<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>planul marshall &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/planul-marshall/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Mon, 03 Apr 2023 04:37:46 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.4</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>planul marshall &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>3 aprilie în istorie: Harry Truman a semnat Planul Marshall</title>
		<link>https://timpul.md/articol/3-aprilie-in-istorie-harry-truman-a-semnat-planul-marshall-32846.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/3-aprilie-in-istorie-harry-truman-a-semnat-planul-marshall-32846.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 03 Apr 2023 04:37:39 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[Harry Truman]]></category>
		<category><![CDATA[istorie]]></category>
		<category><![CDATA[planul marshall]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/3-aprilie-in-istorie-harry-truman-a-semnat-planul-marshall-32846.html/</guid>

					<description><![CDATA[Pe 3 aprilie 1948, preşedintele american Harry Truman a semnat Planul Marshall, numit oficial European Recovery Program (ERP), pentru ajutorarea ţărilor europene afectate de cel de-al Doilea Război Mondial.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Planul Marshall a fost un pachet de asistenţă oferit de SUA, având dublul rol de a ajuta Europa după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial şi a preveni extinderea comunismului.</p>
<p>A fost primul plan de reconstrucţie conceput de SUA şi destinat aliaţilor europeni. Pe data de 5 iunie 1947, secretarul de stat american, generalul George Marshall, a anunţat, printr-un discurs ţinut la Universitatea Harvard, lansarea unui program de asistenţă economică destinat refacerii economiilor europene, afectate de război. De această dată, el a declarat „război foametei, sărăciei, disperării şi haosului din Europa”.</p>
<p>Marshall a lansat această propunere după întoarcerea de la Conferinţa miniştrilor de Externe de la Moscova, unde s-au discutat probleme legate de reorganizarea postbelică a lumii. Planul său era de a contribui la „renaşterea unei economii active în lume pentru a crea condiţiile politice, economice şi sociale în care să poată să existe instituţii libere”. &nbsp;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/3-aprilie-in-istorie-harry-truman-a-semnat-planul-marshall-32846.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Fondul Moldova &#8211; Planul Marshall al României pentru Republica Moldova</title>
		<link>https://timpul.md/articol/fondul-moldova-planul-marshall-al-romaniei-pentru-republica-moldova-79589.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/fondul-moldova-planul-marshall-al-romaniei-pentru-republica-moldova-79589.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Timpul.md]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 21 Sep 2015 10:42:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Ultima oră]]></category>
		<category><![CDATA[fondul moldova]]></category>
		<category><![CDATA[moldova]]></category>
		<category><![CDATA[planul marshall]]></category>
		<category><![CDATA[românia]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/fondul-moldova-planul-marshall-al-romaniei-pentru-republica-moldova-79589.html/</guid>

					<description><![CDATA[Dan Dungaciu și Petrișor Peiu: &#8222;Se dedica memoriei lui Constantin Tănase...&#8221;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Dan Dungaciu, director al Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Rom&acirc;ne şi Petrişor Peiu, coordonator al departamentului economic al Fundaţiei Mării Negre, susţin, &icirc;ntr-o amplă analiză, că unica soluţie pentru Republica Moldova  răm&acirc;ne un &ldquo;plan Marshall tailor-made&rdquo;, iar singurul stat cu vocaţie &icirc;n acest sens este Rom&acirc;nia.&nbsp;</p>
<h1>Contextul geostrategic</h1>
<p>Proiecţia de securitate a NATO are &icirc;n acest moment două premise fundamentale: ameninţările vin, deopotrivă, dinspre Est (Rusia, Donbas, Crimeea) şi Sud (state eşuate, terorism, emigraţie). Axele sunt, deocamdată, &icirc;n balanţă, dar evenimentele recente &ndash; criza fără precedent a refugiaţilor din Europa &#8211; pot duce la preponderenţa Sudului &icirc;n detrimentul Estului. Summitul NATO din 2016 de la Varşovia poate consemna un asemenea dezechilibru. </p>
<p>Iar această perspectivă, deloc improbabilă, este amplificată şi de negocierile privind Siria şi Orientul Mijlociu preconizate &icirc;ntre SUA şi Rusia. Negocierea va viza, prin recul, şi frontiera estică a UE şi NATO. Nu se pune problema abandonării acesteia, căci NATO răm&acirc;ne cea mai sigură şi eficace alianţă de securitate imaginată, c&acirc;t statutul teritoriile de dincolo de frontieră. </p>
<p>Accentul pe Siria şi provocările din Sud pot să ducă la concesii faţă de Federaţia Rusă &icirc;n ceea ce numeşte &bdquo;străinătatea (sa) apropiată&rdquo;. Din perspectiva Rom&acirc;niei, miza principală &icirc;n Est răm&acirc;ne cea a statutului R. Moldova şi a şanselor acesteia de a menţine viabil proiectul occidental. &Icirc;ntr-un cuv&acirc;nt: statutul şi geografia frontierei euroatlantice. Acestă preocupare trebuie să devină una din ţintele strategice ale Bucureştiului. </p>
<h1>Contextul intern al R. Moldova</h1>
<p>Ce se &icirc;nt&acirc;mplă acolo? Principală problemă a R. Moldova &icirc;n acest moment este, la nivel de populaţie, o enormă criză de &icirc;ncredere. &bdquo;Furtul secolului&rdquo; &#8211; respectiv dispariţia miliardului din băncile moldoveneneşti (la un buget actual de circa 1 miliard şi jumătate!!!) -, lipsa oricărui vinovat şi efectele economice &icirc;n lanţ au generat o stare de nemulţumire fără precedent. </p>
<p>Coaliţia proeuropeană aflată la guvernare (AIE 3) se află &icirc;ntr-o profundă criză de &icirc;ncredere, iar zecile de mii de oameni ieşiţi pentru a protesta &icirc;şi descarcă frustrarea &icirc;n PMAN &icirc;ntr-o manifestare civică cu un potenţial de proiect politic (Platforma DA). Eşecul acestui protest &#8211; deja evident &#8211; nu va anula &icirc;nsă nemulţumirea publică. Efectul va fi doar anularea şi a acestei (teoretice) alternative, respectiv şansa ca societatea civilă să compenseze eşecurile clasei politice. </p>
<p>Ceea ce va răm&acirc;ne este o pulverizare a speranţelor că R. Moldova poate, din resurse interne (clasă politică sau societate civilă), să genereze schimbarea aşteptată de populaţie. Va urma o alegere pe care R. Moldova va trebui să o facă cur&acirc;nd, fie că vrea fie că nu: opţiunea euroatlantică prin intermediul şi parteneriatul Rom&acirc;niei şi opţiunea Eurasiatică prin intermediul Federaţiei Ruse. Terţul este exclus. &Icirc;n perspectiva acestei alegeri, care nu va putea fi evitată, este obligaţia morală şi strategică a Rom&acirc;niei să pună pe masa elitelor politice de pe ambele maluri ale Prutului un proiect realist de ancorare ireversibilă a R. Moldova de Vest. Timpul nu are răbdare, iar contextul economic şi social din st&acirc;nga Prutului se degradează pe zi ce trece.</p>
<p><strong>R. Moldova &ndash; codaşă &icirc;ntre fostele state europene ale URSS <br />
</strong><br />
După 24 de ani de independenţă, R. Moldova se află azi &icirc;n faţa unui bilanţ lugubru. O cincime de PIB dispărut, o Bancă naţională golită de rezerve şi o pantă descendentă economic după toţi indicatorii: transferuri financiare, remitenţe,  importuri şi exporturi. Au crescut doar inflaţia şi numărul de şomeri.  </p>
<p>R. Moldova are &icirc;n prezent o economie cu puternice dezechilibre structurale, care nu este capabilă să genereze, din resurse interne, dezvoltare şi creştere economică. Acest lucru rezultă at&acirc;t din structura PIB (industria la 11-12% pondere , similar cu agricultura) c&acirc;t şi din faptul că, după 25 de ani de existenţă, a rămas pe ultimul loc la absolut toţi indicatorii macroeconomici &icirc;ntre fostele state socialiste europene şi /sau membre europene ale URSS. </p>
<p>R. Moldova tinde azi spre performanţele socio-economice ale Ucrainei, fără războiul şi confruntările din statul vecin! Preconizatele negocieri cu FMI vor obliga (firesc) Chişinăul la măsuri dure şi nu vor face dec&acirc;t să amplifice presiunile pe o populţaie oricum pustiită. Un eşec al negocierilor vor duce la acelaşi rezultat, fără &icirc;nsă nicio luminiţă la capătutul tunelului. Una peste alta, urmează o etapă atroce. </p>
<p><strong>De ce este nevoie de un Plan Marshall? <br />
</strong><br />
Problema R. Moldova trebuie g&acirc;ndită structurat. Toate ţările europene care s-au dezvoltat după cel de-al doilea război mondial au beneficiat de infuzii masive de capital din afară (Planul Marshall pentru Europa de Vest sau fondurile structurale europene pentru ţările estice şi fost comuniste). Republica Moldova nu este inclusă &icirc;n planurile UE pentru extindere şi nici nu are resurse interne să genereze dezvoltare. Unica soluţie răm&acirc;ne un &ldquo;plan Marshall tailor-made&rdquo;. &Icirc;nsă cum nici o alta ţară nu are vreun astfel de plan (şi nici măcar vreun interes anume să &icirc;l propună), singurul stat cu vocaţie &icirc;n acest sens este Rom&acirc;nia. </p>
<p>Pragmatic vorbind, R. Moldova nu are &ldquo;investment grade&rdquo; (perspectivă stabilă de dezvoltare), deci nici un fond străin nu va investi &icirc;n aceasta economie. Rom&acirc;nia are acest calificativ şi este &icirc;n urcare, mai mult, ultimele oferte publice derulate cu companii rom&acirc;neşti (Transgaz, Electrica, Romgaz,Transelectrica) au fost suprasubscrise de multe ori at&acirc;t de către investitorii de retail c&acirc;t şi de către cei instituţionali, inclusiv pe bursa londoneză. </p>
<p>De ce acum şi nu mai t&acirc;rziu? Dintr-un motiv foarte simplu: astăzi, decalajul dintre Rom&acirc;nia şi R. Moldova este suficient de mare c&acirc;t să &icirc;i sperie pe rom&acirc;nii moldoveni, dar şi suficient de mic/abordabil c&acirc;t să permită scenarii de reducere. Spre comparaţie, raportul &icirc;ntre Sudul şi Nordul Coreeei depăşeşte 12, pe c&acirc;nd raportul &icirc;ntre Rom&acirc;nia şi Republica Moldova este &icirc;ntre 4 şi 5. Rom&acirc;nia poate şi trebuie să treacă Prutul printr-un proiect coerent şi c&acirc;ştigător.  Propunerea noastră este Fondul Moldova. </p>
<p><strong>Ce este Fondul Moldova? <br />
</strong><br />
Este un fond deschis de investiţii listat la Bursa de Valori Bucureşti. El va &icirc;ncepe cu constituirea, prin aportul statului rom&acirc;n, a unui fond de investiţii cu 100 milioane Euro, ajutor pe care Rom&acirc;nia &icirc;l promite oricum Republicii Moldova. &Icirc;n prima etapa, Ministerul de Finanţe va subscrie integral suma de 100 milioane Euro. &Icirc;n etapa a doua, se vor emite acţiuni noi &icirc;n valoare de aceeaşi suma (100 milioane Euro) care se vor subscrie de către investitorii interesaţi, &icirc;n două tranşe (una pentru investitorii institutionali şi alta pentru investitorii de retail). &Icirc;n etape ulterioare, Fondul va emite acţiuni noi (prin majorare de capital social) &icirc;n tranşe de c&acirc;te 100 milioane Euro pe măsură ce vor exista proiecte de investiţii identificate. &Icirc;n trei ani se poate atinge o valoare a fondului de 1 miliard Euro. </p>
<p><strong>&Icirc;n ce va investi Fondul Moldova? <br />
</strong><br />
Investiţiile se vor face &icirc;n trei tipuri de active: Obligaţiuni emise de către Republica Moldova şi/sau de către municipiul Chişinău; Cumpararea de active de pe teritoriul Republicii Moldova; Investiţii greenfield (investiţii de la zero şi care generează proiecte funcţionale) realizate pe teritoriul Republicii Moldova. Dincolo de asta, se va investi &icirc;n infrastructura de transport/mediu &icirc;n proiecte care vor fi ulterior administrate tot de către Fondul Moldova. Se va investi şi &icirc;n operatori de reţele urbane pe care &icirc;i va administra tot Fondul Moldova. </p>
<p><strong>&Icirc;n ce NU va investi Fondul Moldova?<br />
</strong><br />
Nu se va investi &icirc;n proiecte sociale, culturale sau de ordin politic. Nu se va investi &icirc;n proiecte care să nu fie administrate ulterior de către Fondul Moldova. Nu se va investi &icirc;n joint-ventures &icirc;n care Fondul Moldova să nu fie acţionar majoritar. </p>
<p><strong>Ce investitori pot deţine acţiuni la Fondul Moldova?<br />
</strong><br />
Se vor oferi acţiuni investitorilor instituţionali precum BERD, IFC (vehiculele de investiţii ale UE şi Bancii Mondiale), precum şi fondurilor de investiţii active &icirc;n regiune. Se vor oferi pachete de acţiuni şi companiilor rom&acirc;neşti interesate precum Electrica, Transgaz, Transelectrica, etc. Se vor oferi acţiuni spre subscriere oricărei persoane fizice sau juridice din Rom&acirc;nia sau din UE care doreşte să subscrie. </p>
<p><strong>Ce avantaje presupune Fondul Moldova?<br />
</strong><br />
&Icirc;n primul r&acirc;nd, administrarea acestui fond va fi privată şi &ldquo;business-oriented&rdquo;, fără ingerinţe politice. &Icirc;n al doilea r&acirc;nd, Fondul Moldova va investi numai &icirc;n proiecte pe care le va administra. &Icirc;n al treilea r&acirc;nd, acest fond va avea profit şi va distribui dividende acţionarilor. &Icirc;n al patrulea r&acirc;nd, Fondul Moldova va mobiliza sume mari de bani, comparabile cu banii disparuţi din sistemul bancar din Republica Moldova &#8211; aceste sume vor produce efecte vizibile &icirc;n timp scurt (3-5 ani) şi vor schimba lucrurile şi mentalităţile &icirc;n republică. &Icirc;n al cincilea r&acirc;nd, va exista un instrument concret european cu care se vor face lucruri memorabile peste Prut, reduc&acirc;nd decalajele şi permiţ&acirc;nd unei entităţi din spaţiul euroatlantic să &ldquo;controleze&rdquo; efectele. </p>
<h1>Potenţiale obiecţii la Fondul Moldova şi răspunsul la ele</h1>
<p>&Icirc;n contextul discuţiilor anterioare despre Fondul Moldova, au apărut o serie de interogaţii cu bun efect euristic şi pe care am dorit să le clarificăm. Obiecţia că &bdquo;statul nu poate adminstra eficient un fond de investiţii&rdquo;. Nu este tocmai adecvată, căci Fondul Moldova nu urmăreşte aşa ceva. Noi propunem ca statul rom&acirc;n (Ministerul de Finanţe) să constituie un fond ale cărui acţiuni să le v&acirc;ndă pe bursa de valori Bucureşti &icirc;n două tranşe (una pentru investitorii de retail şi alta către investitorii instituţionali). Administrarea/managementul fondului se vor asigura prin desemnarea, de către acţionari, a unor persoane alese conform criteriilor guvernanţei corporatiste aplicabile unui fond de acţiuni listat pe orice bursa. </p>
<p>Obiecţia că &bdquo;nu avem &icirc;n ce să investim &icirc;n Republica Moldova, este o piaţă fără ad&acirc;ncime&rdquo;. O asemenea temere nu este fără justificare, dar Proiectul Moldova trebuie pus &icirc;n perspectivă. Şi perspectiva arată aşa: Guvernul Romaniei afirmă că are 100 de milioane de Euro de oferit Republicii Moldova. Este foarte bine. Ce facem cu ei? Propunerea noastră este să &icirc;i punem &icirc;n acest fond, să mai adaugăm &icirc;ncă pe at&acirc;t prin v&acirc;nzarea de acţiuni şi să &icirc;ncepem Fondul Moldova cu 200 milioane de Euro, nu cu mai mult. </p>
<p>Exista multe proiecte de infrastructură (energetică sau de transporturi/ mediu) &icirc;n care Rom&acirc;nia poate investi aceşti bani, iar o anumite proporţie se poate aloca şi pentru cumpararea de obligaţiuni ale Republicii Moldova. Vom obţine astfel două efecte majore: &icirc;n primul r&acirc;nd banii vor fi investiţi &icirc;n active pe care Fondul le va deţine şi administra &icirc;n Republica Moldova, nu &icirc;n proiecte decise de politicieni şi apoi administrate tot de ei, aşa cum s-a &icirc;nt&acirc;mplat p&acirc;nă acum (consecinţa acestei &bdquo;strategii&rdquo; e că Rom&acirc;nia NU are nicio investiţie majoră &icirc;n R. Moldova). &Icirc;n al doilea r&acirc;nd numai aceşti 200 de milioane (&icirc;n primul an) &icirc;nseamnă mai mult dec&acirc;t toată asistenţa financiară internaţională primită de Republica Moldova , deci efectul ar fi simtit imediat. </p>
<p>Obiecţia după care &bdquo;noi nu putem să reducem decalajele interne (din Rom&acirc;nia), cum să le reducem pe cele dintre Rom&acirc;nia şi Republica Moldova?&rdquo; se poate face auzită. Nici acest argument nu este decisiv şi ţine tot de perspectivă. Dincolo de faptul că există fondurile investite &icirc;n dezvoltare regională şi care au tocmai acest scop, respectiv reducerea decalajelor, ceea ce propunem noi este tocmai o schimare de perspectivă. </p>
<p>Av&acirc;nd &icirc;n vedere că R. Moldova nu se poate conecta la spaţiul european dec&acirc;t prin intermediul Rom&acirc;niei, propunem să completăm tabloul efortului de a reduce decalajele interne adăug&acirc;nd şi st&acirc;nga Prutului. Dacă, de pildă, vom căuta să reducem decalajele faţă de Moldova internă prin construirea de infrastructură (autostrăzi/căi ferate) care să lege Bucureştiul şi Transilvania de Iaşi/Suceava, de ce să nu construim aceasta infrastructura direct p&acirc;nă la Chişinău, Balţi, Cahul? </p>
<p><strong>O schimbare de paradigmă faţă de R. Moldova <br />
</strong><br />
Ceea ce propune Fondul Moldova este o schimbare de viziune faţă de st&acirc;nga Prutului. A devenit acum evident pentru toată lumea că Republica Moldova nu reuşeşte să se &ldquo;v&acirc;nda&rdquo; singură. Nu are &bdquo;investment grade&rdquo;, deci investitorii privaţi nu investesc aici, programele cu UE, FMI şi Banca Mondiala sunt &icirc;ngheţate şi oricum insuficiente, resurse interne nu există &ndash; Republica Moldova este un stat asistat, prin definiţie. &Icirc;n acest timp, Rom&acirc;nia reuşeşte să obţină suprasubscriere pentru orice &icirc;ncearcă să v&acirc;ndă, adică Rom&acirc;nia este un brand care &ldquo;vinde bine&rdquo; &icirc;n ultimii ani. </p>
<p>Noi propunem, &icirc;n esenţă, un transfer de &ldquo;empatie investiţională&rdquo; dinspre Rom&acirc;nia spre Republica Moldova, dublat de introducerea unui model de afaceri &icirc;ntre cele două state: voi investi la tine doar &icirc;n obiective economice şi/sau de infrastructura pe care să le administrez privat şi să produc profit pentru a reduce decalajele. Adica o schimbare radicală de paradigma favorabilă ambelor părţi: investim privat, nu dăm ajutoare de la statul rom&acirc;n, investim &icirc;n infrastructura R. Moldova şi nu &icirc;n &bdquo;poduri de flori&rdquo; (necesare la vremea lor) şi administrăm noi ceea ce investim. </p>
<p><strong>Al treilea &bdquo;proiect de tară&rdquo;? <br />
</strong><br />
O ultimă observaţie legată de posibile ne&icirc;nţelegeri. Discuţia despre &bdquo;al treilea proiect de ţară al Rom&acirc;niei&rdquo;, după integrarea euroatlantică, a devenit astăzi aprope desuetă. &bdquo;Aducerea rom&acirc;nilor plecaţi acasă&rdquo;, &bdquo;educaţia&rdquo;, &bdquo;reunificarea cu R. Moldova&rdquo;, &bdquo;integrarea (după aderare) &icirc;n structurile euroatlantice&rdquo; etc. &ndash; toate şi &icirc;ncă altele au concurat pentru această poziţie. Discuţia a ajuns &icirc;ntr-o fundătură. C&acirc;nd pretinzi că ai mai multe proiecte de ţară (la fel ca &icirc;n cazul &bdquo;parteneriatele strategice&rdquo;), &icirc;nseamnă că nu ai, de fapt, niciunul. </p>
<p>&Icirc;n realitate, mizele de partid şi exclusivismele nu sunt indicate, iar excesele blochează dezbaterea. Căci &bdquo;educaţia&rdquo; &ndash; ca proiect de ţară &#8211; nu este &icirc;n divergenţă cu &bdquo;integrarea Rom&acirc;niei &icirc;n structurile euratlantice&rdquo; sau &bdquo;amplificarea procesului de occidentalizare a Rom&acirc;niei&rdquo;. Aşa cum acestea nu sunt mutual exclusive cu un tip de expertiză şi eficienţă pe frontiera euroatlantică a Rom&acirc;niei, respectiv proiectul R. Moldova. </p>
<p>Dimpotrivă! Căci, &icirc;n realitate, atitudinea Bucureştiului faţă de frontiera estică este şi un semn al valorii adăugate pe care Rom&acirc;nia o poate aduce spaţiului UE şi NATO din care a decis să facă parte. Fondul Moldova este un proiect rom&acirc;nesc şi euroatlantic, deopotrivă. &Icirc;n perspectiva a 100 de ani de stat rom&acirc;n modern şi mare (2018) şi a preluării de către Rom&acirc;nia a preşedinţiei Uniunii Europene (2019), Bucureştiul trebuie să fie capabil să pună pe masă proiecte şi viziuni care să &icirc;l justifice deopotrivă &icirc;n faţa instituţiilor şi partenerilor euroatlantici, dar şi &icirc;n faţa propriilor cetăţeni, oriunde se află aceştia. </p>
<p>Sursa: adevarul.ro<br />
Autor: FUMN, Dan Dungaciu, Petrișor Peiu</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/fondul-moldova-planul-marshall-al-romaniei-pentru-republica-moldova-79589.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
