<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>paie &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/paie/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Mon, 25 Apr 2022 04:45:04 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>paie &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Securitatea ecologică generează și securitate energetică</title>
		<link>https://timpul.md/articol/securitatea-ecologica-genereaza-si-securitate-energetica-64426.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/securitatea-ecologica-genereaza-si-securitate-energetica-64426.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 07 Oct 2014 05:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[brichete]]></category>
		<category><![CDATA[cărbune]]></category>
		<category><![CDATA[deseuri]]></category>
		<category><![CDATA[paie]]></category>
		<category><![CDATA[pelete]]></category>
		<category><![CDATA[securitate ecologica]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/securitatea-ecologica-genereaza-si-securitate-energetica-64426.html/</guid>

					<description><![CDATA[Brichetele și peletele, adică &#8222;cărbunele ecologic&#8221;, produs &#238;n cantități suficiente poate deveni cărbune național, care ar asigura energetic integral partea rurală a țării.&#160;<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Siguranța energetică a R. Moldova este cea mai dureroasă problemă cu care ne confruntăm de la destrămarea imperiului sovietic &icirc;ncoace. Este știut că nu avem surse fosile de energie, făc&acirc;ndu-ne vulnerabili. Dependența peste măsură de import dintr-o singură țară și &icirc;n situații de criză, afectează grav securitatea energetică, experiență pe care o trăim &icirc;n fiecare an. Iar lipsa unor măsuri efective de securizare pe tot parcursul acestor ani este egală cu o diversiune &icirc;mpotriva propriului stat. </p>
<p>Pe l&acirc;ngă diversificarea importului (din mai multe țări), soluția trebuie căutată și &icirc;n interior, adică din resurse proprii, care &icirc;n mare parte pot fi resursele regenerabile, excluse din practica cotidiană. Acestea sunt de origine solară, eoliană, bio și hidro. Dintre acestea cea mai accesibilă pentru omul de r&acirc;nd este biomasa, care pe l&acirc;ngă resturile agricole și lemnul de foc cuprinde toată gama de deșeuri biodegradabile. Pentru valorificarea energetică a acestora sunt deja tehnologii și utilaje foarte avansate. </p>
<p>Legea cu privire la energia regenerabilă din 2007, care prevede ca p&acirc;nă &icirc;n 2020 țara să fie asigurată la nivel de 20-25% ar putea să pară ambițioasă. Dar dacă ținem cont, că numai &icirc;n agricultură se formează circa 2,5x 106 tone de deșeuri agricole, din care paie peste 700 mii tone, atunci angajamentul este destul de real. Și exemple pozitive deja avem, dar &icirc;ncă nu se lucrează &icirc;n sistem, domeniul nefiind suficient instituționalizat. Principala formă de procesare a biomasei la moment este brichetarea și peletizarea acesteia. Numărul de producători de brichete și pelete din resturi agricole și silvice este de cca 120 de agenți economici; capacitatea totală de producere fiind aproximativ 120 000 tone/an. Echivalentul produsului obținut, &icirc;n gaze este de 53 700 mii m3, iar &icirc;n cărbune &ndash; de 80 000 tone. </p>
<p>Aș vrea să spun că este un &icirc;nceput bun, care poate fi fortificat de 2-3 ori, dacă punem &icirc;n circuit și resturile agricole de la curățatul viilor și livezilor, deșeurile biodegradabile de origine industrială și casnică, deșeurile din domeniul zootehnic. </p>
<p>Succesul ne așteaptă dacă vom urma un model raționalizat de asigurare energetică a țării, g&acirc;ndit diferit pentru zonele urbană și rurală. La nivel de combustibil &#8211; gazoductul ar ține de aprovizionarea capitalei și centrelor raionale (centrelor urbane), iar partea rurală poate fi liber aprovizionată cu &bdquo;cărbunele ecologic&rdquo;, adică cu brichete și pelete, gazul natural la sate fiind distribuit doar &icirc;n stare lichefiată &icirc;n butelii, așa cum a fost odată.<br />
Nu este nevoie să umplem meleagurile noastre cu țevi de gazificare a satelor, care mai devreme sau mai t&acirc;rziu vor degrada.</p>
<p>Edificarea unei infrastructuri suficiente presupune instalarea a 8-10 linii de brichetare (sau peletizare) la nivel de fiecare raion, crearea asociațiilor de aprovizionare cu biomasă și pentru comercializarea combustibilului solid. </p>
<p>Foarte important este asigurarea gospodăriilor casnice cu cazane bazate pe ardere pirolitică, care economisește combustibilul și generează mai multă energie termică cu emisii reduse de noxe. </p>
<p>Toate acestea, bine&icirc;nțeles, solicită și timp, și mijloace, și voință politico-administrativă. Dar situația de afară ne obligă să nu lăsăm ca lucrurile să decurgă de la sine, situația trebuie gestionată efectiv &icirc;n interesul țării. </p>
<p>Transformarea deșeurilor biodegradabile și a resturilor agricole &icirc;n materie primă pentru brichete și pelete contribuie efectiv la salubrizarea localităților, terenurilor agricole, astfel asigur&acirc;nd securitatea ecologică a țării. Valorificarea energetică a acestor deșeuri duce &icirc;n mod direct și la consolidarea securității energetice.</p>
<p>Inspectoratul Ecologic de Stat, responsabil de securitatea ecologică a țării, consideră valorificarea energetică a deșeurilor degradabile și resturilor agricole drept cea mai efectivă metodă de salubrizare și luptă cu deșeurile, dar și garanție a consolidării energetice din resurse proprii. Este nevoie de un proiect major la nivel național. Aici ar trebui să vină și remitențele compatrioților noștri plecați la munci peste hotare, dar și sursele comunitare.</p>
<p>Opinia publică poate fi un catalizator efectiv &icirc;n promovarea acestei opțiuni.</p>
<p><strong>Vitalie CURARARI, </strong><br />
șeful Inspectoratului Ecologic de Stat</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/securitatea-ecologica-genereaza-si-securitate-energetica-64426.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Paiele moldoveneşti pot înlocui jumătate din gazul rusesc</title>
		<link>https://timpul.md/articol/paiele-moldovenesti-pot-inlocui-jumatate-din-gazul-rusesc-35345.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/paiele-moldovenesti-pot-inlocui-jumatate-din-gazul-rusesc-35345.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ala Coica]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 11 Jul 2012 03:25:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[energie]]></category>
		<category><![CDATA[gaz]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[paie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/paiele-moldovenesti-pot-inlocui-jumatate-din-gazul-rusesc-35345.html/</guid>

					<description><![CDATA[Guvernul a alocat din bugetul de stat suma de 100 milioane de lei pentru finanţarea proiectelor din domeniul eficienţei energetice, valorificării surselor regenerabile şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Agenţia pentru Eficienţă Energetică a anunţat, ieri, lansarea procedurii de colectare a proiectelor de eficienţă energetică at&acirc;t &icirc;n domeniul public (obiectele de menire socială), c&acirc;t şi cel privat (industrie, comerţ, construcţii etc.).<br />
&nbsp;<br />
&bdquo;Beneficiile eficienţei energetice sunt foarte mari. Investiţiile &icirc;n eficienţa energetică oferă posibilitatea de a economisi p&acirc;nă la 40% din energia consumată. &Icirc;n cazul &icirc;n care gazele naturale sunt &icirc;n continuă creştere, Moldova are o singură soluţie &#8211; să-şi mărească eficienţa energetică la consum. Deşi sunt şi dintre cei care se arată miraţi că &icirc;n secolul al XXI-lea promovăm sistemele de &icirc;ncălzire cu paie, nu văd de ce ar face-o. O Europă &icirc;ntreagă se &icirc;ncălzeşte cu paie şi nu se stresează deloc&rdquo;, a remarcat &icirc;n cadrul unui briefing Mihai Lupu, şef serviciu din cadrul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică(AEE). </p>
<p>Conform datelor unui studiu realizat de AEE, volumul de biomasă existent &icirc;n R. Moldova are capacitatea de a substitui 40-50% din gazele naturale consumate &icirc;n prezent. </p>
<p>Potrivit şefului Direcţiei gazificare şi eficienţă energetică din cadrul Ministerului Economiei, Oleg Izvoreanu, vor fi selectate proiecte care vor viza atingerea eficienţei energetice maxime cu costuri minime, unde cel puţin o treime din beneficiile proiectului să provină din economiile de energie măsurabile şi care implică tehnologii de eficientizare a consumului de energie. Potrivit regulamentului, suma solicitată pentru finanţare a proiectului să fie &icirc;n limitele a 50 mii &#8211; 3 mln. lei, iar beneficiarul proiectului trebuie să investească cel puţin a cincea parte din suma totală a proiectului. Nu vor fi eligibili autorii proiectelor care vor avea datorii aferente la bugetul public naţional sau sunt insolvabili. </p>
<p>Documentele urmează a fi depuse p&acirc;nă la 30 septembrie 2012 la sediul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/paiele-moldovenesti-pot-inlocui-jumatate-din-gazul-rusesc-35345.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Grădiniţa din Ermoclia a trecut la încălzire cu BIOCOMBUSTIBIL</title>
		<link>https://timpul.md/articol/gradinita-din-ermoclia-a-trecut-la-incalzire-cu-biocombustibil-30642.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/gradinita-din-ermoclia-a-trecut-la-incalzire-cu-biocombustibil-30642.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ala Coica]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 23 Jan 2012 15:16:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[ermoclia]]></category>
		<category><![CDATA[gradinita]]></category>
		<category><![CDATA[încălzire]]></category>
		<category><![CDATA[paie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/gradinita-din-ermoclia-a-trecut-la-incalzire-cu-biocombustibil-30642.html/</guid>

					<description><![CDATA[Copiii de la grădiniţa &#8222;Andrieş&#8221; din satul Ermoclia, raionul Ştefan Vodă, ştiu cum să economiseşti la &#238;ncălzire: să faci focul cu paie.&#160;&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p>Micuţii au aflat aceasta după ce grădiniţa pe care o frecventează şi-a schimbat sistemul de &icirc;ncălzire &#8211; de la cel cu gaze naturale, la sistemul de &icirc;ncălzire cu biomasă. Grădiniţa din satul Ermoclia este prima instituţie &icirc;ncălzită cu energie din deşeuri agricole, cu sprijinul financiar al Proiectului Energie şi Biomasă.</p>
<p>Chiar dacă de numai 13 zile grădiniţa din Ermoclia este &icirc;ncălzită cu baloţi de paie, administraţia locală este &icirc;nc&acirc;ntată de rezultat şi susţine că economiile făcute ajung p&acirc;nă la 50% faţă de anii precedenţi. &bdquo;Temperatura nu s-a modificat, dar, dacă &icirc;nainte noi cheltuiam &icirc;n medie 1200-1400 de lei zilnic pentru &icirc;ncălzire, &icirc;n prezent costurile pentru &icirc;ncălzire s-au &icirc;njumătăţit. Timp de 13 zile, de c&acirc;nd am deschis cazangeria, am cheltuit doar 7000 lei. Este mai complicat procesul faţă de vechiul sistem, deoarece e nevoie de operatori care trebuie să realizeze o serie de munci manuale, dar rezultatul este unul care ne satisface. Dacă p&acirc;nă acum gr&acirc;ul era bobul de aur pentru noi, de azi &icirc;nainte şi paiele vor fi de aur&rdquo;, a conchis Svetlana Şargarovschi, directoarea grădiniţei. Cu banii economisiţi, ea speră să renoveze terenul de joacă al copiilor. <br />
Ministrul Economiei, prezent la ceremonia de inaugurare a noului sistem termic din Ermoclia, a menţionat că &bdquo;această grădiniţă marchează &icirc;nceputul utilizării pe scară largă a combustibililor din biomasă &icirc;n R. Moldova şi creează premise pentru o nouă industrie. Pe l&acirc;ngă reducerea consumului de surse energetice importate, vom introduce &icirc;n circuitul economic deşeurile agricole, or, anual, pe c&acirc;mpuri răm&acirc;n neutilizate circa 700 mii tone de paie, prelucrarea cărora ar echivala cu o pătrime din importul anual de gaze naturale&rdquo;. El a precizat că şi Guvernul e preocupat de sporirea eficienţei energetice şi utilizarea resurselor regenerabile. Pentru anul 2012, &icirc;n Fondul pentru eficienţă energetică au fost prevăzute 180 milioane de lei.</p>
<p>Grădiniţa din Ermoclia este una din cele 42 de instituţii publice rurale selectate &icirc;n 2011 pentru a-şi instala sisteme termice pe bază de biomasă. P&acirc;nă &icirc;n 2014, cu sprijinul proiectului, cel puţin 130 de şcoli, grădiniţe şi centre comunitare din localităţile rurale vor fi &icirc;ncălzite cu energie produsă local, din deşeuri agricole. Bugetul total al proiectului este de 14,56 milioane Euro, bani acordaţi de Uniunea Europeană şi PNUD Moldova.</p>
<h2>Nu vom depinde &icirc;n &icirc;ntregime de gazul rusesc</h2>
<p><strong><em>Valeriu Lazăr, <br />
ministrul Economiei<br />
</em></strong><br />
Vom avea nevoie şi de gazul rusesc, şi de cărbunele ucrainean, şi de alte hidrocarburi. Sigur că, pentru anumite produse industriale, care au nevoie de surse energetice mari, vom avea nevoie &icirc;n continuare de gazele naturale, dar important este ca circa 20% din energia utilizată să le putem acoperi din sursele proprii. </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/gradinita-din-ermoclia-a-trecut-la-incalzire-cu-biocombustibil-30642.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>O reuşită revoluţionară aduce biocombustibilul din alge mai aproape de realitate</title>
		<link>https://timpul.md/articol/o-reusita-revolutionara-aduce-biocombustibilul-din-alge-mai-aproape-de-realitate-30572.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/o-reusita-revolutionara-aduce-biocombustibilul-din-alge-mai-aproape-de-realitate-30572.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 22 Jan 2012 06:30:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[biocombustibil]]></category>
		<category><![CDATA[biomasă]]></category>
		<category><![CDATA[brichete]]></category>
		<category><![CDATA[energie regenerabilă]]></category>
		<category><![CDATA[paie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/o-reusita-revolutionara-aduce-biocombustibilul-din-alge-mai-aproape-de-realitate-30572.html/</guid>

					<description><![CDATA[Experţii &#238;n energie cred că algele reprezintă o sursă promiţătoare de biocombustibil, ca alternativă la cărbune şi petrol. Ideea acestora este acum mai aproape de realitate, după ce o echipă de cercetători din SUA a descoperit cum pot fi convertite &#238;n energie zaharurile din alge.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Un microb creat &icirc;n laborator metabolizează toate zaharurile din algele brune, acestea devenind<a href="http://www.timpul.md/articol/ce-oprete-r--moldova-sa-produca-energie-86-din-energia-produsa-de-brazilia-este-regenerabila-30561.html"><strong> o sursă alternativă de energie la un cost</strong></a> similar cu cel al petrolului.</p>
<p>Echipa de cercetători de la Bio Architecture Lab din Berkeley, California, a modificat o bacterie E. coli, permiţ&acirc;nd acesteia să transforme zaharurile din alge brune &icirc;n etanol. Spre deosebire de microbii concepuţi p&acirc;nă acum, acesta poate folosi principala grupă de zaharuri din algele brune, alginatul.</p>
<p><strong>&quot;Cercetătorii noştri au conceput o metodă prin care toate grupele de zaharuri din alge pot fi transformate &icirc;n energie, reuşind acest lucru cu un cost mic&quot;, a declarat Daniel Trunfio, directorul Bio Architecture Lab.<br />
</strong><br />
Algele constituie o sursă de biocombustibil extrem de promiţătoare &icirc;n comparaţie cu porumbul şi trestia de zahăr. Spre deosebire de aceste surse tradiţionale de etanol, algele nu necesită folosirea terenurilor arabile &icirc;n detrimentul culturilor plantate &icirc;n scop alimentar.</p>
<p>Oamenii de ştiinţă estimează că mai puţin de 3% din apele de coastă ale planetei pot furniza suficiente alge pentru a &icirc;nlocui 227 de miliarde de litri de combustibil de origine fosilă. &Icirc;n condiţii optime, algele pot produce anual 19.000 de litri de etanol pe hectar, productivitatea pe hectar fiind dublă &icirc;n comparaţie cu cea a sfeclei de zahăr şi de 5 ori mai mare dec&acirc;t cea a porumbului.&nbsp;</p>
<p>Via AFP</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/o-reusita-revolutionara-aduce-biocombustibilul-din-alge-mai-aproape-de-realitate-30572.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Paiele moldoveneşti se iau la trântă cu gazul rusesc…</title>
		<link>https://timpul.md/articol/paiele-moldovenesti-se-iau-la-tranta-cu-gazul-rusesc-30527.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/paiele-moldovenesti-se-iau-la-tranta-cu-gazul-rusesc-30527.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ala Coica]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 21 Jan 2012 04:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[biomasă]]></category>
		<category><![CDATA[brichete]]></category>
		<category><![CDATA[paie]]></category>
		<category><![CDATA[Ștefan Vodă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/paiele-moldovenesti-se-iau-la-tranta-cu-gazul-rusesc-30527.html/</guid>

					<description><![CDATA[Sătenii din Feşteliţa, raionul Ştefan-Vodă, au descoperit &#8222;arma&#8221; perfectă de luptă &#238;mpotriva poluării planetei, a dependenţei energetice faţă de Rusia şi a v&#226;ntului care le bate prin buzunare sau le şuieră prin sobe - PAIELE.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>
Sătui să plătească facturi cosmice la gaze naturale, localnicii &icirc;şi &icirc;ncălzesc sobele cu brichete, un combustibil ecologic nou, produs chiar la ei &icirc;n localitate din biomasă de deşeuri agricole, &icirc;n special &#8211; paie de gr&acirc;u şi ovăz. </p>
<p>Aparent, Feşteliţa este un sat obişnuit, ca multe altele din Moldova, &icirc;n care domină sărăcia şi disperarea, unde majoritatea persoanelor apte de muncă sunt plecate peste hotare, iar cei rămaşi &icirc;n sat abia o duc de azi pe m&acirc;ine. Şi totuşi, mai e ceva: anul trecut, &icirc;n localitate au fost create 21 de noi locuri de muncă permanente şi alte peste 60 de locuri sezoniere, a apărut o nouă activitate economică şi, cel mai important, este că sătenii au descoperit ce &icirc;nseamnă energie regenerabilă şi biomasă. </p>
<h2>Brichetele &ndash; un fel de b&acirc;tă cu miros de ierburi</h2>
<p>&Icirc;n căutarea &bdquo;armei&rdquo; &icirc;mpotriva crizei energetice a plecat şi echipa TIMPULUI, iar destinaţia a fost fabrica de producere a brichetelor de aici. Odată ajunşi &icirc;n v&acirc;rful dealului, unde stăp&acirc;n era v&acirc;ntul şi zăpada, am rămas impresionaţi de mormanul uriaş de paie de l&acirc;ngă fabrică. Cu z&acirc;mbetul pe buze, un angajat ne-a liniştit: &bdquo;Asta e doar ceea ce a rămas, mai erau &icirc;ncă trei căpiţe, cam pe-at&acirc;t&rdquo;. &Icirc;năuntru, mirosul de ierburi uscate şi soba &icirc;n care mocneşte focul domol te ademenesc imediat, mai ales dacă afară e un frig năprasnic. Astfel că, după o raită prin fabrică, şi după ce mi s-a explicat cum un morman de paie se transformă &icirc;n nişte b&acirc;te presate şi masive, m-am aciuat l&acirc;ngă soba cu ajutorul căreia, &icirc;n urma prelucrării termice, se formează brichetele. </p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" width="460" height="259" alt="" src="/uploads/images/01-2012/3(2).jpg" /><br />
<strong>Doi săteni din Ştefan-Vodă au venit să se aprovizioneze cu biocombustibil<br />
</strong></p>
<h2>&bdquo;Important e să nu ne &icirc;mpiedice autorităţile&hellip;&rdquo;</h2>
<p>&Icirc;ntre timp, Oleg Donoagă, preşedintele asociaţiei obşteşti pentru promovarea biocombustibililor &icirc;n Moldova &bdquo;Pentru utilizarea energiei din resurse regenerabile&rdquo;, directorul adjunct al minifabricii de producere a brichetelor din Feşteliţa, mi-a povestit că afacerea a luat naştere anume datorită cantităţii uriaşe de deşeuri agricole, asemenea celor pe care le-am văzut şi noi afară, dar care, &icirc;nainte, răm&acirc;neau pe deal sau le dădeau foc. &bdquo;Am studiat foarte mult piaţa locală, experienţa ţărilor europene şi am ajuns la concluzia că producerea de brichete este o afacere optimă pentru zona aceasta, &icirc;ntruc&acirc;t avem la &icirc;ndem&acirc;nă materia primă şi, &icirc;n contextul creşterii tarifelor la gaze, există cerere pentru combustibil&rdquo;, a declarat pentru TIMPUL Oleg Donoagă. </p>
<p>Investiţia a fost substanţială, la fel şi riscurile. &Icirc;n total, antreprenorii au investit circa 140 mii de euro &#8211; finanţe proprii şi credite contractate de ei. Din suma investită, circa 30% a constituit-o utilajul de producere a brichetelor şi tot cam de at&acirc;tea surse financiare a fost nevoie pentru colectarea materiei prime pentru biomasă. Restul banilor au fost investiţi &icirc;n tehnica necesară str&acirc;ngerii materiei prime şi conectarea fabricii la reţelele utilitare necesare. </p>
<p><img decoding="async" width="460" height="259" alt="" src="/uploads/images/01-2012/7(2).jpg" /><br />
<strong>Paiele sunt introduse &icirc;n tocător, iar după prelucrarea termică acestea se presează</strong></p>
<h2>Ca să afle cu ce se &bdquo;măn&acirc;ncă&rdquo; biomasa&hellip;</h2>
<p>&bdquo;Am avut un start destul de anevoios, &icirc;n care a trebuit să depăşim nu doar obstacolele de ordin birocratic şi financiar, dar şi cele ce ţin de mentalitatea oamenilor. Am avut parte şi de perioade de disperare, c&acirc;nd afacerea nu mergea, v&acirc;nzări nu aveam&rdquo;, &icirc;şi aminteşte Oleg Donoagă. El fiind şi preşedintele asociaţiei de promovare a biocombustibililor, spune că, de la &icirc;nceput şi p&acirc;nă &icirc;n prezent, au &icirc;ncercat să educe consumatorii, să le demonstreze care sunt avantajele utilizării brichetelor şi de ce ele sunt considerate ecologice. &bdquo;Pentru că oamenii nu ştiau ce este un brichet, iniţial am fost nevoiţi să distribuim gratis circa 20 de tone de biomasă. Apoi am &icirc;ncercat să creăm o relaţie cu consumatorii pe bază de prietenie. La fiecare două săptăm&acirc;ni luăm legătura cu clienţii pentru a afla dacă au anumite doleanţe, nemulţumiri sau poate au nevoie de unele sfaturi&rdquo;, menţionează Oleg Donoagă. </p>
<p><img decoding="async" width="460" height="259" alt="" src="/uploads/images/01-2012/4(2).jpg" /><br />
<strong>Oleg Donoagă, directorul adjunct al fabricii</strong></p>
<p>&Icirc;ntrebat fiind dacă i-au sprijinit &icirc;n vreun fel autorităţile locale sau centrale, directorul general al fabricii de brichete, Sergiu Pascal, a remarcat: &bdquo;Nu ne-au ajutat nicicum. Important este să nu ne &icirc;mpiedice să facem ceea ce avem &icirc;n plan. Legislaţia este cam imperfectă, iar subvenţiile &icirc;n agricultură, dacă se fac, se fac nu &icirc;n domeniile de perspectivă, aşa cum este biomasa&rdquo;. Antreprenorii s-au arătat dezamăgiţi de faptul că nu există strategii, politici guvernamentale riguroase &icirc;n acest sens. &Icirc;ntruc&acirc;t există materie primă, cred oamenii de afaceri, ar trebui pus accentul pe biomasă, să nu fie permisă arderea unor cantităţi enorme de deşeuri, aşa cum se &icirc;nt&acirc;mplă la noi. &Icirc;n prezent, capacitatea fabricii este de 8 tone de brichete &icirc;n 24 de ore. Dar, pe viitor, antreprenorii &icirc;şi propun să extindă numărul liniilor de fabricare, astfel ca producţia să ajungă la 30 de tone &icirc;n 24 de ore. </p>
<h2>Acest exemplu trebuie multiplicat</h2>
<p>Primarul satului se arată &icirc;nc&acirc;ntat de ideea tinerilor afacerişti din Chişinău, veniţi la Feşteliţa cu activitate economică. &Icirc;n localitate nici nu sunt alţi agenţi economici, astfel că bugetul primăriei este cam auster. &bdquo;Ar trebui multiplicate astfel de experienţe, deoarece rezerve biologice ca paiele, crengile de viţă-de-vie şi pomi, beţele de floarea-soarelui şi de porumb pot fi utilizate la obţinerea agentului termic. &Icirc;n localitatea noastră activitatea principală este agricultura. Agentul &icirc;n cauză se ocupă şi cu agricultura. Ei cultivă peste 1000 ha de păm&acirc;nt&rdquo;, a menţionat primarul satului Feşteliţa, Nicolae Tudoreanu. El a recunoscut că şi familia lui a renunţat la gazul natural &icirc;n favoarea biocombustibilului şi că vine &icirc;n fiecare lună să-şi procure 5-6 saci de brichete pentru foc. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" width="460" height="259" alt="" src="/uploads/images/01-2012/1(2).jpg" /><br />
<strong>Brichetele ard &icirc;n sobă<br />
</strong><br />
&nbsp;Brichetele sunt un combustibil ecologic utilizat pe larg &icirc;n ţările europene. La realizarea lor nu se utilizează substanţe chimice sau alte adaosuri. Brichetele sunt presate sub presiune &icirc;naltă şi la temperatură ridicată. Brichetele elimină de 2-3 ori mai multă căldură &icirc;n comparaţie cu lemnele uscate şi, practic, sunt asemeni cărbunelui. &Icirc;nsă, la ardere, ele elimină o cantitate minimă de fum şi de bioxid. O tonă de brichete echivalează cu cinci metri cubi de lemne sau cu aproape o tonă de cărbune. Totodată, o tonă de brichete valorează de două ori mai puţin dec&acirc;t una de cărbune şi de 2,5 ori mai puţin dec&acirc;t 560 metri cubi de gaze naturale. </p>
<p>&nbsp;<br />
<img loading="lazy" decoding="async" width="300" height="362" align="left" alt="" src="/uploads/images/01-2012/11.jpg" /><strong>Nicolae Tudoreanu, primarul satului Feşteliţa, Ştefan-Vodă</strong></p>
<p>
Biomasa ne-ar putea scăpa de dependenţa faţă de gazul rusesc. Resursele noastre biologice, dacă vor fi utilizate la capacitate maximă, ar putea concura cu gazul, &icirc;n ceea ce priveşte obţinerea agentului termic. </p>
<p>&Icirc;n satul nostru, &icirc;ntr-o lună, &icirc;ncepem construcţia unei fabrici de colectare, prelucrare şi depozitare a deşeurilor menajere din care se vor produce brichete pentru foc. Este un proiect finanţat de Fondul de Investiţii Europene prin proiectul Eco-Verde, care va costa peste 200 milioane de lei. De asemenea, prin Programul 2KR, ne dorim să trecem cazangeria grădiniţei de copii la ardere cu biocombustibil, pentru a putea utiliza potenţialul energetic al localităţii şi a face economii la bugetul local. <br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/paiele-moldovenesti-se-iau-la-tranta-cu-gazul-rusesc-30527.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
