounting for 39% and 13%, respectively <img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/27a1.png" alt="➡" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /> <a href="https://t.co/qBe5MZu9fi">https://t.co/qBe5MZu9fi</a></p>
<p>Explore the top 15 <img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/27a1.png" alt="➡" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /> <a href="https://t.co/GRbPi3w6kr">https://t.co/GRbPi3w6kr</a> <a href="https://t.co/Cx4J973HkU">pic.twitter.com/Cx4J973HkU</a></p>
<p>— SIPRI (@SIPRIorg) <a href="https://twitter.com/SIPRIorg/status/1650356390374920194?ref_src=twsrc%5Etfw">April 24, 2023</a></p>
</blockquote>
<p> <script async="" src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script></p>


<p class="wp-block-paragraph">China investeşte masiv în forţele sale navale, pentru a-şi spori raza de acţiune până în Taiwan şi dincolo de Marea Chinei de Sud.&nbsp;De cealaltă parte, Japonia, dar şi Indonezia, Malaezia, Vietnamul şi Australia încearcă să ţină pasul.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cheltuielile SUA au reprezentat anul trecut 39% din cheltuielile globale. Împreună cu China, care este pe locul 2 (13%), ele reprezintă mai mult de jumătate din investiţiile militare mondiale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Rusia (3,9%), India (3,6%) şi Arabia Saudită (3,3%) sunt la mare distanţă.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Regatul Unit este principalul donator european în materie de apărare, pe locul şase (3,1% din totalul mondial), înaintea Germaniei (2,5%) şi a Franţei (2,4%) &#8211; cifre care includ donaţiile către Ucraina.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În Europa, ţări precum Polonia, Olanda şi Suedia se numără printre cele care şi-au crescut cel mai mult investiţiile militare în ultimul deceniu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">.Armele moderne, dar foarte costisitoare, precum avionul de luptă american F-35, explică unele dintre salturile acestor cheltuieli, aşa cum este cazul Finlandei, care a achiziţionat 64 de aeronave anul trecut.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Luna trecută, un alt raport SIPRI a arătat că importurile de arme în Europa aproape că s-au dublat (+93%) până în 2022, impulsionate de livrările masive către Ucraina, care a devenit a treia destinaţie mondială.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>SITUAŢIA ROMÂNIEI</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Potrivit unei hărţi interactive a SIPRI, cheltuielile militare ale României s-au ridicat în 2022 la 5,2 miliarde de dolari, reprezentând 1,7 la sută din PIB, ceea ce reprezintă o scădere cu 2,6 la sută faţă de anul precent.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În perioada 2013 &#8211; 2022, cheltuielile militare ale României au crescut însă cu 124 la sută, arată datele SIPRI.</p>



<p class="wp-block-paragraph">România se numără, însă, în intervalul 2021-2022, printre ţările cu cheltuieli militare modeste în Europa. Spre comparaţie, Polonia a cheltuit 16,6 miliarde de dolari, reprezentând 2,4 la sută din PIB, însă cheltuielile militare ale Poloniei, în intervalul 2013-2022 au crescut cu doar 11 la sută.</p>


<blockquote class="twitter-tweet">
<p lang="en" dir="ltr">Military expenditure in Europe saw its steepest year-on-year increase (<img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/2b06.png" alt="⬆" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" />13%) in at least 30 years. Ukraine’s<img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f1fa-1f1e6.png" alt="🇺🇦" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /> military spending rose by 640% to $44 billion in 2022 <img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/27a1.png" alt="➡" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /> <a href="https://t.co/CUMd3854kT">https://t.co/CUMd3854kT</a></p>
<p>Explore the interactive map of Europe <img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/27a1.png" alt="➡" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /> <a href="https://t.co/3yjLK4aWVJ">https://t.co/3yjLK4aWVJ</a> <a href="https://t.co/ImQ7Beva7C">pic.twitter.com/ImQ7Beva7C</a></p>
<p>— SIPRI (@SIPRIorg) <a href="https://twitter.com/SIPRIorg/status/1650318645376196608?ref_src=twsrc%5Etfw">April 24, 2023</a></p></blockquote>
<p> <script async="" src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script></p>


<p class="wp-block-paragraph">Doar şapte din 30 de aliaţi au îndeplinit în 2022 obiectivul NATO de a avea cheltuielile militare la 2% din PIB în 2022, cu o ţară mai puţin decât în 2021, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, a arătat luna trecută şeful alianţei, Jens Stoltenberg, care a îndemnat statele membre să-şi crească mai rapid investiţiile în apărare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Raportul NATO preciza că unii aliaţi (România, Polonia, Lituania, Letonia) au legi naţionale sau acorduri politice care prevăd ca 2% din PIB să fie cheltuit anual pentru apărare. Bugetele de apărare ale acestor aliaţi s-au bazat pe datele disponibile privind PIB-ul la momentul întocmirii lor, dar între timp PIB-ul real al unor ţări a crescut şi de aici provine diferenţa, ceea ce este şi cazul României.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/raport-sipri-razboiul-din-ucraina-a-stimulat-cheltuieli-militare-record-la-nivel-mondial-situatia-romaniei.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
