<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>petrisor peiu &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/petrisor-peiu/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 26 Sep 2025 09:58:15 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>petrisor peiu &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Petrișor Peiu susține integrarea economică a Republicii Moldova cu România: “Fondul Moldova este expresia atașamentului nostru”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/petrisor-peiu-sustine-integrarea-economica-a-republicii-moldova-cu-romania-fondul-moldova-este-expresia-atasamentului-nostru.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/petrisor-peiu-sustine-integrarea-economica-a-republicii-moldova-cu-romania-fondul-moldova-este-expresia-atasamentului-nostru.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 26 Sep 2025 09:58:05 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[petrisor peiu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=523815</guid>

					<description><![CDATA[După retragerea partidului AUR din alegerile parlamentare din Republica Moldova, senatorul Petrișor Peiu a declarat într-o conferință de presă că partidul își continuă politicile de integrare și cooperare a statului de peste Prut cu România. Liderul senatorilor AUR a transmis că proiectul Fondul Moldova reprezintă un mecanism care va asigura stimularea și creșterea investițiilor românești &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>După retragerea partidului AUR din alegerile parlamentare din Republica Moldova, senatorul Petrișor Peiu a declarat într-o conferință de presă că partidul își continuă politicile de integrare și cooperare a statului de peste Prut cu România. Liderul senatorilor AUR a transmis că proiectul Fondul Moldova reprezintă un mecanism care va asigura stimularea și creșterea investițiilor românești în statul vecin.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">“AUR rămâne în continuare atașat ideii de integrare economică a României cu Republica Moldova, rămâne în continuare atașat ideii de a stimula și de a crește investițiile românești în celălalt stat românesc, Republica Moldova, motiv pentru care noi am depus la Parlament o inițiativă legislativă pentru înființarea fondului Moldova, un fond care va fi înființat cu un capital de 250 de milioane de euro, plătiți de către Ministerul de Finanțe, după care va urma o listare la Bursa de Valori București și o emitere de acțiuni în valoare de aceeași sumă, 250 milioane de euro”, a declarat Petrișor Peiu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Acesta a explicat că investițiile vor fi în conformitate cu legile europene și OCDE și “vor viza atât achiziția de titluri de stat emise de către Republica Moldova, cât și investiții directe în active financiare din Republica Moldova, acțiuni ale companiilor, obligațiuni emise de companii și inclusiv proiecte demarate ca start-up în acest teritoriu”, a mai spus senatorul AUR, Petrișor Peiu.</p>



<p class="wp-block-paragraph">AUR și-a anunțat retragerea din cursa electorală pentru alegerile parlamentare de duminica aceasta, din Republica Moldova, în sprijinul partidelor unioniste și pentru a nu fragmenta votul. Potrivit informațiilor noastre, mai multe formațiuni și personalități unioniste vor face astăzi un apel de vot pentru Democrația Acasă, partidul condus de Vasile Costiuc</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/petrisor-peiu-sustine-integrarea-economica-a-republicii-moldova-cu-romania-fondul-moldova-este-expresia-atasamentului-nostru.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Petrișor Peiu (AUR): „Prin Fondul Moldova vom aduce Republica Moldova mult mai aproape de România și de Europa pe care vrem să o reconstruim”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/petrisor-peiu-aur-prin-fondul-moldova-vom-aduce-republica-moldova-mult-mai-aproape-de-romania-si-de-europa-pe-care-vrem-sa-o-reconstruim.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/petrisor-peiu-aur-prin-fondul-moldova-vom-aduce-republica-moldova-mult-mai-aproape-de-romania-si-de-europa-pe-care-vrem-sa-o-reconstruim.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 29 Jul 2025 05:53:32 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Politică]]></category>
		<category><![CDATA[fondul moldova]]></category>
		<category><![CDATA[petrisor peiu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=519818</guid>

					<description><![CDATA[Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a susținut, în cadrul celei de-a IV-a conferințe internaționale „Make Europe Great Again”, organizate la Chișinău, un discurs în care a arătat că Europa nu se limitează la granițele actuale ale Uniunii Europene, ci este un spațiu vast, cu o identitate istorică și culturală care include și Republica Moldova. Senatorul &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a susținut, în cadrul celei de-a IV-a conferințe internaționale „Make Europe Great Again”, organizate la Chișinău, un discurs în care a arătat că Europa nu se limitează la granițele actuale ale Uniunii Europene, ci este un spațiu vast, cu o identitate istorică și culturală care include și Republica Moldova. Senatorul AUR a anunțat că, în septembrie, va depune o inițiativă parlamentară pentru înființarea unui fond de investiții de 500 de milioane de euro, fără condiționalități, destinat susținerii economiei Republicii Moldova și apropierii acesteia de România, în spiritul reconstrucției unei Europe suverane și prospere.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">„Ce este Europa? Cu siguranță, este un teritoriu mai vast decât Uniunea Europeană. Din păcate, în ultimii ani, am fost învățați să ne gândim la Europa ca fiind Uniunea Europeană. Dar aceasta este doar o mică parte din Europa. Este Regatul Unit parte din Europa? Desigur, Regatul Unit este unul dintre cele mai importante piloni europeni. Este Norvegia sau Elveția parte din Europa? Cu siguranță, ele sunt parte din Europa de mii de ani.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Poate vă amintiți, cu câteva zeci de ani în urmă, erau multe întrebări dacă Europa de Est este parte din Europa. Desigur că este parte din Europa. Dar cum definim Europa? Și aceasta este o întrebare crucială aici, la Chișinău, pentru că, cu siguranță, acest teritoriu pe care îl numim Basarabia — numele oficial fiind Republica Moldova — prin istorie și prin geografie, este Europa.</p>



<p class="wp-block-paragraph">A doua problemă importantă: de ce trebuie să avem din nou o Europă măreață? Să ne gândim la trei evoluții foarte recente.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Uniunea Europeană, după cum știți, este responsabilă pentru aproximativ 7% din emisiile globale de gaze cu efect de seră.<br>Întreaga Europă este responsabilă pentru 8% din aceste emisii, incluzând Republica Moldova. China este responsabilă pentru 30%, și din China nu va veni nimic în Europa dacă Uniunea Europeană menține această politică.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Avem Green Deal, avem „Fit for 55” — o reducere cu 55% față de 1990. Dar repet: suntem responsabili doar pentru 7%!</p>



<p class="wp-block-paragraph">Săptămâna trecută, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ne-a prezentat o propunere nouă pentru cadrul financiar multianual 2028–2034: 2.000 de miliarde de euro. Asta înseamnă dublu față de cele două cadre anterioare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Aceeași Ursula von der Leyen i-a promis președintelui Trump investiții europene în SUA de 600 miliarde, și alte 750 miliarde pentru cumpărarea de resurse energetice din SUA.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Am dat aceste trei exemple de dezvoltări recente care ne arată de ce Europa are nevoie să devină mare din nou, adică să se întoarcă la origini, să se întoarcă la stadiul în care era. Pentru că acea Europă pe care o știm cu toții nu mai există. Nu mai există o Europa a rațiunii, o Europa a lui Descartes.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cum este posibil ca cineva să vină și să spună că dacă vom omorî o treime din vacile de pe continent și vom renunța să ne mai încălzim cu gaz sau să facem chimie, vom reuși să avem o planetă mai sănătoasă când noi suntem responsabili doar pentru 7% din emisiile de gaz cu efect de seră, greenhouse emissions?</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cum vom face ca emisiile de gaz toxice din China sau din India sau din Statele Unite sau din Arabia Saudită să nu ajungă și pe cerul european și în atmosfera europeană? Evident, este o îndepărtare de Europa rațională.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În al doilea rând, avem o Europa astăzi lipsită de democrație, în sensul în care cineva poate să vină și să propună un buget de 2 trilioane de euro, dublu față de precedentele cadre financiare multianuale. S-a ajuns aici pentru că în anul 2021, după ce am avut un cadru financiar multianual 2021-2027 de 1072 miliarde de euro, Comisia Europeană, cu acordul șefilor de stat și de guvern, dar fără aprobarea parlamentelor, a venit cu un buget separat, mecanismul de redresare și reziliență de 750 de miliarde de euro, pe care l-a transformat în instrument politic, oprind, practic într-un mod nedemocratic, evoluția economică europeană, punând-o într-o pierdere de competitivitate majoră față de competitorul american, față de competitorul chinez.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Căci iată, din 2019 până azi, Europa, Uniunii Europene, are o creștere agregată de 7%, Statele Unite de 15%, iar China de 30%. Este clar că Europa aceasta, lipsită de democrație și cu bugete uriașe, duse într-un centru sunt puțini oameni care îl aleg sau îl controlează, această Europa este într-o pierdere majoră de competitivitate.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Al treilea exemplu pe care l-am dat, ce s-a anunțat ieri. O doamnă, care conduce o instituție europeană, și-a luat angajamentul fără a avea niciun mandat din partea niciunui stat membru, nici a Consiliului European, că 27 de state, sau poate chiar Uniunea Europeană ca entitate, nimeni n-a precizat nimic, va investi 600 de miliarde de euro sau de dolari în piața americană. Sub ce formă, nu știm. Am înțeles că o parte vor fi destinate cumpărării de armament. Și tot acea doamnă spune că statele europene vor cumpăra de 750 de miliarde de dolari sau de euro resurse energetice din Statele Unite. În baza a ce? Până la urmă, în cele 27 de state sunt multe companii care pot să decidă de unde cumpără resursele respective, la ce preț.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Este foarte periculos punctul în care suntem. Și acest lucru nu trebuie să fie indiferent nici Republicii Moldova, pentru că trebuie înțeles un lucru foarte clar. Drumul pe care este azi Republica Moldova, în primul rând, este un drum cu o finalitate destul de confuză, destul de neclară. Nu este un drum clar pe care scrie integrare în Uniunea Europeană. Noi nu știm unde va duce acest drum. Dar pe parcursul acestui drum, Republica Moldova va trebui să facă tot felul de ajustări ale politicii interne, în acord cu angajamentele pe care va fi silită să le ia față de această nouă Europă, care vor induce costuri mari de tot pentru cetățenii Republicii Moldova și pentru companiile Republicii Moldova.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Pasul sau calea pe care se află astăzi Republica Moldova nu este aceeași cale pe care s-au aflat Polonia, Cehia, Slovacia, România, Ungaria în drumul spre aderarea spre Uniunea Europeană. Este o cale total nouă în care condiționările politice sunt mult mai mari și vor conduce la un impact economic mult mai mare.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Iată, de exemplu, ce impact a avut decizia Uniunii Europene privind Green Deal-ul. Uitați-vă la prețurile produselor energetice din Republica Moldova. Uitați-vă la facturile, la gaze naturale și la electricitate care se plătesc astăzi în Republica Moldova.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Sigur, veți spune: este și efectul războiului. Dar acest efect al războiului, noi îl simțim în Europa prin prisma faptului că a decis Comisia Europeană să renunțăm mult mai repede la anumite surse de energie care puteau să provină din Federația Rusă, dar la fel de bine puteau să provină și din alte zone. Cu toate astea, noi am condamnat nu Federația Rusă, ci am condamnat niște resurse energetice.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În al treilea rând, toate fondurile care astăzi, sigur, prezintă un magnet, o atracție, care vin de la Uniunea Europeană, vin cu niște condiționalități care s-ar putea să însemne un sacrificiu greu pentru Republica Moldova.</p>



<p class="wp-block-paragraph">În acest context și în contextul conservator în care suntem, am hotărât să revin și să revenim la o idee mai veche pe care am dezvoltat-o împreună cu domnul Dungaciu în anul 2016 și anume oferirea unui instrument alternativ atât României, cât și Republicii Moldova, dar în sens larg, acum venim și spunem, Europei, pentru a contribui la aducerea mai clară a Republicii Moldova în această Europa despre care vorbim și la o aduce mai aproape de România.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Acel instrument l-am numit noi atunci fondul Moldova și era gândit ca un instrument financiar pe care statul român să-l dezvolte pentru investiții în Republica Moldova fără niciun tip de condiționalitate. Vorbim de investiții.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Astăzi, sunt bucuros să vă anunță că în septembrie vom depune o inițiativă parlamentară la București pentru crearea fondului Moldova ca un fond creat de către Ministerul de Finanțe de la București în valoare de 250 de milioane de euro, 25 de milioane de acțiuni a câte 10 euro prețul pe acțiune, fond care va fi listat la bursa de la București cu o majorare de capital social de la început de o sumă similară, 250 milioane de euro, deci oferirea de încă 25 milioane de acțiuni printr-o ofertă publică către cetățenii români, către cetățenii Republicii Moldova, către fondurile de pensii din România, către fondurile de investiții europene, cu speranța ca suma de 500 de milioane de euro, care va echipa acest fond, practic, la început, să poată reprezenta un pilon important de investiții în Republica Moldova, investiții în tot felul de active.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Și vom propune prin acest proiect de lege limitarea la 30% a investițiilor în obligațiuni de stat sau obligațiuni emise de către autorități ale administrației publice, tocmai pentru ca 70% din aceste sume să poată fi investite în economia reală din Republica Moldova.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Totodată, prin statutul fondului respectiv, repet, listat la Bursa de Valori de la București, ne propune emiterea în fiecare an a 10 milioane de acțiuni noi, care să fie oferite pieței și care să poată alimenta în continuare investițiile în economia privată, în companii private din Republica Moldova sau în companii de stat, dar cu acționariat majoritar de stat, el având nevoie de un free float care să atragă aceste investiții.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Deci este, acest instrument, o propunere concretă lipsită de condiționalități, de a investi printr-un vehicul creat în România&nbsp; în economia privată, cu predilecția a Republicii Moldova, astfel încât să aducem Republica Moldova mult mai aproape de România și mult mai aproape de Europa pe care vrem să o reconstruim. Great Europe!” a declarat liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/petrisor-peiu-aur-prin-fondul-moldova-vom-aduce-republica-moldova-mult-mai-aproape-de-romania-si-de-europa-pe-care-vrem-sa-o-reconstruim.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Senatorul Petrișor Peiu (AUR), anunț privind crearea Fondului Moldova în valoare de 250 de milioane de euro</title>
		<link>https://timpul.md/articol/senatorul-petrisor-peiu-aur-anunt-privind-crearea-fondului-moldova-in-valoare-de-250-de-milioane-de-euro.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/senatorul-petrisor-peiu-aur-anunt-privind-crearea-fondului-moldova-in-valoare-de-250-de-milioane-de-euro.html#comments</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 28 Jul 2025 10:35:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[petrisor peiu]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/?p=519788</guid>

					<description><![CDATA[La începutul sesiunii parlamentare din septembrie, voi înregistra împreună cu colegii de la AUR, un proiect de lege privind înființarea Fondului Moldova. Vom viza, practic, înlocuirea ajutorului financiar acordat de România Republicii Moldova cu un fond de investiții un instrument mult mai matur și mai echilibrat. Fondul va fi înființat de către Ministerul de Finanțe &#8230;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[
<p class="wp-block-paragraph"><strong>La începutul sesiunii parlamentare din septembrie, voi înregistra împreună cu colegii de la AUR, un proiect de lege privind înființarea Fondului Moldova.</strong></p>



<p class="wp-block-paragraph">Vom viza, practic, înlocuirea ajutorului financiar acordat de România Republicii Moldova cu un fond de investiții un instrument mult mai matur și mai echilibrat.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Fondul va fi înființat de către Ministerul de Finanțe de la București .</p>



<p class="wp-block-paragraph">Capitalul social inițial va fi de 250 milioane de euro (1,25 miliarde de lei), divizați în 25 milioane de acțiuni cu valoarea inițială de 10 euro/acțiunea .</p>



<p class="wp-block-paragraph">Fondul va fi listat la Bursa de la București, unde va emite încă 25 de milioane de acțiuni, puse la dispoziția cumpărătorilor într-o ofertă publică inițială .</p>



<p class="wp-block-paragraph">În fiecare an, se vor emite câte 10 milioane de acțiuni suplimentare, care vor capitaliza Fondul .</p>



<p class="wp-block-paragraph">Fondul va funcționa ca un fond de investiții deschis, administrat de către un Consiliu de Supraveghere format din 11 persoane, alese de către acționari prin procedura de vot cumulativ .</p>



<p class="wp-block-paragraph">Președintele Fondului pentru primii trei ani va fi un reprezentant al Ministerului de Finanțe .</p>



<p class="wp-block-paragraph">Fondul va investi în active din Republica Moldova, în principsl în active financiare (acțiuni la diverse societăți plus obligațiuni) , dar și în orice alt fel de active.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Investițiile în obligațiuni emise de staul Republica Moldova sau de UAT-uri vor fi limitate la 30% din activul net .</p>



<p class="wp-block-paragraph">Dividendele se vor distribui conform legii române, anual, către investitori, primii cinci ani urmând să fie convertite în acțiuni noi, prin capitalizarea suplimentară a fondului .</p>



<p class="wp-block-paragraph">Consecințe politice și economice :</p>



<p class="wp-block-paragraph">În economia Republicii Moldova va apare o sursă mare, constantă și serioasă de investiții .</p>



<p class="wp-block-paragraph">Investiții vor fi, practic, ale României, nu doar ale statului român sau ale câtorva companii .</p>



<p class="wp-block-paragraph">În Republica Moldova se va obține un sentiment clar de atașament față de România .</p>



<p class="wp-block-paragraph">Cele două economii se vor compatibiliza și vor funcționa sincretic .</p>



<p class="wp-block-paragraph">O mare parte din fondurile europene vor fi destinate întăririi integrării economice dintre cele două state românești.</p>



<p class="wp-block-paragraph">Este evident că Statul român trebuie să asigure, prin prezenţa sa în acest fond, publicul şi companiile de buna credinţă a administrării sale şi de supunerea operaţiunilor respective rigorilor fondurilor publice.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/senatorul-petrisor-peiu-aur-anunt-privind-crearea-fondului-moldova-in-valoare-de-250-de-milioane-de-euro.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>1</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Cum a reușit România să-și bată joc de cea mai mare bogăție a sa</title>
		<link>https://timpul.md/articol/cum-a-reusit-romania-sa-si-bata-joc-de-cea-mai-mare-bogatie-a-sa-159838.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/cum-a-reusit-romania-sa-si-bata-joc-de-cea-mai-mare-bogatie-a-sa-159838.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 17 Sep 2020 01:24:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[energie]]></category>
		<category><![CDATA[gaz]]></category>
		<category><![CDATA[Marea Neagră]]></category>
		<category><![CDATA[petrisor peiu]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/cum-a-reusit-romania-sa-si-bata-joc-de-cea-mai-mare-bogatie-a-sa-159838.html/</guid>

					<description><![CDATA[&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>De c&acirc;țiva ani ne amăgim cu iluzia unei bogății imense: c&acirc;teva sute de miliarde de metri cubi de gaz ascunse pe fundul Mării Negre. Cu o valoare de aproape 100 de miliarde de dolari, această rezervă de gaz reprezintă cea mai mare bogăție pe care o are Rom&acirc;nia. Cu gazul existent &icirc;n platoul continental rom&acirc;nesc al Mării Negre, Rom&acirc;nia ar deveni al doilea deținător de rezerve și producător de gaz din Uniunea Europeană, după Olanda. Cu acest gaz am putea să producem cel puțin o treime din electricitatea de care are țara nevoie &icirc;n următorii 30 de ani. Cu acest gaz am putea alimenta consumul casnic din &icirc;ntreaga Rom&acirc;nie timp de c&acirc;teva zeci de ani. &Icirc;n fine, cu acest gaz am putea relansa industria petrochimică și am compensa principala sursă de deficit comercial; astăzi, jumătate din deficitul comercial al Rom&acirc;niei (8 miliarde de euro din 17 miliarde de euro &icirc;n 2019) este cauzat de importul de produse chimice.</p>
<p>Și cu toate acestea, Rom&acirc;nia &icirc;și ignoră această bogăție imensă: sutele de miliarde de metri cubi de gaz au fost uitate de administrația de la București pe fundul Mării Negre. &Icirc;n vremea aceasta, Rom&acirc;nia importă gaz rusesc, fericiții care au acces la alimentarea cu gaz (unul din trei rom&acirc;ni) plătesc de trei ori mai mult dec&acirc;t face pentru gazul primit, iar producătorii de petrochimie din țara noastră sunt siliți  să-și plătească materia primă (gazul) mai scump dec&acirc;t &icirc;n Ungaria vecină și concurentă, lipsită total de resurse.</p>
<p>Ba chiar, colac peste pupăză, vecinii noștri turci din Marea Neagră au uimit lumea zilele trecute cu descoperirea unui zăcăm&acirc;nt mult mai mare și care va face și mai puțin interesant gazul rom&acirc;nesc. Chiar l&acirc;ngă zăcămintele rom&acirc;nești:</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="https://spotmedia.ro/wp-content/uploads/2020/08/Marea-Neagra.jpg" width="750" height="396" alt="" /></p>
<p>&nbsp;Ei bine, turcii au descoperit zăcăm&acirc;ntul <strong>Sakarya &icirc;ntr-un mod foarte simplu: făc&acirc;nd bine tot ceea ce noi am făcut greșit. Lecția turcească ar trebui să fie usturătoare și exemplară pentru multele guverne de la București care s-au făcut de r&acirc;s &icirc;ncerc&acirc;nd să ascundă de propriul popor cea mai mare avuție națională.</strong></p>
<div style="text-align:center">
<div style="margin:0 auto;text-align:center">
<div id="ado300ap3" style="clear:both">
<div id="adoceanrorioieigkqb"></div>
<p>ado.slave(&#8216;adoceanrorioieigkqb&#8217;, {myMaster: &#8216;FkYHSSNYN52VTrES74gIE6D4DZrXIKcVXFK1Q9gUIuj.o7&#8217; });</p></div>
</div>
</div>
<p>Spuneam că turcii au făcut numai pași corecți, merg&acirc;nd pe același drum pe care noi am făcut numai pași greșiți.</p>
<p>Startul lor bun coincide cu startul nostru dezastruos. <strong>&Icirc;n vreme ce guvernul de la Ankara a concesionat explorarea gazului din Marea Neagră propriei companii naționale, T&uuml;rkiye Petrolleri Anonim Ortaklığı (TPAO)</strong>, deținută de către Fondul Suveran al Turciei (T&uuml;rkiye Varlık Fonu, un fond suveran de 33 de miliarde de dolari), <strong>Rom&acirc;nia a preferat să ofere explorarea propriilor zăcăminte unei firme străine, OMV (Austria)</strong>, căreia i-a dat, mai &icirc;nainte, două din primele trei rafinării ale țării, jumătate din petrochimia națiunii plus &icirc;ntreaga rezervă națională de țiței și jumătate din rezerva națională de gaz on-shore.</p>
<div style="text-align:center">
<div style="margin:0 auto;text-align:center">
<div id="ado300ap4" style="clear:both">
<div id="adoceanroojfphvpopw"></div>
<p>ado.slave(&#8216;adoceanroojfphvpopw&#8217;, {myMaster: &#8216;FkYHSSNYN52VTrES74gIE6D4DZrXIKcVXFK1Q9gUIuj.o7&#8217; });</p></div>
</div>
</div>
<p>Atunci c&acirc;nd guvernul de la București dădea această avere colosală către concurenții austrieci pentru mai puțin de jumătate de miliard de dolari, austriecii căpătau dreptul de a explora zăcămintele marine p&acirc;nă &icirc;n&hellip;.2030! &Icirc;ntre timp, au mai căpătat timp p&acirc;nă &icirc;n 2045 (<em>Sursa:<a href="https://www.offshore-technology.com/projects/neptun-deep-gas-field-project-black-sea/">AICI</a></em>). <strong>Guvernul care le-a mărit perioada de licențiere a exploatării celor de la OMV a fost guvernul Dăncilă, condus de către soția unuia din angajații OMV, plătit cu 8.000 de euro/lună</strong>. Ați auzit, cumva, de vreun procuror DNA care să se ocupe de asta? Nici eu.</p>
<div style="text-align:center">
<div style="margin:0 auto;text-align:center">
<div id="ado300ap5" style="clear:both">
<div id="adoceanrolkmflsjtkr"></div>
<p>ado.slave(&#8216;adoceanrolkmflsjtkr&#8217;, {myMaster: &#8216;FkYHSSNYN52VTrES74gIE6D4DZrXIKcVXFK1Q9gUIuj.o7&#8217; });</p></div>
</div>
</div>
<p>C&acirc;nd credeți că s-a apucat OMV de explorare, dacă avea oricum tot timpul din lume? Abia prin 2008, la patru ani de c&acirc;nd căpătase compania Petrom, OMV reușește să facă o &icirc;nțelegere pentru explorare cu ExxonMobil, adică cu unii care știau să sape după gaz, austriecii nemaifăc&acirc;nd asta niciodată. Ironia sorții, rom&acirc;nii fac explorări &icirc;n Marea Neagră &icirc;ncă din 1969, iar de prin 1980 exploatează zăcăminte offshore de hidrocarburi. <strong>Să mai pun un pic sare pe rană: Rom&acirc;nia și-a v&acirc;ndut compania cu care exploatau de zeci de ani petrol și gaze, pe uscat și pe apă, unora care nu văzuseră sonde dec&acirc;t la televizor.</strong></p>
<p>Ei bine, obosiți să negocieze compania mixtă dintre ei, OMV și Exxon s-au odihnit un pic, vreo trei ani adică, p&acirc;nă prin 2011, c&acirc;nd au &icirc;nceput să caute gaz pe bune. Și au tot căutat: &icirc;n 2012, sonda Domino-1 a găsit gaz la o ad&acirc;ncime de 1.000 m și, drept urmare, s-a mai trecut la un nou program de odihnă p&acirc;nă prin 2014, c&acirc;nd o altă sondă, Domino-2, a găsit gaz și pe la 800 m ad&acirc;ncime. Și tot așa, s-au jucat p&acirc;nă prin 2017, c&acirc;nd, după 9 ani glorioși, s-a anunțat că s-a găsit gaz &icirc;n zăcăm&acirc;ntul Neptun Deep. Dar pentru că poporul nu avea acces la documente secrete, nu i s-a mai spus și c&acirc;t gaz s-a găsit. Unii ziceau 40, alții 84 de miliarde mc. Ei, lasă-i pe fraierii de contribuabili &icirc;n pace, și-au spus marii actori ai acestei povești.</p>
<p>Drept pentru care, austriecii și americanii au &icirc;nceput să negocieze gazul găsit &icirc;n biroul lui &hellip; Liviu Dragnea. Cu acest prilej, națiunea proprietară de gaz a luat act de disprețul golănesc al marelui conducător Liviu Nicolae Dragnea, care negocia cu OMV și Exxon de parcă se găsise gaz &icirc;n fundul curții lui. &Icirc;n fine, după ce unii au mai pus &icirc;ntrebări, la masa negocierilor au apărut și colegul de partid al lui Dragnea, Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrie de la Camera Deputaților și colegii din Opoziție ai acestuia. Pe vremea aceea, singurii care au mai țipat cer&acirc;nd transparență au fost Nicușor Dan și Cosette Chichirău, dar nici pe ei nu i-a ținut mai mult de c&acirc;teva săptăm&acirc;ni.</p>
<p>Și-așa s-a făcut celebra <em>Lege Offshore</em>, dublată apoi de și mai celebra <em>Ordonanță 114,</em> care au oprit, din motive de nimeni spuse, exploatarea gazelor găsite. Au oprit exploatarea de către OMV și Exxon (&icirc;ntre timp americanii au anunțat că pleacă din această afacere și &icirc;și vor &icirc;napoi banii cheltuiți pe explorare). Dar să vezi minune mare! Legile &icirc;nrobitoare, care &icirc;i &icirc;mpiedicau pe OMV și Exxon să exploateze gazul, se pare că i-a mulțumit &icirc;ndeajuns pe americanii de la Carlyle care, sub numele de BSOG (Black Sea Oil and Gas), s-au apucat de treabă și exploatează zăcăminte mai mici, Ana, Doina și Pelican. Ba chiar și rușii de la Lukoil s-au apucat să exploateze prin zăcăm&acirc;ntul Trident, &icirc;n parteneriat cu Romgaz. Despre magnatul constănțean Gabriel Comănescu se aude cam același lucru, cu micuțul zăcăm&acirc;nt pe care l-a primit și el. Numai OMV este &icirc;mbufnat și nu vrea să exploateze gazul pe care Rom&acirc;nia i l-a dăruit. Dar zăcămintele luate de OMV sunt și cele mai mari.</p>
<p>Hai să ne &icirc;ntoarcem și să sintetizăm: OMV și Exxon spun că au cheltuit 1,5 miliarde de dolari &icirc;ntre 2008 și 2016 și au anunțat că au găsit sub 100 de miliarde de mc &icirc;n Neptun Deep. Dar sunt nemulțumiți că vor trebui să plătească impozite către statul rom&acirc;n, așa că au hotăr&acirc;t să lase gazul pe fundul mării.</p>
<p>Ei bine, turcii au făcut hărți seismice p&acirc;nă &icirc;n 2018. Atunci au cumpărat , la m&acirc;na a treia, un vas de explorare. Vasul este produs de coreenii de la Hyundai &icirc;n 2011, la Ulsan, sub denumirea de <em>Deepsea Metro II </em>și ajunge la compania turcească TPAO abia &icirc;n 2018, după ce trece și pe la <em>Chalfont Shipping</em> (2016&ndash;2018) <em>și Chloe Marine, </em>ieftinindu-se de la 830 de milioane de dolari p&acirc;nă la 230 de milioane de dolari. Turcii &icirc;i schimbă denumirea &icirc;n <em>Fatih</em> (cuceritorul, după Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolelui), &icirc;l renovează și &icirc;l trimit, prin str&acirc;mtori (după ce i-au demontat, preventiv, turnul de 103 m) la Istanbul. Aici i se reasamblează turnul și pleacă, pe 29 mai către portul Trabzon, unde ajunge pe 6 iunie. Pe 20 iulie &icirc;ncepe forările și pe 23 august vine anunțul oficial al companiei TPAO: au găsit 320 miliarde mc de gaz &icirc;n zăcăm&acirc;ntul <em>Sakarya</em>. (<em>Sursa: </em><a href="http://www.tpao.gov.tr/file/2008/press-release-21-08-2020-tuna-1-3485f4255816ff9b.pdf" target="_blank" rel="noreferrer noopener"><em>AICI</em> </a>).</p>
<p>Ba mai mult, &icirc;n doar 3 ani, aici se va &icirc;ncepe exploatarea (<em>Sursa: <a href="https://www.aa.com.tr/en/economy/turkey-discovers-major-black-sea-natural-gas-reserves/1949231" target="_blank" rel="noreferrer noopener">AICI</a></em>). Ei bine, &icirc;n cei trei ani de explorare, cu cele două vase turcești, <em>Fatih și Yavuz</em> (după Selim I, cel aspru, tatăl lui Soliman Magnificul <em>Kanuni</em>),&nbsp; săp&acirc;nd după gaz &icirc;n două mări (Marea Neagră și Mediterana), turcii au &nbsp;cheltuit aproape 1 miliard de dolari, inclusiv cumpărarea celor două vase.</p>
<p><strong>Deci, turcii au cheltuit 1 miliard de dolari, au rămas și cu vasele, au găsit de 4 ori mai mult gaz, ba chiar &icirc;ncep și exploatarea &icirc;n trei ani, iar noi trebuie să &icirc;i despăgubim pe americani de vreo 800 de milioane de dolari, am așteptat 12 ani să aflăm ce gaz avem și mai suntem și fraieriți de austriecii de la OMV, care ne transmit că nu prea au chef să extragă gazul din Marea Neagră.</strong> Oare cum vine asta?</p>
<p>Orice conducător al Rom&acirc;niei, dacă ar fi fost c&acirc;t de c&acirc;t bine intenționat, ar fi descoperit un lucru simplu, dacă ar fi avut curiozitatea să &bdquo;frunzărească&rdquo; un pic site-ul companiei OMV: austriecii se bazează pe exploatarea unor zăcăminte da gaz din Rusia și asta este singura lor prioritate &icirc;n domeniul gazului. OMV a cumpărat (<em>Sursa: <a href="https://www.omv.com/services/downloads/00/omv.com/1522140792498/fact_sheet_omv_upstream_russia_EN.PDF" target="_blank" rel="noreferrer noopener">AICI</a></em>) , de la Gazprom, pe 3 octombrie 2018, 24,98 % din blocul Akimov 4A/5A din zăcăm&acirc;ntul Urengoy, al doilea cel mai mare zăcăm&acirc;nt din lume , după cel iraniano-qatarez de la South Pars / North Dome. 10 000 miliarde de mc de gaz se estimează a fi la Urengoy. A, am uitat să vă spun că, &icirc;n 2016, OMV a cumpărat și 24,99% din zăcăm&acirc;ntul <em>Yujno Russkoye</em>, care produce anual cam 25 de miliarde de mc de gaz (cam c&acirc;t producția pe 3 ani a Rom&acirc;niei). Zăcăm&acirc;ntul <em>Yujno Russkoye </em>se află &icirc;n Yamal-Neneț și de acolo se pompează direct &icirc;n sistemul de conducte Nord Stream (<em>Sursa:<a href="https://www.iene.eu/austrias-omv-enters-russias-yuzhno-russkoye-gas-field-p3236.html" target="_blank" rel="noreferrer noopener">AICI</a></em>). Pam pam&hellip;</p>
<p>Nu mai zic că oricine ar avea curiozitatea să citească strategia OMV p&acirc;nă &icirc;n 2025 ar vedea că principala preocupare a austriecilor este dezvoltarea zăcămintelor de gaz din Rusia. (<em>Sursa: <a href="https://www.omv.com/en/about-us/strategy#:~:text=Value%2Ddriven%20finance%20strategy&amp;text=For%20the%20period%202018%20to,to%20enhance%20its%20operating%20efficiency" target="_blank" rel="noreferrer noopener">AICI</a></em> ).</p>
<p>Dacă exista vreun conducător al Rom&acirc;niei, c&acirc;t de c&acirc;t bine intenționat, oare nu ar fi observat că orice metru cub de gaz ar&nbsp; veni din Marea Neagră ar face concurență celor 4-5 miliarde de mc de gaz v&acirc;ndute de OMV pe piața noastră? <strong>Cum naiba te poți g&acirc;ndi să dai pe m&acirc;na celui care are jumătate din piața internă singura sursă alternativă de gaz?</strong></p>
<p>Dar nu, lucrurile nu se opresc aici, e și mai rău: poate vă &icirc;ntrebați de unde at&acirc;ta disperare la toți conducătorii țării să construiască conducte prin care să se exporte gazul de la Marea Neagră. Totul a &icirc;nceput timid, cu c&acirc;teva sute de milioane de euro din fondurile structurale disponibile pentru Rom&acirc;nia pentru a face conducta BRUA, care să transporte 1,75 miliarde de mc de gaze din Bulgaria p&acirc;nă la Viena, la hub-ul gazeifer Baumgarten, deținut de către OMV &icirc;n proprietate.</p>
<p>Apoi s-a suplimentat conducta, cu o legătură de la Marea Neagră și creșterea capacității de la 1,75 la 4,4 miliarde mc pe an. Pe banii pe care Transgaz i-a &icirc;mprumutat special pentru asta. Chiar și c&acirc;nd ungurii au stopat traseul BRUA la Budapesta, Bucureștiul s-a &icirc;ncăpăț&acirc;nat să continue de unul singur. Oare de ce ? Cine beneficia de această conductă? Evident, OMV, care putea să exporte gazele, eventual extrase, din Marea Neagră și care evita astfel să fie supra-ofertă de gaze pe piața internă și să scadă prețul. <strong>Dacă cei de la v&acirc;rful puterii ar fi dorit să valorifice &icirc;n interes național gazul din mare, ar fi conceput, tot din fonduri structurale, și proiecte pentru centrale electrice sau pentru alimentare cu gaze, nu doar proiecte de conducte.</strong></p>
<p>Nu știu dacă toți guvernanții noștri au lucrat &icirc;n beneficiul unei companii străine dar nu pot dec&acirc;t să observ aceste stranii coincidențe: doi premieri au avut soția/soțul angajată/angajat la OMV, singura sursă alternativă de gaze pentru piața internă a fost cedată tocmai celui care controla piața internă, aceeași companie OMV, Rom&acirc;nia &icirc;și consumă banii europeni să construiască conducte pentru exportul gazului, nicidecum pentru valorificarea internă a gazului, iar cel mai mare zăcăm&acirc;nt de la Marea Neagră zace &icirc;ngropat &icirc;n păm&acirc;nt, deși celelalte zăcăminte de acolo sunt exploatate. &Icirc;n paralel, turcii găsesc soluții să exploreze ei &icirc;nșiși, cu nave proprii, &icirc;n aceeași porțiune de Marea Neagră, ba chiar anunță &icirc;n mod transparent c&acirc;t gaz au găsit și demarează rapid exploatarea. Deci, se poate! Numai să vrei&hellip;</p>
<p>Bine că măcar s-au luat măsuri &icirc;n al doisprezecelea ceas. Și ce măsuri &icirc;nțelepte! D&acirc;ndu-și seama că &bdquo;E strigător la cer că am ajuns să importăm energie&rdquo; (<em>Sursa: <a href="https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/virgil-popescu-e-strigator-cer-ajuns-importam-energie-nevoie-reactoarele-3-4-1_5f4758a75163ec42715e91e4/index.html" target="_blank" rel="noreferrer noopener">AICI</a></em>), ministrul Economiei a găsit și soluția: noul secretar general adjunct al ministerului va pune ordine &icirc;n domeniul energetic. Cum cine? <a href="http://epochtimes-romania.com/news/orban-a-semnat-omul-propulsat-de-alde-la-sefia-companiilor-de-stat-numit-secretar-general-adjunct-in-ministerul-economiei---304785" target="_blank" rel="noreferrer noopener">&rdquo;Nea Gicu Jup&acirc;nu&rsquo; Iorga, şeful clubului de table din Giurgiu şi m&acirc;na dreaptă a domnului deputat ALDE Toma Petcu.</a> Omul care ia lunar 10.000 euro, din 2017, pentru a administra compania Electrica &icirc;n numele nostru. Așa ne trebuie!</p>
<p><a href="https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cum-a-reusit-romania-sa-si-bata-joc-de-cea-mai-mare-bogatie-a-sa"><strong>PETRIȘOR PEIU</strong></a></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/cum-a-reusit-romania-sa-si-bata-joc-de-cea-mai-mare-bogatie-a-sa-159838.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
