<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>profesoară de limbă și literatură română la Liceul &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<atom:link href="https://timpul.md/etichete/profesoara-de-limba-si-literatura-romana-la-liceul/feed" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://timpul.md</link>
	<description>Citește știrile de ultimă oră de pe 🌍Timpul.md. Fii la curent cu ✔️Ultimele știri interne, ✔️externe, din ✔️sanatate, ✔️educatie, ✔️economice si ✔️ politice</description>
	<lastBuildDate>Wed, 18 May 2022 16:55:10 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1.5</generator>

<image>
	<url>https://timpul.md/wp-content/uploads/2025/02/favicon_Timpul-md.png</url>
	<title>profesoară de limbă și literatură română la Liceul &#8211; Știri de ultimă oră din Moldova &#8211; Ultimele știri Timpul.md</title>
	<link>https://timpul.md</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>„Nota 2 devine deseori o formă de manifestare a neputinței profesorului”</title>
		<link>https://timpul.md/articol/nota-2-devine-deseori-o-forma-de-manifestare-a-neputintei-profesorului-133141.html</link>
					<comments>https://timpul.md/articol/nota-2-devine-deseori-o-forma-de-manifestare-a-neputintei-profesorului-133141.html#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Dorin Galben]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 16 Jul 2018 10:40:00 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Interviu]]></category>
		<category><![CDATA[educație]]></category>
		<category><![CDATA[interviu]]></category>
		<category><![CDATA[profesoară de limbă și literatură română la Liceul]]></category>
		<category><![CDATA[Prometeu-Prim” din Chișinău]]></category>
		<category><![CDATA[Viorica Oleinic]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://timpul.md/articol/nota-2-devine-deseori-o-forma-de-manifestare-a-neputintei-profesorului-133141.html/</guid>

					<description><![CDATA[Interviu cu Viorica Oleinic, profesoară de limbă și literatură rom&#226;nă la Liceul ,,Prometeu-Prim&#8221; din Chișinău.&#160;]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>A absolvit Literele, la USM, și Bussines și Administrarea Afacerilor, la ASEM. După nașterea celui de-al doilea copil, a revenit &icirc;n &icirc;nvățăm&acirc;nt și, &icirc;n același an, a obținut locul doi la concursul &bdquo;Pedagogul anului&rdquo; &icirc;n Chișinău. Atunci a &icirc;nțeles că poate merge și singură &icirc;mpotriva curentului. Pentru a-și șlefui abilitățile, a făcut și un master &icirc;n psihologie socială și corecțională. Este Viorica Oleinic, profesoară de limba și literatura rom&acirc;nă la Liceul de Creativitate şi Inventică ,,Prometeu-Prim&rdquo; și autoare a mai multor materiale auxiliare didactice. &Icirc;n cadrul unui interviu pentru TIMPUL, ea ne-a povestit despre cele mai inovative practici din domeniul educației.   </p>
<p><strong>&#8211;	Pe timpuri, să fii profesor era o onoare. Care este acum statutul unui dascăl &icirc;n școală? <br />
</strong>&#8211;	Să fii profesor a fost minunat dintotdeauna. Singura condiție e să-ți placă să studiezi viața &icirc;ntreagă. Facultatea e doar &icirc;nceputul, dar trebuie să fii conectat permanent la tot ce-i nou, pentru a nu fi vetust. Același lucru &icirc;l spun cu nostalgie și cei plecați din pedagogie spre altă p&acirc;ine, spre altă țară. A fi profesor e obositor, uneori p&acirc;nă la surmenaj, dar sunt niște realități pe care ți le asumi și le depășești. </p>
<p><strong>&#8211;	Dar c&acirc;t de interesați sunt copiii de astăzi să &icirc;nvețe &icirc;n mod tradițional?<br />
</strong>&#8211;	Nu știu. Ei consumă, mai degrabă, felul de bucate care li s-a propus, pentru că n-au de unde alege. Sau c&acirc;rtesc și aceasta &icirc;i demotivează. Ar trebui să deschidem parantezele și să discutăm despre ce &icirc;nseamnă &bdquo;tradițional&rdquo;. &Icirc;nvățarea oricum răm&acirc;ne tradițională. Cititul, notițele din caiet, exersarea, &icirc;nvățatul pe de rost, care este un excelent exercițiu pentru creier, răm&acirc;n tradiționale și eficiente. Dacă ne referim la predare, tradiționalul presupune, &icirc;ntr-o măsură mai mare sau mai mică, rolul profesorului ca subiect activ. &Icirc;nvățăm&acirc;ntul modern &icirc;l are &icirc;n vizor pe elev ca subiect activ al &icirc;nvățării. Elevul poate &icirc;nvăța o temă pe secvențe, o poate preda colegilor, făc&acirc;nd schimb de roluri, poate realiza proiecte. Rolul profesorului este să elucideze momentele dificile și să dea explicații. Astfel, el &icirc;și ușurează munca, iar elevii sunt &icirc;ntr-un incontestabil avantaj. </p>
<h1>&bdquo;Eu doar dirijez, sugerez, corectez sau atenționez&rdquo;</h1>
<p><strong>&#8211;	Ce metode ați schimbat de-a lungul timpului &icirc;n predarea obiectului de studiu? <br />
</strong>&#8211;	Nu cred că am schimbat metode, ci le-am adaptat sau am utilizat altele. De exemplu, aceeași conversație veche de c&acirc;nd lumea, dar absolut de neglijat, poate lua forma interviurilor, a concursurilor, a &bdquo;fotoliului fierbinte&rdquo;, a reportajului etc. E diferență &icirc;ntre a spune: &bdquo;Eu &icirc;ntreb, voi răspundeți&rdquo; și &bdquo;&Icirc;ntrebați și căutați răspuns&rdquo;. Eu doar dirijez, sugerez, corectez sau atenționez.</p>
<p><strong>&#8211;	Ce alternative are &icirc;nvățatul din manual? <br />
</strong>&#8211;	Un manual bun răm&acirc;ne a fi un instrument didactic incontestabil, este un punct de pornire. Profesorul poate, dacă vrea, să apeleze la un manual de alternativă, poate opta pentru auxiliare didactice. Dar mie nu-mi prea place c&acirc;nd &icirc;ntregul demers didactic ține doar de manual. Uneori, el suprimă creativitatea, mai ales &icirc;n cazul textelor artistice. P&acirc;nă a purcede la studierea unui text, trebuie să știu ce voi face la fiecare dintre orele rezervate pentru aceasta. Iar manualul doar &icirc;mi confirmă valabilitatea propriilor concepții asupra textului, &icirc;mi sugerează aspecte noi sau &icirc;mi oferă sarcini interesante. &Icirc;n rest, &icirc;mi place să jonglez independent. Contează c&acirc;t ia fiecare profesor din manual.</p>
<p><strong>&#8211;	La orele dvs., prevalează disciplina sau comunicarea amiabilă și bunul simț?<br />
</strong>&#8211;	De obicei, asociem disciplina cu ascultarea și cu &icirc;ndeplinirea sarcinilor. &Icirc;n mod greșit, disciplina este asociată cu obediența. Or, disciplina, mai ales cea individuală, e cheia succesului. De aceea, disciplina e de aur! La lecție e nevoie de respect față de profesor, iar unde respectul e reciproc și acțiunile sunt dirijate de bunul simț, și comunicarea devine amiabilă. Oricum, &icirc;n capul mesei, ar trebui să stea autoritatea profesorului. Vorbesc aici de o autoritate recunoscută de către elevi și părinți, de autoritatea profesorului ca specialist, ca profesionist, ca manager. Din toată această ecuație se exclude categoric frica, căci autoritatea nu se impune prin frică.</p>
<p><img fetchpriority="high" decoding="async" src="/uploads/images/33514112_1787786327911543_3310981711436709888_n.jpg" width="650" height="561" alt="" /></p>
<h1>&bdquo;Mi-aș dori să avem preoți apți să răspundă la &icirc;ntrebările copiilor&rdquo;</h1>
<p><strong>&#8211;	De obicei, &icirc;n &icirc;nvățăm&acirc;ntul nostru, se pune preț pe cantitate sau pe calitate?<br />
</strong>&#8211;	Este o &icirc;ntrebare dificilă, dar, desigur, pun accentul pe calitate. Uneori &icirc;nsă cantitatea este garantul calității. De exemplu, rezolvarea exercițiilor gramaticale pentru &icirc;nsușirea unei teme, exersarea aproape extenuantă pentru concursuri. Cantitatea devine un clișeu defavorabil &icirc;n cazul lecturilor superficiale. Nu pot pricepe cum unii elevi afirmă că citesc un roman de c&acirc;teva sute de pagini &icirc;n două-trei zile, deși au de făcut și teme. Contest și detest cantitatea, c&acirc;nd aceasta se măsoară &icirc;n bife.</p>
<p><strong>&#8211;	Cum credeți, e bine să fie predată religia &icirc;n școli?<br />
</strong>&#8211;	Da, da, și iar da! Dar pentru aceasta e nevoie de preoți cu mintea deschisă! &Icirc;n clasele primare, c&acirc;nd li se predă religia, copiii sunt &icirc;ncă naivi. Dilema vine mai t&acirc;rziu, &icirc;n gimnaziu. De aceea, mi-aș dori să avem preoți apți să răspundă la &icirc;ntrebările copiilor, mai ales adolescenților, să le explice clar mecanismele funcționării unei religii, să le sugereze, &icirc;n momentele grele, ușa la care pot bate și după care &icirc;l pot găsi pe Dumnezeul cel care iubește, nu care pedepsește. </p>
<p><strong>&#8211;	Dar care trebuie să fie rolul psihologului &icirc;n școli?<br />
</strong>&#8211;	Școala are nevoie de un psiholog bun. Dacă prezența lui este formală, nu-şi are rostul. Activez &icirc;ntr-o instituție unde munca psihologului, una asiduă și calitativă, este absolut necesară. Ea rezidă &icirc;n a observa şi a remedia comportamente, a depista și a monitoriza situațiile problemă, a oferi consultanță și sfaturi. </p>
<h1>&bdquo;Vorbește cu elevul nu profesorul-Dumnezeu, ci profesorul-om&rdquo;</h1>
<p><strong>&#8211;	Ce atitudine ar fi bine să aibă profesorii faţă de elevii leneși sau obraznici, pentru a-i convinge să &icirc;nveţe? <br />
</strong>&#8211;	&Icirc;n cazul obrăzniciilor, privirea semnificativă, admonestarea verbală, spusă calm, dar categoric, poate avea efecte bune. Cazuri mai grave nu mi s-au &icirc;nt&acirc;mplat. Dacă elevul e distrat, r&acirc;de și-i deranjează pe alții, &icirc;l ridic &icirc;n picioare pentru trei minute. E un gest care &icirc;i amintește unde se află și ce ar trebui să facă. Cu cei leneși e mai greu. Nota 2 nu e o soluție, deseori devine o formă de manifestare a neputinței profesorului. Totuși, nu dezaprob nota negativă. Dar sunt ferm convinsă că discuțiile individuale cu elevul ajută mai mult. Uneori, copilul are nevoie de un cuv&acirc;nt bun, de o &icirc;ncurajare, de un avans de &icirc;ncredere. Regret că am &icirc;nțeles destul de t&acirc;rziu acest lucru. Mă bucur totuși că l-am &icirc;nțeles. Deși există și elevi la care nu am putut &bdquo;ajunge&rdquo;sub nicio formă. Profesorul nu poate compensa munca părinților și a elevului &icirc;nsuși.</p>
<p><strong>&#8211;	Cum, totuși, &icirc;l convingeți pe un adolescent că trebuie să &icirc;nvețe bine?<br />
</strong>&#8211;	Aplic trei principii: atitudinea pozitivă și constructivă, sinceritatea și onestitatea, adică vorbește cu elevul nu profesorul-Dumnezeu, ci profesorul-om, care a fost și el adolescent, a făcut și el &bdquo;cucuie&rdquo;&hellip; Și, evident, abordarea individuală.</p>
<p><strong>&#8211;	Mai citesc astăzi copiii cărți sau doar mesaje de pe Facebook? Apropo, le permiteți elevilor să folosească mobilul &icirc;n timpul orelor?<br />
</strong>&#8211;	Elevii mei citesc. Proiectăm c&acirc;te un atelier de comunicare &icirc;n baza unei cărți o dată &icirc;n lună, deci, citesc, cel puțin, nouă cărți pe an. Mulți dintre ei citesc și altceva, destul de mult, &icirc;n afara listei. Dacă elevii &icirc;și văd profesorul citind, iau și ei cartea &icirc;n m&acirc;nă. Dacă &icirc;nsă văd că și părinții acasă citesc, situația este și mai fericită. Iar telefonul mobil poate fi deschis la lecție doar &icirc;n cazuri rare, dacă e nevoie: putem concretiza o informație sau căuta online un cuv&acirc;nt. Sau poate fi folosit &icirc;n cazul aplicării vreunui instrument Web-2, care necesită folosirea telefonului.</p>
<p><img decoding="async" src="/uploads/images/21992942_1541193342570844_1398184926918408554_o.jpg" width="465" height="697" alt="" /></p>
<h1>&bdquo;Conceptului, care stă la baza &icirc;nvățăm&acirc;ntului din R. Moldova, i-aș da un 8 ferm&rdquo;</h1>
<p><strong>&#8211;	Sunteți de acord cu prezența camerelor de luat vederi &icirc;n sălile de examen?<br />
</strong>&#8211;	Da, categoric. Doar așa nu se copiază. Detest copiatul. </p>
<p><strong>&#8211;	Mai e la modă copiatul? S-au schimbat și metodele de copiat, &icirc;ntre timp?<br />
</strong>&#8211;	Poate s-au schimbat. Știu despre căștile care funcționează prin bluetooth. Știu și cazuri c&acirc;nd copiii au avut nevoie de intervenția orelistului pentru a li se extrage căștile din urechi. Dacă e la modă copiatul? Elevul dintotdeauna va &icirc;ncerca &bdquo;să-și salveze pielea&rdquo;, &icirc;n cazul &icirc;n care condițiile &icirc;i vor permite acest lucru. Cum e să răm&acirc;i onest &icirc;ntr-un mediu &icirc;n care toți copiază? E dureros. Am fost &icirc;n asemenea situație. Profesorul trebuie să st&acirc;rpească din rădăcini, fără a deveni un cerber, tradiția copiatului.</p>
<p><strong>&#8211;	Ce notă aţi pune &icirc;nvățăm&acirc;ntului din R. Moldova?<br />
</strong>&#8211;	De la concept p&acirc;nă la realizare e o cale lungă și sinuoasă. Conceptului, care stă la baza &icirc;nvățăm&acirc;ntului din R. Moldova, i-aș da un 8 ferm. Poate un 8,5, fiindcă ceea ce se realizează din acest concept e diferit de la instituție la instituție. Vorbesc despre Chișinău, iar, dacă e să ne referim la &icirc;ntreaga republică, situația e și mai pestriță. Din păcate&hellip;</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://timpul.md/articol/nota-2-devine-deseori-o-forma-de-manifestare-a-neputintei-profesorului-133141.html/feed</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
