<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>personalitate &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/personalitate/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Mon, 16 May 2022 00:45:02 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>personalitate &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Ce spune mâncarea preferată despre personalitatea ta</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ce-spune-mancarea-preferata-despre-personalitatea-ta-127920.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ce-spune-mancarea-preferata-despre-personalitatea-ta-127920.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 03 Mar 2018 10:38:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[mancare]]></category>
		<category><![CDATA[personalitate]]></category>
		<category><![CDATA[Trăsături]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ce-spune-mancarea-preferata-despre-personalitatea-ta-127920.html/</guid>

					<description><![CDATA[M&#226;ncarea preferată a fiecărei persoane poate dezvălui trăsături despre personalitate.<br />
<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Alimente cu gust dulce și acru</strong> &#8211; Dulciurile, &icirc;n general, sunt adesea folosite ca alimente de confort, iar de alimentele acre ne e poftă c&acirc;nd suntem neliniștiți, anxioși. </p>
<p><strong>Produse care te atrag prin ambalaj</strong> &#8211; Cumperi alimente aleatorii la magazin, chiar dacă nu știi ce sunt, doar pentru că arată amuzant? Ești o persoană cărea-i place să-și asume riscuri și care iubește aventura.</p>
<p><strong>Pizza</strong> &#8211; Un motiv pentru care nu poți rezista unei felii este că, potrivi studiilor, e alimentul care creează cea mai puternică dependență. Cei cărora le place foarte mult pizza sunt extrovertiți. &Icirc;ntruc&acirc;t este un produs consumat la petreceri, dacă acesta e alimentul tău preferat &icirc;nseamnă că iubești să fii &icirc;n mijlocul oamenilor. </p>
<p><strong>Smoothie-uri</strong> &#8211; Acestea sunt alese, de obicei, de persoane care iubesc multitasking-ul.</p>
<p>Sursa: Rd.com</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ce-spune-mancarea-preferata-despre-personalitatea-ta-127920.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Un copil educat este o personalitate puternică</title>
		<link>https://timpul.md/articol/un-copil-educat-este-o-personalitate-puternica-109605.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/un-copil-educat-este-o-personalitate-puternica-109605.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 24 May 2017 05:08:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Social]]></category>
		<category><![CDATA[copii]]></category>
		<category><![CDATA[dizabilități]]></category>
		<category><![CDATA[educație incluzivă]]></category>
		<category><![CDATA[gradinita]]></category>
		<category><![CDATA[personalitate]]></category>
		<category><![CDATA[școală]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/un-copil-educat-este-o-personalitate-puternica-109605.html/</guid>

					<description><![CDATA[Mii de copii moldoveni cu cerințe educaționale speciale (CES) au stat mult timp &#238;nchiși &#238;n casă pentru că societatea nu-i accepta, iar statul nu era capabil să le asigure accesul la studii. &#206;n ultimii cinci ani, sistemul educațional de la noi a trecut prin c&#226;teva procese de restructurare, printre care: dezinstituționalizarea și implementarea politicilor de educație incluzivă.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&Icirc;n acest context, &icirc;n anul 2011 Guvernul a aprobat Programul de dezvoltare a educaţiei incluzive &icirc;n Republica Moldova pentru anii 2011-2020, unde este stipulat că &bdquo;toți copiii au dreptul să se &icirc;nscrie la școala cea mai apropiată de casa lor și să beneficieze de servicii educaționale specializate&rdquo;. Indiferent de capacitățile intelectuale sau fizice, de apartenența culturală, socială, etnică, rasială, religioasă, toți copiii trebuie să aibă șanse egale, să frecventeze aceeași școală și să &icirc;nvețe &icirc;mpreună cu semenii lor. Cu alte cuvinte, să fie asigurată educația incluzivă. </p>
<p>Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), deși &icirc;n Republica Moldova numărul de copii de v&acirc;rstă școlară a scăzut &icirc;n ultimii 10 ani cu 30 la sută, rata de cuprindere &icirc;n &icirc;nvățăm&acirc;nt este de doar 60%. Specialiștii &icirc;n politici educaționale explică procentul at&acirc;t de mic prin faptul că mulți copii cu cerințe educative speciale &icirc;ncă nu sunt &icirc;ncadrați &icirc;n sistemul educațional. Totuși, &icirc;n anumite zone ale țării programele de incluziune socială sunt implementate cu succes, iar un exemplu pozitiv este raionul Drochia, unde 293 de copii cu CES frecventează 31 de instituții educative. Aceștia sunt ghidați de 29 de cadre didactice de sprijin.  </p>
<h1>&bdquo;Știa doar 5 cuvinte, acum știe peste 100&rdquo;</h1>
<p>Unul dintre micuții cu cerințe educative speciale din raionul Drochia este Mihai Pripa &ndash; un copil de 8 ani care merge &icirc;n clasa &icirc;nt&acirc;i. C&acirc;nd părinții săi au aflat că el suferă de hipoacuzie bilaterală (n. red.: surditate) au crezut că li se duce păm&acirc;ntul de sub picioare. Aveau patru copii, iar despre unul dintre ei medicii le-au spus &icirc;n față că este surd și că trebuie plasat &icirc;ntr-o instituție unde sunt micuți ca el. &bdquo;Nu am acceptat situația asta. Sunt mamă și mă durea sufletul. A frecventat grădinița de copii surzi din Bălți. Dimineața &icirc;l duceam, iar seara &icirc;l luam acasă. Nu l-am lăsat nicio zi să doarmă pe m&acirc;ini străine. Eu am știut că trebuie să lupt. Datorită organizației CCF Moldova (n. red.: copil, comunitate, familie) am primit o nouă speranță. Atunci, c&acirc;nd Mihai a plecat de la grădinița din Bălți, știa doar cinci cuvinte, acum el știe peste 100. C&acirc;nd ne-au anunțat că el poate frecventa grădinița sau școala normală din sat am pl&acirc;ns de bucurie &icirc;mpreună cu soțul. Sunt foarte m&acirc;ndră de el și sunt nespus de bucuroasă că este alături de familie și că &icirc;l &icirc;nconjoară oameni care &icirc;l stimează și &icirc;l susțin &icirc;n tot ceea ce face&rdquo;, mărturisește mama copilului, Stela Pripa. </p>
<p>Acum Mihai merge la școală &icirc;mpreună cu frații și frecventează orele &icirc;mpreună cu semenii săi. Paralel, mai beneficiază și de un program individualizat. Părinții spun că el este susținut de colegi, dirigintă și e foarte fericit. Mama sa declară că nu este nimic mai frumos dec&acirc;t faptul că fiul său se află &icirc;n s&acirc;nul familiei și este convinsă că programele de incluziune socială vor trata durerea multor părinți și copii care trăiesc asemenea experiențe. </p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6855.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<h1>&bdquo;I-a lipsit afecțiunea din partea mamei și a tatălui&rdquo;</h1>
<p>Un alt exemplu pozitiv, tot din raionul Drochia, este Lilian Zapozojan &ndash; un băiat de 13 ani care la fel ca Mihai Pripa, suferă de surditate bilaterală. Părinții au aflat diagnoza copilului pe c&acirc;nd el avea trei ani. I-a pus &icirc;n gardă faptul că nu reacționa la cuvintele celor din jur, nu vorbea nimic și practic mereu pl&acirc;ngea. P&acirc;nă la v&acirc;rsta de opt ani s-a aflat la grădinița pentru surzi din orașul Bălți, spune mama sa Veronica, iar ulterior a ajuns la o școală specializată din H&acirc;rbovăț, unde a stat cinci ani. </p>
<p>&bdquo;Vara trecută ne-am &icirc;nt&acirc;lnit &icirc;nt&acirc;mplător cu tatăl lui Mihai Pripa, băiatul care avea aceleași probleme ca fiul nostru. Atunci am aflat că el frecventează școala din localitatea sa. Așa am &icirc;nțeles că și copilul nostru ar putea fi mereu l&acirc;ngă noi. Am apelat la ajutorul celor de la CCF Moldova și mi-au spus să depun documentele la liceul teoretic de la noi din sat. &Icirc;n 2016 l-am dat pe Lilian &icirc;n clasa a VI-a. Acum el are pedagog special care &icirc;l ajută la lecții, inclusiv la cele separate de restul clasei. El nu merge pas &icirc;n pas cu copiii tipici. Spre exemplu la limba engleză a &icirc;nvățat trei cuvinte și le pronunță, la geografie știe continentele, la biologie cunoaște din ce-i compusă floarea, iar la matematică a &icirc;nvățat să adune, să scadă sau tabla &icirc;nmulțirii. Se simte foarte bine la școală. &Icirc;i place. El la noi a fost de mic printre străini și mereu i-a lipsit afecțiunea din partea mamei și a tatălui&rdquo;, povestește cu lacrimi &icirc;n ochi Veronica Zaporojan. </p>
<p>La 25 iunie Lilian va &icirc;mplini 14 ani. Atunci c&acirc;nd cineva &icirc;l &icirc;ntreabă unde-i mai bine, el spune, gesticul&acirc;nd, că &icirc;i place mai mult &icirc;n satul său de baștină, alături de părinți. Un plus mai mare, la școala de tip internat din H&acirc;rbovăț, e că acolo erau mai mulți copii ca el și comunicau prin semne, spune mama sa, dar zice că se va adapta și aici destul de repede. &bdquo;Noi oricum suntem mulțumiți că e aproape de familie. Specialiștii sunt foarte buni, iar colegii &#8211; &icirc;nțelegători&rdquo;. Soții Zaporojan mai educă un băiat, care &icirc;n ultimii doi ani a devenit campion al Moldovei la K1. Mama spune cu m&acirc;ndrie că are &icirc;n casă doi campioni.      </p>
<h1>&bdquo;Părinții sunt informați că școala e a tuturor&rdquo;</h1>
<p>&Icirc;n prezent, &icirc;n raionul Drochia activează 29 de centre de resurse ale educației incluzive, unde diferiți specialiști lucrează cu copiii. Unii &icirc;și pregătesc acolo temele pentru acasă, iar alții fac jocuri cognitive și multe alte activități utile. La nivel raional, procesul educației incluzive este susținut de către Serviciile de Asistență Psihopedagogică (SAP-uri), iar fiecare este constituit din 8-10 specialiști &icirc;n domeniu.</p>
<p>Galina Chistrea, șefa serviciului Asistență Psihopedagogică din raionul Drochia, declară că procesul de educație incluzivă &icirc;n regiune a demarat &icirc;n februarie 2013, c&acirc;nd a fost deschisă instituția pe care o conduce. Inițial, totul a &icirc;nceput cu evaluarea copiilor care ar necesita cerințe educative speciale, efectuate &icirc;n baza referințelor primite de la școli. O echipă formată din pedagog, psiholog, logoped și psihopedagog evaluează copilul și elaborează un raport care stă la baza identificării cerințelor speciale educaționale. </p>
<p>&bdquo;&Icirc;n acest document menționăm și pachetul de servicii de care are nevoie copilul: cadru didactic de sprijin sau activități de recuperare. Dacă e să compar anul 2013 cu 2016, atunci vă pot spune că am parcurs o distanță enormă de progres privind atitudinea părinților tipici față de copiii cu CES. &Icirc;mbunătățiri observăm și &icirc;n r&acirc;ndul cadrelor didactice. Atitudinea părinților a &icirc;nceput să se schimbe odată cu cea a profesorilor. Inițial cei care respingeau aflarea copiilor cu CES &icirc;n școală și mai ales a celor cu dizabilități, erau pedagogii. Nu pot să zic că acum totul este 100% ideal, dar părinții sunt informați că școala e a tuturor copiilor. Asta răm&acirc;ne o problemă de sensibilizare la nivel de țară&rdquo;, punctează Chistrea. </p>
<p>Ea &icirc;și amintește un caz c&acirc;nd o mamă a solicitat ca odrasla sa să fie &icirc;ntr-o clasă unde era și un copil &icirc;n scaun cu rotile pentru ca fiul său să se &icirc;nvețe să-l ajute, deoarece de fire era egoist. </p>
<h1>C&acirc;te un copil cu CES &icirc;n fiecare clasă</h1>
<p>Una dintre primele instituții din țară care a &icirc;nceput să implementeze programele de educație incluzivă este școala primară nr. 120 din municipiul Chișinău. Angela Cazac, cadru didactic aici, spune că &icirc;n instituție se face educație incluzivă &icirc;ncă din anul 2001, pe c&acirc;nd &icirc;n Republica Moldova practic nu se cunoștea această noțiune. Ea &icirc;și amintește că atunci toți angajații au mers la cursuri de instruire, unde au făcut cunoștință cu toate metodologiile de lucru. </p>
<p>&bdquo;&Icirc;n școală avem opt clase primare și practic &icirc;n fiecare dintre ele au fost și avem &icirc;n continuare c&acirc;te un copil cu CES. La &icirc;nceput majoritatea beneficiarilor erau cu dizabilități locomotorii, dar &icirc;n ultimii ani avem și copii cu elemente de autism sau cu deficiențe auditive. Noi implementăm programul educațional &bdquo;Pas cu pas&rdquo;, iar diversitatea, incluziunea și valorile democrației sunt elemente din standardele curriculei. Prin urmare, nu a fost dificil ca acești copii să fie acceptați. Ei mereu sunt implicați &icirc;n activitățile școlii și au parte de toate oportunitățile de care se bucură și copiii tipici&rdquo;, povestește pedagogul. </p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6897.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<p>Interlocutoarea mea &icirc;și amintește că la &icirc;nceputul anilor 2000 chiar ea a acceptat &icirc;n clasă un copil cu cerințe educaționale speciale. La prima adunare părintească a venit și mama copilului, care le-a spus celorlalți părinți că &bdquo;nimeni nu este asigurat &icirc;n viață de un accident &#8211; cu oricine se poate &icirc;nt&acirc;mpla așa ceva&rdquo;, iar toți au fost &icirc;nțelegători. Angela Cazac spune că &icirc;n acest mod nu este &icirc;ncălcat dreptul nimănui, doar este asigurat dreptul copiilor cu CES la educație. Majoritatea dintre ei au &icirc;n calitate de asistenți personali părinții. Din anul 2001 și p&acirc;nă &icirc;n prezent, școala primară nr. 120 a fost frecventată de 33 de copii cu CES, iar toți au beneficiat sau &icirc;n continuare au parte de un program individualizat adaptat. </p>
<h1>Impact pozitiv asupra ambelor grupuri de elevi</h1>
<p>Recent Alianța ONG-urilor active &icirc;n domeniul Protecției Sociale a Copilului și Familiei (APSCF), &icirc;n frunte cu Mariana Ianachevici, a publicat cercetarea &bdquo;Implementarea educației incluzive &icirc;n Republica Moldova&rdquo;, unde a fost analizat impactul implementării educației incluzive &icirc;n țara noastră. Studiul a fost efectuat &icirc;n 20 de școli, a inclus 400 de elevi (200 de elevi tipici și 200 de elevi cu CES) și a presupus interviuri, anchete și 10 focus grupuri cu peste 100 de persoane. </p>
<p>Conform rezultatelor cercetării, majoritatea elevilor, profesorilor, părinților au menționat că educația incluzivă are un impact pozitiv asupra ambelor grupuri de elevi. Astfel, elevii cu CES sunt mai fericiți că se află acasă și &icirc;nvață &icirc;n școala din comunitate, deprind comportamente pozitive de la colegii lor, &icirc;nregistrează mai multe progrese &icirc;n dezvoltare (vorbesc mai bine, citesc, scriu etc. ) au posibilitatea să absolvească școala și să obțină o profesie. Elevii tipici, conform opiniilor profesorilor și părinților, au devenit mai responsabili, mai săritori la nevoie, mai toleranți și mai empatici.</p>
<h1>&bdquo;&Icirc;n alte țări, copiii cu CES au fost integrați &icirc;n școli, dar &icirc;n clase separate&rdquo;</h1>
<p>Ludmila Malcoci, doctor habilitat &icirc;n sociologie și una dintre autorii studiului, spune că &icirc;n școli sunt mai puțin acceptați copiii cu dizabilități intelectuale și cu probleme de comportament. Potrivit ei, deși copiii cu dizabilități fizice și senzoriale are avea cele mai puține probleme cu &icirc;nsușita școlară, anume ei au &icirc;n continuare acces limitat la instruirea &icirc;n mediul semenilor lor. Majoritatea dintre aceștia sunt instruiți la domiciliu din cauza infrastructurii inaccesibile (drumuri proaste, clădirile școlilor neadaptate etc.). &bdquo;Am avut nevoie de o cercetare pentru a demonstra că incluziunea educațională a copiilor cu CES este un drept al tuturor și că asemenea programe sunt posibile &icirc;n Republica Moldova și au multe efecte pozitive. Doar o abordare complexă ne poate conduce la concluzii concrete și corecte privind educația incluzivă&rdquo;, se arată convinsă Malcoci. </p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6776(1).jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<p>Specialista susține că &icirc;n multe țări copiii cu CES au fost integrați &icirc;n școli, dar &icirc;n clase separate, segregative, pe c&acirc;nd &icirc;n Republica Moldova ei sunt &icirc;n clase obișnuite. Ca procesul de integrare să fie c&acirc;t mai eficient, Ludmila Malcoci recomandă ca autoritățile publice locale să fie responsabile de calitatea serviciilor pe care le prestează, cadrele didactice să beneficieze de instruire continuă, iar părinții copiilor cu CES să se implice mai mult &icirc;n procesul de educație al acestora. </p>
<h1>&bdquo;Ne dorim copii responsabili, toleranți și empatici&rdquo;</h1>
<p>La nivel național a fost creat Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică (CRAP) pentru a asigura suport metodologic SAP-urilor &icirc;n incluziunea educațională a tuturor copiilor.</p>
<p>Virginia Rusnac, șefa CRAP, susține că evoluția dezvoltării educației incluzive &icirc;n Republica Moldova poate fi delimitată, convențional, &icirc;n două etape. Prima de p&acirc;nă la 2011,  &icirc;ntre 10-12 ani, timp &icirc;n care au fost promovate unele iniţiative de soluţionare a problemelor copiilor cu risc de excludere educaţională şi socială, &icirc;n cadrul cărora, au fost create modele de educaţie incluzivă. A doua, anul 2011 și perioada care a urmat &#8211; timp &icirc;n care au fost instituţionalizate şi promovate la nivel naţional unele din practicile pozitive &icirc;nregistrate anterior. &bdquo;Pentru ca să fie atinse obiectivele unei educaţii de calitate, este nevoie ca sistemul de formare continuă a cadrelor didactice să cuprindă programe speciale destinate lor, care să abordeze &icirc;n complexitate problematica educaţiei incluzive. Cadrul didactic de sprijin trebuie să fie titular al diplomei de licență/masterat &icirc;n domeniul științe ale educației cu un modul obligatoriu de formare &icirc;n domeniul educației inclusive. </p>
<p>Numeroase cercetări științifice internaționale, dar și cele de nivel național, demonstrează impactul pozitiv al incluziunii asupra ambelor grupuri de copii (celor tipici și a celor cu CES) din instituția de &icirc;nvățăm&acirc;nt general. Ne dorim copii responsabili, toleranți și empatici. Acest lucru &icirc;l pot &icirc;nvăța doar zi de zi, prin modele de comportament, dezvolt&acirc;ndu-se &icirc;n medii educaționale comune, care trebuie să reflecte societatea &icirc;n sine&rdquo;, a conchis Virginia Rusnac. </p>
<h1>&bdquo;Trebuie &icirc;mbunătățită accesibilitatea &icirc;n instituțiile de &icirc;nvățăm&acirc;nt&rdquo;</h1>
<p>Autoritățile susțin că educația incluzivă este o prioritate pentru stat, dar recunosc că lucrurile trebuie &icirc;mbunătățite. Anastasia Oceretn&icirc;i, viceministru al  Muncii Protecției Sociale și Familiei (MMPSF), spune că dreptul la educație este un deziderat al tuturor țărilor semnatare ale Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități pe care Republica Moldova a ratificat-o &icirc;n anul 2010. &bdquo;Noi, ca stat, avem multe reușite, dar mai avem nevoie să &icirc;ntreprindem pași concreți. &Icirc;n Strategia pentru Protecția Copilului pentru perioada 2014-2020, MMPSF are incluse măsuri cu referire la dezvoltarea educației incluzive și eficientizarea serviciilor de sprijin pentru incluziunea educațională a copiilor. </p>
<p>Este necesar să depunem efort ca să &icirc;mbunătățim accesibilitatea &icirc;n instituțiile de &icirc;nvățăm&acirc;nt pentru toate categoriile de copii cu dizabilități. Totodată, pregătim cadre didactice care să poată oferi suport educațional acestor copii. E important să desfășurăm campanii ample de informare pentru ca societatea să-i accepte. Un copil educat, indiferent de tipul de dizabilitate, este o personalitate puternică, care ulterior poate fi integrată &icirc;n viața socială&rdquo;, declară viceministrul Muncii și recunoaște că scopul final e de a face prietenos sistemul educațional pentru toți copiii cu CES.  </p>
<p>&Icirc;n prezent MMPSF lucrează asupra definitivării Programului național de incluziune socială e persoanelor cu dizabilități, pentru perioada 2017-2022, unde este un compartiment aparte destinat copiilor cu cerințe educaționale speciale. Proiecte &icirc;n acest sens au Ministerul Educației, dar și cel al Sănătății. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/raminmazur-6775.jpg" width="650" height="434" alt="" /></p>
<p>Conform datelor BNS, instituţiile de &icirc;nvăţăm&acirc;nt general obişnuite sunt tot mai mult adaptate la necesităţile copiilor cu dizabilităţi. &Icirc;n anul de studii 2015-2016, numărul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale din instituţiile de &icirc;nvăţăm&acirc;nt general a constituit puțin peste 10 mii de persoane, major&acirc;ndu-se cu circa 35% comparativ cu anul de studii precedent.</p>
<p>Cercetarea &bdquo;Implementarea educației incluzive &icirc;n Republica Moldova&rdquo;, realizată de APSCF,  a fost efectuată &icirc;n cadrul proiectului &bdquo;The Civil Society Education Fund 2016-2018 in Moldova&rdquo;, finanțat de Global Campaign for Education. </p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/un-copil-educat-este-o-personalitate-puternica-109605.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ai grupa de sânge 0? Iată de ce ești special</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ai-grupa-de-sange-0-iata-de-ce-esti-special-104739.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ai-grupa-de-sange-0-iata-de-ce-esti-special-104739.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 13 Feb 2017 08:30:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Sănătate]]></category>
		<category><![CDATA[energie]]></category>
		<category><![CDATA[personalitate]]></category>
		<category><![CDATA[sânge]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ai-grupa-de-sange-0-iata-de-ce-esti-special-104739.html/</guid>

					<description><![CDATA[Persoanele care au acest tip de s&#226;nge au jucat un rol important &#238;n orice societate, din cele mai vechi timpuri, chiar și astăzi. Grupa sanguină 0 este primordial tipul de s&#226;nge al strămoșilor noștri, care au fost diferiți de ceilalți.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Se crede adesea că unicitatea lor provine din faptul că strămoșii noștri erau v&acirc;nători care trebuiau să observe și să evalueze cu exactitate mediul pentru a fi capabil să supraviețuiască.</p>
<p>Persoanele cu s&acirc;nge de tip 0 posedă calități uimitoare, cum sunt energia și capacitatea de a răm&acirc;ne concentrat, de putere, caracteristici necesare pentru conducere, productivitate și proactivitate. Moștenirea lor genetică le oferă posibilitatea de a fi puternici, productivi, de a avea o viață lungă și să fie optimiști.</p>
<p>Specialiștii japonezii asociază această grupă de s&acirc;nge cu un anumit tip de personalitate. Persoanele sunt adesea descrise ca fiind organizate, responsabile, conștiincioase și practice. Acestea sunt considerate logice și capabile să se orienteze mai bine.&nbsp;</p>
<p>Cu toate acestea, obiceiurile nesănătoase sau nivelul ridicat de stres, alimentația precară, lipsa de activitate fizică, sunt cele ce-i fac să fie sensibili la efecte adverse metabolice, inclusiv la rezistența la insulină, activitate redusă a glandei tiroide și obezitate. &Icirc;n cazul &icirc;n care sunt stresate, devin nervoase, hiperactive și impulsive.</p>
<p>Persoanele cu acest tip de s&acirc;nge sunt predispuse la anumite boli, cum sunt ulcerul și disfuncții tiroidiene. Ei au nivelul de acid gastric mai ridicat dec&acirc;t oamenii cu celelalte grupe de s&acirc;nge, ceea ce duce la ulcere stomacale și iritarea stomacului.</p>
<p>De asemenea, oamenii cu grupa sanguină 0 au adesea un nivel scăzut de hormoni tiroidieni și iod, un element chimic al cărui unic scop este de a reglementa hormonii tiroidieni. Acest lucru cauzează multe efecte secundare, cum sunt obezitatea, retenția de lichide și oboseala.</p>
<p>Pentru a evita toate aceste efecte secundare, trebuie să devii mult mai activă fizic, pentru a te menține sănătoasă și stabilă emoțional. Activitatea fizică regulată trebuie să fie de trei p&acirc;nă la patru ori pe săptăm&acirc;nă.</p>
<p>Dacă deja te confrunți cu kilogramele &icirc;n plus, trebuie să faci exerciții. Pentru cele mai bune rezultate, exercițiile de aerobic trebuie să aibă o durată de 30-45 de minute, cel puțin de patru ori pe săptăm&acirc;nă.</p>
<p>Pentru a evita reacțiile impulsive, stabilește obiective clare, indiferent dacă acestea sunt anuale, lunare, săptăm&acirc;nale sau zilnice și planifică totul &icirc;n timp.</p>
<p>&Icirc;n cazul &icirc;n care prea obosită, deprimată sau plictisită, ești mai vulnerabilă la un comportament distructiv, inclusiv impulsivitate. Atunci caută surse care să te distreze. Și, atunci c&acirc;nd te afli sub stres, evită luarea de decizii.<br />
<a href="http://http://www.clickpentrufemei.ro/Ai-grupa-de-sange-0-iata-de-ce-esti-speciala_0_29198.html"><br />
clickpentrufemei.ro</a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ai-grupa-de-sange-0-iata-de-ce-esti-special-104739.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>(ISTORII INEDITE) UN ROMÂN-MOLDOVEAN dintr-o FAMILIE FAIMOASĂ este PĂRINTELE clasicismului în LITERATURA RUSĂ</title>
		<link>https://timpul.md/articol/istorii-inedite-un-roman-moldovean-dintr-o-familie-faimoasa-este-parintele-clasicismului-in-literatura-rusa-54601.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/istorii-inedite-un-roman-moldovean-dintr-o-familie-faimoasa-este-parintele-clasicismului-in-literatura-rusa-54601.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 02 Feb 2014 18:35:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[Europa]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[moldoveni]]></category>
		<category><![CDATA[personalitate]]></category>
		<category><![CDATA[români]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/istorii-inedite-un-roman-moldovean-dintr-o-familie-faimoasa-este-parintele-clasicismului-in-literatura-rusa-54601.html/</guid>

					<description><![CDATA[Antioh Dimitrievici Cantemir (sau Kantemir, &#238;n rusă Антиох Дмитриевич Кантемир; n. 10 septembrie 1709, Constantinopol, d. 11 aprilie 1744, Paris) a fost un poet de limbă rusă, un scriitor și diplomat rus de origine rom&#226;nă, fiul domnitorului rom&#226;n Dimitrie Cantemir.&#160;<br />
&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Era fiul mezin al domnului Dimitrie Cantemir și al doamnei Casandra, fiica lui Șerban Cantacuzino.&nbsp;</p>
<p><strong>STUDII</strong></p>
<p><strong>Avea un nivel cultural &icirc;nalt, cunoștea limbile: greacă, turcă, latină, italiană, rusă, franceză și engleză.</strong></p>
<p>A studiat cu savanții străini Daniel Bernoulli (cu care a studiat matematica la Sankt Petersburg), Georg Bernhard Bilfinger, Baier și Gross la Academia de Științe din Rusia, precum și cu Ivan Ilinski. A intrat &icirc;n legătură cu cărturari celebri, de pildă cu Voltaire, c&acirc;nd se afla la Paris.</p>
<p>Prin anul 1731, fiind la Londra, a studiat operele lui Descartes, Newton, Leibniz și Maupertuis.</p>
<p>A menținut str&acirc;nse relații cu comunitatea științifică a epocii, cu savanți ca Bernoulli, Euler.</p>
<p><strong>DIPLOMAT</strong></p>
<p><strong>A fost ambasador al Rusiei la Londra și Paris.</strong></p>
<p>OPERA LITERARA</p>
<p><strong>A fost unul dintre inițiatorii clasicismului &icirc;n literatura rusă, a militat pentru progresul științei și al culturii de pe pozițiile iluminismului</strong>. A tradus din Horațiu, Anacreon, Montesquieu, Fontenelle. Astfel, a tradus &icirc;n rusă cartea lui Fontenell intitulată Entretiens &agrave; une marquise sur la pluralit&eacute; des mondes (Convorbiri cu o marchiză asupra pluralității lumilor).</p>
<p>A mai publicat satire, epigrame, fabule. Astfel, a scris un poem epic encomiastic intitulat Petrida sau descrierea &icirc;n stihuri a morții lui Petru cel Mare, &icirc;mpăratul &icirc;ntregii Rusii, rămas din nefericire neterminat, și a publicat un volum de Satire (printre care Minții mele sau Celor ce hulesc știința, 1729), <strong>fiind considerat un &icirc;ntemeietor al genului &icirc;n literatura rusă</strong>.</p>
<p><strong>A favorizat publicarea &icirc;n engleză și franceză a celebrei opere a tatălui său Istoria Imperiului Otoman. Este considerat părintele clasicismului &icirc;n literarura rusă. Geniu precoce, Antioh Cantemir a fost primul poet rus de stil occidental.<br />
</strong></p>
<p><strong>&Icirc;n domeniul științei, a tradus &icirc;n rusă o carte referitoare la Newton și a scris o algebră, tot &icirc;n rusă, rămasă &icirc;n manuscris.</p>
<p></strong></p>
<h1>CE&nbsp;SPUNEA TĂTUL SĂU, DIMITRIE CANTEMIR:<strong><br />
<img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/Screen%20Shot%202014-02-02%20at%208_40_02%20PM.jpg" width="465" height="228" alt="" /><br />
</strong></h1>
<p>&quot;<strong>Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor&quot; este ultima operă a lui Dimitrie Cantemir, scrisă &icirc;ntre anii 1719 și 1722 &icirc;n care autorul explică de ce moldovenii sunt rom&acirc;ni&#8230;<br />
</strong><br />
<em>Hronicul este o lucrare de sinteza și &icirc;nfățișează concepția savantului asupra formării poporului rom&acirc;n și a limbii rom&acirc;ne, trat&acirc;nd, cu o documentare extrem de bogată, de peste 150 de izvoare, originile poporului rom&acirc;n și evoluția sa p&acirc;nă la al doilea descalecat, momentul &icirc;ntemeierii celor două țări rom&acirc;ne, Muntenia și Moldova.<br />
</em><br />
&rdquo;<strong>Hronikon a toată Țara Rom&acirc;nească (carea apoi s-au &icirc;npărțit &icirc;n Moldova, Munteneasca și Ardealul) din</strong> descălecatul ei de la Traian, &Icirc;mpăratul R&acirc;mului. Așajderea pentru numerele, carele au avut odată și carele are acmu, și pentru Romanii care de atuncea &icirc;ntr-&icirc;nsa așăz&acirc;ndu-să &icirc;ntr-aceaș și p&acirc;nă acmu necontenit lăcuesc.&rdquo;</p>
<p>&quot;<strong>&Icirc;nainte de toate, chiar dacă acest (neam) a fost &icirc;mpărțit &icirc;n trei ținuturi de căpetenie, totuși toți se cheamă cu același nume de rom&acirc;ni, disprețuind adică d&acirc;nd de-o parte numele de valahi, care le-a fost dat de către popoarele barbare.</strong> Căci rom&acirc;nii care trăiesc și astăzi &icirc;n Transilvania, deasupra fluviului Olt, &icirc;n ținutul numit Maramureș, nu-și dau numele de valah, ci de rom&acirc;ni (martori imi sunt toți locuitorii tuturor națiilor din Transilvania). Cei din Valahia (pe care grecii din vremuri apropiate &icirc;i numesc ungrovlahi, iar noi, moldovenii, &icirc;i numim munteni &ndash; căci au luat &icirc;n stăpanire mai multe locuri muntoase) &icirc;și dau și ei la fel numele de rom&acirc;ni, iar țării lor de Țara Rom&acirc;neasca, adică &icirc;n latinește: Terra Romana.&quot;</p>
<p><strong>&quot;Noi, moldovenii, la fel ne spunem rom&acirc;ni, iar limbii noastre nu dacica, nici moldoveneasca, ci rom&acirc;neasca, astfel ca, daca vrem sa-l intrebam pe un strain de stie limba noastra, nu-l intrebam: &laquo;Scis moldavice?&raquo;, ci &laquo;Stii rom&acirc;neste?&raquo;, adica (in latineste): &laquo;Scis Romanice&raquo;?</strong> Iar daca aceste neamuri n-ar fi la obarsia lor romani, cum, ma rog, ar fi putut sa-si ia, prin minciuna, si numele, si limba romanilor?&hellip;&quot;</p>
<p><strong>CINE A FOST DIMITRIE CANTEMIR<br />
</strong><br />
Domn al Moldovei &icirc;ntre anii 1710-1711, Dimitrie Cantemir a avut o formaţie enciclopedică cu preocupări &icirc;n diferite domenii: istorie, filosofie, literatură, matematică, limbi orientale, muzică. A fost o personalitate multilaterală, care a realizat prima sinteză a culturii naţionale, pregătind apariţia iluminismulu<strong>i. Majoritatea operelor sale se bazează pe o vastă documentaţie, el folosind izvoare străine &icirc;n limbile germană, franceză, rusă, polonă, turcă. Pentru meritele sale ştiinţifice şi literare, &icirc;n 1714, Dimitrie Cantemir a fost ales membru al Academiei din Berlin.</strong></p>
<p><strong>&Icirc;n creația științifică a lui Dimitrie Cantemir Hronicul ocupă un loc deosebit. &Icirc;n această operă sunt abordate probleme vitale ale istoriei poporului rom&acirc;n de la origine p&acirc;nă la &icirc;ntemeierea principatelor Moldovei și Munteniei. Lucrarea a fost concepută &icirc;n două volume, Cantemir reușind să scrie doar primul volum la Moscova &icirc;n limba latină, cu denumirea Historia Moldo-Vlahiea, pe care mai apoi l-a tradus &icirc;n limba rom&acirc;nă și l-a extins cam de patru ori &icirc;n comparație cu manuscrisul latin, fiind terminat la Sankt-Petersburg &icirc;n 1723, ultimul an al vietii sale.<br />
</strong><br />
<strong>OPERELE LUI DIMITRIE CANTEMIR:<br />
</strong>Divanul sau G&acirc;lceava &icirc;nțeleptului cu lumea sau Giudețul sufletului cu trupul, scrisă &icirc;n rom&acirc;nă și tipărită la Iași &icirc;n 1698. Această operă este prima lucrare filozofică rom&acirc;nească. &Icirc;n această lucrare &icirc;nt&acirc;lnim disputele medievale despre timp, suflet, natură sau conștiință. Dimitrie Cantemir sugerează superioritatea omului asupra celorlalte viețuitoare, face din om un stăp&acirc;n al lumii, susține superioritatea vieții spirituale asupra condiției biologice a omului, &icirc;ncearcă să definească concepte filosofice și să alcătuiască o terminologie filosofică.<br />
Sacrosanctae Scientiae Indepingibilis Imago 1700, lucrare filosofică &icirc;n care &icirc;ncearcă să integreze fizica &icirc;ntr-un sistem teist, &icirc;n linia lui Bacon, un fel de &icirc;mpăcare &icirc;ntre știință și religie, &icirc;ntre determinismul științific și metafizica medievală. Cantemir manifestă un interes deosebit pentru astrologie și științele oculte, sacre, specifice Renașterii.</p>
<p><strong>Istoria ieroglifică</strong>, scrisă la Constantinopol &icirc;n rom&acirc;nă (1703 &#8211; 1705). Este considerată prima &icirc;ncercare de roman politico-social. Cantemir satirizează lupta pentru domnie dintre partidele boierești din țările rom&acirc;ne. Această luptă alegorică se reflectă printr-o dispută filosofică &icirc;ntre două principii, simbolizate de Inorog și Corb. Lucrarea cuprinde cugetări, proverbe și versuri care reflectă influența poeziei populare.</p>
<p><strong>Istoria Creșterii și Descreșterii Curții Otomane</strong> (Istoria creșterii și descreșterii curții otomane), redactată &icirc;n latină (Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae) &icirc;ntre 1714 și 1716. &Icirc;n această lucrare, Dimitrie Cantemir a relatat istoria imperiului otoman și a analizat cauzele care ar fi putut duce la destrămarea sa. A insistat și asupra posibilităților popoarelor asuprite de a-și recuceri libertatea. Lucrarea a fost tradusă și publicată &icirc;n limbile engleză, franceză și germană.</p>
<p><strong>Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, scris mai &icirc;nt&acirc;i &icirc;n latină, dar tradus apoi de autor &icirc;n rom&acirc;nă (1719 &#8211; 1722),</strong> cuprinde istoria rom&acirc;nilor de la origini p&acirc;nă la descălecare. <strong>Susține ideea lui Miron Costin: originea latină comună a tuturor dialectelor rom&acirc;nești. Pentru scrierea acestei lucrări, Dimitrie Cantemir a consultat peste 150 de izvoare rom&acirc;ne și străine &icirc;n limbile latină, greacă, polonă și rusă.</strong></p>
<p><strong>Descriptio Moldaviae</strong> (Descrierea Moldovei), scrisă &icirc;n latină (1714 &#8211; 1716), c&acirc;nd trăia &icirc;n Rusia, la cererea Academiei din Berlin.</p>
<p>Timpul.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/istorii-inedite-un-roman-moldovean-dintr-o-familie-faimoasa-este-parintele-clasicismului-in-literatura-rusa-54601.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Alexandru Boldur (1886-1982) &#8211; PERSONALITATEA SĂPTĂMÂNII</title>
		<link>https://timpul.md/articol/alexandru-boldur-1886-1982-personalitatea-saptamanii-53987.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/alexandru-boldur-1886-1982-personalitatea-saptamanii-53987.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 19 Jan 2014 06:39:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[boldur]]></category>
		<category><![CDATA[personalitate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/alexandru-boldur-1886-1982-personalitatea-saptamanii-53987.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#160;&#34;At&#238;t &#238;n viaţa de toate zilele, c&#238;t şi &#238;n situaţia sa de om de ştiinţă, profesorul Boldur atrage simpatia şi admiraţia. L-am respectat, l-am admirat şi l-am iubit, pentru că şi el a iubit fără rezerve neamul din care ne tragem&#8221;. (Vasile Ţepordei)<br />
<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>Mulţi zic: ce naţiune grea de urnit! Eu zic altfel: ce bine că naţiunea noastră este grea de urnit! &Icirc;n viaţa mea n-am văzut lucru bun, făc&icirc;ndu-se altfel dec&icirc;t cu urnirea grea a celui care, c&icirc;nd s-a urnit odată, şi un &icirc;ntreg şir de munţi se cutremură şi se dăr&icirc;mă.<br />
</em><strong>Nicolae Iorga</strong></p>
<p>S&icirc;nt oameni care prezic viitorul după stele, s&icirc;nt oameni care &icirc;ţi spun ce &icirc;ncercări te aşteaptă, răsturn&icirc;nd chiar &icirc;n faţa ta zaţul de la o ceaşcă de cafea, s&icirc;nt oameni care prevăd viitorul numai după nodurile şi semnele istoriei. Unul dintre ei a fost şi Alexandru Boldur. De fapt este şi el un nod care a unit două spiţe genealogice de o impresionantă vechime: cea a renumitei familii de maz&icirc;li Boldur din Zahaicanii Orheiului, pe linia tatălui, şi cea a sărdarului Mihalcea-H&icirc;ncu, pe linia mamei.</p>
<p>S-a născut la Chişinău, la 23 (25) februarie 1886 &icirc;n familia lui Vasile şi a Elenei Boldur. După şcoala primară, &icirc;n 1895 este admis la şcoala duhovnicească (spirituală) şi, ca o continuare logică, urmează Seminarul teologic din capitala basarabeană pe care &icirc;l absolveşte &icirc;n 1906. Trecerea lui prin seminar a coincis cu aprinderea sc&icirc;nteii mişcării revoluţionare antimonarhiste, a deşteptării naţionale, a mişcării pentru profunde restructurări democratice.</p>
<p>Un singur detaliu care ar putea explica atmosfera din Seminarul teologic. Timpul a binevoit ca, &icirc;n aceeaşi perioadă, &icirc;n seminarul din Chişinău să studieze un Pantelimon Halippa, un Gheorghe St&icirc;rcea, un Alexie Mateevici, un Theodor Inculeţ, ca să numim numai c&icirc;teva dintre figurile marcante ale vremii.</p>
<p>Deşi a fost printre absolvenţii fruntaşi ai promoţiei din 1906 şi ar fi putut pretinde la unul dintre locurile rezervate la vreo Academie teologică, fie la Moscova, la Petersburg ori la Chiev, şi poate că ar fi beneficiat şi de o bursă eparhială aşa cum au mai avut-o şi alţii, t&icirc;nărul Alexandru alege drumul universităţii, &icirc;nscriindu-se la facultatea de drept a Universităţii din Petersburg.</p>
<p>&Icirc;n 1910 &icirc;şi ia licenţa &icirc;n drept şi se &icirc;nscrie la Institutul de arheologie din acelaşi oraş pe care &icirc;l absolveşte cu brio. &Icirc;n 1911 este numit profesor asistent al facultăţii de drept. I. Parhomovici &icirc;n volumul Duhovno-ucebn&icirc;e zavedenia Chişinevskoi eparhii. 1813&mdash;1913 (Chişinău, 1913) ne comunică următoarele: &bdquo;Boldur Alexandru Vasilievici &mdash; absolvent al facultăţii de juridică ; este funcţionar la Sanct-Petersburg &icirc;n palata de control şi se pregăteşte de profesură&quot;.</p>
<p>&Icirc;n 1916, Alexandru Boldur a luat magistratul &icirc;n dreptul public. Se stabileşte &icirc;n Crimeea, la Sevastopol. Peste un an la Petersburg au &icirc;nceput evenimente de o rezonanţă mondială. A căzut monarhia Romanovilor, au căzut guverne, se declanşase o intensă luptă de curente şi partide. Şi poate faptul că s-a aflat departe de focarul evenimentelor l-a ajutat să judece &#8221;la rece&quot; despre toate c&icirc;te se &icirc;nt&icirc;mplau. Un unghi de vedere deosebit oric&icirc;nd oferă şansa la nişte concluzii deosebite, mult mai apropiate de adevărul istoric.</p>
<p>Evoluarea evenimentelor &icirc;i deschidea lui Al. Boldur nişte orizonturi extraordinare : &icirc;n 1921 era profesor la Universitatea din Crimeea (1 martie &mdash; 1 octombrie), apoi la Facultatea muncitorească din Moscova ; &icirc;n 1922 &mdash; consilier juridic al Comisiei poporului pentru comerţul exterior. Dar, spre uimirea multora, el hotărăşte să se &icirc;ntoarcă la baştină.</p>
<p>Astăzi putem numai să ghicim care au fost motivele unei asemenea decizii : fie că dorul de Basarabia a &icirc;nvins celelalte ispite, fie că &icirc;ncă &icirc;n acei ani, istoricul ghicise spiralele pe care vor evolua evenimentele accelerate de anul 1917&#8230;</p>
<p>&Icirc;ntoarcerea acasă a coincis cu timpul marilor lupte diplomatice pentru recunoaşterea drepturilor regiunii dintre Prut şi Nistru. Pentru a se include imediat &icirc;n problemă Alexandru Boldur pleacă la Paris, unde studiază temeinic toate aspectele complicatei controverse şi, spre surprinderea cunoscătorilor &icirc;n materie diplomatică, &icirc;n 1927 tipăreşte la Paris o lucrare extrem de valoroasă La Basarabie et les relations russo-roumaines, care a mai calmat spiritele, fiind cea mai documentată lucrare despre romanitatea Moldovei de Est. Deschiderea contului publicistic şi ştiinţific prin tipărirea acestui studiu a fost de bun augur, căci, &icirc;n cei 80 de ani de activitate ştiinţifică, istoricul Al. Boldur a scris peste o sută de monografii, studii şi tratate istorice.</p>
<p>Secretul acestei vitalităţi spirituale l-am descoperit &icirc;ntr-o &icirc;nsemnare a marelui N. Iorga : &bdquo;&#8230;Un suflet omenesc e t&icirc;năr atunci c&icirc;nd lumea, cu frumuseţile şi cu tainele ei, c&icirc;nd oamenii, care-l &icirc;ncunjură, orice sentimente ar avea faţă de d&icirc;nsul, c&icirc;nd el &icirc;nsuşi, cu toate ce cuprinde şi cu tot ce ascunde, &icirc;i s&icirc;nt un obiect de necontenită curiozitate, de neast&icirc;mpărată dorinţă de a şti. S&icirc;nt curiozităţi din acestea reci. Le au mulţi &icirc;nvăţaţi, dar nu din cei mai mulţi, din aceia care, &icirc;n acelaşi timp, au văzut locurile de foarte sus şi au pătruns foarte ad&icirc;nc &icirc;nlăuntrul lor, aşa cum ochiul păsării ridicate mai &icirc;n &icirc;naltul cerului vede mai desluşit p&icirc;nă &icirc;n fundul valurilor, descoperindu-şi prada. Dar adevărata şi cea mai nobilă curiozitate este aceea care se uneşte cu o caldă iubire pentru scopul cercetărilor &icirc;ntreprinse&quot; (Despre Dimitrie Cantemir cu ocazia aducerii in ţară a rămăşiţelor lui, 1935).</p>
<p>Aria cercetărilor istoricului basarabean este foarte largă. De la Istoria Basarabiei, &icirc;n două volume, p&icirc;nă la o preţioasă lucrare Muzica &icirc;n Basarabia, editată &icirc;n 1940. &Icirc;ntre aceste două coordonate &icirc;ncap toate lucrările de istorie de felul : Istoria relaţiilor ruso-rom&acirc;ne politice (1928), Un an de luptă pentru binele poporului (1929), Imperialismul rusesc &icirc;n Balcani, sau cărţile ce varsă lumină peste dreptul istoric şi internaţional al Basarabiei, cum ar fi Statutul internaţional al Basarabiei (1938), Societatea naţiunilor şi ştiinţa dreptului internaţional (1927), Dreptul social al Basarabiei. Schiţă istorică (1932). Ori cele care elucidează probleme specifice filozofiei : Unirea. Analiza psihologică a evenimentelor 1918&mdash;1928 (Chişinău, 1928).</p>
<p>Pentru a putea reevalua, a pune &icirc;n mişcare un asemenea tumult de material, teme şi idei, se cere o structură psihologică şi spirituală deosebită. Din datorie sau din simpla dorinţă de a face ceva, un om nu se poate preface &icirc;ntr-un generator de energie umană : observaţiile publicistice ale lui Vasile Ţepordei vin să ne confirme existenţa unor curenţi sufleteşti de mare ad&icirc;ncime:</p>
<p>&bdquo;Am colaborat cu regretatul la mai multe reviste şi ziare şi am avut ocazia să-l cunosc &icirc;ndeaproape. Era un om calm, hotăr&icirc;t şi calculat. C&icirc;nd expunea o problemă, te făcea s-o &icirc;nţelegi, s-o pătrunzi p&icirc;nă &icirc;n cele mai mici amănunte. Articolele lui le savuram, fiindcă desfăcea firul &icirc;n patru şi te făcea să te instruieşti şi să-l admiri. Tipăriturile istorice de după războiul mondial, apărute &icirc;n străinătate, au dovedit că Al. Boldur era un mare erudit şi patriot. Problemele studiate şi elucidate de el nu mai admit rezerve sau &icirc;ndoieli.</p>
<p>At&icirc;t &icirc;n viaţa de toate zilele, c&icirc;t şi &icirc;n situaţia sa de om de ştiinţă, profesorul Boldur atrage simpatia şi admiraţia.</p>
<p>L-am respectat, l-am admirat şi l-am iubit, pentru că şi el a iubit fără rezerve neamul din care ne tragem&rdquo;.</p>
<p>Alexandru Boldur s-a urcat la catedra universitară &icirc;ncă &icirc;n 1911 la Petersburg şi, revenit la Chişinău, &icirc;n 1927, este numit conferenţiar la catedra de istoria rom&acirc;nilor, de la facultatea de teologie din Chişinău, filială a Universităţii din Iaşi. &Icirc;n 1931 senatul universitar din Iaşi i-a echivalat studiile făcute &icirc;n străinătate. &Icirc;n 1932 este numit profesor agregat, &icirc;n 1937 este titular al catedrei sus-numite, iar &icirc;n 1938 se transferă la Iaşi.</p>
<p>Transferul la Iaşi cu doi ani &icirc;nainte de tragicele evenimente din Basarabia &icirc;n 1940 l-a scutit parţial de numeroasele probleme pe care le-au avut mai apoi basarabenii refugiaţi &icirc;n Rom&acirc;nia, c&icirc;nd erau v&icirc;naţi, trimişi peste Prut, iar de acolo &mdash; &icirc;n Siberia, ca &bdquo;trădători ai ţării sovietice&quot;, deşi nu fuseseră cetăţeni ai ei nici o singură oră.</p>
<p>&Icirc;ntre anii 1943&mdash;1946 a fost directorul Institutului de istorie A. Xenopol din Iaşi, de unde s-a pensionat. Pentru fosta elită ştiinţifică &icirc;ncepeau vremuri grele. Şi savantul basarabean, care avea experienţa revoluţiei din 1917, a războiului civil şi a primilor ani de conducere stalinistă, a preferat să se retragă din munca obştească, să lucreze &icirc;n tihna odăilor sale.</p>
<p>Bănuiesc că ultimii 36 de ani de viaţă i-a trăit nu chiar uşor. C&icirc;teva momente semnificative : două lucrări de excepţie: Ştefan cel Mare, domn al Moldovei a fost tipărită la Madrid &icirc;n 1970, iar Plevna a văzut lumina tiparului &icirc;n 1979 la Istanbul; Marea Tracie a fost expediată &icirc;n Italia pe fascicole, sub forma unor scrisori recomandate, a apărut &icirc;n Spania, dar numai primul volum al lucrării.</p>
<p>O operă de-o cov&icirc;rşitoare importanţă cum ar fi Los Assemblees d&#8217;Etate Sociux dans Vhistoire des Principautes Roumaines care era versiunea franceză a lucrării Sfatul Mare de Obşte scrisă &icirc;n 1945 şi tradusă &icirc;n franceză &icirc;n 1947 a avut mai puţin noroc&#8230;</p>
<p>&Icirc;n Jurnalul Literar (nr. 38&mdash;39, 1990) &icirc;n articolul Să ne reamintim de Alexandru V. Boldur am descoperit o situaţie foarte elocventă pentru timpurile postbelice: &bdquo;Pe la sf&icirc;rşitul anului 1947, sau la &icirc;nceputul lui &#8217;48 un cercetător al Institutului de Istorie Naţională A. D. Xenopol, din Iaşi, a trecut &icirc;nt&icirc;mplător prin hala de peşte a oraşului. &Icirc;ntr-un colţ, se vindeau scrumbii. (O, ce minune!) Profesorul, asistent universitar Dumitru Constantinescu &mdash; fiindcă despre domnia sa este vorba &mdash; s-a aşezat desigur la coada scrumbiilor. Şi a fost &icirc;n admiraţia v&icirc;nzătorului care nu punea marfa direct &icirc;n braţele cumpărătorului &mdash; ca &icirc;ndeobşte &mdash; ci o &icirc;mpacheta &icirc;n h&icirc;rtie. (0, altă minune !) Ajung&icirc;nd acasă şi scoţ&icirc;nd scrumbiile, proprietate personală, din ambalajul hărăzit lor de negustor, nu mare i-a fost uimirea constat&icirc;nd că respectivii peşti avuseră cinstea să fie &icirc;nveliţi &icirc;n coli tipografice. Iar c&icirc;nd s-a străduit să afle ce anume fusese cules pe respectivele foi, devenite ambalaj, a descoperit că ele făceau parte dintr-o lucrare a profesorului Alexandru V. Boldur, fost director al Institutului de Istorie Naţională A. D. Xenoppl. Alerg&icirc;nd, fără &icirc;nt&icirc;rziere, &icirc;n hală şi folosind cele mai convingătoare argumente, Dumitru Gonstantinescu a izbutit să răscumpere de la v&icirc;nzătorul de peşte 700 de coli din Los Assemblees d&#8217;Etate Sociux dans l&#8217;histoire des Principautes Roumaines&rdquo;.</p>
<p>Sanda Diaconescu, semnatara articolului, merge mai departe de sensul unei reculegeri şi ne indică pe făptaşii acestei odioase acţiuni : &bdquo;Pe ce misterioase căi acest op al reputatului istoric a ajuns din tipografie &icirc;n hala de peşte? De fapt, nici un mister. Totul fiind limpede ca ziua. Autorul a &icirc;ncredinţat lucrarea tipografiei. Doi cerberi care vegheau cu &bdquo;vigilenţă&rdquo; asupra bunului mers al istoriei noastre &mdash; Mihai Roler şi Miron Constantinescu &mdash; afl&icirc;nd că, prin &icirc;ntreaga-i viaţă şi activitate, Alexandru V. Boldur devenise odios sovieticilor stalinişti şi nevr&icirc;nd să-i supere, &bdquo;au dat un caz precum că lucrarea este maculatură numai bună de aruncat! Şi, din nefericire, n-a fost unica lucrare beneficiind de această destinaţie&rdquo;.<br />
Nu ştim care a fost reacţia lui Al. Boldur la aceste manevre ticăloase. Ştim numai că intimidarea lui nu era posibilă, căci cunoştea sistemul socialist din faşă, &icirc;nţelesese perfect cum se pune &icirc;n mişcare fiece p&icirc;rghie de reprimare. Şi el preferă poziţia olimpianului situat deasupra evenimentelor, poziţia cea mai convenabilă pentru orice istoric. Curajul lui A. Boldur poate fi explicat şi prin simţul unei datorii profesionale de a spune numai adevărul. C&icirc;nd toată lumea intelectuală basarabeană &icirc;şi căuta un cuib, &icirc;ngrozită de invazia sovietică, istoricul nostru scria sfid&icirc;nd parcă argumentele lui Molotov: &bdquo;Cine vrea să citească obiectiv şi dezinteresat &icirc;n cartea vieţii poporului din Basarabia, nu poate dec&icirc;t să constate, după lucrarea mea de faţă, specificul etnic rom&acirc;nesc al culturii muzicale a acestei provincii&quot;. Scria aceste r&icirc;nduri la 6 septembrie 1940, afl&icirc;ndu-se la Bucureşti şi privind cu &icirc;ndrăzneală istoria &icirc;n faţă. Despre curajul lui Boldur vorbeşte şi &bdquo;portretul&quot; lui Stalin tipărit &icirc;n 1942, &icirc;n revista Viaţa Basarabiei. Autorul se prezintă ca chirurg care scoate fără jale straturile depuse pe masca şi sufletul omului politic, tiranului care poate fi comparat numai cu Neron. Istoricul basarabean i-a arătat adevărata-i faţă &icirc;ncă &icirc;n 1942: &bdquo;Ne putem, &icirc;n sf&icirc;rşit, &icirc;ntreba : cine este acest om, un fanatic politic sau un nebun ? Un conducător, condus de evrei şi&#8230; de partizanii săi apropiaţi sau, pur şi simplu, un criminal, ce continuă banditismele tinereşti, dar &icirc;ntr-un stil incomparabil mai mare ? Sau, ceea ce este mai aproape de adevăr, Stalin şi-a &icirc;mprumutat &icirc;ntr-o proporţie trăsături din toate aceste caracteristici&rdquo;.</p>
<p>Iorgu Tudor, &icirc;n lucrarea sa Mişcarea culturală-socială &icirc;n Basarabia după unire. 1918&mdash;1944 (Bucureşti, 1976), ne propune o amplă bibliografie a operei lui AL Boldur, reproducerea căreia ne-ar solicita mai multe pagini. A editat cărţi &icirc;n limbile franceză, rusă, rom&acirc;nă. Le-a editat &icirc;n Rom&acirc;nia, &icirc;n Turcia, &icirc;n Grecia, &icirc;n S.U.A., &icirc;n Spania. Şi ceea ce-i mai important e că şi după plecarea lui din astă lume au mai rămas &icirc;n manuscris lucrări care &icirc;şi aşteaptă editorul.</p>
<p>E curios faptul că acest serios şi profund istoric a profesat timp de zece ani ziaristica, colabor&icirc;nd la Viaţa Basarabiei, Cuv&icirc;ntul, Dreptatea, A.B.C., Raza, Timpul ş. a.</p>
<p>Negreşit că &icirc;n ultimii ani &icirc;l chinuia un dor de Chişinău, de oraşul natal. Trecuse prin marile oraşe ale lumii: Paris, Roma, Berlin, Petersburg, Bucureşti, dar cred eu că &icirc;i stăruia &icirc;n minte ades stradela Universitară, 18, unde a locuit c&icirc;nd se afla &icirc;n capitala basarabeană&#8230;</p>
<p>Ca un ultim acord vreau să aduc aici c&icirc;teva r&icirc;nduri scrise de ne&icirc;ntrecutul Gheorghe Bezviconi: &#8221;S&icirc;nt puţini cărturari basarabeni care merită titlul de dascăli şi &icirc;ndrumători ai tineretului. Numele distinsului academician, d-l profesor Ştefan Ciobanu, figurează ca cel dint&icirc;i şi imediat &icirc;l succedă acel al colaboratorului său de la facultatea de teologie din Chişinău, d-1 profesor Alexandru Boldur. &Icirc;l cunoaştem din studiile pline de profunzime, obiectivitate, scrise clar şi cu o putere de sintetizare remarcabilă&rdquo; (V. B., nr. 8&mdash;9, 1938).</p>
<p>Astăzi timpul i-a pus să stea alături ca pe doi pionieri ai istoriei basarabene, ca pe doi savanţi de-o factură diferită : unul sprijinindu-se pe principiile constatării şi analizei, altul pe principiul intuirii şi sintezei, dar ambii ne fac să fim siguri că la bazele istoriei noastre naţionale şi-au zidit suflete-le cercetători de cea mai &icirc;naltă probă&#8230;</p>
<p>La Bucureşti, la 18 octombrie 1982, rudele şi prietenii l-au petrecut &icirc;n ultimul drum pe unul din marii bărbaţi ai Basarabiei &mdash; profesorul Alexandru Boldur.</p>
<p><em>Iurie Colesnic. Basarabia necunoscută. &ndash; Ch., 1993. &ndash; Vol. 1. &ndash; P. 172-175.</p>
<p></em></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/alexandru-boldur-1886-1982-personalitatea-saptamanii-53987.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Două persoane rănite după ce căruţa în care se aflau a fost lovită de un microbuz plin cu cetățeni moldoveni</title>
		<link>https://timpul.md/articol/doua-persoane-ranite-dupa-ce-caruta-in-care-se-aflau-a-fost-lovita-de-un-microbuz-plin-cu-cetateni-moldoveni-50564.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/doua-persoane-ranite-dupa-ce-caruta-in-care-se-aflau-a-fost-lovita-de-un-microbuz-plin-cu-cetateni-moldoveni-50564.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 02 Nov 2013 02:44:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Internațional]]></category>
		<category><![CDATA[microbuz]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[personalitate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/doua-persoane-ranite-dupa-ce-caruta-in-care-se-aflau-a-fost-lovita-de-un-microbuz-plin-cu-cetateni-moldoveni-50564.html/</guid>

					<description><![CDATA[Un echipaj medical şi poliţiştii se &#238;ndreaptă spre localitatea Tiha B&#226;rgăului, unde o căruţă a fost lovită de un microbuz. Din primele informaţii, două persoane din căruţă au fost proiectate pe asfalt &#238;n urma impactului.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Un accident rutier a avut loc &icirc;n urmă cu puţin timp &icirc;n localitatea Tiha B&acirc;rgăului. Spre acea zonă a pornit un echipaj medical şi poliţiştii.</p>
<p>Un microbuz a lovit o căruţă, iar două persoane aflate &icirc;n aceasta au fost proiectate pe carosabil.</p>
<p><strong>Insp. Antonela Pop, purtătorul de cuv&acirc;nt al IPJ BN, spune că microbuzul, care trăgea o remorcă, a lovit căruţa care transporta f&acirc;n &icirc;n partea din spate.<br />
</strong><br />
Căruţa şi microbuzul se deplasau pe aceleaşi sens de mers.</p>
<p><strong>Insp. Antonela Pop a mai precizat că &icirc;n microbuz se aflau 7 persoane din Republica Moldova şi niciuna nu a fost rănită. Cele două persoane aflate &icirc;n căruţă primesc &icirc;ngrijiri din partea medicilor.<br />
</strong><br />
Ele vor fi transportate la spital pentru investigaţii.<br />
&nbsp;<br />
<strong>Sursa: bistriteanul.ro</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/doua-persoane-ranite-dupa-ce-caruta-in-care-se-aflau-a-fost-lovita-de-un-microbuz-plin-cu-cetateni-moldoveni-50564.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Culoarea ochilor şi personalitatea</title>
		<link>https://timpul.md/articol/culoarea-ochilor-si-personalitatea-31803.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/culoarea-ochilor-si-personalitatea-31803.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 28 Feb 2012 08:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Frumusețe]]></category>
		<category><![CDATA[compatibilitate]]></category>
		<category><![CDATA[culoare]]></category>
		<category><![CDATA[ochi]]></category>
		<category><![CDATA[personalitate]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/culoarea-ochilor-si-personalitatea-31803.html/</guid>

					<description><![CDATA[De ani de zile, psihologii au descris mai multe aspecte comportamentale ale unei persoane &#238;n baza reacţiilor ochilor.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>De exemplu, &icirc;n cazul &icirc;n care adolescentul nu se uită &icirc;n ochi &icirc;n timp ce răspunde la &icirc;ntrebarea părinţilor, el probabil că nu este &icirc;n totalitate sincer. Sau, pentru a descrie o persoană furioasă, auzim diverse expresii gen &bdquo;furia a strălucit &icirc;n ochii ei&rdquo;. Deci, ochii sunt ca nişte reflectoare ale emoţiilor noastre, sau mai bine zis, ochii sunt &bdquo;ferestre&rdquo; prin care alţii au acces la lumea noastră interioară. <br />
Totuşi, ochii ascund mai mult dec&acirc;t at&acirc;t.</p>
<p>Ştiinţa care studiază irisul se numeşte iridologia. Pentru iridologi ochii sunt &bdquo;fereastra&rdquo; spre sănătatea unei persoane. Cum funcţionează această metodă? Iridologul &bdquo;fotografiază&rdquo; ochii pacientului, le analizează culoarea, liniile, reţelele şi inelele de structură. El compară apoi rezultatele &icirc;ntr-o diagramă, care &icirc;mparte irisul &icirc;n zone diferite, ce corespund diferitelor părţi ale corpului. &Icirc;n funcţie de imaginile &icirc;nregistrate, sugerează anumite modificări ale stilului de viaţă şi de alimentaţie sau diete complete, foarte precise. </p>
<p>Un lucru foarte interesant este culoarea ochilor. Conform site-ului www.medindia.net, aceasta este cheia spre descifrarea personalităţii şi abilităţilor unei persoane. Cantitatea şi tipul de pigment de culoare &icirc;n iris defineşte culoarea ochilor. La om, din punct de vedere fenotipic, culoarea ochilor se &icirc;ncadrează &icirc;n una dintre următoarele categorii de bază &#8211; cafeniu, albastru sau verde. Ochii căprui sunt cel mai des &icirc;nt&acirc;lniţi (datorită naturii lor dominante), urmată de albastru şi apoi de verde. Alte culori sunt variante care apar ca urmare a diferitelor rapoarte de pigmenţi de culoare prezente &icirc;n iris. Prin urmare, &icirc;n afară de cele trei culori menţionate mai sus, vom vedea, de asemenea, oameni care au ochii negri (nativii americani şi asiatici), căprui, gri, verzi şi violet (europenii şi urmaşii lor).</p>
<h1>Ochi albaştri (gri)</h1>
<p>Posesorii ochilor &icirc;n culori reci sunt creativi. Energia pe care o emană ajunge pentru realizarea tuturor planurilor şi ideilor, care vor fi susţinute cu succes de oamenii cu ochi &icirc;n culori calde, oameni care nu au un asemenea potenţial. Energia rămasă peste zi poate fi uşor eliberată &icirc;ntr-o discuţie cu un interlocutor cu ochi căprui. Posesorul unor ochi albaştri este atractiv, inteligent, temperamental, comunicativ şi aventuros. Capriciile sunt cel mai mare minus al acestora.  <br />
<strong>Compatibilitate</strong>: culoarea căpruie a ochilor alesului dumneavoastră este cheia spre o viaţă &icirc;mplinită.</p>
<h1>Ochi căprui (negri)</h1>
<p>Persoanele cu ochi căprui la fel pot realiza tot ce &icirc;şi propun, &icirc;nsă cu ajutorul altor persoane. Ele trebuie doar să &icirc;nveţe să folosească &icirc;n favoarea lor necesitatea oamenilor cu ochi albaştri de a se elibera de surplusul de energie. Voinţa, atractivitatea şi capacitatea de a aştepta momentul potrivit sunt atuurile acestor oameni. Posesorii ochilor de culoare &icirc;nchisă au o voinţă de fier, sunt individualişti, ambiţioşi şi geloşi. </p>
<p><strong>Compatibilitate</strong>: alegeţi partenerul de viaţă &icirc;n baza capacităţii acestuia de a se sacrifica pentru dumneavoastră. Un fundament sigur &icirc;n familie va fi susţinut de un partener cu ochi albaştri sau gri. </p>
<h1>Ochi verzi</h1>
<p>Culoarea verde se obţine prin mixarea a două alte culori: galben şi albastru. Suprapunerea a două energii presupune căutarea eternă a echilibrului, iar scopul vieţii devine dob&acirc;ndirea liniştii interioare. Persoanele cu ochii verzi sunt foarte gingaşe. Sinceritatea, stabilitatea, bunătatea şi stabilitatea &icirc;n relaţii sunt ingredientele succesului lor. </p>
<p><strong>Compatibilitate</strong>: varianta cea mai potrivită este să alegeţi un partener la fel cu ochi verzi.</p>
<h1>Ochi căprui-gri</h1>
<p>Posesorilor ochilor de culoare căpruie cu nuanţe de gri le este specifică o natură contradictorie. Pentru dezvoltarea unor relaţii pe termen lung cu o asemenea persoană e nevoie de multă răbdare şi timp. De asemenea, aceşti oameni sunt &bdquo;dotaţi&rdquo; cu vitalitate, iniţiativă, pasiune şi putere de a merge mereu &icirc;nainte. </p>
<p><strong>Compatibilitate</strong>: o legătură puternică poate fi creată &icirc;mpreună cu un reprezentant cu aceeaşi culoare a ochilor, sau cu cineva care posedă ochi gri-verzui. </p>
<h1>Ochi verzi-gri</h1>
<p>Culoarea verde inhibă tirania şi agresiunea purtată de culoarea gri. &Icirc;nsă planurile &icirc;ndrăzneţe pot răm&acirc;ne nerealizate din cauza firii neconflictuale a acestor persoane. Posesorii ochilor verzi-gri sunt foarte deştepţi, pragmatici şi romantici &icirc;n acelaşi timp.  </p>
<p><strong>Compatibilitate</strong>: partenerul cu ochi verzi-căprui e ideal &icirc;n cazul &icirc;n care ambii reprezentanţi sunt cuprinşi de dragoste. </p>
<h1>Ochi verzi-căprui</h1>
<p>Omul cu astfel de ochi va lua de la alţii tot ce se poate, demonstr&acirc;nd totuşi talentul de diplomat. Răzbunarea şi cruzimea ţin de viziunea filosofică asupra vieţii a acestui reprezentant. Energia acestei culori dă naştere la o voinţă puternică, &icirc;ncăpăţ&acirc;nare şi chiar cruzime. </p>
<p><strong>Compatibilitate</strong>: Gri-verzui e culoarea ochilor partenerului ideal de viaţă.</p>
<h1>Ochi albaştri vs ochi căprui</h1>
<p>Potrivit unui studiu privind relaţia dintre culoarea ochilor şi abilităţile atletice realizat cu treizeci de ani &icirc;n urmă, oamenii cu ochi căprui s-au descurcat mai bine la activităţi care implică fuga sau sărituri, &icirc;n timp ce persoanele cu ochi albaştri au &icirc;nregistrat rezultate mai bune la sport ce implică mişcare mai lentă ca golful. Alte studii susţin că oamenii al căror iris este de culoare &icirc;nchisă reacţionează mai rapid, au reflexe mai bune, comparativ cu oamenii ce au un iris de culoare deschisă.</p>
<p>Cu toate acestea, un alt studiu (realizat cu c&acirc;ţiva ani &icirc;n urmă) a constatat că subiecţii cu ochi negri sunt mai receptivi la stimulii vizuali şi auditivi dec&acirc;t subiecţii cu ochi de culoare deschisă.</p>
<p>Rapoartele recente prezintă faptul că oamenii cu ochi albaştri sunt mai buni strategi dec&acirc;t oamenii cu ochi negri. Acesta este probabil motivul pentru care sunt buni la sporturile sau la activităţile care necesită planificarea şi structurarea de timp. Un studiu realizat de oamenii de ştiinţă americani, de asemenea, sugerează o posibilă legătură (bazată pe observaţie şi dovezi ştiinţifice) &icirc;ntre culoarea ochilor şi succesele academice. </p>
<p>Iată, de exemplu, Marie Curie, care avea ochii albaştri, a primit Premiul Nobel de două ori! E uimitor că studiile cu privire la abilităţile cognitive ale persoanelor cu ochi albaştri, &icirc;n comparaţie cu persoanele cu ochi căprui, au fost efectuate &icirc;ncă din 1965!<br />
<strong><br />
Elena Sărăteanu<br />
<span><br />
Timpul Suplimentul Femeia</span><br />
</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/culoarea-ochilor-si-personalitatea-31803.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ce spune scrisul despre dumneavoastră?</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ce-spune-scrisul-despre-dumneavoastra-29442.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ce-spune-scrisul-despre-dumneavoastra-29442.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 14 Dec 2011 09:00:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Femeia]]></category>
		<category><![CDATA[grafologia]]></category>
		<category><![CDATA[personalitate]]></category>
		<category><![CDATA[scris]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ce-spune-scrisul-despre-dumneavoastra-29442.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#206;ncă din trecut se cunoaşte faptul că modul de a scrie poate comunica foarte multe despre personalitatea fiecăruia.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Deci nu mai e necesar să te bagi &icirc;n sufletul omului ca să afli ce se &icirc;nt&acirc;mplă acolo.</p>
<p>Grafologia este o direcţie &icirc;n psihologie, care presupune studiul raporturilor care există &icirc;ntre scrisul unei persoane şi caracterul ei. &Icirc;n perioada actuală, această ştiinţă devine mai puţin populară, pentru că &icirc;n epoca calculatoarelor se scrie din ce &icirc;n ce mai puţin de m&acirc;nă.</p>
<p>Grafologia este utilizată pe larg &icirc;n criminalistică, medicină şi &icirc;n alte sfere &icirc;n care obiectul de studiu este cercetarea personalităţii umane după scris. Caracteristicile scrisului de m&acirc;nă a unei persoane nu sunt doar rezultatul unor experienţe subiective, &icirc;n timpul scrisului. Scrierea de m&acirc;nă poate fi afectată de factorii umani şi de mediu, de tot felul de stimuli. De exemplu, &icirc;n cazul &icirc;n care scrierea unui document se face &icirc;ntr-o atmosferă tensionată, sau &icirc;ntr-o atmosferă primitoare şi confortabilă, scrisul poate varia &icirc;n mod semnificativ de la o situaţie la alta.</p>
<p>Caracterul unei persoane poate fi divulgat de diferite particularităţi ale scrisului: mărimea literelor, &icirc;nclinarea semnelor, semnătura, semnele de punctuaţie ş.a. Chiar şi o persoană fără experienţă &icirc;n domeniu poate deosebi scrisul unui şcolar de al unui matur sau scrisul unei doamne de cel al unui domn. </p>
<p>&Icirc;n continuare vom analiza ce trăsături umane ascunde puterea cu care se scrie pe foaie. Deci, o presiune mai uşoară asupra foii e caracteristică persoanelor introvertite şi, respectiv, lăsarea unor urme evidente &icirc;n urma scrisului denotă faptul că persoana este extrovertită. De asemenea, presiunea mare asupra foii mai exteriorizează şi &icirc;ncredere &icirc;n forţele proprii, şi o voinţă de fier. </p>
<p>Un scris care depăşeşte mărimea obişnuită presupune următoarele trăsături de caracter: aroganţă, ambiţie, dorinţa de a excela, tendinţa de a conduce. Scrisul mare şi &icirc;ntins (c&acirc;nd lăţimea literelor e mai mare ca &icirc;nălţimea) vorbeşte despre o persoană care tinde să atragă atenţia asupra sa. <br />
Scrisul mărunt indică prudenţă şi reţinere. Persoanele care au un astfel de scris sunt foarte binevoitoare şi atente at&acirc;t pe h&acirc;rtie, c&acirc;t şi &icirc;n viaţă. <br />
Un scris fugar, şters, ne vorbeşte despre o capacitate excelentă de adaptare la un mediu necunoscut. Aceste persoane se orientează de minune &icirc;ntr-o atmosferă nouă şi acceptă uşor schimbările şi noile provocări din viaţă. </p>
<p>Particularităţile generale ale scrisului pot spune despre multe trăsături de caracter. &Icirc;nsă luaţi &icirc;n considerare faptul că există numeroşi factori care vă pot induce &icirc;n eroare. Aşadar, aveţi două opţiuni &ndash; sau să ghiciţi &icirc;n simboluri, sau să dedicaţi un pic din timpul dumneavoastră ca să vă orientaţi bine &icirc;n această ştiinţă. Astfel, veţi putea citi cu uşurinţă oamenii după scrisori de orice fel, CV-uri, sau chiar analiz&acirc;nd o banală listă de cumpărături. </p>
<p><strong>Elena Sărăteanu</p>
<p>Timpul Suplimentul Femeia<br />
</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ce-spune-scrisul-despre-dumneavoastra-29442.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Alegem plantele după tipul de personalitate</title>
		<link>https://timpul.md/articol/alegem-plantele-dupa-tipul-de-personalitate-27197.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/alegem-plantele-dupa-tipul-de-personalitate-27197.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 22 Sep 2011 12:45:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Frumusețe]]></category>
		<category><![CDATA[personalitate]]></category>
		<category><![CDATA[plante de interior]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/alegem-plantele-dupa-tipul-de-personalitate-27197.html/</guid>

					<description><![CDATA[Studiile au demonstrat că plantele de interior trebuie alese &#238;n conformitate cu tipul de personalitate al individului. Aceasta contribuie la restabilirea echilibrului nostru interior şi la o mai bună activitate.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>De exemplu, pentru persoanele melancolice şi flegmatice cele mai  adecvate sunt plantele cu flori viu colorate &#8211; portocaliu, roşu sau galben. Celor colerici şi sangvinici se recomandă să aibă &icirc;n casă flori &icirc;n nuanţe de violet, albastru şi alb sau verde delicat. Aceste plante cum ar fi violetele, crizantemele, trandafirii, calmează şi echilibrează sistemul nervos central. </p>
<p>Plantele precum <em>dieffenbachia, filodendronul, cyperusul</em> (denumire uzuală: ciperus) &icirc;nmoaie aerul, astfel facilit&acirc;nd respiraţia. Aceste plante sunt cel mai bine păstrate &icirc;n bucătărie. </p>
<p>Iată şi alte calităţi ale plantelor:   </p>
<p><strong>Ficusul </strong>contribuie la stabilirea şi menţinerea unei  atmosfere pozitive &icirc;n casă, reduce agresivitatea şi anxietatea, asigură armonia &icirc;n relaţiile dintre membrii familiei. Această plantă creşte cel mai bine &icirc;ntr-o odaie bine iluminată. &Icirc;i place să fie udată cu regularitate, iar frunzele necesită pulverizare frecventă. Acest copac se &icirc;nt&acirc;lneşte &icirc;n mai mult de 800 de specii, unul dintre cele mai cunoscute fiind <em>ficus elastica</em>.   </p>
<p><strong>Muşcatele </strong>sunt capabile să producă o substanţă care fereşte organismul de tumori maligne. Această plantă, cu o energie puternică, e bogată &icirc;n uleiuri esenţiale, care &icirc;mpiedică dezvoltarea bolilor şi &icirc;mbunătăţesc metabolismul. &Icirc;n natură, există mai mult de 250 de specii de muşcate.   </p>
<p><strong>Orhideele</strong> sunt plante destul de capricioase care necesită o &icirc;ntreţinere atentă şi o &icirc;ngrijire maximă. Dimineaţa şi noaptea ele absorb energia voastră. Nu se recomandă să păstraţi &icirc;n casă orhidee &icirc;n cazul &icirc;n care aveţi nervii slabi şi lipsă de &icirc;ncredere &icirc;n forţele proprii. O asemenea plantă nu va face dec&acirc;t să agraveze starea sănătăţii dumneavoastră.   </p>
<p><strong>Ferigile</strong> sunt absolut necesare prin faptul că absorb energia negativă din casă. Iar &icirc;n cazul &icirc;n care sunt situate l&acirc;ngă televizor reduc influenţa negativă a radiaţiei, care vine de la el. Altfel zis, ferigile absorb radiaţiile negative. Aceste plante iubesc umbra, solul umed şi pulverizările frecvente. </p>
<p><strong> <br />
<a href="http://issuu.com/timpul/docs/femeia41"> <span>Timpul Suplimentul Femeia</span></a></strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/alegem-plantele-dupa-tipul-de-personalitate-27197.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum iţi exprimă o casă personalitatea</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cum-iti-exprima-o-casa-personalitatea-8254.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cum-iti-exprima-o-casa-personalitatea-8254.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 23 Mar 2010 11:20:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Frumusețe]]></category>
		<category><![CDATA[ambient]]></category>
		<category><![CDATA[Casă]]></category>
		<category><![CDATA[personalitate]]></category>
		<category><![CDATA[stil]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/cum-iti-exprima-o-casa-personalitatea-8254.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#160;Exista mai multe modalitati simple si rapide pentru a aduga un strop de viata camerei tale, pentru a-ti amprenta dormitorul cu personalitatea ta. Fiecare dintre noi ne putem transforma intr-un arhitect care sa se poata exprima prin alegerile facute. Inainte de toate, trebuie sa privesti atent in jurul tau, observa lumea exterioara si vei gasi fara indoiala inspiratia de care ai nevoie. Ce obiecte din natura te atrag intotdeauna, indiferent de ocazie? S-ar putea sa fii inspirata de o excursie imaginara intr-un paradis exotic si tropical sau de un conac in stil british. O sa te surprinda cat de simplu se poate aduce stilul tau personal in propria-ti locuinta.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<div style="text-align: justify">&nbsp;Cele mai multe persoane isi dezvolta involuntar un stil inspirat de copilaria lor si de locul acela care le oferea siguranta la varste fragede. Alte persoane uita cu desavarsire sentimentul de &quot;acasa&quot; si apeleaza la emisiuni TV specializate in designul interior, reviste sau showroom-uri de proiectare. De asemenea, foarte importante sunt culorile care ne atrag instantaneu si ne creeaza o stare de bine si de confort. Teoretic, putem spune ca ne plac anumite nuante, care vor avea insa efectul de a ne agita, de a ne indispune. De aceea, este ideal sa le alegem pe cele de care suntem atrase involuntar. Tot in materie de culori, este necesar sa optam pentru cele care se potrivesc per-ansamblu cu restul stilului regasit in casa. Nu orice culoare se asorteaza cu preferintele british sau cele frantuzesti, cu amprenta asiatica ori cu cea exotica. De aceea, kitschul poate fi evitat doar daca alegem nuanta potrivita a peretilor sau a materialelor care vor imbraca scaunele sau canapeaua. Stii si tu ca sentimentul pe care ti-l induce prima aparitie intr-o casa se poate schimba dramatic in functie de culori. Vrem sa stam cat mai mult la o cafea in bucatarie, sa ne simtim bine, sa simtim caldura sau vrem sa iesim mai degraba la o ceainarie pentru ca ceva, in forul nostru interior, ne spune ca ar fi mai linistitor acolo? In general, iti recomand ca tesaturile pentru invelisul pernelor, draperiile si covoarele sa includa nuante vii, puternice. Gama este variata si poti opta pentru materialele florale sau in dungi care sa devina un lait-motiv al camerelor tale. </p>
<p>Mobilierul este de cele mai multe ori o alegere dificila, care mananca timp si nervi. Aproape niciodata nu achizitionezi o canapea cu inima pe deplin impacata. Ti-a placut si cealalta, dar parca este mai comoda asta si comoditatea este tot ce conteaza. Nu mai vorbim de cea de-a treia, insa depasea bugetul nostru cu mult. Era totusi atat de frumoasa, incat poate merita sa facem un mic sacrificiu, nu cumparam in fiecare saptamana cate o canapea. Acestea sunt ganduri involuntare in legatura cu fiecare obiect de mobilier cumparat. Rareori ne gandim sa cumparam piese de mobilier vechi, care reconditionate se pot transforma in adevarate bijuterii. Raportul pret &#8211; confort &#8211; bun gust va fi de cele mai multe ori cu mult mai avantajos decat varianta achizitionarii unei mobile noi dintr-un perete intr-altul. In special, masutele de cafea, fotoliile si, in general micul mobilier, sunt ideal de cumparat din magazinele de antichitati. Formele aristocratice, lemnul masiv combinate cu niste tapiterii fanteziste, vor crea senzatia de &quot;cosy&quot; si de personal. <br />
Deloc de neglijat sunt plantele. O camera este insufletita de florile alese de fiecare, sa traiasca alaturi de noi. Alaturi de plante, detaliile precum ramele de fotografii, statuetele din ceramica, suporturile de lumanarele vin sa completeze un univers care sa iti apartina si sa te reprezinte. Tine seama de faptul ca acasa trebuie sa te simti cel mai bine, sa nu fii nevoita vreodata sa iesi din propria locuinta pentru ca aerul este mai respirabil oriunde in alta parte. Tocmai din aceasta cauza, grija detaliilor inca din prima zi in care ne mutam intr-o casa noua sau alegem s-o remobilam pe cea veche este esentiala.</p>
<p>Sursa: <a href="http://www.flu.ro/articole/Deco_si_Food/Cum_iti_exprima_o_casa_personalitatea.html">flu.ro</a></div>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cum-iti-exprima-o-casa-personalitatea-8254.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
