<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>pictura &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/pictura/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Fri, 20 May 2022 02:45:09 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>pictura &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>FOTO Cele mai valoroase 10 opere ale artiștilor români</title>
		<link>https://timpul.md/articol/foto-cele-mai-valoroase-10-opere-ale-artistilor-romani-46886.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/foto-cele-mai-valoroase-10-opere-ale-artistilor-romani-46886.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 04 Aug 2021 04:54:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[artă]]></category>
		<category><![CDATA[artist]]></category>
		<category><![CDATA[pictura]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/foto-cele-mai-valoroase-10-opere-ale-artistilor-romani-46886.html/</guid>

					<description><![CDATA[Săptăm&#226;na aceasta am omagiat 137 de ani de la naşterea lui Constantin Br&#226;ncuşi. Sculptorul e cel mai scump artist rom&#226;n din toate timpurile, specialiştii evalu&#226;nd operele sale la un total de 110 milioane de euro.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Chiar dacă nu de acest nivel, ţara noastră are mulţi alţi artişti ale căror lucrări fac furori &icirc;n lume. &ldquo;Vizibilitatea rom&acirc;nilor &icirc;n străinătate e &icirc;n creştere. Pe l&acirc;ngă nume grele ale artei naţionale, asistăm şi la o revoluţie a artei contemporane tinere la nivel mondial. Reprezentanţii din &laquo;noul val&raquo; au intrat &icirc;n atenţia celor mai importanţi colecţionari ai lumii, ceea ce confirmă ascensiunea fulminantă a pieţei de artă &icirc;n ultimii ani&rdquo;, susţin reprezentanţii casei de licitaţii Artmark. Libertatea vă prezintă un top al recordurilor de autor aparţin&acirc;nd artiştilor rom&acirc;ni.</p>
<h1>1. Constantin Br&acirc;ncuşi, &laquo;Madame L.R.&raquo;, 29.000.000 de euro</h1>
<p>Recordul absolut pentru o operă a rom&acirc;nului a fost atins &icirc;n urmă cu trei ani. La o licitaţie care a avut loc la Paris, un colecţionar a dat 29 de milioane de euro pentru &ldquo;Madame L.R.&rdquo; (foto sus). Piesa, realizată &icirc;ntre anii 1914-1917 şi care făcea parte dintr-o colecţie Yves Saint Laurent, fusese ţinută aproape ascunsă p&acirc;nă atunci.</p>
<p>Acesta e, de fapt, şi motivul pentru care a st&acirc;rnit o curiozitate enormă, iar preţul a crescut ameţitor. &Icirc;ntr-un top zece al celor mai scumpe opere de artă din toate timpurile, Br&acirc;ncuşi este depăşit doar de Giacometti, Modigliani şi Matisse, devans&acirc;nd chiar şi cel mai bine cotată lucrare a lui Picasso.</p>
<h1>2. Victor Brauner, &laquo;Cazul straniu al domnului K&raquo;, 700.000 de euro</h1>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/2(69).jpg" width="450" height="358" alt="" /><br />
Victor Brauner s-a născut &icirc;n Piatra Neamţ, dar a trăit o bună perioadă &icirc;n Franţa, la Paris. E cel mai bine cotat pictor rom&acirc;n &icirc;n lume.<br />
Trei dintre lucrările lui au depăşit 500.000 de euro la licitaţiile din New York şi Paris, iar alte cinci au trecut de 300.000, &icirc;nsă recordul a fost atins cu lucrarea &ldquo;Cazul straniu al domnului K&rdquo;, adjudecată pentru 700.000 &euro;.</p>
<h1>3. Demeter Chipăruş, &laquo;Les Girls&raquo;, 590.240 de euro</h1>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/3(63).jpg" width="450" height="361" alt="" /><br />
Demeter Chipăruş a fost unul dintre cei mai cunoscuţi sculptori ai perioadei Art Deco. Cele mai importante lucrări ale sale &icirc;nfăţişează dansatoare exotice şi balerine.</p>
<p>Artistul s-a născut &icirc;n 1886, &icirc;n Rom&acirc;nia, &icirc;nsă a plecat &icirc;n Franţa &icirc;nainte de Primul Război Mondial. Cea mai scumpă operă a sa, &ldquo;Les Girls&rdquo;, s-a v&acirc;ndut, la New York, cu 590.240 de euro.</p>
<h1>4. Reuven Rubin, &laquo;Copaci bătr&acirc;ni de sicomor&raquo;, 332.592 de euro</h1>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/4(43).jpg" width="450" height="316" alt="" /></p>
<p>Născut la Galaţi, Reuven Rubin a devenit unul dintre cei mai valoroşi artişti &icirc;n Israel, cu un record personal de 332.592 de euro. Suma a fost plătită de un colecţionar la o licitaţie din Tel Aviv, pentru lucrarea &ldquo;Copaci bătr&acirc;ni de sicomor&rdquo;.</p>
<p>Reuven a fost ministru al statului Israel &icirc;n Rom&acirc;nia, cu misiunea de a &icirc;ndupleca autorităţile noastre să accepte emigrarea evreilor.</p>
<h1>5. Nicolae Tonitza, &laquo;&Icirc;n iatac&raquo;, 290.000 de euro</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/5(36).jpg" width="450" height="671" alt="" /></p>
<p>Lucrările lui Nicolae Tonitza, considerat &icirc;n anii &rsquo;30 cel mai mare pictor &icirc;n viaţă, au reapărut pe piaţa de artă după 1990 cu peisaje şi p&acirc;nze inspirate de prizonieratul său &icirc;n Bulgaria, dar mai ales portrete de copii.</p>
<p>Preţul mediu pentru picturile lui Tonitza era &icirc;n anul 1995 de aproximativ 10.000 de euro pentru un tablou, iar această &ldquo;limită&rdquo; s-a menţinut p&acirc;nă &icirc;n anul 2004.</p>
<p>Ulterior, preţurile operelor sale au &icirc;nceput să &ldquo;sară&rdquo;, cea mai mare sumă fiind plătită de un colecţionar &icirc;n 2009 pentru un tablou semnat Tonitza, la o licitaţie Artmark pentru nudul &ldquo;&Icirc;n iatac&rdquo;: 290.000 de euro. E cea mai mare sumă tranzacţionată vreodată pe piaţa de artă din Rom&acirc;nia.</p>
<h1>6. Nicolae Grigorescu, &laquo;Ţărăncuţă odihnindu-se&raquo;, 270.000 de euro</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/6(25).jpg" width="450" height="561" alt="" /></p>
<p>&Icirc;n ultimii ani, picturile lui Nicolae Grigorescu s-au v&acirc;ndut la licitaţiile din Capitală cu sute de mii de euro.<br />
Recordul de autor a fost atins cu &ldquo;Ţărăncuţă odihnindu-se&rdquo;, pentru care cineva a plătit 270.000 de euro.</p>
<h1>7. Saul Steinberg, &laquo;Vedere asupra lumii de pe Ninth Avenue&raquo;, 179.890 de euro</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/7(21).jpg" width="450" height="629" alt="" /></p>
<p>Desenatorul şi graficianul american de origine rom&acirc;nă Saul Steinberg este cunoscut mai ales datorită operelor sale publicate &icirc;n &ldquo;The New Yorker&rdquo;.<br />
Tabloul &ldquo;Vedere asupra lumii de pe Ninth Avenue&rdquo; s-a v&acirc;ndut la o licitaţie a casei Christie&rsquo;s din New York, &icirc;n 1993, cu 179.890 de euro.</p>
<h1>8. Camil Ressu, &laquo;Aişe&raquo;, 160.000 de euro</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/8(17).jpg" width="450" height="771" alt="" /></p>
<p>Nudul &ldquo;Aişe&rdquo; al lui Camil Ressu, care făcea parte dintr-o celebră colecţie interbelică, a fost adjudecat, &icirc;n 2009, la o licitaţie pentru un preţ record la acea vreme obţinut vreodată la un eveniment public din Rom&acirc;nia: 160.000 de euro.</p>
<h1>9. Ştefan Luchian, &laquo;Flori de primăvară&raquo;, 155.000 de euro</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/9(14).jpg" width="450" height="312" alt="" /></p>
<p>Cele mai multe lucrări ale lui Ştefan Luchian ilustrează personaje feminine pline de graţie, &icirc;n portrete şi nuduri, &icirc;nsă cea mai valoroasă pictură a lui &icirc;nfăţişează natură moartă.</p>
<p>Astfel, tabloul &ldquo;Flori de primăvară&rdquo; al discipolului lui Nicolae Grigorescu a fost v&acirc;ndut anul trecut cu suma-record de 155.000 de euro.</p>
<h1>10. Adrian Ghenie, &laquo;Dr. Mengele 2&raquo;, 140.476 de euro</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/10(15).jpg" width="450" height="475" alt="" /></p>
<p>Lucrarea &ldquo;Dr. Mengele 2&ldquo; a pictorului Adrian Ghenie a fost v&acirc;ndută, acum zece zile, cu o sumă de patru ori mai mare dec&acirc;t valoarea estimată, ajung&acirc;nd la 140.746 de euro.</p>
<p>Rezultatul obţinut la licitaţia de la Londra, Marea Britanie, confirmă poziţia artistului pe lista celor mai căutaţi 50 de artişti contemporani.</p>
<h1>&laquo;Micuţa Picasso&raquo; a str&acirc;ns milioane de dolari din pictură</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/11(5).jpg" width="450" height="300" alt="" /></p>
<p>Cunoscută drept &ldquo;micuţa Picasso&rdquo;, Alexandra Nechita a ajuns o superbă t&acirc;nără de 28 de ani, cu milioane de dolari &icirc;n conturi &ldquo;adunate&rdquo; din pictură. A devenit faimoasă datorită operelor ei &icirc;ncă de la v&acirc;rsta de doi ani, iar la opt avea deja prima expoziţie &icirc;n Los Angeles. Fostul &ldquo;copil-minune&rdquo; experimentează &icirc;n prezent sculptura &icirc;n bronz şi sticlă.</p>
<h1>Ioan Nemţoi a transformat un hotel &icirc;n galerie de artă</h1>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/12(7).jpg" width="450" height="300" alt="" /></p>
<p>Ioan Nemţoi e cunoscut la nivel internaţional drept un &ldquo;Br&acirc;ncuşi al sticlei&rdquo;. Şi-a expus lucrările la Vatican sau alături de prestigioasa tehnologie McLaren, iar preşedinţii Rom&acirc;niei &icirc;şi aleg din galeriile sale cadourile pentru vizitele delegaţiilor oficiale. Nemţoi a decorat &icirc;n centrul Vienei un &icirc;ntreg hotel, pe care l-a transformat &icirc;ntr-o galerie de artă.</p>
<p><strong>Sursa</strong>: libertatea.ro&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/foto-cele-mai-valoroase-10-opere-ale-artistilor-romani-46886.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Victoria Cozmolici: „Pictez în fiecare zi, chiar dacă plouă, ninge, e soare ori carantină”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/victoria-cozmolici-pictez-in-fiecare-zi-chiar-daca-ploua-ninge-e-soare-ori-carantina-157651.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/victoria-cozmolici-pictez-in-fiecare-zi-chiar-daca-ploua-ninge-e-soare-ori-carantina-157651.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Irina Nechit]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 02 Jun 2020 12:27:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Interviu]]></category>
		<category><![CDATA[interviu]]></category>
		<category><![CDATA[irina nechit]]></category>
		<category><![CDATA[pictura]]></category>
		<category><![CDATA[Victoria Cozmolici]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/victoria-cozmolici-pictez-in-fiecare-zi-chiar-daca-ploua-ninge-e-soare-ori-carantina-157651.html/</guid>

					<description><![CDATA[Victoria Cozmolici s-a născut &#238;n 1978, la Chișinău. A absolvit Liceul de Arte Plastice &#8222;Igor Vieru&#8221; și Universitatea de Stat &#8222;Ion Creangă&#8221;. Este membru-titular al Uniunii Artiștilor Plastici, a participat la mai multe expoziții reprezentative: &#8222;Saloanele Moldovei&#8221;, &#8222;Saloanele de primăvară&#8221;, &#8222;Autumnala&#8221;, &#8222;Eminesciana&#8221;, Bienala Internațională de pictură, &#8222;Noi, Tineretul Creator&#8221;. De asemenea, a vernisat expoziții personale, cea mai amplă &#8211; la Centrul Expozițional &#8222;C. Br&#226;ncuși&#8221; din Chișinău. A participat la tabere internaționale de pictură. &#206;n 2012, a fost organizatoarea unei tabere de creație din orașul Pancevo, Serbia. &#206;n 2015, a obținut Marele Premiu al Centrului de Arte &#8222;George Apostu&#8221; din Bacău, Rom&#226;nia. &#206;n 2016, picturile ei au fost expuse la o expoziție colectivă &#238;n Palatul Vigado din Budapesta, Ungaria. Victoria Cozmolici are lucrări &#238;n colecții particulare din Austria, Grecia, Slovacia, Suedia, Rom&#226;nia, Serbia, S. U. A., Rusia, Elveția, Germania și R. Moldova.<br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><em>&ndash; Anul acesta am rămas fără tradiționalul &bdquo;Salon de Primăvară&rdquo; găzduit de Centrul Expozițional &bdquo;Constantin Br&acirc;ncuși&rdquo;. Te leagă niște sentimente speciale de acest Salon, dragă Victoria Cozmolici?<br />
</em><br />
Particip &icirc;n fiecare an la &bdquo;Salonul de Primăvară&rdquo;, &icirc;ncep&acirc;nd cu 2008. Este o expoziție importantă nu numai pentru mine, dar pentru toți cei care prețuiesc cultura. Salonul de Primăvară este și trebuie să fie o revenire caldă a Artei &icirc;n inimile noastre, după iernile friguroase. De fapt, orice expoziție este benefică at&acirc;t pentru <br />
pictori, c&acirc;t și pentru privitori.</p>
<p><em>&ndash; C&acirc;t de dificilă a fost perioada de izolare pentru tine?<br />
</em><br />
Chiar &icirc;n ultima zi a zborurilor regulate permise, eu revenisem din Portugalia. Mă bucur că am reușit să ajung acasă, e mai ușor să suporți carantina c&acirc;nd ești cu familia, cu cei dragi. Nu am stat pur și simplu &icirc;n așteptare. Am lucrat zi de zi &icirc;n atelierul meu. Pictorii, &icirc;n general, sunt obișnuiți să lucreze &icirc;n liniște, retrași de lume. Plouă, ninge, e soare ori carantină, pictorul stă &icirc;n fața șevaletului.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/files/82299733_244933913456003_4615989064556871680_n.jpg" width="750" height="1218" alt="" /><br />
<em>&bdquo;Nud&rdquo; de Victoria Cozmolici<br />
</em><br />
<em>&ndash; Care e povestea șevaletului tău?<br />
</em><br />
Primul șevalet mi l-a făcut tata, pe la 14 ani, dar nu mai pictez demult pe el. Șevaletul pe care &icirc;l am &icirc;n prezent mi l-a cumpărat soțul meu, Sergiu, e mai performant și mai comod. Dragostea față de pictură mi s-a transmis de la mama. Ea este inginer-constructor, și-a făcut studiile la Sankt Petersburg unde vizita des muzeele de artă. Mama, Maria, este cea care mă susține mereu &icirc;n ceea ce fac. Tatăl meu Vladimir, de asemenea, m-a ajutat &icirc;ntotdeauna. &Icirc;n perioada studiilor, el &icirc;mi făcea șasiuri și &icirc;mi &icirc;ntindea p&acirc;nzele, niciodată nu mi-a refuzat nimic. Atelierul meu este, de fapt, mansarda casei unde locuiesc, e situat &icirc;n zona Circului din Chișinău. Datorită &icirc;nălțimii la care se află, din fereastră se văd case vechi și, &icirc;n depărtare, centrul orașului. &Icirc;n multe lucrări ale mele sunt prezente casele pe care le văd prin geam.</p>
<p><em>&ndash; Vorbește-mi te rog și despre copiii tăi.<br />
</em><br />
&Icirc;n 1996, am absolvit Liceul de Arte Plastice &bdquo;Igor Vieru&rdquo; din Chișinău. Apoi am studiat la Facultatea de Pictură și Design a Universității Pedagogice &bdquo;Ion Creangă&rdquo; pe care am absolvit-o &icirc;n 2001. &Icirc;ndată după facultate, a apărut Felix, primul meu copil. Peste un an, am avut prima expoziție personală la Alianța Franceză din Chișinău. Peste patru ani, l-am născut pe Cezar, cel de-al doilea copil. Acum ei sunt mari. Cezar a terminat clasa a 8-a, iar Felix &icirc;ncheie clasa a 12-a. &Icirc;n perioada de izolare au făcut sport, lecții online, dar au stat mult și pe internet, pe you tube. Jocurile la calculator au fost cam &icirc;n exces primăvara asta. Așteptăm să intre &icirc;n vigoare mai repede măsurile de relaxare privind noul coronavirus. </p>
<p><em>&ndash; Din c&acirc;te &icirc;nțeleg, Coroana nu v-a panicat?<br />
</em><br />
Nu. Cred că este asemănătoare cu o gripă, majoritatea oamenilor o pot depăși. E important să păstrăm distanțarea socială și să avem grijă de igiena personală și publică. Ne lipsește, bine&icirc;nțeles, comunicarea vie cu oamenii, dar cu răbdare vom ieși din criza pandemică. De fapt, iubitorii de artă nu sunt total rupți de procesul artistic. Ei pot să viziteze paginile artiștilor pe Facebook, pe Instagram sau pot frecventa site-uri dedicate v&acirc;nzărilor online de pictură, grafică etc. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/101403641_570893513614448_2465761426375966720_n.jpg" width="750" height="588" alt="" /><br />
<em>&bdquo;Flori sălbatice&rdquo; de Victoria Cozmolici<br />
</em> <br />
<em>&ndash; Ai postat pe pagina ta de Facebook (Victoria Cozmolici) un video &icirc;n care urmărim, pas cu pas, cum se naște un tablou sub penelul tău. Filmul e scurt, iar rezultatul &ndash; fascinant. &Icirc;n realitate, c&acirc;t a durat munca la acest tablou?<br />
</em><br />
Da, filmulețul e de c&acirc;teva minute, &icirc;nsă procesul de elaborare a tabloului a durat trei zile. Există mai multe etape &icirc;n crearea unei lucrări. Viteza realizării mai depinde și de tehnică, de starea emoțională, psihologică a artistului.</p>
<p><em>&ndash; Am descoperit, &icirc;n acest video, că pictezi cu m&acirc;na st&acirc;ngă.<br />
</em><br />
Da, pictez cu st&acirc;nga. Și mezinul meu Cezar e st&acirc;ngaci.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/101601121_736073617166926_3209333699694821376_n.jpg" width="750" height="746" alt="" /><br />
<em>&bdquo;Prizonieră &icirc;n fotoliu&rdquo; de Victoria Cozmolici<br />
</em></p>
<p><em>&ndash; Culoarea și compoziția sunt preocupările tale principale &icirc;n pictură. Observăm unele influențe din expresionism. Mai remarcăm o predilecție pentru redarea forței, energiei naturii.<br />
</em><br />
Dintre motivele mele favorite, aș evidenția florile de camp. Mă fascinează pentru că ele sunt libere și sălbatice. Le găsesc &icirc;n camp, &icirc;n grădina mamei și &icirc;n propria imaginație. &Icirc;mi place să pictez și peisaje, le găsesc &icirc;n oraș și la țară, peste tot.</p>
<p><em>&ndash; De asemenea, pictezi multe femei, publicul te-a &icirc;ndrăgit pentru frumusețea acestor femei.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/files/101427988_193798451809343_3056546989828210688_n.jpg" width="750" height="731" alt="" /><br />
&bdquo;Vara&rdquo; de Victoria Cozmolici<br />
</em><br />
E-adevărat, pictez multe femei, le pictez dintr-o pornire inexplicabilă, inconștientă. Cred că prin ele pot reda cele mai diferite stări și emoții. Da, o temă centrală &icirc;n creația mea o reprezintă compozițiile cu figuri umane, mai ales cu femei. &Icirc;ncă din liceu &icirc;mi plăcea să schițez figuri de femei. Eram at&acirc;t de pasionată, &icirc;nc&acirc;t &icirc;n fiecare zi făceam c&acirc;te 25-40 de astfel de schițe. Scopul meu era să prind dintr-o singură linie figura &icirc;n mișcare. Culorile și dinamica liniilor sunt esențiale &icirc;n pictură </p>
<p><em>&ndash; Mi-a plăcut mult unul din noile tale tablouri &icirc;n care vedem o femeie &icirc;ntr-un fotoliu roșu.<br />
</em><br />
Tabloul acesta face parte dintr-o serie de lucrări cu denumirea &bdquo;Prizonieră &icirc;n fotoliu&rdquo;. E o temă interesantă pentru mine, deși eu, personal, uu prea stau &icirc;n fotoliu. Mai mult stau &icirc;n picioare, &icirc;n fața șevaletului. Dar &icirc;mi place să stau &icirc;n fotoliu, la o cafea bună. </p>
<p><em>&ndash; Cumpărătorii &icirc;ți caută lucrările?<br />
</em><br />
Sunt destui oameni care &icirc;mi solicită lucrările, am avut v&acirc;nzări online și p&acirc;nă la Covid, sper că voi avea și după. Mă bucur că picturile mele sunt apreciate peste hotare, de exemplu, &icirc;n S.U.A., Marea Britanie, Germania.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/files/101410484_325099861808344_7393243887428435968_n.jpg" width="750" height="619" alt="" /><br />
<em>&bdquo;Zi ploioasă&rdquo; de Victoria Cozmolici<br />
</em><br />
<em>&ndash; Ce vei face după carantină?<br />
</em><br />
Ne este dor de natură, vrem la munte, la mare. Viața e viață, sperăm ca omenirea să-și revină repede după această pandemie și să ne bucurăm &icirc;n continuare de frumusețea lumii.</p>
<p><em>&ndash; &Icirc;ți mulțumesc mult pentru interviu!</em>&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/victoria-cozmolici-pictez-in-fiecare-zi-chiar-daca-ploua-ninge-e-soare-ori-carantina-157651.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Iurie Colesnic: În culisele Istoriei. Un pictor căzut la Țiganca</title>
		<link>https://timpul.md/articol/iurie-colesnic-in-culisele-istoriei-un-pictor-cazut-la-tiganca-54812.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/iurie-colesnic-in-culisele-istoriei-un-pictor-cazut-la-tiganca-54812.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Iurie Colesnic]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 16 Oct 2018 08:55:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[alexandru bassarab]]></category>
		<category><![CDATA[pictura]]></category>
		<category><![CDATA[Țiganca]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/iurie-colesnic-in-culisele-istoriei-un-pictor-cazut-la-tiganca-54812.html/</guid>

					<description><![CDATA[Nu știu exact dacă genealogic face parte din marele neam al Basarabilor, dar era și el un Bassarab și a căzut &#238;n luptă eliber&#226;nd Basarabia &#238;n 1941.<br />
&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Nu era soldat de profesie, era pictor. Un grafician foarte interesant și membru al partidului legionar Totul pentru Țară, prieten cu basarabenii din Grupul grafic, Taiana Baillayre și Gheorghe Ceglokoff și probabil, prin ei, prin felul lor de a fi și a povesti despre plaiul lor de dincolo de Prut el a &icirc;ndrăgit Basarabia. </p>
<p>Chiar și după moarte, dispariția lui din această lume răm&acirc;ne a fi acoperită de mister.</p>
<p>Există trei versiuni care descriu moartea lui. Fiecare dintre ele pare să aibă partea sa de adevăr și pare verosimilă, căci așa erau &icirc;mprejurările din acea vreme.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/07.png" width="460" height="653" alt="" /></p>
<p>Două sisteme politice stăteau față &icirc;n față, comunismul și capitalismul, două orientări politice dictau moda vremii: comunistă și național socialistă cu variațiuni. Și omul era pus &icirc;n situația grea de a alege de care parte a baricadei să se situeze. Alegerea era dificilă, dar șansele care se ofereau erau minime și de scurtă durată&#8230; </p>
<p>Este curios faptul că destinul lui nu prevestea un asemenea deznodăm&acirc;nt. Născut la 7 august 1907 la Bacău, după studiile liceale s-a &icirc;nscris concomitent la două instituții superioare de &icirc;nvățăm&acirc;nt: Academia de Arte Frumoase de la București și la Facultatea de Drept a Universității. Această duplicitate &icirc;n alegere l-a urmărit pe tot parcursul vieții. La academie se decide să se specializeze &icirc;n gravură ceia ce de fapt i-a reușit cu brio, fiindcă cataloagele Saloanelor  Oficiale inserează mai multe lucrări semnate de Alexandru Bassarab, iar pe unele mai importante le și reproduce. </p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/13.png" width="460" height="621" alt="" /></p>
<p>Iar paralel, &icirc;ncep&acirc;nd cu anul 1932, alături de alți colegi de breaslă și intelectuali de marcă se &icirc;nscrie &icirc;n Legiune, mișcare politică care corespundea aspirațiilor multor tineri din perioada interbelică. Tineri care doreau sincer afirmarea Rom&acirc;niei ca un stat profund creștin și național integru.</p>
<p>Și pe această cale el a reușit să se afirme activ&acirc;nd chiar &icirc;n detrimentul creației. &Icirc;n 1937 a condus campania electorală &icirc;n județul Ialomița, alături de Mircea Eliade și Mihail Polihroniade și a reușit să fie ales deputat pe listele partidului său, dar regele Carol al II-lea a anulat acel scrutin. Și el n-a mai ajuns &icirc;n Parlamentul Rom&acirc;niei unde spera să se afirme ca un exponent al breslei sale.</p>
<p>Ca activist de partid s-a remarcat prin diverse activități, cele mai importante fiind conducerea familiei legionare Ideea Rom&acirc;niei, crearea cenaclului artistic Luchian, adică purt&acirc;nd numele marelui artist plastic. Cenaclu care &icirc;și propunea să adune &icirc;mpreună arhitecți, artiști plastici, filosofi ș.a.</p>
<p>Și desigur era considerat de camarazi ca fiind unul dintre liderii propagandei culturale din cadrul partidului.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/20(2).jpg" width="460" height="407" alt="" /></p>
<p>Era o imagine mai mult &icirc;nchipuită, dec&acirc;t reală. Probabil conducătorii partidului speculau fin pe faptul că artistul Alexandru Bassarab se bucura de o anumită autoritate &icirc;n mediul artistic, grație talentului său veritabil.</p>
<p>Afirm aceasta argument&acirc;nd prin neincluderea lui &icirc;n Enciclopedia Cugetarea de Lucian Predescu, care reproduce diverse biografii, chiar a unor membri mai puțin importanți ai acestui partid, dar de un nume sonor &icirc;n epocă, Alexandru Bassarab, uită și nu scrie nimic.<br />
Precum și alte publicații similare au trecut cu vederea acest nume, dar n-au făcut-o autoritățile care după rebeliunea legionară din ianuarie 1941, rebeliune &icirc;năbușită cu multă duritate de generalul Ion Antonescu, Alexandru Bassarab este arestat, &icirc;nchis și apoi odată cu &icirc;nceperea războiului trimis pe linia &icirc;nt&acirc;i, &icirc;ntr-un regiment de sacrificiu. Ceva similar exista și &icirc;n armata roșie, unde se selectau arbitrar soldați pentru batalioanele morții  și aceștia erau trimiși &icirc;n cele mai grele misiuni, căci viața lor nu costa nimic. Paradoxal cum g&acirc;ndirea militarilor din diverse țări și regimuri are tangențe  uimitoare.</p>
<p>La &icirc;nceputul lunii iulie 1941 Alexandru Bassarab se afla pe platoul Țiganca, unde se dădeau lupte &icirc;nverșunate. Scriitorul Mihai Pelin &icirc;n cartea sa Deceniul prăbușirilor (1940-1950).Viețile pictorilor, sculptorilor și arhitecților rom&acirc;ni &icirc;ntre legionari și staliniști (editura Compania, 2005) descrie două versiuni ale morții pictorului trimis pe linia &icirc;nt&acirc;i:</p>
<p><em>Destinul a vrut ca artistul legionar care-și plătește cel mai scump adeziunea să fie chiar Alexandru Bassarab. De la &icirc;nceputul războiului, generalul Ion Antonescu i-a trimis pe toți legionarii valizi &icirc;n prima linie a frontului. Gravorul a murit &icirc;n primele zile ale campaniei din Răsărit, &icirc;n luptele grele ce s-au purtat la capul de pod de la Țiganca, dincolo de Prut. S-a spus că acolo a fost obligat să dezmineze cu m&acirc;inile goale.&bdquo;Iată un t&acirc;năr &#8211; consemna Petru Comarnescu &#8211; pentru care viața și &icirc;nchipuirea, g&acirc;ndul și arta s-au dovedit la fel de reale și la fel de adevărat trăite, chiar dacă i-a fost dat să realizeze mai mult ca ostaș rom&acirc;n dec&acirc;t ca artist, care &icirc;ncepuse totuși at&acirc;t de temeinic&rdquo;&#8230;<br />
&#8230;La 24 august 1941, atunci c&acirc;nd numărul celor căzuți &icirc;n campania din Răsărit crescuse enorm, autoritățile nu au mai admis cereri de deshumare. Teoretic, rămășițele păm&acirc;ntești ale lui Alexandru Bassarab se află &icirc;n păm&acirc;ntul de peste Prut; practic, pierderea lui a fost &icirc;nregistrată la capitolul &bdquo;dispăruți&rdquo;. Iar acolo unde nu există cadavru, persistă incertitudinea, &bdquo;Bassarab &#8211; afirma Tudor Arghezi la vernisajul Grupului grafic din martie 1943 &#8211; s-a pierdut, &icirc;ncă din primele lupte, &icirc;n război. Nimeni nu poate să creadă că &icirc;ntre dispăruții anonimi nu ar fi și el &icirc;n viață.&rdquo;</em> (pag.57-58).</p>
<p>&Icirc;n aceeași carte la pagina 145 e descrisă o altă versiune a morții lui Alexandru Bassarab:</p>
<p><em>Odată cu dezghețul, Gheorghe V&acirc;nătoru și Constantin Mihalcea au pornit cu un autocamion al armatei spre Don, hurduc&acirc;nd pe șoselele desfundate ale Ucrainei. Se așezară pe scaunele pliante, bune la pescuit sau la v&acirc;nătoare, cu care-i &icirc;nzestrase secția militară de propagandă și-și aminteau de &icirc;nt&acirc;mplări cu haz de la vernisajele saloanelor interbelice, ca să le treacă timpul mai repede. C&acirc;nd a &icirc;nțeles că avea de-a face cu pictori, un plutonier din același autocamion le-a povestit o &icirc;nt&acirc;mplare deloc veselă: cunoștea &icirc;n amănunt &icirc;mprejurările morții colegului lor Alexandru Bassarab. Debarc&acirc;nd peste Prut &icirc;n zorii zilei de 2 iulie 1941, &icirc;naintea pădurii Țiganca, regimentul lui Alexandru Bassarab &icirc;ncepuse să sape tranșee &icirc;ntr-o v&acirc;lcea bătută de patru mitraliere rusești. S-au cerut voluntar pentru anihilarea cazematelor inamice, iar Alexandru Bassarab s-a oferit printre primii. A plecat t&acirc;r&acirc;ș &icirc;nainte spre liziera pădurii, &icirc;mpreună cu doi soldați &icirc;ncărcați cu grenade și batoane de dinamită. Și nu a mai revenit din misiune. Legenda care spunea că ar fi fost obligat să dezamorseze mine cu m&acirc;inile goale era deci nefondată&#8230;</em></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/Din%20cartea%20lui%20M_Pelin.jpg" width="460" height="225" alt="" /></p>
<p>O altă informație oferă internetul citată de publicația Cuv&acirc;ntul Legionar &icirc;n al cărui articol biografic, Alexandru Bassarab relatează:<br />
La 8 iulie 1941 a fost ucis de un soldat bolșevic, c&acirc;nd fusese luat prizonier.</p>
<p>Este cea de a treia versiune și poate cea mai verosimilă, căci &icirc;n acea perioadă sovieticii nu luau prizonieri, de fapt cum făceau ades și mai t&acirc;rziu&#8230; </p>
<p>Chiar dacă data decesului nu coincide &icirc;n cele două versiuni, un singur lucru e cert că Alexandru Bassarab a rămas pe veci &icirc;n păm&acirc;ntul Basarabiei.</p>
<p>Și despre acest fapt nu s-a scris nimic după 1944, căci Rom&acirc;nia nu dorea să-și amintească de campania din Răsărit și abia după 1989 au &icirc;nceput să se deschidă arhivele secrete.</p>
<p>La noi nici at&acirc;ta nu s-a putut face, ostașii rom&acirc;ni căzuți la datorie dincoace de Prut sunt tratați și astăzi cu anumită suspiciune&#8230;</p>
<p>Cine știe poate cu timpul vom putea scrie pe fiecare cruce din Cimitirul de la Țiganca numele fiecărui soldat rom&acirc;n căzut pe păm&acirc;ntul nostru, și el dintr-un cimitir de anonimi se va transforma &icirc;ntr-un cimitir cu eroi cunoscuți. Un nume de familie se poate deja trece cu siguranță pe răboj &#8211; Alexandru Bassarab, pictor&#8230;&nbsp;</p>
<p><strong>ARHIVA TIMPUL<br />
7 februarie 2014</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/iurie-colesnic-in-culisele-istoriei-un-pictor-cazut-la-tiganca-54812.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>O expoziţie personală a pictoriţei Eleonora Romanescu a fost vernisată la Filarmonica Naţională</title>
		<link>https://timpul.md/articol/o-expozitie-personala-a-pictoritei-eleonora-romanescu-a-fost-vernisata-la-filarmonica-nationala-106608.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/o-expozitie-personala-a-pictoritei-eleonora-romanescu-a-fost-vernisata-la-filarmonica-nationala-106608.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 21 Mar 2017 08:06:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[Eleonora Romanescu]]></category>
		<category><![CDATA[expozitie]]></category>
		<category><![CDATA[Ordinul Republicii]]></category>
		<category><![CDATA[pictura]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/o-expozitie-personala-a-pictoritei-eleonora-romanescu-a-fost-vernisata-la-filarmonica-nationala-106608.html/</guid>

					<description><![CDATA[O expoziţie personală de pictură cu genericul &#8222;Timpuri&#8221; a artistului plastic Eleonora Romanescu, deţinătoare a Ordinului Republicii, laureată a Premiului Naţional, a fost vernisată astăzi la Filarmonica Naţională &#8222;Serghei Lunchevici&#8221; din Chişinău.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Evenimentul a fost organizat de Institutul Cultural Rom&acirc;n &bdquo;Mihai Eminescu&rdquo; la Chișinău &icirc;n colaborare cu instituţia-gazdă, Centrul cultural ARTELIT și Galeria Europe&#8217;s Art din Belgia.</p>
<p>Expoziţia cuprinde 56 de lucrări de pictură &ndash; peisaje, portrete şi flori, realizate de pictoriţă de-a lungul a cinci decenii de activitate.</p>
<p>&Icirc;n alocuţiunea sa, directorul Institutului Cultural Rom&acirc;n &bdquo;Mihai Eminescu&rdquo; la Chişinău, Valeriu Matei, a menţionat că Eleonora Romanescu este un nume de referință &icirc;n mediul artistic basarabean. &bdquo;&Icirc;n tablourile sale fidelitatea față de tradițiile și valorile artei clasice, față de temele consacrate se &icirc;mbină armonios cu tehnicile moderne ale picturii și compoziției, cre&acirc;nd un stil propriu, inconfundabil&rdquo;, a accentuat Valeriu Matei.</p>
<p>Preşedintele Comisiei parlamentare pentru cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi mass-media, Vladimir Hotineanu, a subliniat că pictoriţa Eleonora Romanescu este &quot;un geniu al culorilor&quot;. &bdquo;Culorile p&acirc;nzelor sale ne fac să vedem ţara noastră &icirc;n toată frumuseţea ei. Eleonora Romanescu este parte componentă a patrimoniului cultural al Republicii Moldova&rdquo;, a constatat Vladimir Hotineanu.</p>
<p>Prezent la eveniment, viceministrul Culturii, Gheorghe Postică, a subliniat că Eleonora Romanescu face parte din generaţia de aur a artelor plastice de la noi (Mihail Grecu, Igor Vieru, Valentina Rusu-Ciobanu), care de-a lungul anilor a reuşit să creeze opere de mare valoare.  </p>
<p>Eleonora Romanescu s-a născut &icirc;n anul 1926 la Leuşeni, judeţul Orhei. A absolvit Şcoala Republicană de Arte Plastice &bdquo;I. Repin&rdquo; (astăzi Colegiul de Arte Plastice &bdquo;Alexandru Plămădeală&rdquo;) din Chişinău şi cursurile superioare de pictori-restauratori din Moscova. A avut mai multe expoziţii &icirc;n ţară şi peste hotare. &Icirc;n 1996 a fost distinsă cu &rdquo;Ordinul Republicii&rdquo;, iar &icirc;n 2013 &ndash; cu Premiul Naţional.&nbsp;</p>
<p>Moldpres</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/o-expozitie-personala-a-pictoritei-eleonora-romanescu-a-fost-vernisata-la-filarmonica-nationala-106608.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>O expoziție de picturi realizate în vin și cafea va avea loc la Chișinău</title>
		<link>https://timpul.md/articol/o-expozitie-de-picturi-realizate-in-vin-si-cafea-va-avea-loc-la-chisinau-92133.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/o-expozitie-de-picturi-realizate-in-vin-si-cafea-va-avea-loc-la-chisinau-92133.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 03 May 2016 16:25:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[cafea]]></category>
		<category><![CDATA[expozitie]]></category>
		<category><![CDATA[molDeco]]></category>
		<category><![CDATA[pictura]]></category>
		<category><![CDATA[vin]]></category>
		<category><![CDATA[Wine Coffe Time]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/o-expozitie-de-picturi-realizate-in-vin-si-cafea-va-avea-loc-la-chisinau-92133.html/</guid>

					<description><![CDATA[La Chișinău va avea loc o expoziție inedită de pictură non-tradițională realizată &#238;n vin și cafea.&#160;Expoziția va cuprinde &#238;n jur de 40 de lucrări de dimensiuni diferite și vor reprezenta cele mai reușite realizări a trei artiști naționali din ultima perioadă.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Wine Coffe Time va prezenta un trio artistic din care fac parte Nicoleta Vacaru, MiHU și Vasile Botnaru, autori cu care ne leagă prietenii str&acirc;nse și de neclintit deja mai mulți ani la r&acirc;nd.</p>
<p>&bdquo;Ideea aceasta de trio e ca o cafea ce te trezește de dimineață și pe care o sorbești c&acirc;nd privești mișcarea mulțimii grăbite, deci e o bucățică de moment pe care trebuie să-l savurezi din plin&rdquo;,  zice MiHU, care a și fost inițiatorul proiectului.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/mihu(1).jpg" width="450" height="450" alt="" /></p>
<p>Ideea a prins imediat aripi pentru că Nicoleta Vacaru este expertă &icirc;n pictura cu cafea, iar &icirc;n cea cu vin, cine altul a făcut mai multe experiențe oenograful Vasile Botnaru. &bdquo;Am acceptat să fac parte din triumviratul tonizant-provocator ca să diluez nostalgiile şi dauna &laquo; iluziilor pierdute &raquo; care ar domina desenele mele.  Cu asemenea parteneri nu ai cum să dai &icirc;n bară&rdquo;, explică Vasile Botnaru prezența &icirc;n expoziție.</p>
<p>&bdquo;Pentru mine cafeaua e emoție, pasiune,viață și creativitate,  căci te trezeste din rutina zilnică si te transferă &icirc;ntr-o lume a ta&rdquo;, continuă Nicoleta Vacaru.</p>
<p>Nicoleta Vacaru va veni cu o serie de portrete &icirc;n cafea, de un pozitivism debordant, care ne lipsește at&acirc;t de mult &icirc;n viața noastră de zi cu zi. MiHU, pictorul care s-a afirmat datorită seriei sale de M&acirc;ndre pictate &icirc;n ulei, va aduce acum &icirc;n expoziție experiențele sale de combinație &icirc;ntre vin și cafea, cu tuș și alte tehnici. Iar binecunoscutul jurnalist, director al Biroului din Chișinău al postului Radio Europa Libera, Vasile Botnaru, va fi prezent cu poeziile sale pictate &icirc;n vin, portete și  peisaje de o sensibilitate artistică aparte.</p>
<p>Se anunță un eveniment degajat, iar vizitatorii sunt invicați să-l sorbească pe &icirc;ndelete, ca pe un vin bun sau o cafea savuroasă,  cu oameni simpli și curați &icirc;n viziunea lor, cu o atmosferă intimă ca &icirc;ntre prieteni, ascult&acirc;nd muzică vie și discut&acirc;nd despre nimicuri importante. Mai mult dec&acirc;t at&acirc;t, puteți lua acasă orice lucrare pentru că expoziția va fi cu v&acirc;nzare.</p>
<p>Expoziția Wine Coffe TIME va fi deschisă &icirc;ntre 13-28 mai 2016 la salonul molDeco de pe bd. Moscova 14/1.</p>
<p>TIMPUL.MD</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/o-expozitie-de-picturi-realizate-in-vin-si-cafea-va-avea-loc-la-chisinau-92133.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Șase pictori din Republica Moldova la Comisia Europeană</title>
		<link>https://timpul.md/articol/sase-pictori-din-republica-moldova-la-comisia-europeana-83650.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/sase-pictori-din-republica-moldova-la-comisia-europeana-83650.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 27 Nov 2015 11:29:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[1 decembrie]]></category>
		<category><![CDATA[bruxelle]]></category>
		<category><![CDATA[Comisia Europeană]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[pictura]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/sase-pictori-din-republica-moldova-la-comisia-europeana-83650.html/</guid>

					<description><![CDATA[Cu ocazia Zilei naționale a Rom&#226;niei, Institutul Cultural Rom&#226;n de la Bruxelles organizează o expoziție de pictură contemporană din Republica Moldova, la Direcția Generală Politică Regională și Urbană (DG REGIO) a Comisiei Europene &#238;n Bruxelles.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Vernisajul va avea loc marți, 1 decembrie, 12:00, &icirc;n prezența comisarului european pentru politică regională, Corina Creţu şi a directorului general adjunct al DG REGIO, Normunds Popens. Expoziţia Muzeului Naţional de Artă al Moldovei (MNAM) răm&acirc;ne deschisă p&acirc;nă la 17 decembrie.</p>
<p>Expoziția &bdquo;Conexiuni culturale&rdquo;&#8217; prezintă lucrări ale pictorilor: Veaceslav Fisticanu, Valeriu Herţa, Ghenadie Jaloba (Jalbă), Vladimir Palamarciuc, Igor Svernei şi Tudor Zb&acirc;rnea, &icirc;ntr-un concept artistic modern și de actualitate pentru scena culturală din Republica Moldova. La vernisaj vor fi prezenţi Tudor Zb&acirc;rnea (n. 1955), curator al expoziției și director al MNAM şi pictorul Ghenadie Jaloba (Jalbă).</p>
<p>&bdquo;După prezența la Mons, &icirc;n programul capitalei culturale europene, această expoziție va dezvălui mediului european din Bruxelles tendințe reprezentative pentru artele vizuale contemporane din Republica Moldova&quot; &ndash; declară Tudor Zb&acirc;rnea pentru ICR Bruxelles.</p>
<p>Evenimentul se &icirc;nscrie &icirc;n strategia Institutului Cultural Rom&acirc;n de la Bruxelles de a facilita deschiderea europeană a artiştilor şi a managerilor culturali din Republica Moldova şi de a celebra spaţiul cultural comun.</p>
<p>Organizarea expoziției a fost posibilă grație sprijinului companiei Atlassib.</p>
<p>Timpul.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/sase-pictori-din-republica-moldova-la-comisia-europeana-83650.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Expoziția de picturi semnate de Sergiu Cuciuc va fi inaugurată mâine la Muzeul Național de Artă</title>
		<link>https://timpul.md/articol/expozitia-de-picturi-semnate-de-sergiu-cuciuc-va-fi-inaugurata-maine-la-muzeul-national-de-arta-83000.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/expozitia-de-picturi-semnate-de-sergiu-cuciuc-va-fi-inaugurata-maine-la-muzeul-national-de-arta-83000.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 17 Nov 2015 15:36:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[expozitie]]></category>
		<category><![CDATA[pictura]]></category>
		<category><![CDATA[sergiu cuciuc]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/expozitia-de-picturi-semnate-de-sergiu-cuciuc-va-fi-inaugurata-maine-la-muzeul-national-de-arta-83000.html/</guid>

					<description><![CDATA[Artistul plastic Sergiu Cuciuc &#238;mplinește 75 de ani de viață şi 50 de ani de activitate, iar cu această ocazie acesta organizează o expoziție personală.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Expoziţia va fi inaugurată pe 18 noiembrie și va răm&acirc;ne deschisă p&acirc;nă pe data de 20 decembrie a.c., la Muzeul Național de Artă.</p>
<p>Sergiu Cuciuc s-a născut &icirc;n 1940 &icirc;n satul Doibani, raionul Dubăsari. &Icirc;n anii 1956-1961, studiază la Şcoala de Arte Plastice din Chişinău, apoi la Academia de Arte Plastice &bdquo;I. Repin&rdquo; din Sankt-Petersburg. Din 1965 este membru al UAP din Moldova. &Icirc;n perioada 1979-1983 activează &icirc;n cadrul Muzeului Republican de Arte Plastice, &icirc;n anii 1987-1992 este preşedinte al Comitetului de Conducere al Uniunii Artiştilor Plastici din Moldova. &Icirc;n perioada 1995-1999 este şef al Direcţiei Principale Patrimoniu Cultural, Arte Plastice a Ministerului Culturii. &Icirc;n 2002-2003 deţine funcţia de vice ministru al culturii.</p>
<p>Plasticianul Sergiu Cuciuc a organizat, de-a lungul timpului, o serie de expoziţii personale, particip&acirc;nd şi la numeroase expoziţii relevante de artă contemporană &icirc;n ţară şi străinătate: Rom&acirc;nia, Rusia, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Franţa, Danemarca, Germania, Mongolia, Japonia, Ucraina, Belarus, Lituania, Kazahstan. . A elaborat o serie de lucrări &bdquo;Maramureş&rdquo;, &bdquo;Locuri natale&rdquo;, &bdquo;Butuceni&rdquo; etc. &Icirc;n creaţia lui Sergiu Cuciuc atestăm o nouă direcţionare stilistică. De la realismul practic &icirc;n primele decenii de activitate Sergiu Cuciuc, se orientează acum spre abstracţie.</p>
<p>Timpul.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/expozitia-de-picturi-semnate-de-sergiu-cuciuc-va-fi-inaugurata-maine-la-muzeul-national-de-arta-83000.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ambasada Ungariei la Chişinău a organizat o expoziţie a unei tinere pictoriţe din R. Moldova</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ambasada-ungariei-la-chisinau-a-organizat-o-expozitie-a-unei-tinere-pictorite-din-r-moldova-80176.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ambasada-ungariei-la-chisinau-a-organizat-o-expozitie-a-unei-tinere-pictorite-din-r-moldova-80176.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 02 Oct 2015 17:13:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[expozitie]]></category>
		<category><![CDATA[Natalia Podlesnaia]]></category>
		<category><![CDATA[pictura]]></category>
		<category><![CDATA[Vegetal]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ambasada-ungariei-la-chisinau-a-organizat-o-expozitie-a-unei-tinere-pictorite-din-r-moldova-80176.html/</guid>

					<description><![CDATA[O expoziţie cu genericul &#8222;Vegetal&#8221; a tinerei pictoriţe moldovene Natalia Podlesnaia fost vernisată astăzi la Galeria de Artă a Ambasadei Ungariei &#238;n R. Moldova.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>O expoziţie cu genericul &bdquo;Vegetal&rdquo; a tinerei pictoriţe moldovene Natalia Podlesnaia fost vernisată astăzi la Galeria de Artă a Ambasadei Ungariei &icirc;n R. Moldova.</p>
<p>La eveniment au participat reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Chişinău, artişti plastici, interpreţi, scriitori şi ziarişti.</p>
<p>Cu un mesaj de salut către cei prezenţi s-a adresat Excelenţa Sa, Ambasadorul Ungariei &icirc;n R. Moldova, M&aacute;ty&aacute;s Szil&aacute;gyi. Oficialul maghiar a menţionat că &bdquo;personajele&rdquo; principale ale expoziţiei s&icirc;nt florile. &bdquo;Lucrările Nataliei Podlesnaia s&icirc;nt realizate &icirc;n ulei pe p&icirc;nză, fiind un model de abordare a armoniei şi echilibrului culorilor. Regăsim aici şi floarea soarelui, floare at&icirc;t de preferată de Van Gogh, pentru care ea avea o semnificaţie deosebită. Floarea soarelui a Nataliei Podlesnaia ne &icirc;nc&icirc;ntă privirea prin &icirc;mbinarea culorilor și fundalul galben liniştit&rdquo;, a remarcat M&aacute;ty&aacute;s Szil&aacute;gyi.</p>
<p>Solicitată de MOLDPRES, pictoriţa Natalia Podlesnaia a afirmat că cele 19 lucrări etalate au fost realizate &icirc;n perioada mai-septembrie 2015. &bdquo;Mi-am dorit să redau energia vitală și feminină a acestei veri&rdquo;, a precizat t&icirc;năra pictoriţă.</p>
<p>Natalia Podlesnaia s-a născut &icirc;n satul Alexandreni, raionul S&icirc;ngerei. A studiat la Colegiul de Arte Plastice &bdquo;A. Plămădeală&rdquo; din Chişinău, Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca, Rom&acirc;nia şi Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din R. Moldova. Este doctor &icirc;n studiul artelor. A avut expoziţii la Chişinău, &icirc;n Budapesta, Ungaria, Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Baia-Mare şi Bacău, Rom&acirc;nia.</p>
<p>Expoziţia va fi deschisă p&icirc;nă pe 30 octombrie.</p>
<p>Sursa: Moldpres</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ambasada-ungariei-la-chisinau-a-organizat-o-expozitie-a-unei-tinere-pictorite-din-r-moldova-80176.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Nicoleta Vacaru: Oamenii îmi spun: „Vreau dragoste!” și eu pictez dragoste</title>
		<link>https://timpul.md/articol/nicoleta-vacaru-oamenii-imi-spun-vreau-dragoste-si-eu-pictez-dragoste-79767.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/nicoleta-vacaru-oamenii-imi-spun-vreau-dragoste-si-eu-pictez-dragoste-79767.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 26 Sep 2015 05:03:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[Nicoleta Vacaru]]></category>
		<category><![CDATA[pictura]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/nicoleta-vacaru-oamenii-imi-spun-vreau-dragoste-si-eu-pictez-dragoste-79767.html/</guid>

					<description><![CDATA[Iubirea, noblețea și zbuciumul stărilor sufletești se regăsesc &#238;n fiecare lucrare realizată de t&#226;năra pictoriță Nicoleta Vacaru (Nicol). Ea a reușit să cucerească sute de inimi, av&#226;nd deja trei expoziții realizate &#238;n Franța.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Recent, a fost inaugurată și prima sa expoziție personală &icirc;n Republica Moldova, &icirc;n incinta galeriei Alianței Franceze. Cu această ocazie am făcut cunoștință cu t&acirc;năra artistă și lucrările sale.</p>
<p><strong>&ndash; Cum și c&acirc;nd ai descoperit pasiunea ta față de pictură?</p>
<p></strong><strong>&ndash;&nbsp;</strong>Cred că această pasiune e din copilărie, căci de mică desenam foarte mult, timpul liber fiindu-mi ocupat de pictură. Apoi, prin clasa a 7-a am plecat la o școală de pictură din or. Orhei, la care &icirc;mi achitam singurică studiile din banii adunați de la produsele cosmetice v&acirc;ndute. Mai t&acirc;rziu am venit la Chișinău și mi-am continuat studiile la Universitatea Tehnică din Moldova, Facultatea Urbanism și Arhitectură. </p>
<p><strong>&ndash;&nbsp;&Icirc;ți mai amintești de prima ta lucrare și ce emoții ai avut?<br />
</strong><br />
<strong>&ndash;&nbsp;</strong>Nu aș putea spune  că există un asemenea moment, pentru mine pictatul devenise ca o rutină. &Icirc;mi amintesc, totuși, că &icirc;n timp ce studiam la școala de pictură din Orhei, am participat la un concurs cu genericul: &bdquo;Lupta contra fumatului&rdquo;, care a avut loc la Casa Radio din Chișinău. Am luat locul I. Țin minte momentul &icirc;n care jurnalistul Andrei Porubin mi-a oferit premiul, iar eu  eram cel mai fericit copil din lume.</p>
<p><strong>&ndash;&nbsp;Cum ai reușit să faci ca lumea să te cunoască?<br />
</strong><br />
<strong>&ndash;&nbsp;</strong>La &icirc;nceput aveam vreo șapte lucrări făcute &icirc;n timpul liber pe care le postasem pe pagina de socializare. Credeam că pictez pentru mine, p&acirc;nă &icirc;n momentul &icirc;n care jurnalista Ana Smolnițchi m-a găsit și a fost prima care a realizat un reportaj video despre mine și lucrările mele. Ea m-a &icirc;ncurajat și de aici a &icirc;nceput totul, nici nu m-am g&acirc;ndit că am să ajung unde sunt acum.</p>
<p><strong>&ndash;&nbsp;Există momente de inspirație care te fac să dai la o parte orice activitate și să &icirc;ncepi să pictezi?<br />
</strong><br />
<strong>&ndash;&nbsp;</strong>Pentru mine inspirația vine de la materialele cu care lucrez. Atunci c&acirc;nd &icirc;mi apăruse ideea cu ață și cuie, am lăsat totul de o parte, stăteam și nopțile &icirc;nv&acirc;rtind ața pe cuie doar ca să văd rezultatul sau c&acirc;nd mi-am cumpărat acril nou mult,  mult (accentuează t&acirc;năra z&acirc;mbind) așa ca să nu fie cu limită, la fel pictam p&acirc;nă t&acirc;rziu ca să văd ce o să iasă. Totul depinde de materialele pe care le am la &icirc;ndem&acirc;nă.</p>
<p><strong>&ndash;&nbsp;Am observat că &icirc;n lucrările tale predomină des chipul feminin, unele dintre ele chiar subliniază trăsăturile feței tale. Este aceasta o simplă asemănare?<br />
</strong><br />
<strong>&ndash;&nbsp;</strong>Mulți &icirc;mi spun asta, &icirc;nsă sunt numeroși pictori care realizează portrete, majoritatea  regăsindu-se &icirc;n lucrările lor. Trebuie să fii foarte bun &icirc;n ceea ce faci ca să poți crea o pictură după caracterul și trăsăturile omului fără ca să te copiezi pe tine.</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" src="/uploads/images/banners/3.jpg" width="450" height="338" alt="" /></p>
<p><strong>&ndash;&nbsp;</strong><strong>Ce tehnică folosești &icirc;n crearea operelor tale și ce stil &icirc;ți este mai aproape?<br />
</strong><br />
<strong>&ndash;&nbsp;</strong>Nu există o tehnică prestabilită, totul are o perioadă de timp. Eu sunt o fire care repede se plictisește, iar atunci c&acirc;nd simt că nu mai pot picta schimb materialele de lucru și &icirc;ncerc mereu să descopăr ceva nou. A fost o perioadă &icirc;n care pictam &icirc;n cafea, apoi &icirc;n ulei, am pictat și &icirc;n vin, am lucrat cu ață și cuie, iar ceva timp am folosit tehnica batik, acum pictez &icirc;n acril.</p>
<p><strong>&ndash;&nbsp;&Icirc;n c&acirc;t timp realizezi o lucrare?<br />
</strong><br />
&#8211;	Totul depinde de dispoziție și de tehnică. Am unele lucrări (&icirc;ng&acirc;ndurată privește spre c&acirc;teva lucrări adunate &icirc;ntr-un colț) &icirc;ncepute de foarte mult timp și pe care nicidecum nu mă pot impune să le termin, dar sunt unele pe care le pot realiza și &icirc;n două zile.</p>
<p><strong>&ndash;&nbsp;Creațiile tale sunt de v&acirc;nzare? De care lucrare nu te-ai despărți niciodată?<br />
</strong><br />
<strong>&ndash; </strong>Da, multe lucrări sunt realizate la comandă, &icirc;nsă comenzile mi le aleg singurică, le selectez și le pictez așa cum simt eu. Pictez sentimentul și emoțiile atunci c&acirc;nd mi se lasă eu să hotărăsc &icirc;n ce mod să o fac, gama coloristică poate să mi se indice, dar totuși 70% le decid eu. Oamenii &icirc;mi spun: &bdquo;Vreau dragoste!&rdquo; și eu pictez dragoste&rdquo;. De asemenea, lucrările de la  expoziții sunt de v&acirc;nzare.&nbsp;Este o lucrare care la moment se află &icirc;n Franța și sper tare mult să revină acasă. Aceasta am pictat-o la facultate, la prima vedere e un abstract, &icirc;nsă sunt desenate multe fețe, iar ca să le găsești pe toate trebuie să te concentrezi. Pictura dată am realizat-o c&acirc;nd părinții mei erau &icirc;n viață și de ea nu vreau să mă despart vreodată.</p>
<p><strong>&ndash;&nbsp;Cum a apărut ideea deschiderii atelierului NicolArt?<br />
</strong><br />
<strong>&ndash; </strong>Am lucrat o perioadă de timp la un studio de animație și at&acirc;t de mult obosisem să desenez pentru cineva, &icirc;nc&acirc;t mă sufocam și căutam, indiferent unde, să-mi creez un atelier. Pe viitor aș dori ceva mai spațios, &icirc;nsă lu&acirc;nd &icirc;n considerație faptul că picturile &bdquo;cam zboară&rdquo; și nu reușesc să le adun pe toate la un loc, sper că am să fiu mai productivă și am să fac o galerie &icirc;ntr-un atelier mai mare.</p>
<p><strong>&ndash;&nbsp;Ce planuri artistice ai de viitor?</p>
<p>&ndash; &Icirc;</strong>n octombrie va avea loc expoziția din Barcelona, Spania, organizată de diaspora moldovenească, &icirc;n cadrul căreia voi participa &icirc;mpreună cu Mihail Ungureanu (MiHU).</p>
<p><strong>Victoria H&acirc;ncu, stagiară<br />
</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/nicoleta-vacaru-oamenii-imi-spun-vreau-dragoste-si-eu-pictez-dragoste-79767.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Picturi impresionante, expuse la Soroca</title>
		<link>https://timpul.md/articol/picturi-impresionante-expuse-la-soroca-79747.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/picturi-impresionante-expuse-la-soroca-79747.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 24 Sep 2015 11:42:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[artă]]></category>
		<category><![CDATA[pictura]]></category>
		<category><![CDATA[Soroca]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/picturi-impresionante-expuse-la-soroca-79747.html/</guid>

					<description><![CDATA[Regalul de artă din diverse colţuri ale lumii a fost organizat &#238;n cadrul Bienalei Internaţionale 2015. Evenimentul face parte din agenda Zilelor Europene ale Patrimoniului, care se desfăşoară &#238;n Republica Moldova p&#226;nă pe 27 septembrie.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>La Soroca au ajuns picturi din 16 țări ale lumii, care poartă semnătura unor renumiți artişti plastici din Cehia, Coasta de Fildeş, Franţa, Germania, Japonia, Olanda, Polonia, Moldova, Ucraina, SUA.</p>
<p>Expoziția pune &icirc;n valoare evoluţia artistică contemporană, &icirc;mbin&acirc;nd conceptele moderne cu cele tradiţionale.</p>
<p>&bdquo;Ne bucurăm că noi la Soroca am putut să ducem așa expoziție, ceea ce este sunt lucruri de valoare care publicului larg le-ar deschide ochii și ar putea să vadă nu doar ceea ce putem face noi&rdquo;, spune Nicolae Bulat, director, Muzeul de Istorie și Etnografie.</p>
<p>Ajunsă la a IV-a ediție, Bienala Internațională de Pictură  se impune drept un eveniment cultural de anvergură, spun organizatorii.</p>
<p>&bdquo;Este o expoziție selectă, realizată de artiști profesioniști și are ca scop &icirc;n primul r&acirc;nd o sincronizare a artiștilor moldoveni cu estetica din țările occidentale. A fost expunerea &icirc;n mai la Chișinău, &icirc;n luna august a fost expusă la București, la Palatul Parlamentului, unde a fost vizitată de mii de vizitatori, sperăm ca aceasta să aducă un plus de valoare acestui oraș, Soroca&rdquo;, afirmă Tudor Zb&acirc;rnea, director, Muzeul Național de Artă.</p>
<p>La Soroca, Bienala internațională de Pictură este parte a ciclului de acțiuni culturale dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului.</p>
<p>&bdquo;&Icirc;n afară de această expoziție, va fi prezentată și expoziția meșterilor populari &#8211; &icirc;n cariera de piatră de la Cosăuți, o carieră care la fel face parte din patrimoniul cultural-industrial al Moldovei. Vizitatorii vor avea posibilitatea să vadă &icirc;ndeletnicirile, dar și metodele și uneltele de lucru &icirc;n domeniul patrimoniului industrial&rdquo;, afirmă Grigore Bucătaru, șef Secția Cultură.</p>
<p>Expoziţia de la Soroca va răm&acirc;ne deschisă publicului p&acirc;nă pe 10 octombrie.</p>
<p>sursa: trm.md</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/picturi-impresionante-expuse-la-soroca-79747.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
