<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>oceane &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/oceane/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Wed, 07 Jun 2023 14:52:57 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>oceane &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Alarmant! Oceanele înregistrează cea mai caldă lună mai înregistrată vreodată, anunţă serviciul european Copernicus</title>
		<link>https://timpul.md/articol/alarmant-oceanele-inregistreaza-cea-mai-calda-luna-mai-inregistrata-vreodata-anunta-serviciul-european-copernicus.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/alarmant-oceanele-inregistreaza-cea-mai-calda-luna-mai-inregistrata-vreodata-anunta-serviciul-european-copernicus.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 07 Jun 2023 14:52:51 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[oceane]]></category>
		<category><![CDATA[serviciu european copernicus]]></category>
		<category><![CDATA[vreme caldă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=488948</guid>

					<description><![CDATA[Suprafaţa oceanelor a înregistrat cea mai caldă lună mai înregistrată vreodată, anunţă miercuri, 7 iunie, serviciul european Copernicus. „Temperaturile la suprafaţa oceanelor ating niveluri-record, iar datele arată că temperatura medie a tuturor mărilor pe care nu există gheaţă, în mai 2023, este mai mare decât în orice altă lună mai”, anunţă într-un comiunicat adjuncat directorului &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Suprafaţa oceanelor a înregistrat cea mai caldă lună mai înregistrată vreodată, anunţă miercuri, 7 iunie, serviciul european Copernicus.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">„Temperaturile la suprafaţa oceanelor ating niveluri-record, iar datele arată că temperatura medie a tuturor mărilor pe care nu există gheaţă, în mai 2023, este mai mare decât în orice altă lună mai”, anunţă într-un comiunicat adjuncat directorului serviciului european Copernicus privind modificări climatice (C3S), Samantha Burgess.</p>


<blockquote class="twitter-tweet">
<p lang="en" dir="ltr">May <a href="https://twitter.com/hashtag/temperature?src=hash&amp;ref_src=twsrc%5Etfw">#temperature</a> highlights from <a href="https://twitter.com/hashtag/C3S?src=hash&amp;ref_src=twsrc%5Etfw">#C3S</a>.</p>
<p>Last month:</p>
<p><img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f321.png" alt="🌡" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /> was the joint 2nd warmest May globally;<br><img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f321.png" alt="🌡" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /> on average temperatures were close to normal over most of Europe;<br><img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f321.png" alt="🌡" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /> it was exceptionally warm over the oceans.</p>
<p>For more information <img src="https://s.w.org/images/core/emoji/17.0.2/72x72/1f449.png" alt="👉" class="wp-smiley" style="height: 1em; max-height: 1em;" /><a href="https://t.co/sTXUztZQIq">https://t.co/sTXUztZQIq</a> <a href="https://t.co/HTMLwVffK7">pic.twitter.com/HTMLwVffK7</a></p>
<p>— Copernicus ECMWF (@CopernicusECMWF) <a href="https://twitter.com/CopernicusECMWF/status/1666362034047401985?ref_src=twsrc%5Etfw">June 7, 2023</a></p></blockquote>
<p> <script async="" src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script></p>


<p class="wp-block-paragraph">Serviciul se bazează pe analize pe calculator generate pe baza a miliarde de măsurători provenind de la sateliţi, dar şi de la nave, avioane şi staţii meteorologice din întreaga lume.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Unele date folosite de către&nbsp;Copernicus sunt din 1950.</p>



<p class="has-medium-font-size wp-block-paragraph"><strong>A DOUA CEA MAI CALDĂ LUNĂ MAI PE GLOB</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">În ceea ce priveşte temperaturile de pe întregul glob, luna mai a fost a doua cea mai caldă înregistrată vreodată.</p>



<p class="wp-block-paragraph">”Mai 2023 a fost a doua cea mai cladă la nivel mondial, iar un semnal El Niño continuă să apară în Pacificul Ecuatorial”, declară Samantha Burgess.</p>



<p class="wp-block-paragraph">El Niño este un fenomen climatic natural, asociat în general unei creşteri a temperaturii şi o secetă accentuată în anumite părţi ale lumii şi ploi puternice în altele.</p>



<p class="wp-block-paragraph">El a avut loc ultima oară în&nbsp;2018-2019 şi a condus la un episod deosebit de lung, de aproape trei ani, al&nbsp;La Niña, care provoacă efecte inverse şi o scădere a temperaturii.</p>



<p class="wp-block-paragraph">La începutul lui mai, Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) estima că există o probabilitate de 60% ca&nbsp;El Niño să se dezvolte până la sfârşitul lui iulie şi de 80% până la sfârşitul lui septembrie.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/alarmant-oceanele-inregistreaza-cea-mai-calda-luna-mai-inregistrata-vreodata-anunta-serviciul-european-copernicus.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>ALARMANT! Studiu: Temperatura oceanelor lumii creşte până la niveluri record</title>
		<link>https://timpul.md/articol/alarmant-studiu-temperatura-oceanelor-lumii-creste-pana-la-niveluri-record.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/alarmant-studiu-temperatura-oceanelor-lumii-creste-pana-la-niveluri-record.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 16 Feb 2023 10:36:02 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[creștere]]></category>
		<category><![CDATA[nivel record]]></category>
		<category><![CDATA[oceane]]></category>
		<category><![CDATA[temperatură]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=473264</guid>

					<description><![CDATA[Oceanele lumii continuă să se încălzească până la noi niveluri record, în condiţiile în care anul 2022 a fost cel mai călduros din istorie, conform unui studiu recent, transmite joi agenţia Xinhua, citată de Agerpres. Realizat de un grup alcătuit din 24 de oameni de ştiinţă de la 16 institute, în principal din China, Statele &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Oceanele lumii continuă să se încălzească până la noi niveluri record, în condiţiile în care anul 2022 a fost cel mai călduros din istorie, conform unui studiu recent, transmite joi agenţia Xinhua, citată de Agerpres.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Realizat de un grup alcătuit din 24 de oameni de ştiinţă de la 16 institute, în principal din China, Statele Unite şi Italia, studiul a fost publicat în jurnalul internaţional Advances in Atmospheric Sciences.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Comparativ cu anul 2021, cel mai fierbinte an înregistrat vreodată, cei 2.000 de metri din straturile superioare ale oceanelor Pământului au absorbit o cantitate mai mare de căldură, „suficientă pentru a fierbe 700 de milioane de ceainice, fiecare conţinând 1,5 litri de apă”, a declarat Cheng Lijing, unul dintre autorii studiului, cercetător la Institutul de Fizică Atmosferică din cadrul Academiei de Ştiinţe din China.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Încălzirea oceanelor reprezintă un indicator esenţial pentru cuantificarea schimbărilor climatice deoarece peste 90% din căldura globală ajunge în oceane.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cheng Lijing consideră că această creştere a temperaturii oceanelor este o dovadă în plus a încălzirii globale.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Recordurile privind încălzirea oceanelor au fost doborâte aproape anual începând din anul 2017. Şi, ca urmare a răspunsului întârziat al oceanelor la încălzirea globală, tendinţa observată de creştere a temperaturilor acestora va persista timp de zeci de ani, a menţionat Cheng.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pe lângă temperaturi, studiul a calculat şi salinitatea apei oceanelor şi a constatat că zonele cu un nivel ridicat de salinitate au prezentat o creştere a valorilor acesteia, în timp ce opusul era valabil în zonele cu un nivel redus de salinitate. Modelul „apa sărată devine mai sărată, iar cea dulce devine mai dulce” a atins cel mai ridicat nivel înregistrat în 2022, se arată în studiu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Oceanele mai calde conduc la creşterea nivelului mărilor şi la o vreme cu mai multe fenomene extreme, precum furtuni puternice şi uragane.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Totodată, oceanele mai calde devin mai puţin eficiente la absorbţia carbonului, ceea ce face ca o cantitate mai mare de dioxid de carbon (CO2) emis de activitatea umană să rămână în atmosferă, exacerbând încălzirea globală.</p>



<p class="wp-block-paragraph">O mai bună conştientizare şi înţelegere a modificărilor apărute în ceea ce priveşte încălzirea oceanelor şi salinitatea acestora sunt esenţiale pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, a adăugat Cheng explicând importanţa studiului care include date înregistrate anul trecut de institutul chinez şi de Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din Statele Unite.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/alarmant-studiu-temperatura-oceanelor-lumii-creste-pana-la-niveluri-record.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un moldovean a înotat strâmtoarea Cook reușind să învingă cele Șapte Oceane: „Despre el se va vorbi pe toate continentele”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/un-moldovean-a-inotat-stramtoarea-cook-reusind-sa-invinga-cele-sapte-oceane-despre-el-se-va-vorbi-pe-toate-continentele-126819.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/un-moldovean-a-inotat-stramtoarea-cook-reusind-sa-invinga-cele-sapte-oceane-despre-el-se-va-vorbi-pe-toate-continentele-126819.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 28 Jan 2018 08:46:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[continente]]></category>
		<category><![CDATA[cook]]></category>
		<category><![CDATA[oceane]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/un-moldovean-a-inotat-stramtoarea-cook-reusind-sa-invinga-cele-sapte-oceane-despre-el-se-va-vorbi-pe-toate-continentele-126819.html/</guid>

					<description><![CDATA[Un sportiv moldovean este unul dintre cei opt oameni de pe Glob care a reușit să &#238;nvingă str&#226;mtorile celor Șapte Oceane ale lumii. Ieri moldoveanului i-a reușit să &#238;noate str&#226;mtoarea din Noua Zeelandă. <br />
<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Despre performanța lui Ion Lazarenco Tiron a scris pe rețele de socializare Denis Roșca. Acesta a scris imediat după ce sportivul a ieșit din apă că Ion Lazarenco Tiron e unul din 1 miliard de pe glob: &bdquo;E al optulea om ce a &icirc;notat cele șapte str&acirc;mtori. El face istorie. Despre el se va vorbi pe toate continentele. El le-a trecut pe toate din prima &icirc;ncercare!&rdquo;.</p>
<p>Ion Lazarenco Tiron a parcurs Gibraltarul (2014), Canalul M&acirc;necii (2014), Canalul de Nord (2015), Canalul Catalina (2016), Canalul Molokai (2016) și Canalul Tsugaru (2017),iar ieri acesta a parcurs cu bine str&acirc;mtoarea Cook, situată &icirc;ntre Insulele de Nord şi de Sud din Noua Zeelandă.</p>
<p>Sursa: Realitatea.md&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/un-moldovean-a-inotat-stramtoarea-cook-reusind-sa-invinga-cele-sapte-oceane-despre-el-se-va-vorbi-pe-toate-continentele-126819.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>CONSTATARE ALARMANTĂ: Către anul 2050 în oceane va fi mai mult plastic decât pește</title>
		<link>https://timpul.md/articol/constatare-alarmanta-catre-anul-2050-in-oceane-va-fi-mai-mult-plastic-decat-peste-86514.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/constatare-alarmanta-catre-anul-2050-in-oceane-va-fi-mai-mult-plastic-decat-peste-86514.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 20 Jan 2016 11:16:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[anul 2050]]></category>
		<category><![CDATA[oceane]]></category>
		<category><![CDATA[peste]]></category>
		<category><![CDATA[plastic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/constatare-alarmanta-catre-anul-2050-in-oceane-va-fi-mai-mult-plastic-decat-peste-86514.html/</guid>

					<description><![CDATA[Materialele plastice se utilizează at&#226;t de mult &#238;n prezent &#238;nc&#226;t &#238;n oceane va fi mai mult plastic &#238;n 2050 dec&#226;t pește, a avertizat marți Forumul economic mondial de la Davos (Elveția), menționat de AFP.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&bdquo;Actualul sistem de producere, utilizare și aruncare a materialelor plastice are importante efecte negative. &Icirc;n fiecare an se pierd ambalaje din plastic cu valori &icirc;ntre 80 și 120 de miliarde de dolari. Dincolo de aspectul financiar, dacă nu se schimbă nimic, oceanele vor avea o cantitate mai mare de plastic dec&acirc;t de pește &icirc;n 2050&rdquo;, se arată &icirc;ntr-un comunicat.</p>
<p>Forumul de la Davos (WEF), ale cărui lucrări &icirc;ncep miercuri, a prezentat un studiu realizat cu fundația navigatoarei Ellen MacArthur și cu concursul cabinetului McKinsey. Potrivit acestui document, &icirc;ntre tonele de plastic și cele de pește era de 1/5 &icirc;n 2014, va fi de 1/3 &icirc;n 2025 și va depăși 1/1 &icirc;n 2050.</p>
<p>Forumul consideră că este necesară &quot;topirea integrală a ambalajelor și a plasticului &icirc;n general&quot; și continuarea cercetărilor pentru descoperirea de alternative la petrol ca material de bază pentru producerea lor. Dacă nu se va schimba nimic, acest sector va consuma 20% din producția de petrol &icirc;n 2050.</p>
<p>Din cauza faptului că sacii și pungile de plastic sunt de folosință unică, &quot;95% din valoarea ambalajelor de plastic, estimată &icirc;ntre 80 și 120 de miliarde de dolari pe an, se pierde&quot;, afirmă WEF, făc&acirc;nd un apel la realizarea unor adevărate sisteme de reciclare și de reutilizare.</p>
<p>Și Ellen MacArthur a pledat pentru instaurarea unei economii circulare, cu reutilizarea materialelor. Ea a ajuns celebră c&acirc;nd a bătut recordul la &icirc;nconjurul lumii &icirc;ntr-o ambarcațiune cu p&acirc;nze, &icirc;n 2005.</p>
<p>&Icirc;n mai multe țări se iau &icirc;n prezent măsuri pentru limitarea folosirii sacilor și pungilor de plastic. &Icirc;n Franța, de exemplu, pungile de plastic de unică folosință urmează să fie interzise din martie, iar &icirc;n Marea Britanie legea impune ca utilizatorii de saci de plastic să plătească, &icirc;ncerc&acirc;nd astfel să se reducă utilizarea lor.</p>
<p>Și localitățile din zona Montreal, unde locuiește o jumătate din populația din Quebec, au decis să interzică folosirea sacilor și pungilor de plastic ne-biodegradabile din 2018.&nbsp;</p>
<p><strong>Sursa: agerpres.ro</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/constatare-alarmanta-catre-anul-2050-in-oceane-va-fi-mai-mult-plastic-decat-peste-86514.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
