<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>ortodoxia &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/ortodoxia/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Thu, 19 May 2022 11:45:07 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>ortodoxia &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>(ANALIZĂ THE NEW YORK TIMES) Moscova a transformat Ortodoxia în armă pentru cucerirea Europei</title>
		<link>https://timpul.md/articol/analiza-the-new-york-times-moscova-a-transformat-ortodoxia-in-arma-pentru-cucerirea-europei-97729.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/analiza-the-new-york-times-moscova-a-transformat-ortodoxia-in-arma-pentru-cucerirea-europei-97729.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 16 Sep 2020 02:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[ortodoxia]]></category>
		<category><![CDATA[religie]]></category>
		<category><![CDATA[rusia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/analiza-the-new-york-times-moscova-a-transformat-ortodoxia-in-arma-pentru-cucerirea-europei-97729.html/</guid>

					<description><![CDATA[Cupola de aur a Catedralei Ortodoxe de pe malurile Senei din Paris străluceşte &#238;n soare. Construită de guvernul rus că parte a unui nou centru cultural şi spiritual, ea are vedere spre cartierul plin de clădiri guvernamentale şi ambasade, scrie Andrew Higgins, editorialistul The New York Times.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Picanteria amplasamentului &rdquo;centrului cultural&rdquo; este faptul că acestea se află &icirc;n imediată apropiere de un &bdquo;palatul de secol XIX, &icirc;n care o lungă perioada de timp au fost păstrate multe dintre secretele cele mai mari ale preşedintelui francez&rdquo;. Pentru a obţine autorizaţie pentru construirea unui astfel de &rdquo;Sobor&rdquo;, Kremlinul a fost nevoit să facă mulţi ani lobby la guvernul francez &ndash; şi nu e de mirare: nu departe de aici &bdquo;sunt at&acirc;t de multe locuri &rdquo;mişto&rdquo; de spionat&rdquo;, &icirc;nc&acirc;t serviciile secrete franceze, afl&acirc;nd despre intenţiile Moscovei, au fost serios &icirc;ngrijorate că &bdquo;Vladimir Putin, un fost ofiţer KGB, are &icirc;n cap nu numai stabilirea de contacte religioase&rdquo;, scrie Higgins. </p>
<p>Cu toate acestea, &icirc;ngrijorarea cu privire la posibilă utilizare a centrului cultural ca un &bdquo;paravan de interceptări&rdquo; este oarecum umbrită de un rol şi mai nedorit &ndash; cel de a servi, &bdquo;&icirc;n inima Parisului, capitală unei republici franceze laice, că simbol de greutate al puterii nu numai militare dar, de asemenea, al puterii religioase a RUSIEI&rdquo;, afirmă autorul. </p>
<p>Potrivit jurnalistului, instrumentul favorit al Moscovei pentru răsp&acirc;ndirea influenţei sale a fost dintotdeauna tancul şi tunul, dar Vladimir Putin a mobilizat mai nou şi credinţa. &bdquo;Biserica Ortodoxă Rusă este un oponent făţiş al homosexualităţii, precum şi al oricăror &icirc;ncercări de a pune drepturile individului deasupra drepturilor familiei, comunităţii sau naţiunii &ndash; ajută să &icirc;nfăţişeze Rusia drept aliat natural al tuturor celor care t&acirc;njesc după o lume mai puţin liberală, liberă de valul globalizării, multiculturalismului şi drepturilor femeilor şi homosexualilor, care disloca tradiţia&rdquo;- spune editorialistul New York Times. </p>
<p>Alianţa str&acirc;nsă &icirc;ntre Biserica Ortodoxă Rusă şi Kremlin s-a dovedit un instrument deosebit de puternic &icirc;n &bdquo;fostele teritorii sovietice&rdquo;: de exemplu, &icirc;n Moldova, unde cei mai &icirc;nalţi clerici loiali Moscovei s-au opus neobosit integrării ţării &icirc;n comunitatea occidentală, dar şi &icirc;n Muntenegru, unde preoţii au condus eforturile de a submina intenţia conducerii ţării de aderare la NATO. </p>
<p>Dar religia l-a ajutat pe Putin să fie auzit şi &icirc;n Occident &ndash; şi chiar &icirc;n foarte seculară Franţa. Semnul cel mai evident al acestei politici a devenit &rdquo;centrul spiritual&rdquo; finanţat de Kremlin, care este acum at&acirc;t de str&acirc;ns asociat cu Putin, &icirc;nc&acirc;t fostul ministru francez al Culturii, Frederic Mitterrand, a propus să-i dea numele de Sf. Vladimir&rdquo;, observă autorul ironic.Putin şi patriarhul Kirill </p>
<p>Un atac şi mai agresiv al Ortodoxiei ruse asupra Europei a avut loc la Nisa (Franţa), unde enoriaşii săi, &icirc;n luna februarie a acestui an, au &icirc;ncercat să captureze un vechi cimitir ortodox. Incidentul cu cimitirul este doar un episod din campania rusească de revendicare a proprietăţilor descendenţilor aristocraţiei şi albgardiştilor ruşi, fugiţi din Rusia bolşevică. </p>
<p>Aşa cum a spus &icirc;ntr-un interviu preşedintele Asociaţiei Culturale Ortodoxe Ruse de la Nisa, Alexis Obolensky, Biserica Ortodoxă Rusă &bdquo;mută pionii şi aici, şi peste tot&rdquo;, dorind să arate că există o singură Rusie, iar acesta Rusie este a lui Putin&rdquo;. </p>
<p>Asociaţia este &icirc;nfiinţată de descendenţii migranţilor albi (albgardişti &ndash; foştii luptători anti-comunişti din perioada constituirii URSS) care se opun Bisericii Ruse şi este supusă Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol. &Icirc;n 2013, ultima a pierdut controlul asupra Catedralei ortodoxe Sf&acirc;ntul Nicolae din Nisa, &icirc;n favoarea Bisericii Ortodoxe Ruse, care acum numeşte propriii preoţi şi organizează diverse proiecte menite să &rdquo;&icirc;mbunătăţească relaţiile dintre Franţa şi Rusia&rdquo;. </p>
<p>Campania Moscovei de ocupare a edificiilor ridicate &icirc;n timpul Imperiului Rus, biserici şi cimitire şi aruncarea afară a credincioşilor patriarhului de la Constantinopol, fac parte dintr-o &bdquo;iniţiativa mai ambiţioasă a Kremlinului de a se prezenţa că moştenitorul de drept al &bdquo;Sfintei Ruşii&rdquo; şi apărător al valorilor tradiţionale faţă de ereziile decadente, &icirc;n special &ndash; democraţia liberală promovată de SUA şi, aşa cum se spune adesea &icirc;n Rusia, &bdquo;Gayropa&rdquo;. </p>
<p>Spre deosebire de Biserica Catolică, subordonată unui singur lider, Ortodoxia este fragmentată &icirc;ntr-o duzină de biserici autonome, dintre care cea mai mare este Biserica Ortodoxă Rusă. De ea aparţin nu numai creştinii ortodocşi din Rusia, ci şi cei din &bdquo;noile state fragile&rdquo; ale Europei.</p>
<p>Unul dintre aceste state este Moldova, care deşi este independenţa de un sfert de secol, &icirc;n termeni religioşi răm&acirc;ne dependenţă de clericii de la Moscova. Astfel, Biserica Ortodoxă Rusă a numit &icirc;n funcţia de episcop al Bălţilor pe Marcel Mihăescu &ndash; un conservator profund, lider religios care s-a opus intrării ţării &icirc;n UE din cauza că Europa a condiţionat statutul fără viza de emiterea paşapoartelor biometrice, pe care el le numeşte &bdquo;satanice&rdquo;. &Icirc;n plus, Mihăescu a &icirc;ncercat să &icirc;mpiedice adoptarea legii privind protejarea dreptului la muncă a reprezentanţilor orientării sexuale non-tradiţionale, spun&acirc;nd că o astfel de măsură ar putea afecta relaţiile dintre Moldova şi &bdquo;Maică Rusia&rdquo;. </p>
<p>Rusia şi Biserica Ortodoxă Rusă iau măsuri similare pentru a contracara extinderea drepturilor homosexualilor şi &icirc;n Europa de Vest. De exemplu, a &icirc;nfiinţat la Paris &bdquo;Institutul Democraţiei şi Cooperării&rdquo; ce susţine pe adversarii legii adoptate de Franţa &icirc;n 2013, care autorizează căsătoria &icirc;ntre persoane de acelaşi sex. &rdquo;Instititul&rdquo; organizează conferinţe &bdquo;pro-familie&rdquo; şi promovează Rusia şi Ortodoxia că &rdquo;apărători ai valorilor creştine &icirc;n &icirc;ntreagă Europa&rdquo;. </p>
<p>Ce rol va fi juca noul &rdquo;centru cultural rusesc&rdquo; din Paris &ndash; nu este &icirc;ncă clar, dar oamenii care au studiat metodele lui Puţin prezic că acesta va servi drept o &bdquo;portavoce pentru difuzarea viziunii sale asupra lumii&rdquo;, spune Higgins. &Icirc;ntr-un interviu acordat de Michel Eltchaninoff, autorul cărţii &bdquo;&Icirc;n capul lui Vladimir Putin&rdquo;, acesta susţine că centrul va fi &bdquo;un bastion al celeilalte Europe, Europa anti-democratică, ultraconservatoare, &icirc;n inima unei ţări liberale şi laice&rdquo;. </p>
<p>&bdquo;Bastionul&rdquo; va cuprinde patru clădiri &ndash; Catedrala, o şcoală, un complex de săli de conferinţe şi centrul cultural propriu-zis. Proprietarul nu este Biserica Ortodoxă Rusă, ci Kremlinul. </p>
<p>Moscova a &icirc;ncercat să construiască un templu impresionant la Paris &bdquo;&icirc;ncă din 1917, c&acirc;nd principala catedrala ortodoxă a oraşului &ndash; Catedrala Alexander Nevsky &ndash; s-a despărţit de Biserica Ortodoxă Rusă şi s-a alăturat Patriarhiei de la Constantinopol. Chiar şi Iosif Stalin şi Nikita Hruşciov, care erau duşmanii religiei, au &icirc;ncercat să-l convingă pe Charles de Gaulle să transfere Soborul din Paris către Moscova, dar De Gaulle nu a fost de acord. Ca rezultat, credincioşii fideli Patriarhiei Moscovei au trebuit să-şi satisfacă nevoile religioase &icirc;ntr-unul din garajele din Paris. </p>
<p>Sub Vladimir Putin, Moscova a &icirc;nceput din nou o vastă ofensivă pentru redob&acirc;ndirea proprietăţilor ţariste şi ale emigraţiei albe.&nbsp;</p>
<p>ARHIVA TIMPUL (2016)</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/analiza-the-new-york-times-moscova-a-transformat-ortodoxia-in-arma-pentru-cucerirea-europei-97729.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Credinţa şi pisica neagră</title>
		<link>https://timpul.md/articol/credinta-si-pisica-neagra-50855.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/credinta-si-pisica-neagra-50855.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Moni Stănilă]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 10 Nov 2013 06:24:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[credinta]]></category>
		<category><![CDATA[ortodoxia]]></category>
		<category><![CDATA[superstitia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/credinta-si-pisica-neagra-50855.html/</guid>

					<description><![CDATA[Există oameni care cred &#238;n Dumnezeu și care nu cred. Printre cei care cred există mai multe feluri de a-L percepe pe Dumnezeu.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>De la ceva abstract, la Cineva personal cum e &icirc;n creştinism. Există mai multe biserici care &icirc;şi spun creştine &ndash; toate comunităţile care au ca dogmă centrală credinţa &icirc;n Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu. Cunoaşterea credinţei tale te defineşte ca membru al unei biserici. Nu te poţi numi ortodox dacă nu ştii ce e ortodoxia.</p>
<p>Necunoaşterea credinţei noastre e pentru mulţi prilej de hulă. Apar articole, discuţii, emisiuni, &icirc;n care ortodocşii sunt luaţi peste picior pentru anumite practici. Să spunem &bdquo;dezlegarea cununiilor&rdquo; sau cum pomenea un preot zilele trecute &bdquo;datul găinii peste groapă&rdquo; &ndash; menţionez că nu ştiu ce e asta. Din pricina necunoaşterii noastre cei de alte confesiuni sau necredincioşii dau vina pe doctrina noastră. Ori suntem puşi &icirc;n legătură cu anumite practici păg&acirc;ne.</p>
<p>Să dau un exemplu: superstiţia. Convingerea unor creştini că pisica neagră aduce ghinion, că nu e bine să te &icirc;ntorci din drum, să nu dai m&acirc;na peste prag, să porţi ceva pe dos şi c&acirc;te şi mai c&acirc;te. Deşi superstiţia este un păcat &icirc;mpotriva credinţei. Toate aceste superstiţii mărunte sunt păcate. Şi nu definesc ortodoxia. </p>
<p>Ce are credinţa &icirc;n Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cu o pisică neagră care &icirc;ţi taie calea? Cum putem fi at&acirc;t de slabi? Nu fă aşa că nu e bine, nu turna aşa din sticlă, nu pune &icirc;n pahar p&acirc;nă nu e gol. O mie de &icirc;nvăţături ciudate şi bizare. Apucături care nu au treabă cu creştinismul. Ia &icirc;ncearcă să vezi, e chiar aşa? La mine &icirc;n sat era o superstiţie de felul ăsta care spunea că dacă te mături pe picioare nu te mai măriţi. Şi eu toată ziua treceam cu măturiţa peste şosete. Şi m-am măritat. Nu vă imaginaţi că p&acirc;nă să mă mărit am stat să văd dacă va fi aşa sau nu. Pur şi simplu nu am fost superstiţioasă de mică şi mă distram c&acirc;nd toată lumea sărea cu gura pe mine şi urla: &bdquo;Nu fă aşa că nu te mai măriţi!&rdquo;.</p>
<p>Dacă spun cuiva că superstiţia e păcat &icirc;mpotriva credinţei, &icirc;mi răspunde da şi cu prima ocazie &icirc;mi spune: nu te &icirc;ntoarce după buletin că o să ai ghinion! De la lucruri mici, la lucruri mari, ne nesocotim credinţa şi dăm prilej de hulă asupra ei celor care ne văd. Uite aşa fac ortodocşii, uite aşa zic ortodocşii. Şi noi ne simţim dispreţuiţi şi murmurăm &icirc;n barbă: păcătoşii! Dar nu ne batem capul să vedem dacă facem aşa sau nu. Dacă suntem acuzaţi pe drept sau nu. </p>
<p>Pe de altă parte, nu mă supără c&acirc;nd cineva spune: aşa fac ortodocşii, ci c&acirc;nd discuţia deviază de la adresă, iar greşelile noastre sunt aruncate asupra bisericii. &Icirc;mi amintesc că cineva mi-a spus odată că e fain să fii ortodox fiindcă ortodoxia e foarte permisivă, nu ca alte denominaţiuni creştine. Şi mie mi-a trecut prin cap manualul de morală ortodoxă. Fiindcă nu e greu, e incredibil de greu să fii cu adevărat un bun ortodox: să nu &icirc;i judeci pe cei ce păcătuiesc, să trăieşti fiecare clipă pentru şi cu Dumnezeu, să respecţi poruncile, să-ţi iubeşti duşmanii, să fii la fel de milostiv cu străinul ca şi cu cel din familie, să respecţi posturile, să mergi la biserică şi ceea ce vezi &icirc;n biserică să pui &icirc;n practică &icirc;n viaţa ta de zi cu zi, să &icirc;nveţi smerenia, să fugi de laude &ndash; mai pe scurt: să-l iubeşti pe Dumnezeu din tot cugetul tău şi pe aproapele tău ca pe tine &icirc;nsuţi. Să trăieşti ca şi cum ai muri m&acirc;ine, să munceşti ca şi cum ai trăi veşnic.</p>
<p>Nu am auzit pe nimeni spun&acirc;nd, referindu-se la părinţii Teofil Părăian sau Arsenie Papacioc sau Rafail Noica; ori la teologi ca Dumitru Stăniloae sau Ioan Ică jr. &ndash; iată ce uşor e să fii ortodox sau iată ce nebunii spun şi fac ortodocşii. Dar ca să fim ca ei e foarte greu. &Icirc;nsă ei sunt ortodocşi (drept-cunoscători; orthos &icirc;nseamnă drept, doxa &icirc;nseamnă cunoaştere, credinţă &ndash; lb. greacă), noi deocamdată ne străduim să fim. Şi doar atunci c&acirc;nd pe drept cuv&acirc;nt ortodocşii ca ei vor putea fi judecaţi, abia atunci pot alţii să dea cu piatra &icirc;n biserica noastră.<br />
&Icirc;nsă să nu uităm că smerenia lor a fost at&acirc;t de mare &icirc;nc&acirc;t nu i-am auzit pun&acirc;nd la zid biserica din care fac parte. Pe c&acirc;nd noi ne credem uneori mai ortodocşi dec&acirc;t ei, pun&acirc;nd sub semnul &icirc;ntrebării &icirc;nvăţătura bisericii. Să luăm aminte la m&acirc;ndrie. Dar p&acirc;nă una-alta să &icirc;ncepem cu lucrurile zise mici, dar esenţiale. Să &icirc;ncepem prin a ne cunoaşte credinţa, a o respecta, a ne lepăda de superstiţii. Să ducem liturghia din biserică &icirc;n lume, aşa cum spunem la finalul ei: &bdquo;Cu pace să ieşim&rdquo; &ndash; &bdquo;&Icirc;ntru numele Domnului&rdquo;.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/credinta-si-pisica-neagra-50855.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce au făcut românii în ultimii 500 de ani? (III)</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ce-au-facut-romanii-in-ultimii-500-de-ani-iii-20925.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ce-au-facut-romanii-in-ultimii-500-de-ani-iii-20925.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Vasile Ernu]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 25 Feb 2011 03:30:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Opinii și Editoriale]]></category>
		<category><![CDATA[democratia]]></category>
		<category><![CDATA[elite]]></category>
		<category><![CDATA[ortodoxia]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ce-au-facut-romanii-in-ultimii-500-de-ani-iii-20925.html/</guid>

					<description><![CDATA[Pornind de la excelenta carte apărută recent - &#8222;Rom&#226;nia şi Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2010)&#8221;, scrisă de istoricul Bogdan Murgescu, &#238;ncercam să enumăr c&#226;teva cauze majore care au dus la crearea unui decalaj economic at&#226;t de mare &#238;ntre lumea occidentală şi spaţiul rom&#226;nesc. &#206;ntrebarea majoră este: care sunt cauzele &#8222;&#238;napoierii&#8221; noastre sociale, economice şi politice? Una din cauzele majore despre care am scris săptăm&#226;na trecută a fost numită &#8222;egoismul elitelor&#8221;. Elitele noastre sunt b&#226;ntuite de sindromul &#8222;nesimţirii sociale&#8221;: concentrarea pe propriul interes sau pe cel de clan &#238;n defavoarea interesului societăţii.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Cu acest prim diagnostic este mai toată lumea de acord. Cu toţii ştim prea bine cine au fost şi sunt elitele noastre. Cu mici excepţii (poate doar generaţia paşoptistă şi generaţia Unirii), am avut elite care şi-au exersat din plin acest egoism. &Icirc;n ultimele trei perioade istorice importante (perioada interbelică, perioada comunistă şi cea postcomunistă), &bdquo;nesimţirea socială&rdquo; a elitelor a atins cote majore. <br />
&Icirc;ntrebarea care se ridică şi pe care am primit-o de la mai mulţi comentatori este: din ce cauză avem elita pe care o avem? Ar trebui probabil să facem o &bdquo;anatomie a elitei rom&acirc;neşti&rdquo;, ca să avem mai multe date empirice. Cum este o problemă care mă interesează şi o urmăresc de ceva vreme, m-aş aventura să dau doar c&acirc;teva indicii, direcţii, fără a avea pretenţia unui răspuns exhaustiv, mai ales că dispun de un spaţiu de scris at&acirc;t de restr&acirc;ns.</p>
<p>Din punctul meu de vedere, felul de a fi al elitelor noastre are, &icirc;nainte de toate, cauze structurale şi abia &icirc;n planul secund sunt cele legate de mentalitate. Aş enumera scurt c&acirc;teva astfel de cauze.<br />
<strong><br />
Organizarea bizantină</strong>. Nu faptul că aparţinem spaţiului religios ortodox e problema majoră, cu toate că e de meditat asupra acestui lucru, ci faptul că moştenim un anumit tip de organizare bizantină. Lumea bizantină, deci şi cea ortodoxă care decurge din ea şi pe care o moştenim, este structurată pe taxis, adică pe ranguri dispuse &icirc;ntr-o structură piramidală. Noi acceptăm această ordine ca pe un dat, nu este contestată şi fiecare nivel al piramidei se subordonează nivelului superior. Relaţia dintre ranguri este una de subordonare, nu una de negociere, sau democratică, cum am spune azi. Această practică politico-socială am moştenit-o şi o aplicăm cu mare succes şi astăzi. Acest tip de supunere tacită are origini mult &icirc;n negura timpului, comunismul doar a speculat-o. &Icirc;n mare parte, noile guvernări postcomunsite o folosesc cu mult succes şi ele, d&acirc;ndu-i o haină &bdquo;democrată&rdquo;.</p>
<p><strong>Instituţia ca moşie</strong>. Din prima formă de organizare structurală se deduc altele c&acirc;teva. Elita noastră percepe &icirc;n continuare instituţiile pe care le conduce ca pe o formă de &bdquo;moşie personală&rdquo;. Funcţia este privită ca o poziţie de putere, iar spaţiul administrat &#8211; ca un spaţiu care le aparţine. Instituţiile nu sunt &icirc;n slujba cetăţeanului, ci a funcţionarului, cetăţeanul fiind mai degrabă subordonat şi exploatat de către acestea. Regulile devin aliatorii, iar instituţiile capătă chipul &bdquo;boierului&rdquo; care le conduce.</p>
<p><strong>Democraţia circuitului de elite</strong>. Una din marile probleme structurale e legată de faptul că elitele noastre sunt &icirc;nchise. Adică, ele recrutează personal numai pe bază de relaţii personale sau de grup. Nu avem un proces de selecţie a elitei pe baza unei competenţe deschise şi reale. Elitele &icirc;şi alimentează resursele umane nu pe o bază democratică, ci pe una clientelară. Intrarea persoanelor care aparţin grupurilor de la baza piramidei &icirc;n structurilor superioare este blocată. Are loc un fel de ghetoizare a celor două grupuri.</p>
<p><strong>Lipsa de contestare</strong>. Faptul că &icirc;ntre v&acirc;rful piramidei, cei care conduc, şi baza ei există un raport de subordonare, nu unul de negociere, face ca relaţiile să fie construite pe modelul senior-vasal. Ca o elită să devina sensibilă la nevoile şi doleanţele &bdquo;bazei&rdquo;, ar trebui să existe o presiune constantă şi consecventă asupra ei şi un circuit care să permită accesul celor de la bază la grupurile din eşaloanele superioare.<br />
Ce e de făcut şi cum schimbăm aceste mecanisme? Despre asta vom discuta &icirc;n următoarele texte.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ce-au-facut-romanii-in-ultimii-500-de-ani-iii-20925.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
