<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>pan erhan &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/pan-erhan/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Mon, 09 May 2022 02:25:13 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>pan erhan &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>DĂM START UNIRII: În culisele Istoriei. Liderul primului guvern al Basarabiei</title>
		<link>https://timpul.md/articol/dam-start-unirii-in-culisele-istoriei-liderul-primului-guvern-al-basarabiei-90168.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/dam-start-unirii-in-culisele-istoriei-liderul-primului-guvern-al-basarabiei-90168.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Iurie Colesnic]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 25 Mar 2016 14:54:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[basarabia]]></category>
		<category><![CDATA[guvern]]></category>
		<category><![CDATA[pan erhan]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/dam-start-unirii-in-culisele-istoriei-liderul-primului-guvern-al-basarabiei-90168.html/</guid>

					<description><![CDATA[Printre materialele de arhivă ale lui Pantelimon Halippa, am găsit şi un succint articol dedicat lui Pantelimon Erhan, coleg de generaţie, coleg de seminar teologic, coleg &#238;n lupta politică din perioada Unirii:&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&bdquo;Născut la 1884, &icirc;n com. Tănătari, jud. Tighina.</p>
<p>Absolvent al Seminarului Teologic din Chişinău, apoi după studiile universitare din Petersburg devine profesor la liceul nr.1 din capitala Rusiei şi asistent universitar, după revoluţie este numit director al acestui liceu. Făcea parte din gruparea politică de st&acirc;nga.</p>
<p>Se &icirc;napoiază &icirc;n Basarabia &icirc;n luna iulie 1917 &icirc;n fruntea unui grup de soldaţi revoluţionari moldoveni, care făcuse cursuri de educaţie politică revoluţionară. Peste puţin timp după sosire &icirc;n Chişinău intră ca membru &icirc;n Sovietul deputaţilor ţărani şi muncitori ai Chişinăului, apoi ca membru &icirc;n comitetul executiv al Administraţiei Sociale a &icirc;ntregii provincii, fiind ales ulterior preşedinte.</p>
<p>Bun conducător al problemei agrare, Domnia Sa a depus o intensă activitate &icirc;n elaborarea reformei agrare pentru Basarabia, fiind coautorul ei &icirc;mpreună cu dl A. Crihan. Plin de energie şi foarte activ, constituia un element activ &icirc;n frăm&acirc;ntările politice din Basarabia, 1917-1918, &icirc;şi remarca un talent deosebit pentru dezvoltarea celor mai delicate chestiuni, căpăt&acirc;nd astfel multe simpatii din partea tuturor organizaţiunilor şi grupărilor publice locale. Este ales prim-director general &icirc;n cel dint&acirc;i guvern al Republicii democratice moldoveneşti şi director-general al Agriculturii, iar &icirc;n cel de al doilea guvern ocupă funcţia de director-general al &icirc;nvăţăm&acirc;ntului.</p>
<p>&Icirc;n epoca cea mai tenebroasă de frăm&acirc;ntări politice (6&ndash;16 ianuarie 1918), i-a revenit cea mai grea sarcină &icirc;n funcţiunea ce o ocupase, &icirc;ndur&acirc;nd multe acuzaţiuni şi ameninţări din partea diferitelor grupări revoluţionare şi chiar din partea &bdquo;Blocului Moldovenesc&rdquo; din Sfatul Ţării. A fost ales deputat de două ori &icirc;n parlamentul rom&acirc;n. A ocupat după unire postul de director general al &icirc;nvăţăm&acirc;ntului din Basarabia. Bucur&acirc;ndu-se de mari simpatii din partea dăscălimii, era &icirc;n permanenţă ales ca preşedinte al asociaţiei didactice basarabene&rdquo;.</p>
<p>Aici am veni doar cu c&acirc;teva precizări enciclopedice necesare: <br />
Membru al Partidului Socialist-Revoluţionar. &Icirc;n Sfatul Ţării a fost ales de Sovietul Gubernial al Ţăranilor şi a aderat la Fracţiunea Ţărănească. Membru al Comitetului Executiv Gubernial al Deputaţilor Ţărani.<br />
Mandat validat de la 21.XI.1917 p&acirc;nă la 27.XI.1918.<br />
Membru al Comisiilor: a II-a Agrară (de la 16 august p&acirc;nă la 18 noiembrie 1918 &ndash; preşedinte) de Stat, Administrativă. La Chişinău locuia pe str. Jukovski 6.<br />
La 21 noiembrie 1917, a luat cuv&acirc;ntul &icirc;n cadrul adunării de deschidere a Sfatului Ţării. <br />
La 27 martie 1918, a votat Unirea Basarabiei cu Rom&acirc;nia.<br />
Studii: Seminarul Teologic din Chişinău, Facultatea de Litere a Universităţii din Petrograd.<br />
A activat &icirc;n calitate de profesor la Liceul Principilor din Petrograd, a fost asistent universitar. &Icirc;n luna iunie a anului 1917, la &icirc;ndemnul preşedintelui Guvernului Provizoriu Al. Kerenski, se &icirc;ntoarce, &icirc;mpreună cu Ion Inculeţ, &icirc;n Basarabia, &icirc;n fruntea unui grup de activişti revoluţionari ce trebuiau să facă agitaţie &icirc;n favoarea revoluţiei ruse din februarie 1917.<br />
Este ales preşedinte al Sovietului Gubernial al Deputaţilor Ţărani din Basarabia, organizaţie ce nu accepta orientarea Partidului Naţional Moldovenesc spre o revoluţie de eliberare naţională. Prin toate mijloacele se urmărea zădărnicirea tendinţelor separatiste ale basarabenilor. &Icirc;n iulie 1917 susţine propunerea lui Vl. Hertza privind formarea unui comitet pentru organizarea Sfatului Ţării şi elaborarea unui proiect privind autonomia Basarabiei.<br />
&Icirc;n noiembrie 1917, este ales candidat pentru Constituanta rusă.<br />
La propunerea lui, Sfatul Ţării &icirc;l alege preşedinte pe Ion Inculeţ.<br />
La 7 decembrie, Sfatul Ţării &icirc;l desemnează pe Pantelimon Erhan prim-director general al republicii (cel dint&acirc;i prim-ministru al Guvernului Republicii Democratice Moldovenești). Constituind Sfatul Ţării, Basarabia şi-a ales un organ legislativ. Dar orice organ legislativ are nevoie de un organ executiv care ar realiza practic programele şi legile adoptate.<br />
&Icirc;n şedinţa Sfatului Ţării din 28 noiembrie 1917, a fost pus &icirc;n discuţie şi adoptat &icirc;n prima lectură Proiectul organizării c&acirc;rmuirii Basarabiei, &icirc;n care erau stabilite principiile de organizare şi funcţionare a guvernului basarabean. Formarea primului Consiliu al Directorilor Generali a durat p&acirc;nă la 8 decembrie 1917, c&acirc;nd deja fusese proclamată Republica Democratică (Poporană) Moldovenească.<br />
Evoluţia ulterioară a evenimentelor politice a demonstrat că principiile de formare a cabinetului de miniştri au fost elaborate corect. &Icirc;n baza Proiectului organizării c&acirc;rmuirii Basarabiei au funcţionat trei guverne.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/4_Desen%20de%20G_Sainciuc.jpg" width="650" height="892" alt="" /></p>
<p>&bdquo;1. Puterea &icirc;naltă &icirc;n Basarabia o are Sfatul Ţării, care este cel mai &icirc;nalt aşezăm&acirc;nt de oc&acirc;rmuire p&acirc;nă la chemarea adunării poporane basarabene.</p>
<p>2. Organ (aşezăm&acirc;nt) &icirc;mplinitor al Sfatului Ţării este Sfatul Directorilor Generali, care este răspunzător pentru trebile şi măsurile sale numai &icirc;naintea Sfatului Ţării.</p>
<p>3. Sfatul Directorilor Generali are toată puterea &icirc;mplinitoare şi lucrează &icirc;n temeiul zacoanelor şi poveţelor date şi &icirc;ntărite de Sfatul Ţării.</p>
<p>4. Legătura &icirc;ntre Sfatul Ţării şi stăp&acirc;nirea centrală au să se facă prin Sfatul Directorilor Generali.</p>
<p>5. Sfatul Directorilor Generali este alcătuit dintr-un director-preşedinte şi 10 directori generali pe următoarele branşe: unul pe trebile dinlăuntru, al doilea pe &icirc;nvăţăm&acirc;ntul norodului, al treilea pe trebile păm&acirc;ntului şi a gospodăriei săteşti, al patrulea pe trebile finanţelor, al cincilea pe treaba drumurilor de fier, pe poşte şi telegraf, al şaselea pe trebile ostăşeşti, al şaptelea pe judecători şi pe trebile credinţelor religioase, al optulea pe negoţ, industrie şi pentru apărarea muncii, al nouălea pe trebile străine (internaţionale) şi al zecelea &#8211; controlorul general.<br />
6. Sfatul Directorilor Generali se alcătuieşte de o faţă, &icirc;nsărcinată cu această treabă de către prezidiumul Sfatului Ţării &icirc;mpreună cu o comisie mijlocitoare, &icirc;n care intră 7 deputaţi de la toate fracţiile Sfatului Ţării. Sfatul Ţării are drept să-i &icirc;ntrebe pe directorii generali despre orişice treabă &icirc;n oc&acirc;rmuirea lor şi ei sunt datori să răspundă. Dacă Sfatul Ţării arată ne&icirc;ncredere directorilor generali, ei părăsesc slujba lor, toţi sau o parte din ei.</p>
<p>7.Trebile Ţării se hotărăsc după zacoanele de p&acirc;nă acuma, care n-au fost desfiinţate de stăp&acirc;nirea vremelnică (rusească) sau de Sfatul Ţării. Asemenea se iau &icirc;n seamă măsurile şi poruncile stăp&acirc;nirii vremelnice (ruseşti), care au fost scoase de la 1 martie 1917 &icirc;ncoace şi care se potrivesc cu &icirc;mprejurările din ţara noastră&rdquo;. <br />
(Ciobanu, Ştefan. Unirea Basarabiei. &#8211; Chişinău, 1993).</p>
<p>Primul Consiliu al Directorilor Generali a activat de la 8.XII.1917 p&acirc;nă la 13.I.1918.<br />
Preşedinte al Consiliului Directorilor Generali şi director general la Agricultură a fost Pantelimon V. Erhan.<br />
Director general de Interne (provizoriu) &#8211; Vladimir G. Cristi.<br />
Director general de Instrucţie Publică &#8211; Ştefan N. Ciobanu.<br />
Director general de Finanţe (provizoriu) &#8211; Theofil G. Ioncu.<br />
Director general al Căilor Ferate, Poştelor, Telegrafului şi Telefonului &#8211; Nicolae N. Bosie-Codreanu.<br />
Director general de Război şi Marină &#8211; Teodosie P. Cojocaru.<br />
Director general de Justiţie şi Culte (provizoriu) &#8211; Mihail G. Savenco.<br />
Director general al Industriei, Comerţului şi Muncii &#8211; Veniamin Grinfeld.<br />
Director general pentru Afacerile Străine (Internaţionale) &#8211; Ioan G. Pelivan.</p>
<p>Printre obiectivele schiţate de acest cabinet de miniştri sunt c&acirc;teva foarte importante, valabile pentru orice guvern. Soluţiile propuse pentru redresarea situaţiei concrete, &icirc;n care se afla la acel moment Basarabia, denotă o maturitate a experienţei administrative şi o responsabilitate sporită pentru sarcina asumată:</p>
<p>&bdquo;Consiliul Directorilor Generali &icirc;şi propune ca scop introducerea ordinii &icirc;n toate ramurile vieţii ţării, &icirc;nlăturarea anarhiei şi a dezastrului, organizarea administraţiei tuturor aspectelor din viaţa statului, angajarea raporturilor cu guvernul central al Republicii Federative Ruse.<br />
Toate aceste probleme de o complexitate extraordinară vor trebui să aducă la restabilirea cursului normal al vieţii ţării, dar ele vor putea fi &icirc;nfăptuite numai prin susţinerea solidară şi energică a Consiliului Directorilor Generali &icirc;n activitatea lui de către toţi cetăţenii, toate instituţiile şi persoanele administrative ale ţării.</p>
<p>Sprijinit &icirc;n munca lui viitoare pe susţinerea şi consimţăm&acirc;ntul tuturor, Consiliul Directorilor Generali declară, că din momentul publicării acestui decret toate instituţiile de stat, obşteşti şi particulare ale ţării, precum şi toate organizaţiile &icirc;n toate chestiunile care privesc oc&acirc;rmuirea superioară a ţării, se adresează directorului general respectiv prin cancelaria Consiliului Directorilor Generali, şi nici un fel de acte &icirc;n sfera oc&acirc;rmuirii administrative, săv&acirc;rşite fără sancţiunea directorului general, respectiv nu au nici un fel de putere, şi pentru toate actele săv&acirc;rşite fără o asemenea sancţiune, Consiliul Directorilor Generali nu are nici un fel de răspundere&#8230;&rdquo; (Ciobanu, Ştefan. Unirea Basarabiei. &#8211;  Chişinău, 1993).</p>
<p>Guvernul condus de P. Erhan a avut un termen scurt de activitate. La 13.I.1918, odată cu sosirea armatelor rom&acirc;ne &icirc;n Chişinău, a &icirc;nceput criza de guvern. Motivul principal care a provocat criza şi demiterea guvernului a fost anarhia. Deoarece armata naţională era &icirc;n etapa formării, randamentul ei &icirc;n lupta cu acest viciu social provocat de revoluţie nu era mare. Pe de altă parte, elementele bolşevizate reuşiseră să contamineze şi unele efective ale cohortelor moldoveneşti cu idei anarhico-revoluţionare.</p>
<p>&Icirc;n Consiliul Directorilor Generali s-au conturat două direcţii principale de soluţionare a acestei grave probleme.<br />
Preşedintele Sfatului Ţării Ion Inculeţ, preşedintele Consiliului Directorilor Generali Patelimon Erhan, prin intermediul maiorului Cricopol, duceau tratative secrete cu şeful Statului Major al Districtului militar Odesa &icirc;n vederea trimiterii &icirc;n Basarabia a două divizii de cazaci. Aceste &icirc;nsă intenţii n-au dat rezultate &#8211; elementele naţionale conştiente din Sfatul Ţării i-au &icirc;mpiedicat să facă acest lucru.</p>
<p>A doua direcţie era orientată spre Iaşi şi-i avea drept lideri pe reprezentanţii Blocului Moldovenesc, conduşi de Ioan Pelivan. &Icirc;n scopul luptei cu anarhia, el a plecat la Iaşi &icirc;mpreună cu Vladimir Cristi, cer&acirc;nd ajutor de la generalul Şcerbacev (ca să nu provoace alergie socialiştilor şi elementelor minoritare ce-i suspectau pe basarabenii din acest bloc de separatism &icirc;n favoarea Rom&acirc;niei), dar au avut &icirc;ntrevederi &icirc;n această chestiune şi cu reprezentanţi ai Guvernului Rom&acirc;n şi ai aliaţilor.</p>
<p>Acelaşi rol l-au avut delegaţiile din care făceau parte Vasile Cijevschi, Vasile Ţanţu şi Vladimir Bogos, precum şi alte delegaţii care au vizitat Iaşiul, solicit&acirc;nd ajutorul Rom&acirc;niei &icirc;n lupta cu anarhia.<br />
Reprezentanţii mişcării antinaţionale de la Chişinău interpretează &icirc;n felul lor aceste tratative:  Basarabia este v&acirc;ndută Rom&acirc;niei.<br />
La 20 decembrie 1917, pe străzile Chişinăului sunt difuzate proclamaţii &icirc;n care Sfatul Ţării este &icirc;nvinuit de trădare.<br />
La 23 decembrie 1917, se &icirc;ntrunesc &icirc;n şedinţă plenară Comitetul Executiv al Sovietelor muncitorilor şi soldaţilor, Comitetul Executiv Gubernial al Ţăranilor şi, &icirc;n rezultat, este difuzată o declaraţie conţin&acirc;nd c&acirc;teva puncte importante pentru cunoaşterea obiectivă a desfăşurării evenimentelor:</p>
<p>&bdquo;1) a se protesta contra introducerii armatelor străine&#8230;<br />
2) să se depărteze din Sfatul Ţării elementele nedemocratice&#8230;<br />
3) să se convoace constituanta basarabeană&#8230;<br />
4) să se restabilească imediat legăturile cu comisarii poporului din Petrograd&rdquo;. <br />
(Cazacu, Petre. Moldova dintre Prut şi Nistru. 1812-1918. &#8211; Chişinău, 1992).</p>
<p>Protest&acirc;nd &icirc;mpotriva presiunii comitetelor executive de orientare probolşevică şi pentru a provoca o criză de guvern, directorul general V. Grinfeld &icirc;şi dă demisia.<br />
La 27 decembrie 1918, Sfatul Ţării, &icirc;n şedinţă plenară, discută problema introducerii armatelor străine.<br />
Din planul discuţiilor şi tratativelor confidenţiale, această problemă este trecută &icirc;n planul unor dezbateri publice. Căderea guvernului este iminentă odată cu intrarea armatelor rom&acirc;ne.<br />
Av&acirc;nd &icirc;n vedere că unele soviete, urm&acirc;nd exemplul celor din Petrograd, &icirc;ncearcă să ia puterea &icirc;n m&acirc;inile sale pe cale armată şi &icirc;nlătură organele legale, Sfatul Ţării, prin Guvernul său, a cerut &icirc;n decembrie ajutor militar reprezentanţilor Antantei (cu aveau reşedinţa la Iaşi), solicit&acirc;nd trimiterea unui regiment ardelenesc, care să stea la dispoziţia Guvernului. &Icirc;n ianuarie 1918, &icirc;mpreună cu I. Inculeţ, este adus &icirc;n faţa unui tribunal revoluţionar, compus din reprezentanţii Frontotdelului, fiind acuzaţi de separatism şi solicitare de ajutor din partea Antantei. I-a salvat de la moarte comandantul Primului Regiment Moldovenesc, colonelul Mihail Popa.<br />
Arestarea celor doi conducători şi judecarea lor explică &icirc;ntr-un fel cererea de ajutor a Guvernului R.D.M. trimisă Guvernului Rom&acirc;niei, stabilit la Iaşi şi apoi protestul &icirc;mpotriva introducerii trupelor rom&acirc;ne &icirc;n Basarabia. După numirea lui D. Ciugureanu &icirc;n fruntea Directoratului General, E.P. răm&acirc;ne &icirc;n calitate de director general la Instrucţie.<br />
După Unire a fost director general al &Icirc;nvăţăm&acirc;ntului &icirc;n Basarabia, senator &icirc;n Parlamentul rom&acirc;n. A fost director la Liceul &bdquo;B.P. Hasdeu&rdquo; din Chişinău. <br />
&Icirc;n 1940, s-a refugiat &icirc;n Rom&acirc;nia, stabilindu-se cu traiul la Bucureşti.<br />
A fost decorat de conducătorii Rom&acirc;niei cu ordinele: Coroana Rom&acirc;niei &icirc;n grad de Ofiţer şi Ordinul Ferdinand &icirc;n grad de Comandor. S-a născut la Tănătari, dar a decedat din viaţă la Bucureşti &icirc;n 1971. Azi o stradă din Chişinău, fosta str. Pervomaisk, &icirc;i poartă numele.<br />
Iar fostul lui elev, pictorul Glebus Sainciuc, &icirc;n anul 2000, mi-a dăruit o caricatură a lui Pantelimon Erahan, executată &icirc;n anii de liceu. Istoria &icirc;și păstrează artefactele &icirc;n formule nebănuite&#8230; </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/dam-start-unirii-in-culisele-istoriei-liderul-primului-guvern-al-basarabiei-90168.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
