<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>piesa &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/piesa/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Wed, 18 May 2022 07:55:07 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>piesa &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>După ce ultima ei piesă se bucură de mare succes, Cleopatra Stratan se mută în România. Tatăl interpretei oferă detalii</title>
		<link>https://timpul.md/articol/dupa-ce-ultima-ei-piesa-se-bucura-de-mare-succes-cleopatra-stratan-se-muta-in-romania-tatal-interpretei-ofera-detalii-132266.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/dupa-ce-ultima-ei-piesa-se-bucura-de-mare-succes-cleopatra-stratan-se-muta-in-romania-tatal-interpretei-ofera-detalii-132266.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 25 Jun 2018 11:24:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[Cleopatra Stratan]]></category>
		<category><![CDATA[piesa]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<category><![CDATA[succes]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/dupa-ce-ultima-ei-piesa-se-bucura-de-mare-succes-cleopatra-stratan-se-muta-in-romania-tatal-interpretei-ofera-detalii-132266.html/</guid>

					<description><![CDATA[Săptăm&#226;na trecută, Cleopatra Stratan a lansat piesa &#8222;Te las cu inima&#8221;, care a și intrat &#238;n topuri cu peste 5 milioane de vizualizări. &#206;mpreună cu tatăl ei, Pavel Stratan, se află la București &#238;n scopul promovării acesteia, iar &#238;n cadrul unei emisiuni televizate a afirmat că urmează să se re&#238;ntoarcă &#238;n acest oraș pentru a se stabili cu traiul, dar și pentru a demara alte proiecte artistice și surprize muzicale, pe care le are de foarte mulți ani &#238;n minte.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Chiar dacă a lipsit pentru multă vreme din atenția publicului, se pare că micuța Cleo, care azi e o adevărată domnișoară, s-a pregătit intens pentru viața de artist. A făcut pian, a luat lecții de canto și teatru, iar toate aceste activități au făcut-o să ajungă cine este ea astăzi și cu mari aspirații &icirc;n viitor.&nbsp;</p>
<p>&bdquo;Am &icirc;nvăţat, am terminat clasa a 9-a, mi-a descoperit pasiunile, respectiv gătitul și teatrul. C&acirc;nt mereu, canto, pian, c&acirc;ntam &icirc;nainte și &icirc;mpreună cu familia. Mi-a venit ideea să fac lecții de teatru și am ajuns &icirc;n Teatrul Național din Chișinău, am &icirc;nceput lecțiile de arta vorbirii, mi-am făcut prieteni. Anul trecut am avut un examen și a fost bine. Acum am venit &icirc;n București pentru promovare, dar vrem să ne re&icirc;ntoarcem aici, acum stăm la Chișinău. &Icirc;mi amintesc de acea perioadă, a fost ceva fabulos, pentru mine și pentru părinții mei. &Icirc;mi amintesc cum era scena plină cu jucării. M-am bucurat de copilărie, am echilibrat tot.&rdquo;, a povestit Cleopatra Stratan &icirc;n cadrul emisiunii &bdquo;Acces Direct&rdquo;.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/33791316_420111358455528_5424287448509186048_n.jpg" width="465" height="581" alt="" /></p>
<p>De asemenea, aceasta pregătește un proiect nou alături de tatăl ei. Cei doi &icirc;și doresc să formeze o trupă cu care să realizeze piese noi și cu care să aibă concerte.</p>
<p>&bdquo;O să lansăm proiectul la care mă g&acirc;ndesc eu de mult, o să avem o formație: noi doi cu &icirc;ncă o persoană&quot;, a declarat Pavel Stratan &icirc;n urmă cu c&acirc;teva zile pentru Antena Stars.</p>
<p>Amintim că noua piesă lansată acum o săptăm&acirc;nă se bucură de un succes destul de mare, iar dacă &icirc;ncă nu ați ascultat-o, o puteți face mai jos!</p>
<p>
<strong><br />
Sursa: odorash.md</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/dupa-ce-ultima-ei-piesa-se-bucura-de-mare-succes-cleopatra-stratan-se-muta-in-romania-tatal-interpretei-ofera-detalii-132266.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Calea Lactee sună ca o piesă trăsnită de jazz</title>
		<link>https://timpul.md/articol/calea-lactee-suna-ca-o-piesa-trasnita-de-jazz-130674.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/calea-lactee-suna-ca-o-piesa-trasnita-de-jazz-130674.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 19 May 2018 08:48:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[jazz]]></category>
		<category><![CDATA[piesa]]></category>
		<category><![CDATA[sunete]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/calea-lactee-suna-ca-o-piesa-trasnita-de-jazz-130674.html/</guid>

					<description><![CDATA[Mark Heyer, un astronom de la Universitatea Massachusetts, a petrecut mai bine de 25 de ani vis&#226;nd la sunetele pe care le-ar scoate spaţiul cosmic. <br />]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>La &icirc;nceput, acesta a vrut doar să &icirc;nţeleagă mai bine datele pe care le colectase. Heyer studiază gazele galactice şi &icirc;n 1990 folosea un telescop pentru a colecta măsurători 3d ale anumitor nori de gaz din Calea Lactee, conform Atlas Obscura. </p>
<p>Şi-a dat seama că norii sunt turbulenţi, deseori comprim&acirc;ndu-se sau dilat&acirc;ndu-se, &icirc;nsă atunci c&acirc;nd a analizat informaţiile cu ajutorul unui computer, variabila vitezei s-a pierdut. Heyer avea nevoie de un mod de a vizualiza nu numai două puncte pe o hartă, ci tot ceea ce se &icirc;nt&acirc;mpla &icirc;ntre cele două puncte.</p>
<p>Pentru a transpune trei dimensiuni &icirc;n ceva ce poate fi văzut pe un ecran bidimensional e nevoie de puţină creativitate, aceasta duc&acirc;ndu-l pe astronom la ideea de a transforma mişcarea &icirc;n sunet. Odată cu mişcarea cursorului, poţi auzi ceva diferit; diferite note corespund anumitor viteze. &bdquo;La &icirc;nceput, a fost doar o idee funcţională, dar dacă tot depui un asemenea efort, de ce să nu faci chiar muzică?&rdquo; a spus omul de ştiinţă.</p>
<p>Mark voia să ajungă p&acirc;nă la o compoziţie muzicală care să reuşească sa redea sunetul gazelor din Calea Lactee. &bdquo;Am crezut că vor fi zgomote sau sunete disparate, dar cu c&acirc;t mă g&acirc;ndeam mai mult la asta, cu at&acirc;t realizam că, de fapt, am auzi chiar cum galaxia se roteşte cu mişcări ample şi clare&rdquo; a spus Mark Heyer. </p>
<p>Specialisul bănuia că transformarea informaţiilor colectate de radiotelescoape &icirc;ntr-o scară muzicală va duce chiar la ceva inedit, &icirc;nsă nu ştia exact cum să procedeze. </p>
<p>Heyer nu putea să compună şi să c&acirc;nte, cochetase cu chitara şi mandolina, &icirc;nsă nu era un muzician talentat. Norocul a făcut să descopere un algoritm care &icirc;l putea ajuta cu o parte din munca sa.</p>
<p>&Icirc;n forma finală a compoziţiei, care se numeşte Blues-ul Căii Lactee, saxofonul bariton, basul şi pianul se mulează armonios pe informaţiile care sunt la baza sunetelor. Metoda este una originală şi ajută la crearea unei punţi de legătură &icirc;ntre ceea ce ştim şi ceea ce ne putem imagina. Heyer consideră că imaginile nu ne oferă o poveste completă a galaxiei noastre şi este destul de greu să umplem golurile cunoaşterii.  </p>
<p>&bdquo;Nici astronomii nu &icirc;nţeleg cu adevărat imensitatea spaţiului cosmic&rdquo;, dar cu ajutorul sunetelor, Mark Heyer crede că poate ajuta mintea umană să &icirc;nţeleagă mai bine concepte care sunt, altfel, dificil de pătruns.</p>
<p> Adevarul.ro<br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/calea-lactee-suna-ca-o-piesa-trasnita-de-jazz-130674.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>După cinci ani o trupă adorată de milioane de fani s-a întors cu o nouă piesă. Piesa face furori // VIDEO</title>
		<link>https://timpul.md/articol/dupa-cinci-ani-o-trupa-adorata-de-milioane-de-fani-s-a-intors-cu-o-noua-piesa-piesa-face-furori-video-130617.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/dupa-cinci-ani-o-trupa-adorata-de-milioane-de-fani-s-a-intors-cu-o-noua-piesa-piesa-face-furori-video-130617.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 17 May 2018 15:16:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[fani]]></category>
		<category><![CDATA[piesa]]></category>
		<category><![CDATA[trupă]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/dupa-cinci-ani-o-trupa-adorata-de-milioane-de-fani-s-a-intors-cu-o-noua-piesa-piesa-face-furori-video-130617.html/</guid>

					<description><![CDATA[Backstreet Boys a revenit pe scena muzicală cu un nou single. Trupa a lansat piesa &#8222;Don&#8217;t Go Breaking My Heart&#8221;, care va apărea pe următorul lor album. Deocamdată acesta nu are &#238;ncă un nume.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Pentru grup, este primul single din 2013.</p>
<p>Membrii trupei sărbătoresc luna următoare 25 de ani de c&acirc;nd c&acirc;ntă &icirc;mpreună. Noul album urmează să fie lansat la sf&acirc;rșitul acestui an, scrie CNN.</p>
<p>
<strong></p>
<p>
Sursa: antena3.ro</strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/dupa-cinci-ani-o-trupa-adorata-de-milioane-de-fani-s-a-intors-cu-o-noua-piesa-piesa-face-furori-video-130617.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Florin Piersic, aniversat pe scenă de ziua lui. Actorul român împlinește 82 de ani</title>
		<link>https://timpul.md/articol/florin-piersic-aniversat-pe-scena-de-ziua-lui-actorul-roman-implineste-82-de-ani-126807.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/florin-piersic-aniversat-pe-scena-de-ziua-lui-actorul-roman-implineste-82-de-ani-126807.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 27 Jan 2018 12:13:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Actualitate]]></category>
		<category><![CDATA[actor]]></category>
		<category><![CDATA[Florin Piersic]]></category>
		<category><![CDATA[piesa]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/florin-piersic-aniversat-pe-scena-de-ziua-lui-actorul-roman-implineste-82-de-ani-126807.html/</guid>

					<description><![CDATA[Cel mai iubit actor rom&#226;n nu renunţă la magia scenei şi continuă să joace pentru spectatorii săi din toată ţara. Astăzi, Florin Piersic &#238;mplineşte 82 de ani, iar cu o zi &#238;nainte de aniversare a jucat din nou &#238;ntr-o piesă dragă sufletului său, &#8220;Străini &#238;n noapte&#8221;, cu care a reuşit o performanţă uluitoare: peste 1.200 de reprezentaţii &#238;n ţară şi &#238;n străinătate.<br />
<br />
&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>E neobosit şi iubeşte scena mai mult dec&acirc;t orice. Cu o zi &icirc;nainte să &icirc;mplinească 82 de ani, pe 26 ianuarie 2018, Florin Piersic s-a aflat la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanţa şi a jucat, de la ora 19.00, &icirc;n piesa &ldquo;Străini &icirc;n noapte&rdquo;, alături de Medeea Marinescu.</p>
<p>Pe 29 ianuarie va urca din nou pe scenă, &icirc;nsă la Teatrul Naţional din Bucureşti. &bdquo;Este un spectacol pe care &icirc;l iubim foarte tare, merge foarte bine şi &icirc;l prezentăm peste tot. Această piesă a fost adusă &icirc;n urmă cu zece stagiuni de maestrul Radu Beligan, după ce a văzut-o cu Alain Delon &icirc;n rolul principal, şi s-a g&acirc;ndit că e o piesă potrivită pentru mine. Mi-e foarte drag rolul, consider că din foarte multe puncte de vedere mi se potriveşte&raquo;, povestea Florin Piersic pentru &bdquo;Ziua de Cluj&rdquo;, scrie Click.ro </p>
<p>El a adăugat că &icirc;n afară de spectacolele din ţară, care au depăşit de mult 1.200 de reprezentaţii, piesa &laquo;Străini &icirc;n noapte&rdquo; a mai fost prezentată &icirc;n Canada, la Toronto, Montreal şi Quebec, dar şi la Londra, Tel Aviv, Berna, Lugano, Paris, etc. Cu titlul original &laquo;Montagnes russes&raquo;, piesa a fost scrisă de Eric Assous &icirc;n 2004, fiind jucată &icirc;n anul respectiv şi &icirc;n 2005 de Alain Delon şi Astrid Veillon. Realizator de spectacole de teatru radiofonic şi scenarist, Assous a fost prezent &icirc;n 2007 la premiera oficială a piesei &icirc;n Rom&acirc;nia, evenimentul av&acirc;nd loc la Opera Naţională din Bucureşti, pe 28 septembrie 2007. Spectacolul are &icirc;n centru povestea lui Pierre (Florin Piersic), un bărbat &icirc;n floarea v&acirc;rstei, care după o noapte petrecută &icirc;ntr-un bar este condus acasă de Julietta (Medeea Marinescu), o femeie frumoasă şi t&acirc;nără. Comedia romantică dintre cei doi ia, spre final, o turnură neaşteptă. Iniţial, rolul feminin a fost jucat de Emilia Popescu, fiind &icirc;nlocuită apoi de Medeea Marinescu. </p>
<p>Fie că a jucat &icirc;n spectacole de varietăţi sau filme, Florin Piersic a iubit &icirc;ntotdeuna muzica, dovadă st&acirc;nd duetele cu Angela Similea, Luminiţa Dobrescu sau Mihaela Mihai. &Icirc;n 2009, Florin Piersic a &icirc;nregistrat un disc de autor de care e m&acirc;ndru, la casa de discuri Ovo Music, a lui Ovidiu Komornyik , care se numeşte &bdquo;Florin Piersic &#8211; Hoinărind printre amintiri &icirc;n lumea muzicii lui Dan Iagnov&rdquo;. Toate cele 10 melodii sunt compuse de Dan Iagnov. &Icirc;n perioada anilor &lsquo;70-&rsquo;80, Florin Piersic şi Angela Similea au format un cuplu de aur pe scenă, fermec&acirc;ndu-i pe rom&acirc;ni cu talentul şi cu eleganţa lor. </p>
<p>Sursa: Click.ro</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/florin-piersic-aniversat-pe-scena-de-ziua-lui-actorul-roman-implineste-82-de-ani-126807.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>VISUL DOCHIEI, POEM ÎNTR-UN ACT.  OŞTENII NOŞTRI. COMEDIE ÎN TREI ACTE</title>
		<link>https://timpul.md/articol/visul-dochiei-poem-intr-un-act-ostenii-nostri-comedie-in-trei-acte-103481.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/visul-dochiei-poem-intr-un-act-ostenii-nostri-comedie-in-trei-acte-103481.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 30 Jan 2017 05:07:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultură]]></category>
		<category><![CDATA[comedie]]></category>
		<category><![CDATA[Mihai Eminescu]]></category>
		<category><![CDATA[piesa]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/visul-dochiei-poem-intr-un-act-ostenii-nostri-comedie-in-trei-acte-103481.html/</guid>

					<description><![CDATA[Piesele Visul Dochiei şi Oştenii noştri le datorăm penei dlui Frederic Dam&#233;. D-sa a mai comis p&#226;nă acuma scrieri dramatice<br />
,,originale&#8221;, care &#238;nsă, sting&#226;ndu-se de mult de moarte bună, credem a putea face abstract de la ele, de vreme ce uitarea, &#238;n care au căzut cu drept cuv&#226;nt, e o critică mai bună dec&#226;t ar putea fi aceea a penei noastre.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Apoi, chiar dacă ne-am fi luat osteneala de-a face cu dragă inimă pomelnicul celor morţi, totuşi n-am prea fi avut ce să spunem &icirc;n rău sau &icirc;n bine. Dl Frederic Dam&eacute; ca om are calitatea de a crede că proprietatea literară se stinge dincolo de marginile Franţei. Sosit la noi și av&acirc;nd, se vede, &icirc;n geamantan c&acirc;teva piese franţuzeşti, le-au supus unui tratament pe care au avut ocazia de a-1 &icirc;nvăţa &icirc;n chiar ţara noastră.</p>
<p>D-sa s-a folosit de lecţiile marelui autor naţional, a aceluia care este Ponsard, Tacitus și Max M&uuml;ller al Rom&acirc;niei &icirc;ntr-o persoană, istoric, arheolog, autor dramatic, prelector la Ateneu, academic, profesor de universitate, director de liceu privat etc., etc., care fiind dus la congresul arheologilor ca delegat tocmai la Stockholm şi-au &icirc;ndeplinit delegaţiunea trimiţ&acirc;nd lista de bucate de la banchet, cu un cuv&acirc;nt dl Dam&eacute; a avut de la cine &icirc;nvăţa meşteşugul de a deveni autor fără de a fi &icirc;nvăţat carte, poet fără a fi poet, profesor de universitate fără a şti să scrie şi literat rom&acirc;n fără a şti rom&acirc;neşte.</p>
<p>Asemenea adunări de mărimi algebraice se fac multe la noi. Astfel de ex. să ia numele unei vechi şi vestite familii boiereşti<br />
din Moldova, c&acirc;teva piese din Lope de Vega, bucăţi de filologie de ale lui Ascoli şi vedem cum din Cozmiţa iese la lumină cu<br />
totul altceva.</p>
<p>Dar, &icirc;n sf&acirc;rşit, trebuie să ne bucurăm. Rom&acirc;nii, cobor&acirc;tori ai romanilor, sunt naţie cuceritoare, trebuie deci să se bucure de<br />
achiziţia oricărei bucăţi de păm&acirc;nt bulgăresc, chiar dacă aceasta s-ar prezenta sub formă foarte modificată de strănepot al lui<br />
Traian.</p>
<p>Prin urmare de ce oare Balzac, Sardou ş. a. adunaţi la un loc n-ar suna pe rom&acirc;neşte: Dam&eacute;? Traducere liberă, foarte liberă,<br />
dar oare nu trăim &icirc;n ţară liberă? ,,Patrie&rdquo;! se cheamă pe rom&acirc;neşte ,,Mihnea cel Rău&rdquo;, ,,Mercadet&rdquo; = ,,Gheşeftarii&quot;, Balzac +Sardou + x + y = Dam&eacute;; Lope de Vega + Goldoni + Ascoli + listă de bucate + vornicul Grigorie Ureche = Cozmiţa.</p>
<p>Noi &icirc;ntr-adevăr nu ştim pe cine să admirăm mai mult, pe dl V. A. Popovici sau pe dl Dam&eacute;? Pe maestru sau pe elev?<br />
Noumenon sau phenomenon? Prototipul sau clişeul?<br />
Odată ne-ntrebam cu uimire: Şi cine oare-n lume să poată sta pereche/Cu-al geniilor geniu, cu Popovici-Ureche?<br />
Dar astăzi am găsit perechea şi n-o mai căutăm. E dl Dam&eacute;.</p>
<p>D-sa e un t&acirc;năr inteligent şi pricepe oamenii, &icirc;nţelege veacul &icirc;n care e astăzi Rom&acirc;nia. Căci nu toate ţările Europei trăiesc &icirc;n<br />
acelaşi veac. Anglia putem zice că e-ntr-al douăzecilea, Austria &icirc;ntr-al douăzeci şi nouălea, adică &icirc;n veacul făgăduit de Biblie<br />
jidanilor, unde se zice că ei vor stăp&acirc;ni păm&acirc;ntul.</p>
<p>Dar fiindcă Rom&acirc;nia merge totdeauna &icirc;n fruntea civilizaţiei, fiindcă unitatea Germaniei şi a Italiei nu-i nimic mai mult dec&acirc;t<br />
simplă imitare după unitatea noastră, revoluţia franceză &#8211; imitaţia revoluţiei lui Horea, constituţia franceză &#8211; o imitaţie a<br />
constituţiei noastre, G&ouml;ethe &#8211; ciracul lui Văcărescu, Thiers &#8211; un clişeu al dlui C. A. Rosetti şi Gambetta &#8211; &icirc;ng&acirc;narea vie a dlui<br />
Fleva, de aceea ,,Rom&acirc;nia&rdquo; trăieşte &icirc;n veacul cel mai &icirc;naintat, &icirc;n veacul de apoi, spre venirea lui Antihrist. Cuvintele &icirc;nsemnează<br />
astăzi tocmai contrariul de ce &icirc;nsemnau odată, cel nebun trece de cuminte şi cel cuminte se ia drept nebun, cel &icirc;nvăţat trece de<br />
carne cu ochi şi viceversa, autorii trec drept plagiatori şi plagiatorii drept autori, cel cinstit e hoţ şi hoţul cinstit, averea trece drept furt, furtul drept avere.</p>
<p>Pe de altă parte oricine are dreptul de a presupune că e şi o ţară sălbatică, unde nu se mai controlează nimic, şi fiindcă cine<br />
vine să facă negustorie cu pălării din Paris poate să ia asupra sa şi misiunea de a civiliza capetele pe care acele pălării se vor<br />
aşeza, să pună paie &icirc;n căpăţ&acirc;na acoperită cu paie şi să introducă cultura ,,picantă&rdquo; &icirc;n sălbaticul popor de la Dunăre; de aceea e<br />
foarte natural ca cineva să caute glorie c&acirc;nd o poate căpăta aşa de ieftin. Modul de a deveni mare e scurt. Iei o scriere<br />
franţuzească, ştergi titlul şi scrii altul, ştergi numele autorului şi pui pe al tău. Apoi deschizi cartea: unde vezi Jean pui Toader,<br />
unde vezi Ana pui Safta şi s-a m&acirc;ntuit, eşti deja autor. &Icirc;ţi mai răm&acirc;ne s-o pui pe rom&acirc;neşte, pentru care treabă rogi pe un prieten și opul e gata. Bună glorie &#8211; şi nu-i scumpă.</p>
<p>Această precuv&acirc;ntare nu ni s-au părut de prisos pentru a şti &icirc;n ce mediu intrăm c&acirc;nd vom vorbi despre nouă producte ale<br />
muzei dlui Dam&eacute;.</p>
<p>Piesele am&acirc;ndouă au fost aplaudate de public şi chiar nici nu ne &icirc;ndoiam de aceasta. Dar cu ce preţ oare?<br />
Visul Dochiei este o tarara lungă de declamaţii asupra lui Ştefan, Mircea, Mihai Viteazul, care se sf&acirc;rşeşte prin defilare de<br />
dorobanţi şi v&acirc;nători. Am urmărit cu atenţie toată declamaţia şi, o mărturisim cu plăcere, n-am aflat o singură idee originală care<br />
să nu fi fost cuprinsă &icirc;n primul Bucureşti al &bdquo;Telegrafului&quot;, și al ,,Reformei&quot;; de nicăieri nu răsare icoana caracteristică a vremilor trecute, n-am auzit nimic dec&acirc;t istoriile ce ni se spun de sute de oameni care nu ştiu istoria. Niciodată nu ne-am adus aminte mai cu vioiciune de zisa lui Goethe: &bdquo;ceea ce numiţi spiritul vremilor nu este dec&acirc;t spiritul acelor domni &icirc;n care vremile se oglindesc&rdquo;.</p>
<p>Rea oglindă. Ceea ce ne-a &icirc;nduioşat &icirc;nsă p&acirc;nă la lacrimi este rara gratitudine cu care se pomeneşte de armată, făc&acirc;nd-o chiar să<br />
defileze &icirc;n persoană, fără ca să se pomenească cu un cuvinţel de creatorul ei, de acela a cărui viaţă pare consfinţită acestei unice<br />
griji, de Majestatea Sa Domnul.</p>
<p>Se vorbeşte de vitejia armatei, nicăieri &icirc;nsă cu aceeaşi vitejie Domnul &icirc;nsuşi s-au expus focului duşman şi că ghiulele<br />
zburau &icirc;mprejurul capului SĂU. Republicanismul nu poate merge departe.</p>
<p>A doua piesă, Ostenii noştri, consistă din următoarele peripeţii şi conflicte cumplit de dramatice. Un ofiţer asupra &icirc;nsurătorii<br />
pleacă la război. Mai &icirc;nt&acirc;i ia adio de la tatăl său şi pl&acirc;ng, apoi ia adio de la iubita sa şi pl&acirc;ng, apoi de la mumă-sa şi pl&acirc;ng, &icirc;n fine<br />
de la tot personalul piesei şi pl&acirc;ng. Actul &icirc;nt&acirc;i.</p>
<p>Actul al doilea are două scene. &Icirc;n cea dint&acirc;i ofiţerul scrie acasă. &Icirc;n a doua are ziua nămiaza mare o viziune şi &icirc;ncepe un atac<br />
turcesc cu mult foc de puşti şi s-au m&acirc;ntuit.</p>
<p>Al treilea act se petrece la ambulanţa din Turnul Măgurele. Vine un soldat rănit din ale cărui vorbe se poate deduce că<br />
ofiţerul a murit, iubita pl&acirc;nge, află tatăl şi pl&acirc;nge, află mama şi pl&acirc;nge şi mai rău, află toţi şi pl&acirc;ng. Dar iată că armata se &icirc;ntoarce glorioasă &icirc;n ţară (&icirc;ntoarcere pe scont, &icirc;nainte de a se fi &icirc;ntors) şi ofiţerul asemenea, teafăr şi sănătos. Pl&acirc;nset general şi defilare de trupe; cortina cade impresionată p&acirc;nă la lacrimi.</p>
<p>Şi aceasta-i dramă?</p>
<p>Dar să zicem că prin multele sale piese bune dl Dam&eacute; ar fi c&acirc;ştigat dreptul să ne dea una rea. S-o zicem, deşi nu admitem.<br />
Este permis ca un scriitor rău să se folosească de nenorocirile ţării pentru a atrage pe public la&#8230; panoramă? Este permis ca<br />
un război, nesf&acirc;rşit &icirc;ncă, să fie pus pe scenă, pentru ca agitaţia naturală a publicului să dea salve de aplauze pe care autorul &icirc;n<br />
&icirc;mprejurări normale nu le merită?</p>
<p>Dar la Gorni Etropol, la Bivolari, la Plevna, la Rahova comedie se joacă? Soldaţii, care sunt meniţi poate a merge &icirc;n foc, sunt<br />
aduşi pe scenă, pentru ca, spre petrecerea publicului, să-şi arate meşteşugul, ca gladiatorii vechi. Plaudite Quirites!<br />
Limba traducerilor e bună şi jocul artiştilor era de un av&acirc;nt demn de piese mai bune. Publicul aplauda cu mare zgomot şi<br />
defilările dorobanţilor şi v&acirc;nătorilor.</p>
<p>Ca observaţie finală adăugăm că bucăţile de muzică la sf&acirc;rşitul Visului Dochiei erau frumoase, numai nu eroice. C&acirc;ntecul<br />
soldatului era sentimental, corul cu mult sopran, numai pe la capăt am auzit c&acirc;teva acorduri mai ad&acirc;nci, de caracter religios.<br />
Rele sau bune, ca text, c&acirc;ntecele de la urmă cereau un av&acirc;nt eroic, care putea culmina apoi &icirc;n acorduri religioase. Dar av&acirc;ntul<br />
a lipsit, ceea ce &icirc;nsă nu ne opreşte de a recunoaşte pe deplin frumuseţea muzicii, deşi caracterul ei nu era propriu scenei &icirc;n<br />
chestiune.</p>
<p><strong>Mihai Eminescu<br />
12 noiembrie </strong><br />
&nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/visul-dochiei-poem-intr-un-act-ostenii-nostri-comedie-in-trei-acte-103481.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Ana Barbu: „Artiştii sunt fiinţe sensibile şi oricând pot fi rănite sau trase pe sfoară&#8230;”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/ana-barbu-artistii-sunt-fiinte-sensibile-si-oricand-pot-fi-ranite-sau-trase-pe-sfoara-42595.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/ana-barbu-artistii-sunt-fiinte-sensibile-si-oricand-pot-fi-ranite-sau-trase-pe-sfoara-42595.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Tatiana Corai]]></dc:creator>
		<pubDate>Tue, 09 Apr 2013 05:23:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Femeia]]></category>
		<category><![CDATA[Ana Barbu]]></category>
		<category><![CDATA[artiști]]></category>
		<category><![CDATA[CD]]></category>
		<category><![CDATA[piesa]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/ana-barbu-artistii-sunt-fiinte-sensibile-si-oricand-pot-fi-ranite-sau-trase-pe-sfoara-42595.html/</guid>

					<description><![CDATA[- Dragă Ana Barbu, acum o lună aţi mai lansat un CD, al cincilea, de  această dată cu muzică populară, &#238;n colaborare cu &#8222;Lăutarii&#8221; domnului  Nicolae Botgros. Cum a primit publicul acest produs artistic?]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>&#8211; Acest album a fost un vis frumos spre care am mers destul de mult timp. La propriu şi la figurat. &Icirc;n primul r&acirc;nd, lucrul la album a durat un an şi jumătate. Nu am vrut să grăbesc procesul, adesea m-am oprit, am &icirc;ncercat să analizez fiecare piesă &icirc;n funcţie de anumite stări de dispoziţie, am pus la &icirc;ndoială unele linii melodice sau cuvinte din vers, am căutat varianta cea mai reuşită. &Icirc;ntruc&acirc;t mai multe texte şi melodii &icirc;mi aparţin, m-am prins personal &icirc;ntr-o competiţie cu mine &icirc;nsămi, pentru că a crea presupune să generezi noi idei, iar ultima idee pare să fie &icirc;ntotdeauna mai bună dec&acirc;t prima&#8230; &Icirc;n al doilea r&acirc;nd, cred că l-am necăjit mult şi pe Corneliu Botgros, care a trebuit să plieze linia melodică exact pe ideile mele. Trebuie să menţionez că i-a reuşit acest lucru. Aranjamentele sale merită toată admiraţia, am format un cuplu de creaţie excelent cu Botgros junior. A fost răbdător, inspirat şi am avut &icirc;n el un sprijin de nădejde. Faptul că maestrul Nicolae Botgros a dat o apreciere &icirc;naltă muncii noastre, Domnia Sa av&acirc;nd şi c&acirc;teva melodii preferate &icirc;n acest album, vorbeşte de la sine. Din păcate, albumul nu a fost lansat oficial &icirc;ntr-un concert mare, aşa cum s-ar fi cuvenit. Am mers pe o lansare &icirc;n presă. Dar să ştiţi că a avut un efect neaşteptat de bun. Am fost apreciaţi de presa de specialitate din Rom&acirc;nia și acest lucru mă bucură cel mai mult. Am foarte multe invitaţii la emisiunile radio şi TV de peste Prut. Toate acestea mă fac să mă simt &icirc;n top. Ceea ce nu &icirc;nseamnă că mă ameţesc uşor succesele de moment. Albumul va avea şi o lansare cum se cuvine, &icirc;n cadrul unui concert mare, cu Orchestra naţională &bdquo;Lăutarii&rdquo;, dar mai &icirc;n toamnă, după ce scurgem vinul şi mai &icirc;mplinesc un an de viaţă. Sunt convinsă că voi avea sala plină.<br />
<strong><br />
&#8211; Am rămas surprinsă să aflu că aveţi grad de maior&#8230; Ca artistă, cum vă simţiţi &icirc;n Ansamblul &bdquo;Plai moldovenesc&rdquo; al Ministerului de Interne?</strong><br />
&#8211; Aici m-am convins că poliţiştii au mult mai mult respect pentru valorile naţionale dec&acirc;t ne-am putea imagina. Aş &icirc;ndrăzni chiar să afirm că muzica populară la Ministerul de Interne e mai apreciată dec&acirc;t la Ministerul Culturii&#8230; Gradul de maior nu mă scuteşte de sensibilitate sau de feminitate. Din contră, alături de mulţi bărbaţi puternici, te simţi mai femeie, nu ştiu cum! Sunt oameni culţi, atenţi, e o plăcere să ai asemenea colegi. At&acirc;t eu, c&acirc;t şi Ioana Căpraru, cu care c&acirc;nt &icirc;n acest ansamblu, suntem chiar alintate, răsfăţate. Cum să nu-ţi placă să vii la muncă &icirc;n asemenea condiții? &Icirc;n Orchestra Ministerului de Interne, &bdquo;Plai moldovenesc&rdquo;, mai sunt Costică Rotaru, Nicolae Cibotaru şi Arsenie Butnaru &ndash; artişti de mare calibru, adevăraţi maeştri ai c&acirc;ntecului popular.<br />
<strong><br />
&#8211; C&acirc;ntaţi şi cu Orchestra &bdquo;Mugurel&rdquo;. Cum reuşiţi să menţineţi at&acirc;tea linii de colaborare concomitent?!</strong><br />
&#8211; Păi, nu ştiu cum reuşesc. Cert e că le fac pe toate din dragoste şi cu mare pasiune. Nici nu mi-am pus &icirc;ntrebarea vreodată dacă e prea mult. Lucrurile se aranjează de la sine. Şi nu aş putea renunţa la niciuna din aceste orchestre. Să fii angajata &bdquo;Mugurelului&rdquo;, alături de Ion Dascăl, te simţi ca acasă. Am mereu o stare de bine, de confort sufletesc, de bucurie. Apropo, Ion Dascăl mi-a fost c&acirc;ndva şi profesor la Colegiul de Muzică din Bălţi.<br />
<strong><br />
&#8211; Care ar fi cele mai mari probleme cu care se confruntă artiştii din R. Moldova? </strong><br />
&#8211; O problemă ar fi că nu avem un circuit muzical prea mare. Ne coacem &icirc;n oala noastră şi mai departe de gard nu prea vedem. Mă bucur acum nespus pentru ieşirile &icirc;n Rom&acirc;nia &#8211; sunt ca o gură de aer proaspăt pentru mine. Artiştii nu pot trăi &icirc;ntr-un cerc &icirc;nchis, au nevoie de spaţiu. Cei din muzica uşoară pot face o carieră oriunde &icirc;n lume, dacă sunt buni, dar interpreţii de muzică populară au doar spaţiul rom&acirc;nesc şi uneori &icirc;nt&acirc;lnirile cu diaspora din Italia, Portugalia, Franța. Ţara noastră nu e conectată la circuitul muzical internaţional, aşa că nu prea avem de ales. Mergem să c&acirc;ntăm &icirc;n scena mare pentru bănuţi, iar la nunţi, deşi putem c&acirc;ştiga niște bani, nu avem sub picioare scena mare&#8230; <strong></p>
<p>&#8211; Natalia Barbu, fiica dumneavoastră, este tot mai apreciată şi aici, şi &icirc;n Rom&acirc;nia. C&acirc;nd aţi intuit că are talent muzical?</strong><br />
&#8211; Nouă, părinţilor, ne-a fost clar de la bun &icirc;nceput că Natalia va deveni artistă. Ea &icirc;ncă nu vorbea, dar deja c&acirc;nta. Ce să faci cu un asemenea copil? Nu-ţi răm&acirc;ne dec&acirc;t să-l şcoleşti. Noi am reuşit să detectăm calităţile frumoase ale copiilor noştri şi să-i punem la treabă. Tata a ştiut să o educe &icirc;n stil spartan, chiar dacă ea prefera joaca, la fel ca și alţi copii. E o artă să creşti un artist dintr-un copil. E o meserie foarte grea şi &icirc;mpreună cu soţul meu, Vasile, ne-am asumat-o. Cred că am reuşit.<br />
<strong><br />
&#8211; C&acirc;t de mult a contat exemplul dvs. personal &icirc;n faptul că Natalia a devenit o interpretă de succes?</strong><br />
&#8211; De cele mai dese ori se crede că natura &icirc;şi ia liber c&acirc;nd e vorba de copiii artiştilor. Nu a fost şi cazul nostru. De multe ori c&acirc;nd orchestra &icirc;ncurca tonalităţile, muzicienii se bucurau că nu au probleme cu mine, pentru că diapazonul meu &icirc;mi permitea să &icirc;nhaţ piesa &icirc;n mai multe octave. Natalia a moştenit vocea mea, fără nicio scutire de diapazon sau sensibilitate. Mi-am dorit ca fiica mea nu doar să devină artistă, ci să mă depăşească. Azi consider că avem &icirc;n familie o interpretă de talie mondială, pentru că Natalia poate concura cu marile vedete internaţionale.<strong></p>
<p>&#8211; Presa uneori exagerează &icirc;n aprecieri, alteori are prea multe critici la adresa artiştilor. Cum reacţionaţi la ceea ce se scrie despre dvs.? </strong><br />
&#8211; Din fericire, mie jurnaliştii nu mi-au dat de furcă. Chiar nu-mi amintesc să fi scris cineva ceva de rău despre mine. Dar Natalia a fost foarte dur şi ur&acirc;t atacată &icirc;n presă&#8230;<br />
<strong><br />
&#8211; Da, au existat c&acirc;teva materiale, &icirc;n special &icirc;n perioada căsătoriei fiicei dumneavoastră, care puteau să atingă inima unei mame&#8230; </strong><br />
&#8211; M-a durut, m-a durut tare&#8230; Dar nu poţi să le explici tuturor că lucrurile nu sunt aşa precum se scrie. &Icirc;n astfel de cazuri e mai bine să taci şi să laşi lumea să se sature de vorbe. Cel care se scuză, de multe ori se acuză. Natalia a fost &icirc;mproșcată cu noroi de fiecare dată c&acirc;nd a avut un succes mare sau a prins un strop de fericire. Numai după &bdquo;Eurovision&rdquo; c&acirc;t de mult a fost ponegrită! &Icirc;n momentul &icirc;n care ea a căpătat imunitate &icirc;n faţa invidiei şi a răutăţilor, mi-a dat şi mie forţa necesară să &icirc;nchid ochii şi să las răul să treacă pe alături. Azi toţi &icirc;şi văd de treabă, iar fata mea e fericită, &icirc;mplinită &#8211; asta e cea mai mare bucurie pentru o mamă.<br />
<strong><br />
&#8211; Irina, cealaltă fiică, &icirc;n ce legătură e cu muzica? Nu aţi &icirc;ncercat s-o &bdquo;convertiţi&rdquo;, să creaţi &icirc;mpreună un trio familial?!</strong><br />
&#8211; Ba da! &Icirc;n toamnă o să ne vedeţi &icirc;ntr-un trio. &Icirc;n concertul de lansare a albumului, voi avea alături şi fetele mele. Natalia are deja imprimat un album cu &bdquo;Lăutarii&rdquo;, iar Irina nu merge la braţ cu acest gen de muzică. Ea se are de bine cu R&amp;B, Funky. &Icirc;n prezent, face masteratul &icirc;n business, &icirc;n Statele Unite ale Americii. Curentul american &icirc;i este aproape &icirc;ncă din adolescenţă. Atunci a &icirc;nceput să c&acirc;nte, dar repede şi-a dar seama că &icirc;şi dorea, de fapt, o altă carieră &#8211; se vedea o business lady, nu artistă. Continuă să scrie muzică, texte, face şi aranjamente, dar nu mai c&acirc;ntă dec&acirc;t de plăcere, ştiu că ne va fi greu s-o aducem &icirc;n scenă. Sperăm s-o convingem să c&acirc;nte alături de noi. <br />
<strong><br />
&#8211; Cu nepoţii &#8211; Victor, fiul Nataliei, şi Arielle, fiica Irinei &#8211; c&acirc;t de des vă vedeţi? </strong><br />
&#8211; Pe skype ne vedem zilnic. &Icirc;n braţe &icirc;i str&acirc;ng mult mai rar dec&acirc;t mi-aş dori. E adevărat că pe Victoraş &icirc;l văd mai des, că e mai aproape, pe Arielle, &icirc;nsă, doar o dată &icirc;n an. Victor a făcut deja prima sa călătorie &icirc;n America, a stat acolo o lună. E foarte dezgheţat: &icirc;n avion saluta toată lumea, &icirc;mpărţea săruturi aeriene, le z&acirc;mbea tuturor, numai poezii nu le spunea că nu le ştie bine, dar cred că la următoarea plecare va prezenta spectacole &icirc;ntregi. Arielle fără oglindă nu-şi concepe existenţa. E o cochetă, dar cel mai mult mă bucură că-i place să c&acirc;nte. Ritmul e american, vibrațiile &#8211; rom&acirc;neşti. Face balet, e o artistă adevărată!<strong></p>
<p>&#8211; Ce &icirc;nseamnă schimbarea pentru dumneavoastră? Mă refer la schimbarea de look, repertoriu, stil de interpretare etc.</strong><br />
&#8211; &Icirc;mi plac mult schimbările. Sunt chiar adepta schimbărilor radicale. Dacă aş avea cu vreo 20 de ani mai puţin, cred că v-aş uimi mereu. Am tare multe idei trăsnite, dar nu le pot realiza pe toate &#8211; trebuie să mă conformez v&acirc;rstei pe care o am. <br />
<strong><br />
&#8211; Ultima mea &icirc;ntrebare conţine &icirc;n ea o suită de &icirc;ntrebări-fulger: vă plac bijuteriile? </strong><br />
&#8211; Cărei femei nu-i plac oare! Cerceii sunt bijuteria de top. Un inel pe deget, la fel, &icirc;mi oferă o doză de confort.<br />
<strong><br />
&#8211; Parfumul dumneavoastră preferat este&#8230;</strong><br />
&#8211; Allure &ndash; Sensuelle,  Chanel.<br />
<strong><br />
&#8211; O reţetă culinară pentru micul dejun, cu autograf de la Ana Barbu&#8230;</strong><br />
&#8211; Fără reţete. Fulgi de ovăz şi o cafea cu lapte. Poftă mare!<br />
<strong><br />
&#8211; Ultima carte pe care ați citit-o a fost&#8230; Şi ce aţi găsit bun &icirc;n ea?</strong><br />
&#8211; Citesc acum biografiile celor mai mari 100 de vocalişti ai lumii. Am &icirc;nţeles că marii artişti, indiferent de vigoarea talentului şi de succesul enorm pe care &icirc;l au, tot artişti răm&acirc;n &ndash; sunt nişte fiinţe sensibile, naive şi oric&acirc;nd pot fi rănite sau trase pe sfoară. Pacostea umană te ajunge p&acirc;nă şi pe cele mai &icirc;nalte culmi.<strong></p>
<p>&#8211; Care sunt cei trei piloni pe care se sprijină familia dvs.?</strong><br />
&#8211; &Icirc;ncrederea, dragostea, răbdarea. <strong></p>
<p>&#8211; Cuvintele pe care le auziţi cel mai des de la soţul dvs&#8230;</strong><br />
&#8211; &bdquo;Aneta, tare frumoasă mai eşti!&rdquo; &#8211; mi-o poate repeta de zece ori pe zi. <br />
<strong><br />
&#8211;	O femeie e fericită atunci c&acirc;nd&#8230;</strong><br />
&#8211;	E iubită, respectată, &icirc;nţeleasă şi &icirc;mplinită.</p>
<p></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/ana-barbu-artistii-sunt-fiinte-sensibile-si-oricand-pot-fi-ranite-sau-trase-pe-sfoara-42595.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>NOUA DRAMATURGIE BASARABEANĂ. Un şuvoi de aer proaspăt</title>
		<link>https://timpul.md/articol/noua-dramaturgie-basarabeana-un-suvoi-de-aer-proaspat-41994.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/noua-dramaturgie-basarabeana-un-suvoi-de-aer-proaspat-41994.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dumitru Crudu]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 18 Mar 2013 05:01:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[mariana starciuc]]></category>
		<category><![CDATA[piesa]]></category>
		<category><![CDATA[teatru]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/noua-dramaturgie-basarabeana-un-suvoi-de-aer-proaspat-41994.html/</guid>

					<description><![CDATA[Primul nivel al piesei Geamul a Marianei Starciuc este unul postmodernist prin excelenţă şi e vorba aici despre inversarea raportului dintre autor şi personajul pe care acesta &#238;l creează.&#160;&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Nu mai vorbeşte scriitorul, ci personajul său care ne povesteşte despre cum o vede el pe autoare, dar mai ales ne face părtaşi la aleanul pe care i-l nutreşte creatoarei textului. Personajul monodramei Marianei Starciuc este conştient că este un &bdquo;om de h&acirc;rtie&rdquo;, vorba unui scriitor rus, dar, cu toate acestea, limitele livreşti nu-l &icirc;mpiedică să se &icirc;ndrăgostească p&acirc;nă la uitare de sine de fata &bdquo;aşezată pe pervaz, cu notebook-ul &icirc;n faţă&rdquo;. Este, desigur, o dragoste nefericită. Nefericită pentru că el e infirm, fiind o victimă a unui accident de maşină, &icirc;n urma căruia a rămas ţintuit pentru toată viaţa &icirc;ntr-un &bdquo;scaun cu rotile&rdquo;. Din această cauză, acesta nu &icirc;ndrăzneşte să-şi deschidă sufletul clocotind de patimi &icirc;n faţa fetei care scrie la geam chiar piesa &icirc;n care t&acirc;nărul fără picioare trăieşte o mare dramă. &bdquo;Aţi crezut povestea?&rdquo;, ne &icirc;ntreabă un pic mai la vale t&acirc;nărul nefericit. Ca tot el să ne mărturisească pieziş că adevărul e complet altul, după care ne &icirc;nşiră o altă istorie, precum că ar fi o progenitură a unei mame secretară de partid şi a unui tată savant dus cu pluta sau cu&#8230; mandolina, la care &icirc;i plăcea să &bdquo;drăngăne noaptea &icirc;ntreagă&rdquo;, ca, &icirc;ntr-un final, să aflăm că ne-a pus bărbi şi de data asta, după care se apucă să ne ducă iar cu zăhărelul, zic&acirc;ndu-ne că a &icirc;nt&acirc;lnit-o pe ea pe litoral, după ce aceasta &bdquo;a apărut aşa&#8230; din senin, de nicăieri&#8230; din mare&rdquo;.  C&acirc;nd eram gata să luăm de bună această istorie, ne arată iar ciuca, lăs&acirc;ndu-ne cu ochii &icirc;n soare. Şi atunci cine ar fi el cu adevărat? &bdquo;Sunt un rod al imaginaţiei ei&rdquo;, ne spune chiar personajul monodramei Marianei, care de un singur lucru este sigur &icirc;ntr-o lume vidată de identitate &#8211; că o iubeşte pe ea.&nbsp;</p>
<p>Ei bine, dacă am &icirc;ncadra &icirc;nţelegerea piesei Marianei Starciuc doar &icirc;n limitele acestei interpretări, i-am face o mare nedreptate, pentru că adevărata tematică a Geamului nu este una postmodernistă, ci este una feminină, strict feminină, chiar şi dacă femeia nu scoate o vorbă p&acirc;nă la final şi cel care vorbeşte este doar el. Dar, cu toate că cel care ne vorbeşte este un mare singuratic şi ne povesteşte de ce şi &icirc;n ce fel este singur, el este, totuşi, un personaj de h&acirc;rtie. Or, fiind un personaj inventat, el a &icirc;mprumutat şi dramele autoarei, a &icirc;mprumutat şi nefericirea ei, nu a Marianei Starciuc, fireşte, ca persoană (eu sper că, &icirc;n realitate, Mariana să fie un om &icirc;mplinit), ci a personajului care, &icirc;n piesa Marianei, se declară autoarea textului. Ajunşi &icirc;n acest punct, trebuie să amintim &icirc;ncă o dată că tema principală a monodramei Marianei este singurătatea femeii. O singurătate pe care aceasta o poartă cu sine aşa cum ai purta un bolovan &icirc;n geantă. O singurătate de care nu poate să scape, fiindcă nu reuşeşte să-l facă real pe bărbatul pe care-l vede zilnic &icirc;n clădirea de vizavi de ani de zile şi &icirc;n aceasta şi constă drama sa ca femeie. Limitele ei sunt limitele imaginaţiei ei sau ale lui. &Icirc;ntre ea şi el se cască un spaţiu fictiv ca o prăpastie şi asta &icirc;i şi &icirc;mpiedică să fie &icirc;mpreună. </p>
<p>&Icirc;ntrevedem &icirc;n subtextul piesei dezamăgirile unei femei singure şi nefericite că nu a putut pleca de la geam şi nu a rupt-o cu fantezia şi aşa a ratat &icirc;nt&acirc;lnirea cu bărbatul care-i era predestinat. </p>
<p>Una peste alta, piesa Marianei e scrisă &icirc;ntr-un stil alert, hipertonic, se citeşte foarte uşor, este dinamică şi te captivează. Din ea s-ar putea face un spectacol foarte interesant despre relaţia imaginară dintre un bărbat şi o femeie care nu s-au cunoscut niciodată. Ar fi foarte actual şi &icirc;n lumina virtualizării tot mai intense a vieţii noastre, inclusiv a celei sentimentale, c&acirc;nd preferăm legăturile internautice celor reale.<br />
După ce am terminat lectura piesei Marianei Starciuc, am rămas cu senzaţia că am citit o monodramă a unui dramaturg foarte promiţător. Mariana este unul dintre liderii incontestabili ai noului val de dramaturgi tineri basarabeni foarte talentaţi, care aduc &icirc;n teatrul basarabean teme şi subiecte noi. Se pare că prin acest text, dar şi prin altele pe care le-a lecturat la ateliere, Mariana Starciuc a reuşit să deschidă geamul  dramaturgiei noastre, aerisind-o cu un şuvoi de aer proaspăt. &nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/noua-dramaturgie-basarabeana-un-suvoi-de-aer-proaspat-41994.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Scandal la Eurovision Romnia</title>
		<link>https://timpul.md/articol/scandal-la-eurovision-romnia-7173.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/scandal-la-eurovision-romnia-7173.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 10 Mar 2010 09:32:55 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Timpul Liber]]></category>
		<category><![CDATA[compozitor]]></category>
		<category><![CDATA[document]]></category>
		<category><![CDATA[emisiuni]]></category>
		<category><![CDATA[piesa]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/scandal-la-eurovision-romnia-7173.html/</guid>

					<description><![CDATA[Dan Capatos, prezentatorul unei emisiuni din Romania, a facut public un document in care se arata ca piesa Romaniei pentru Eurovision, "Playing with fire", cantata de Paula Seling si Ovi, ar avea compozitor norvegian.]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><strong>Dan Capatos, prezentatorul unei emisiuni din Romania, a facut public un document in care se arata ca piesa Romaniei pentru Eurovision, &quot;Playing with fire&quot;, cantata de Paula Seling si Ovi,  ar avea compozitor norvegian.</strong></p>
<p><!--break--></p>
<p>Dan Capatos a facut publica aceasta informatie in direct, in timpul emisiunii in care erau invitati Luminita Anghel si Tony Tomas, care au ocupat pozitia secunda la finala selectiei nationale.</p>
<p>Paula Seling si Ovi n-au comentat deocamdata acuzatia.</p>
<p>Potrivit regulamentului concursului &quot;autorii piesei inscrise in concurs (compozitori si textieri), trebuie sa aiba cetatenie romana sau dubla cetatenie&quot;.</p>
<p><strong>Dupa <em>vedeta.ro</em></strong></p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/scandal-la-eurovision-romnia-7173.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
